Page 29 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3531 T s a B m n & a a n

Forţa dinamismul OE Combinatul

PRETUTINDENI ....................................... m u ............... r i w r w
agriculturii socialiste

^ In regiunea O b erlan d din E l­
veţia, o lîn u ră fem eie a dat naştere Siderurqi
(U rm a re din pag. I) tru investiţii puse de către stat la la două surori siameze, cu p lă m în iî
dispoziţia acestor u nităţi, precum şi şi abdom enul com un. Im e d ia t după
m in te lo r din soiuri de în altă produc­ a m ijloacelor financiare proprii. în naşterea lor, cele două siam eze au
fost transportate la spital, unde spe­
tivitate, executarea la tim p u l optim acest scop este necesar să se acorde cialiştii exa m in e a ză posibilitatea u- Hunedoara
a lu c ră rilo r agricole, să facem totul toată a tenţia dării la tim p in folo­
pentru a lichida situaţia actuală cînd sinţă a tu tu ro r obiectivelor p re v ă zu ­ & nei operaţii de separare a lor.
in cadrul aceleiaşi u n ită ţi sau de la te a se realiza din investiţii.
o unitate la alta cu aceleaşi condiţii V a lo rific a re a m a rilo r rezerve de ^ Biblioteca naţion ală din V arşo­
de c lim ă şi sol se obţin rezultate d i­ c a ic dispune regiunea noastră p ri­ via posedă în prezent a p ro x im a tiv
ferite. v in d dezvoltarea a g ric u ltu rii d e p in ­ 110.000 volum e datînd din secolele
In regiunea noastră m ai există im ­ de foarte m u lt de in iţia tiv a organe­ X V - X V I I I , peste 8.600 de m anuscrise,
portante suprafeţe cu o prod u c tiv i­ lor şi o rg a n iza ţiilo r de partid, de fe­ în m a jo rita te din secolele X I X şi X X , O F E R Ă
tate scăzută. P la n ta re a acestora cu lul cum ele vor în d ru m a şi m obiliza o colecţie de G.600 de d iferite a lb u ­
pom i fru c tife ri şi v iţă de vie ar duce lu crătorii din a gricultură la punerea me, precum şi a p ro x im a tiv 45.000 dc
la creşterea p ro d u c tiv ită ţii lor. De lor in valoare O condiţie hoturitoa- partitu ri. din stocuri disponibile, fârâ
aceea trebuie să m a nifestăm o preo­ re pentru rezolvarea sarcinilor c o m ­ A c tiv ita te a bibliotecii va cunoaşte
cupare susţinută pentru realizarea plexe din a gricultură o constituie o m are dezvoltare după ce se va m u ­ mişcare şi cu mişcare lentâ
obiectivului propus ca pînă in 1970 în tă rire a continuă a o rganizaţiilor ta în noua clădire, al cărei proiect a
să se planteze pe terenurile im p ro ­ dc partid din cooperativele agricole şi fost elaborat. C lădirea va avea un următoarele :
prii c u ltu rilo r cerealiere 2,50o hec­ de producţie, G A S. şi S .M .T., creş­ depozit de cărţi cu o capacitate de
tare cu pom i fru c tife ri şi 500 hecta­ terea capacităţii lor organizatorice, 5.000000 v olum e şi o m a re sală de
re cu v iţă de vie. a com petenţei în rezolvarea p roble­ lectură pentru 700 de persoane. — rulmenţi ;
P en tru sporirea v e n itu rilo r, a a v u ­ m e lo r economice. Este necesar ca în
ţiei obşteşti şi aprovizionarea m ai v iito r organele şi organizaţiile dc ^ Pe lito ra lu l turcesc al M ă r ii — piese de schimb şi
bună a cetăţenilor, in cooperativele partid raionale si orăşeneşti să M c d ite ra n e şi M ă r ii Egee se observă
agricole de producţie şi gospodăriile acorde toată atenţia p regătirii se­ o innisipare neobişnuit dc intensă. arcuri auto ;
agricole de stat trebuie dezvoltate cre ta rilo r şi a m e m b rilo r b iro u ­ P o triv it re la tă rilo r piesei, în regiu­
ra m u rile de producţie care au condi­ rilo r orga n iza ţiilo r de bază. l.a B ÎZ S S * , nea Iskender, m area s-a retras cu 31 — reactivi şî sticlărie de
ţii prielnice In unitatea respectivă. in struirile care se organizează să se m., iar în regiunea B o d ru m cu 12 m.
U n loc de fru n te îl ocupă în această studieze tem einic h o tărîrile de partid Ca u rm a re a acestei retrageri, gro­ laborator ;
p riv in ţă zootehnia. C o m itetu l regio­ şi de stat, să sc Iacă ex p u n e ri pe simea nisipului in unele locuri a n-
nal de partid orientează o rganizaţiile teme ale m uncii de partid în a g ri­ juns Ia 2 m., iar o serie de porturi — cărămizi refractare ;
de partid şi consiliile de conducere cultură. P en tru a e x tin d e tot ce c şi-au încetat activitatea.
să urm ărească, paralel cu m ă rire a nou şi pozitiv in m unca de partid din ^ In tr-u n spital parizian, 43 de — organe de asamblare;
n u m ă ru lu i de anim ale, creşterea pro­ C.A.P., G.A.S. si S .M .T . este bine ca grefe de cornee dc a n im a le la om
d u c tiv ită ţii acestora, ridicarea va lo ­ secretarii cu e x p e rie n ţă să prezinte au reuşit în cursul u ltim ilo r trei — diverse materiale.
rii zootehnice a efectivelor m atcă referate din care să reiasă stilul şi ani. C o m e e lc au fost luate de la
pi in selecţionarea celor m ai valoroşi m etodele lor de muncă. porci, cîini, viţei, peşti.
produşi din prăsilă proprie. Să per­ A g ric u ltu ra regiunii noastre dispu­ P ionierii acestei tehnici noi a f ir ­ Informaţii suplimentare
severăm şi în contin uare în în tă ri­ ne dc toate condiţiile pentru a-şi a- m ă că corneelc a n im a le „ţin m ai
rea rîn d u rilo r o rg anizaţiilor de bază duce contrib uţia la sporirea fondului b in e ” decit corneelc c a davrelor u- şi listele complete de mate­
din zootehnie şi generalizarea e x p e ­ c e n tra liza t al statului, la o m ai bună m ane folosite pînă acum în lum ea
rienţei înaintate. a provizionare a populaţiei. în tă rin d întreagă. riale se află la serviciul apro­
O pirghie im p o rta n tă pentru con­ rolul de conducător politic al o rg a ­
solidarea economică şi orga n iza to ri­ n iza ţiilo r de pa rtid să facem totul vizionare, telefon 1388 Hu
că a cooperativelor agricole o cons­ pentru ca să o bţin em noi succese în $ In tr-o şedinţă de com unicări a
tituie folosirea cu eficienţă econom i­ sporirea producţiei vegetale şi a n i­ T IN E R E Ţ E Ş I S O A R E asociaţiei „James E w în ”, doctorul nedoara.
Jam es C o n n ell d in N e w Y o rk a a-
că cit m ai ridicată a fo n d u rilo r pen­ m aliere. Foto: V . O N O IU n u n ţa t că in urm a unor experienţe
a pus la punct funcţionarea unui a-
parat de detectare a tu m o rilo r can­
ceroase la sîni prin m ăsurarea dife­
opium C e r c e t a r e a a arătat că ap a ra tu l d e n u m it ,.ter-
renţelor de tem peratură. Dr. C onnell
m ograf" i-a perm is e x a m in a re a pînă
în prezent a unui n u m ă r de 116 fe ­
mei. T e rm o g ra fu l, a adăugat C o n ­
nell, poate indica dacă tum o area este CONSUMATORI !
i s t o r i c ă l o c a l ă 99,3 la sută din cazuri. M a i m u lte
in
m alig n ă sau nu şi este eficace
I j I *> centre m edicale din Statele U n ite au In magazinele O.C.L. Alimentara din Petroşani găsiţi în perma­
în ceput deja folosirea acestui aparat,
H l l l l i ^ 3S care perm ite e x a m in a re a a 18 fem ei nenţă un bogat sortiment de produse zaharoase ca :
in 8 ore, fă ră a fi necesară u tilizarea
Socotesc valoroasă dezbaterea o r­ face din cercetarea istorică o m u n ­ docum entare cu elevii, îm p ă rţiţi în razelor X . D r. C onnell a declarat că, ŞERBET din cacao, lâmîie, vanilie, zahăr ars, portocale ;
ganizată în ju ru l m o d a lită ţilo r m u n ­ că ale cărei coordonate să nu râ ­ g ru p u ri de 10-12, în d ru m a ţi de în v ă ­ în a fa ră de te rm o g ra fu l său, în p re ­ BISCUIŢI Bega, citro, extra, victoria, cu cacao ;
cii de cercetare, în vederea dezvă­ m i nâ doar o sferă a preocupărilor ţători şi profesori. zent nu există nici un a lt m ijlo c de
lu irii trecutu lui istoric, plecînd toc­ specialiştilor. detectare a prezenţei cancerului Ia CARAMELE din lapte, cacao, fructe ;
m ai de la v alo rificarea atentă a n u ­ CIOCOLATA cu vanilie, mocca, amăruie, extra fină, menaj ;
To t pe această linie credem că ar Prof. T A B O R S K Y IC O L A N D sîni, înainte ea boala să înceapă să
m eroase vestigii, a in fo rm a ţiilo r va­ fi deosebit de u tilă publicarea unor Liceul Sebeş se dezvolte. 'A p a ra tu l poate fi folo­ RAHAT cu alune, nuci, fructe ;
riate p riv in d elem entele locale. m ateriale uzuale, sub fo rm ă de ghid sit, de asemenea, pentru detectarea
T ra d u c e re a in via ţă a sarcinilor sau în d ru m ă to r, care să indice felul cancerului la ficat, pancreas şî uter. Diferite bomboane şi drageuri.
trasate cercetării ştiinţifice de C on­ în care se pot face sondaje spre a
gresul a l IX - le a al P.C.R. m a rc h e a ­ v alo rifica sau salva în bune condiţii
ză o nouă etapă şi în m unca acelora vestigiile c u ltu rii m ateriale. T o t a-
care in terpretează şi reîn vie im a g i­ cestea ar putea populariza noţiuni
nile trecutu lui de luptă al poporu­ elem entare de arheologie.
lui rom ân, al clasei noastre m u n c i­ La în d c m în a cercurilor de elevi I
toare, condusă ele gloriosul ei partid. care studiază istoria patriei şi a
C olectivele u n ită ţilo r ştiinţifice a- „prietenilor m uzeului", a organizato­ ÎNTREPRINDEREA d e e x p l o r ă r i
cademiee, unive rs ita re şi m uzeistice rilo r colecţiilor de la sate. din şcoli,
pot găsi m ii de rădăcini vii în m u n ­ s-ar putea pune în d ru m ă to a re asu­
ca de cercetare entuziastă a în v ă ţă ­ pra tem a tic ilo r recom andabile. C e r­
torilor şi profesorilor din satele şi o- cetătorii locali a r m a i putea benefi­ MINIERE HUNEDOARA
raşele noastre. Aşa cum a ară ta t tov. cia de m ate ria le care să furnizeze
N icolae Ceauşcscu în expunerea cu noţiuni de bază ale paleografiei şi
p riv ire la îm b u n ă tă ţire a organizării diplom aticii, in dicaţii p riv in d c e rin ­ cu sediul în oraşul Deva, strada Minerului nr. 2
şî în d ru m ă rii a c tiv ită ţii de cer­ ţele m o n o g ra fiilo r despre sate şi
cetare ştiinţifică, prezentată in se­ personalităţi istorice, p riv in d a c h izi­ angajează pentru secţiile explorări miniere Teliuc est şi Ghelar
siunea M a rii A d u n ă ri N a ţionale din ţionarea de docum ente şi obiecte est :
20-22 decem brie 19G5. „Ştiinţa devine pentru m uzee şi şcoli. Căci se in- - MINERI CALIFICAŢI ;
tot m ai m ult rezultatul e fortu rilor tîm plă ca, în m ed iu l local, să ră m în ă
colective ale cercetătorilor, care sc in u m b iu , datorită necunoaşterii în ­ - AJUTORI MINERI ;
bazează la rin d u l lor pe studierea sem nătăţii lor m ulte in fo rm a ţii in ­ - VAGONETARI Şl MUNCITORI NECALIFICATI ;
şi generalizarea experienţei p ra c ti­ teresante, sau ca u rm e arheologice
ce, a a ctivităţii creatoare a producă­ să se deterioreze din lipsa unor ac­ - 2 CONTABILI PRINCIPALI.
torilor de bunu ri m a te ria le ”. ţiuni corespunzătoare de conservare.
Cei interesaţi se vor adresa la sediul întreprinderii în vederea
R egiunea noastră, cu o istorie stră­ Aceste m ateriale, a căror elaborare angajării.
veche şi o continuitate pregnantă a o propunem in tiraj de masă, cu u-
locuirii ci de către populaţia ro m â ­ tilizarea unui lim b a j ş tiinţific dar La In s titu tu l pentru m edicină a viatică din B ad Godesberg, doi m e ­ întreprinderea asigură condiţii optime de cazare şi spor de şan­
nească, cu m om ente zguduitoare ale accesibil, ar putea constitui baza ac­ tier 30 la sută.
In anii de dem ocraţie populară luptei de clasă, cu realizări im p re ­ tiv ită ţii de cercetare, efectuată de dici — Dr. H a rtm a n n din R.F.G. şi D r. P ie rre C abarron din F ra n ţa —
cartea a devenit un prieten de sionante ale an ilo r socialism ului, o- scoli şi căm ine culturale. Ele a r pu­ s-au supus unui e x p e rim e n t neobişnuit: tim p de o sută de ore, fiin d co m ­ I
nădejde pentru fiecare om al feră resurse ale c u ltu rii m ateriale şi tea fi folosite, în acelaşi tim p, şi dc plet izolaţi de lu m ea exterioară, cei doi au stat în in te rio ru l unei cap­
m uncii. In fotografia de faţă spirituale ale poporului nostru care m uncitorii, tehnicienii şi in gin e rii o- sule m etalice în care presiunea atm osferică era egală cu aceea de Ia o
fotoreporterul nostru a suprins se cer a fi îndeaproape cercetate, cu­ adîncim e de 220 m. in apa m ării. In tot acest tim p ei au respirat un
m o m en tul sosirii unui nou lot de noscute şi popularizate. cupaţi cu m unci de săpături la fu n ­ amestec de heliu şi oxigen. D u p ă acest in te rv a l de tim p ei au fost ţin u ţi
cărţi Ia lib ră ria din A lb a lulia. A rticolele anterioare, care au răs­ dam ente şi şosele, in locuri unde s-ar tim p de 80 ore, din nou, la o presiune neobişnuită.
N e ră b d ă to ri, c u m p ă ră to rii îşi pro­ puns in iţia tiv e i ziarului „D ru m u l ascunde vestigii istorice. In tot tim p u l e x p e rim e n tu lu i, cei doi m edici s-au a fla t sub control
perm anent. încercîndu-se să se obţină date noi în legătură cu posibilita­
cură volum ele necesare. socialism ului", au adus propuneri v a ­ Aş pixipune, de asem enea, o rg a n i­ tea de acom odare a organism ului u m a n la m a ri ad în c im i acvatice. ÎNTREPRINDEREA
loroase p liv in d felul cum sc poate zarea sistematică a excursiilor de In foto: Cei doi m edici în cabină, după e xperim ent.
DE APROVIZIONARE Nr. 12 SIMERIA

angajează de urgenţă
m m m , g B r a i i a a K f i t s . , Deservire operativă, studii medii şi patru ani în funcţii contabil-financiare.
un contabil revizor în următoarele condiţii :
Salarizarea între 900-1.300 lei.
de calitate
f e a i B i l n Ş i
P înă la această dată în m u lte u n i­ şcolile profesionale se ridică la 157,
tă ţi industriale, angajam entele luate şcoli tehnice 34, cursuri de speciali­
Şoferul în întrecerea socialistă au fost în ­ zare şi de ridicare a calific ă rii 87 şi
făptuite. P rin tre acestea se n u m ă ră
respectiv 376 cooperatori.
şi cooperativele de producţie m eşte­
C ursurile,
organizate pe meserii,
i ile de odihnă şugăreşti din regiunea H u n e d o a ra , au av u t la bază p la n u ri tem atice j u ­ TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII BANAT
de cursă lunga. La sfîrşitul suptum î- m eţi din oraşele A lb a care s-au a ngajat ea pînă la 8 m ai dicios întocm ite, legate strîns de spe­
nii trecute peste 1000 de lu lia şi Deva. M u lţi d in ­ să depăşească planul la producţia cificul producţiei. La coafură s-au
oam eni ai m uncii din re ­ tre m in e rii V ă ii Jiului globală cu 460.000 lei, iar la deservi­ p redat tem e ca: „executarea p e rm a ­
T r e c u s e d c m i e z u l n o p ­ p l i n i r i i s a r c i n i i î n c r e d i n ­ giune au plecat în d ru ­ şi-au petrecut sfîişitul rea populaţiei cu 180.000 lei, să re a li­ nentelor la cald şi rece", „ondula- angajează imediat :
ţii, c l n d In c ă s u ţ a d i n ţ a t e . m eţie pe d iferite itinc- săptăm înii lîngă m in u n a ­ zeze peste prev e d e ri 87.000 lei econo­ ţiuni cu apă"; la frize rie au fost e x ­
fa ta l a b r l c i i sc a u z i r ă b ă ­ tn s l i r ş i l , I u r l u n a t r e ­ ra rii turistice. M a i bine tele m onum ente ale lui m ii la preţul de cost şi să înfiinţeze puse lecţii p riv in d executarea corec­
l a i in g e a m N i c o l a e L a n - cu. C î n d z o r i l e a u î n c e ­ de 320 sidei urgişti şi Brâncuşi, de la Tg. Jiu. 3G u n ită ţi de deservire. tă a tunsorii şi rasului, m as a ju lu i ““ ingineri constructori cu vechime de 6 şi 8 oni, în colectivul
g h e , c o n d u c ă t o r a u t o la p u i să m i j e a s c ă , e l a a - constructori hunedoreni iar cei din B rad au f ă ­ D in tre an g a ja m e n te le luate, o p a r­ c a p ila r şi frecţiilor; la cizm a ri s-au de conducere şi ca şefi de serviciu la Grupul nr. 2 construcţii Lugoj.
I . C . I L S i m c r i a . t r e z i i d i n j u n s la d e s t i n a ţ i e . . . au a d m ira t în floritoarele cut tu ru l oraşelor A rad te au fost în d e p lin ite în a in te de ter­ predat teme legate de tă lp u itu l în ­
s o m n . se s c u l ă fn g r a b ă . L u i L a n g h e n u - i p l a c e oraşe ale M oldovei. Au şî Tim işoara. men. L a producţia globală şi la de­ călţă m in te i şi finisatul ei. Lecţiile Acestora li se asigură locuinţă.
E r a c h e m a t p e n t r u u n să v o r b e a s c ă d e s p r e sine. vizita t vestitele m o n u ­ Agenda excursiilor tu ­ servirea populaţiei, ele pildă, sarci­ au fost predate dc m aiştri cu e x p e ­
t r a n s p o r t c a r e n u p u t e a P a r c u r g i n d c e l e m a i l u n g i m ente istorice, noile o- ristice a fost deosebit de nile dc plan au fost depăşite cu rien ţă şi de către m uncitori care au — maiştri şi maiştri principali constructori şi instalatori, pentru
ş u i e r i a m j n a r e . î ş i l u ă c u r s e d c pe t r a s e u l r e ­ biective industriale şi bogată. Ea a oferit p a r­ 1.550.000 şi respectiv cu 874.000 lei. absolvit cursurile de specializare. şantierele din Caransebeş, Herculane, Orşova şi altele.
c e v a d c - a l c g u r i i şi ie şi g i u n i i H u n e d o a r a cu i e ­ principalele puncte tu­ La aceste succese se m ai poate a- To t în vederea îm bo g ă ţirii n iv e lu ­
t i p t i l p e n t r u a n u - ş i d e ­ ş i r i s p r e b u c u r e ş t i . Con- ristice. ticipanţilor clipe de des­ dâuga realizarea peste prevederi a lui profesional al m u n c ito rilo r s-au Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele în con­
r a n j a l a m i l i a . s l a n ( a . P i a t r a N c a m f . S i ­ Excursioniştii hunedo­ tindere şi recrecre, de 86.000 lei econom ii la preţul de cost organizat schim bu ri de e x p e rie n ţă
b iu , T i r g u M u r e ş , C l u j , şi în fiin ţa re a a 21 secţii şi 9 puncte diţiile H.C.M. 1053/1959.
A f a r ă , c e r u l e r a a c o p e - reni s-au în tîln it la B i- în v ă ţă m in te preţioase. în tre cooperatorii din regiune şi din
O r a d e a e le . e l n - a a v u t de deservire. Pe lingă secţiile exis­
rit cu n o r i n e g r i şi g r e i . ţară. La I . P R . O . F I L . A ra d a avut
n i c i o r c c l a m u l i e . P l e c ă ­ caz cu alte sute de d ru ­ i o n n a r i ţ A tente, de la 1 ianuarie a.c. s-au în ­ Cei care doresc să se angajeze, se vor prezenta personal la
D a r , L a n g h e e r a o b i ş n u i t loc un schim b de e x p e rie n ţă p riv in d
r i le pe r u l a la t i m p u l fiin ţa t secţii noi la Brad (secţie de
cu a ş a c e v a . A ş a I n c i t , •cunoaşterea procesului tehnologic de centrala trustului din Timişoara, piaţa Unirii nr. 3, tolefon 1-42-78-
s t a b i l i t , s o s i r i l e l a p u n c ­ frizei ie-coal'ură), llia (secţie de repa­
p e s t e p u ţ i n t i m p , In execuţie a m obilei pe bază de lacuri 79-80.
t e l e d e o p r i r e şi d e s l a c e r c rat radio), H u n e d o a ra (secţii de re ­
c u r t e a l a b r i c i i o m a ş i n ă sintetice, iar Ia Bucureşti şi T i m i ­
a p r o d u s e l o r l a c t a t e , a • C ă u tă to r a i n o u lu i parat stilouri si ochelari, cu ră ţa t şi
î n c e p u să d u d u ie . . . şoara p riv in d executarea re p a ra ţiilo r
venu o r e g u l a r i t a t e d c călcat pălării), Haţeg (secţie de tăbă-
t n d r u m s p r e P e t r o ­ c e a s o r n i c . N u s -a i n t i m - cărie), Petroşani (secţie dc plîsat auto-m oto.
ş a n i, a u t o v e h i c u l u l — i- p l a t i n c ă n i c i o d a t ă frn D u m itru Cuc s-a a n ­ ultim a perioadă de tim p fuste) ş.a.m.d. A p lic a re a în producţie a celor în ­
z o t e r m ă , d c t o n a j g r e u . a. l a p l c l c t r a n s p o r t a t d c c l gajat la E xp loatarea m i­ a conceput in o v a ţiile : La baza succeselor a m in tite a stat văţate la schim bu rile de experienţă
lost s u r p r i n s d c o p l o a i e a dus şi ia îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii lu ­
să sc a c i d u l e z e . nieră Lonea în u rm ă cu „D ispozitiv pentru tras preocuparea în tre g u lu i colectiv dc
t o r e n ţ i a l ă c u v i n i p u t e r ­
D e s p r e ş o l e r u l L a n g h e 12 ani. dornic să în v e ­ roţile dinţate de pe ax", m uncă pentru calificarea şi ridicarea crărilor. Ca dovadă, în cele peste 4
ni c şi d e s c ă r c ă r i e l e c t r i ­
î n t r e g u l c o l e c t i v n u a r c ţe meseria dc lăcătuş. „Electropalan pentru r i­ c a lificării profesionale a m u n c ito ri­ luni din anul curent nu s-a p rim it ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
ce. M a ş i n a d u d u i a d i n
d e c i t c u v i n t e d e l a u d ă . C om uniştii, oam eni mai dicarea locom otivei", lor, u tilizarea raţio n a lă a m a ş in ilo r şi nici un refuz din partea beneficia­
r ă s p u t e r i D r u m u l în g u s t C u a u l o v e h i c u l u l - i z o t c r - virstnici, l-au în conju rai îm b u n ă tă ţire a o rganizării m uncii.
şi î n t u n e c o s devenise „Suport pentru locom oti­ rilor, ia r rec la m a ţiile s-au redus sim ­
m ă nr. 5 1 . 3 4 5 H D a s t r ă ­ eu căldură, i-au arătat — In u ltim ii ani, ne-a spus tova­ Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
g r e u a c c e s i b i l . O m i c ă b ă t u t p î n ă i n p r e z e n t ve" şî „D ispozitiv pentru răşa K ozalia A d a m , lucrătoare la ser­ ţitor de la o lună la alta.
n e a t e n ţ i e , o i n l î r z i e r c d e J00.500 h m . f ă r ă r e p a r a ţ i i tainele profesiei pe care tras bucşe". Aceste in o ­ viciul cadre si in v ă ţă m în ta l U .R .C .M .
c i t o v a s e c u n d e i n l u a r e a ( d u p ă p r i m a r e p a r a ţ i e c a ­ şi-a ales-o A ju ta t de a- vaţii au dus la sporirea H u n e d o a ra -D e v a , 402 m uncitori au De lu începutul anului şi
u n u i v i r a j p e p a n t a d e s ­ p i t a l ă ) , d e c i cu 35500 Uni ceştia, el a devenit un absolvit şcolile profesionale şi 11 pînă în prezent ţoale coopera­ angajează de urgenţă :
t u l d c m a r c , şi se p u i c a p rodu ctivităţii m uncii, — un chimist cu studii superioare în specialitatea funcţiei ;
m a i m u l t d e c i t n o r m a m u n c ito r harnic, a p re ­ şcoala tehnică de radio şi te le v iziu ­ tivele meşteşugăreşti din re­
u ş o r i n l i m p l a c e v a . O c h i i au c o n trib u it la re a liza ­ ne. In această perioadă au u rm a t giunea H un e d o a ra şi-au în d e ­ — un tehnician I CT.C. ;
l u i L a n g h e e r a u a f i n i Hi t e h n i c ă . Si. a c e a s t a î n ciat de colectiv, un neo­ rea unor însem nate eco­ cursurile de ridicare a c alificării 613 p linit şi depăşit planul dc lt “ un tehnician I transporturi aulo cu respectarea anexei
m e r e u î n a i n t e ; p r i v i r i l e , c e l e m a i b u n e c o n d i ţ i i d c bosit căutător al noului. nomii. cooperatori, iar alţi 105 cursuri dc producţie. h C M 1053 1960.
a u z u l , ţ o a l e s i m / u r i / c ii c i r c u l a ţ i e r u t i e r ă . . . In cei 12 ani, a realizat specializare. . In anul şcolar 1965— Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii, ser
erau s u b o r d o n a t e î n d e ­ EM IL CREŢU num eroase inovaţii. In Ş T E F A N N A G Y 19GG n u m ă ru l celor care frecventează D. L A Z Ă K E S C U ciul personal şi învăţămint din Sîmeria, strada Troian nr. 88, telefon