Page 3 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 3
PAGINĂ A
U RUMUL SOCIALISMULUI 3525
1 M A I 1 9 6 6 Situaţia însămînfărit porumbului
în cooperativele agricole
la data de 2 mai a.c.
In multe unitati agricole continuă
Mitingul şi demonstraţia rli !*■ ultimele zile, ritmul însâmînţâ- sa se lucreze intr-un ritm nesatis-
intensificat.
s-a
porumbului
fâcâtor. Asa sc prezintă situaţia în
Drept rezultat, aceasta lucrare s-a e-
xecutat pe 92,9 la sută din suprafe cooperativele agricole clin raioanele
ţele planificate sa fie cultivate. Re Alba şi Sebeş, unde in ultimele zile
zultate bune s-au înregistrat în uni s-au iiisâminlat suprafeţe mici cu
oamenilor muncii din Capitală Oră.şlie şi de pc raza oraşului regio tractoare şi maşini de semănat sufi
cu toate ca există
porumb. Aici,
tăţile agricole din raioanele Haţeg,
ultimul
nal Deva, unde
timp
in
ciente se constată că nu silit folosite
au fost însămmţatc importante la întreaga lor capacitate. In unită
suprafeţe cu porumb. ţile agricole unde această lucrare
Raioanele se clasifică astfel : este intimată trebuie să se identifi
(Urmare din pag. I) partidului, un stol de fetiţe şi băieţi deri constructoare de maşini .23 ce cu mai multă operativitate terenu
urcă la tribună şi oferă conducăto August", .Timpuri noi” şi „Griviţa Cuvonfarea tovarăşului 1. Haţeg 95,1 la sută. rile zvîntatc şi să se treacă grabnic
rilor de partid şi de stat buchete de Roşie*. 2. Oraş Deva 94,4 la sută.
Acrul vibrează de urările reluate flori. Flori pentru Partidul Comunist Cu puternice aplauze sint primiţi la insămînţarea lor. Există posibili
de mii de glasuri si care sint înscri Român — părintele iubit al copiilor muncitorii uzinelor construite în ul 3. Orăşlîe 91,2 Ia sută. tăţi ca în toate cooperativele agri
se pe mari pancarte deasupra tribu ţării, flori pentru cei 45 de ani de timii ani, printre care, fabrica de 4. Alba 89,3 la sută. cole din regiunea noastră semănatul
nelor: „Trăiască 1 Mai, Ziua solida lupte şi de victorii ai partidului, ma.şinî-unelte şi agregate şi cea de Paul Niculescu-MDzil 5. Sebeş 88 la sută. porumbului să fie grabnic terminat.
rităţi internaţionale a celor ce mun flori pentru cei care conduc minu ţevi sudate, întreprinderea de piese 6. Oraş Hunedoara 87,9 la sută. Este necesară însă o mai bună or
cesc, /iun rraţiei muncitorilor de natul nostru popor către culmile ci de radio şi semiconductori-Bâneasa, 7. llia 84 Ia sută.
pretutindeni!1’. „Trăiască Partidul vilizaţiei socialiste. Care alegorice Complexul pentru industrializarea (Urmare din pag. I) tită în victoria idealurilor de liber ganizare a muncii, folosirea cu ran
Comunist Jtomân, conducătorul în trec prin faţa tribunelor încărcate lemnului de la Pipera. tate şî dreptate socială. 8. Brad 45,3 la sută. dament sporit a fiecărui utilaj.
cercat al poporului, inspiratorul şi cu simboluri infăţişînd viaţa fericită Cu prilejul zilei de 1 Mai, trans Avind convingerea profundă că de
organ iza loru 1 tuturor victoriilor a copiilor noştri, multiplele activi Cîteva grafice înfăţişează dezvol mitem popoarelor din Uniunea So cea mai mare însemnătate pentru
noastre", „Trăiască şi înflorească tăţi prin care se pregătesc să devină tarea impetuoasă a construcţiilor Ca vietică. China, Bulgaria, Iugoslavia, victoria cauzei socialismului şi păcii
scumpa noastră patrie, Republica constructori destoinici şî puternici, pitalei care a devenit tot mai fru Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Re este coeziunea ţărilor socialiste, a
Socialistă România!", „Trăiască po „schimbul de mîine" capabil să ducă moasă, mai modernă. Noi şi impu publica Democrată Germană, Alba mişcării comuniste mondiale, că in
porul român, constructor al socialis mai departe steagul victoriilor cîşti- nătoare clădiri completează peisajul nia, Republica Democrată Vietnam. teresele şi ţelurile comune ce unesc
mului!", „Trăiască unitatea ţărilor gate de părinţii lor. bucureştean; numai in perioada 1959- Republica Populară Democrată Core partidele comuniste frăţeşti sînt pre
socialiste, a mişcării comuniste şi După pionieri — însoţiţi tot tim J9G5 s-au construit peste 7G.000 de eană, Mongolia, Cuba un cald salut cumpănitoare şi mai puternice de-
m u n c i t o r e ş t i internaţionale!", pul de aplauzele celor din tribune apartamente, precum şi un număr tovărăşesc, sincere urări de noi cît deosebirile de vederi, partidul
„Trăiască pacea şi prietenia intre po — pătrund in piaţă oamenii muncii. însemnat de edificii social-culturale. succese in opera de construire a so nostru a făcut şi va face şi în viitor
poare!'1. E o revărsare de forţa şi entuziasm. Printre demonstranţi se află nume cialismului şi comunismului ! tot ce depinde de el pentru întări
Ora 0. Miile de oameni ai muncii In fruntea coloanelor de demons roşi lucrători în domeniul ştiin România socialistă militează ac rea unităţii sistemului mondial so
aflaţi în piaţă saluta cu aplauze şi tranţi e purtată de braţe vinjoase de ţei din institutele de cercetări tiv pentru promovarea in relaţiile
uralc îndelungi pe tovarăşii Nicolac muncitori, o mare lozincă — „Trăia si proiectări departamentale şi internaţionale a principiilor suvera cialist şî a mişcării comuniste inter
Ccauşesru. Cluvu Stoica. Ion Gheor- scă 1 Mai". ale Academiei Republicii Socialiste nităţii şi independenţei naţionale, e- naţionale.
ghe Maurer. Gheorghe Apostol. Ale Urmează grupuri de muncitori pur- România. In rindurile coloanelor Manifestîndu-sc activ pe arena
xandru Bîrludcanu, Emil Bodnaras, tind portrete ale clasicilor marxism- se află şi mulţi dintre crea gnlităţîi în drepturi, neamestecului mondială, România desfăşoară o ac
Alexandru Drăghici, Petre Borilă, leninismului. Alte grupuri compacte torii noştri de valori spirituale: in treburile interne, avantajului reci tivitate perseverentă pentru îmbu
Constantin Drăgan, Alexandru Mo- aduc stemele Partidului Comunist scriitori, compozitori, mînuitori ai proc, pentru respectarea sti ictâ a nătăţirea climatului internaţional, a-
ghioros. Paul Niculescu-Mi/il. Gheor Român şi Republicii Socialiste penelului, sculptori — cei chemaţi în dreptului sfînt al fiecărui popor de sigurarca securităţii europene, pro
n-şi hotărî singur soarta, de a-şi a-
ghe Radulesru, Leonte Râutu, Leon- România încadrate de nnduri nc- epoca noastră să ridice spre culmi firma fiinţa naţională, de a-si alege movează raporturi de bună vecină
tin Salăjan, Ştefan Voitec, pe mem slîrsite de steaguri roşii si tricolore. tradiţiile înaintate ale culturii ro nestingherit calea dezvoltării politi tate şi prietenie între ţările balca
brii supleanţi ai Comitetului Execu Citim pe mari pancarte cuvinte de mâneşti, să-i îmbogăţească patrimo ce şi economice. nice. dezvoltă relaţii de colaborare
tiv şi secretarii Comitetului Central salut adresate in aceasta zi a soli niul si să contribuie la dezvoltarea cu toate statele, indiferent de orîn-
al Partidului Comunist Român, pe darităţii internaţionale a celor ce conştiinţei socialiste, salută din toată Consecvent acestor principii, po duirea lor socială. Poporul român
vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi muncesc popoarelor frăţeşti din ţă inima ziua de azi. marea sărbătoare porul nostru îsi manifestă deplina a- isi exprimă încrederea că prin ac
ai Consiliului de Miniştri, care urcă rile socialiste a muncii. cleziune Ia cauza dreaptă a poporu ţiunea unită şi hotârîtâ, în vederea Linia arhitectonică modernă a blocurilor şi zonelor verzi, au dat
în tribuna oficială. In tribuna In mijlocul coloanelor care străbat lui vietnamez, sprijină lupta sa e- preîntâmpinării războiului, a tuturor
oficială iau loc. de asemenea, Apropiatul eveniment din viaţa Piaţa Aviatorilor, un grup de oa roită pentru libertate şi independen celor cărora le sînt scumpe intere oraşului Călnn o înfăţişare nouă, frumoasă. Foto : A. VOTS
membri si membri supleanţi ai ţarii noastre este întruchipat de ura meni în alb. Sînt medici, chimist), ţă. Condamnînd agresiunea Statelor sele fundamentale ale umanităţii,
C C . al P.C.R.. ai Consiliului de Stat rea: „Trăiască a 45-a aniversare a biologi, farmacişti. In prezent, Repu Unite în Vietnam. România se pro cauza păcii va triumfa !
şi ai guvernului. Partidului Comunist Român". In şu blica Socialistă România se află nunţă pentru încetarea bombarda Tovarăşi,
In celelalte tribune sînt prezenţi voiul uriaş al demonstranţilor se văd printre primele zece ţâri din lume mentelor împotriva R. D Vietnam,
conducătorii organizaţiilor de masa portretele conducătorilor partidului in ceea ce priveşte numărul medici pentru retragerea tuturor trupelor Anul acesta, sărbătorim 1 Mai în ŞANTIERE
si ai instituţiilor centrale, reprezen şi statului nostru. lor raportaţi la numărul dc locuitori. străine din Vietnamul de sud şl a- preajma unul măreţ eveniment —
tanţi ai întreprinderilor şi instituţii Tabloul măreţelor înfăptuiri, cu Mesagerii tineretului studios, ve plicarea acordurilor de la Geneva, împlinirea a 45 de ani de la crea
lor buciirestenc, numeroşi fruntaşi care se mîndresie poporul este re niţi la demonstraţie, îşi exprimă, cu pentru recunoaşterea Frontului de rea Partidului Comunist Român, a-
în întrecerea socialistă, academicieni dat în graiul solemn clar elocvent al clanul specific tinereţii, recunoştinţa Eliberare Naţională ca unicul repre nlversare scumpă clasei muncitoa
şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, graficelor si cifrelor. Burnreştcnii ţin fierbinte pentru condiţiile de viaţă zentat al poporului sud-vietnamez. re. întregului nostru popor. De-a lun CETĂŢENEŞTI
generali si ofiţeri superiori, ziarişti. să raporteze realizările cu care ei şi de studiu ce le sint create. Braţ Incercînd sâ stăvilească mersul gul întregii sale existente, partidul
Sint prezenţi şefi ai misiunilor di intimpînâ aniversarea partidului Ci la braţ cu ei sint colegi de-ai lor clin înainte al omenirii, cercurile agre nostru comunist n-a cunoscut înda
plomatice acreditaţi în ţara noastră frele înscrise pe panouri evidenţiază zeci de ţari ale lumii care studiază sive imperialiste organizează complo torire mai înaltă decit slujirea plină
si alţi membri ai corpului diploma noi şi importante succese. Volumul la Bucureşti. turi. provocări, presiuni politice şi de devotament şi abnegaţie a in Multe dintre scrisorile ce ne so ţenitor, care numai îutr-o singură zi
ţii. global al producţiei industriale a economice, intervenţii militare şi re tereselor poporului şi patriei, a cau sesc la redacţie au ca temă activi au transportat şi împrăştiat o canti
Asistă numeroşi oaspeţi de peste Capitalei este în prezent de 2,2$ oi i îmbrăcaţi în pitoreşti costume na presiuni îndreptate împotriva inte zei socialismului. tatea ce se desfăşoară de către ce tate dc 00 m c. pietriş, acţiunea des-
hotare, invitaţi la sărbătorirea Zilei mai mare decit in 1959. iar ritmul ţionale, isi lac apariţia în piaţă gru reselor şi securităţii popoarelor. Po Mai puternic dccît orîcînd, reunind tăţeni, pe linia gospodăririi şi în frisurîndu-se în continuare.
internaţionale a oamenilor muncii. anual de creştere n producţiei a lost puri de oameni ai muncii de pc o- porul român este solidar cu lupta în rîndurile sale peste un milion si frumuseţării localităţilor. Avînd la DUMITRU c n in t e a
Răsună solemn acordurile Imnului în perioada 1959-19G5 de 14,7 la sula goarele regiunii Bucureşti In sune popoarelor din întreaga lume pen jumătate dintre cei mai înaintaţi bază obiective concrete, stabilite in
de stat al Republicii Socialiste Bucurcştiul. cel mai important cen tele vesele ale tarafului, în piaţă se tru libertate şi independenţă, este a- muncitori, ţărani şi intelectuali, ur planurile de măsuri ale sfaturilor Şoimuş
România. tru industrial al tarii, produce a- încing hore. Pe o mare pancartă este IAiuri de popoarele Asiei, Africii şi mat cu încredere nestrămutată de populare, deputaţii mobilizează zil
scrisă lozinc a „Trăiască şi sa se în
începe mitingul — preludiu al ma proape un sfert din jnl’reaga produc tărească alianţa dintre clasa munci Americii Latine in lupta lor împo întregul popor, Partidul Comunist nic masele de alegători la acţiunile Inca d'n primele zile in care s-a
ni demonstraţii a oamenilor mumii. ţie industrială. Munca harnică, plina toare şi ţărănimea muncitoare". triva colonialismului şi neocolonia- Român îsi îndeplineşte cu cinste ro patriotice. Răspunzând acestor che putut lucra afara, cetăţenii din Şoi
El este deschis de tovarăşul Florian de abnegaţie a colectivelor din în li.snnilui, pentru dezvoltarea de sine lul de detaşament dc avangardă al mări cetăţenii participă cu entu muş au fost prezenţi in mare număr
ziasm. schimbînd de la o zi la alta
Dânâlache. membru supleant al Co treprinderile industriale ale Capita Zecile dc mii de oameni ai mun stătătoare a economiei şi culturii pe clasei muncitoare, de forţă politică înfăţişarea străzilor, a circumscripţi la acţiunile patriotice. O atentie deo
mitetului Executiv al CC. al P.C.R., lei se oglindeşte in succesele obţinu cii caic demonstrează in piaţ.i au calea progresului. conducătoare a societăţii noastre. sebită au acordat locuitorii comunei
ilor electorale, care în aceste zile
braţele încălcate cu flori, flutură e-
prim-secretar al Comitetului orăşe te in îndeplinirea sarcinilor planu şnrfe multicolore, dau drumul la ba Transmitem mesajul de solidarita Conducerea partidului nostru este au aspectul unor adevărate şantiere. lucrărilor dc curăţare a păşunii, în
nesc de partid Bucureşti. lui de stat pe primul trimestru al a- loane multicolore, porumbei care se te internaţionalistă al poporului ro ferm încredinţată că muncitorimea, lată citeva din scrisorile cores vederea asigurării bazei furajere a
la cuvîntul tovarăşul Paul Nicu- nuluî 19GG, in proporţie dc 101,!) la mân clasei muncitoare, tuturor for ţărănimea, intelectualitatea, toţi oa animalelor. La această acţiune au
Icsru-Mizil. membru al Comitetului suta. in îmbunătăţirea continuă a ca înalţă în văzduh. ţelor înaintate din ţările capitaliste, menii muncii, vîrstnici si tineri, băr pondenţilor noştri voluntari care ne participat un număr dc 547 cetăţeni,
redau asemenea aspecte.
Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. lităţii produselor la nivelul cerinţe Impresiile bogate şi variate se care luptă împotriva dominaţiei mo baţi şi femei, de toate naţionalită care sub îndrumarea deputaţilor Ni-
Cuvinlarca este subliniată în repe lor actuale ale tehnicii moderne. contopesc intr-o singură imagine, a- nopolurilor, a exploatării si asupri ţile. vor munci cu toată energia si colae Dumitru, Brîndus Andronic şi
tate rinduri de aplauze si urale în „I)e partid conclus poporul isi clă ceea a omului roti urii liber din patria rii, pentru democraţie, progres şi in priceperea pentru ca patria noastră, Baru Mare Nîcolae Fot eseu, au curăţat o supra
delungate. deşte viitorul* — „Cel dc-al nouălea noastră — român, maghiar, german dependenţă naţională. liberă şi stăpină pe destinele sale. faţă de 50 ha in trupurile denumite
Mitingul ia sfîrşit intr-o atmosferă Congres, nou imbold pentru pro si de alte naţionalităţi — conştient Partidul nostru adresează cu acest să devină tot mai puternică, sâ rea „Sighet11. „Ciumaga" si „Bitangu".
de puternica însufleţire. gres", sînt lozinci pe care mii de de ele răspunderile sale, optimist, încre prilej un cald salut tovărăşesc tu lizeze noi şi tot mai mari progrese De multe ori, primăvara după to Tot în acest an cetăţenii din Şoimuş
Douăzeci de trompeţi vestesc monstranţi le scandează plini de în zător în forţele lui creatoare. .Şi a- turor partidelor comuniste frăţeşti pe drumul civilizaţiei socialiste ! pirea zăpezilor, apele inundau curţi au mai plantat 100 bucăţi arbori or
apoi sosirea pionierilor. Intr-o sufleţire. Pentru ei, pentru toţi oa ceastâ imagine este străbătută de u- — organizatori şi conducători ai Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii le locuitorilor din circumscripţia e* namentali. au curăţat 3000 m l de
continuă revărsare, copii, îmbră menii muncii, realizările remarca rinsn forţă a celui care dă vieţii luptei popoarelor pentru eliberare internaţionale a celor ce muncesc ! lectoralâ nr. 15 din satul Baru Mic. şanţuri ctc.
caţi în costume de culoarea ie bile dobîndite in dezvoltarea econo noastre noi de astăzi strălucire, pro socială si naţională — organizaţiilor Trăiască Republica Socialistă Ro Pentru evitarea acestor pagube, ce-
rului de ap'imavara, pătrund în miei si culturii sint indisolubil lega funzimi si sensuri majore — Partidul si mişcărilor democratice, progresis mânia I Trăiască poporul român — t.iţenii din aceasta circumscripţie au PETRE nURARU
marca piaţă Jegânind in mîmile le de politica înţeleaptă a partidului Comunist Român. te si socialiste. Exprimăm deplina constructor al socialismului ! răspuns cu toţii la chemarea deputa
tinere flori de toate culorile curcu de desâvirşirc a construcţiei sociali Demonstraţia oamenilor mumii noastră simpatie si sentimentele dc ţilor, exec citind prin muncă patrio
tică un zid de sprijin lung dc 150 Roşia de Secaş
beului; parcă vin în coloană înseşi ste in patria noastră. din Capitala ia sfîrşit cu tradiţionala solidaritate faţă de luptătorii pentru Să se întărească unitatea si coezi
poienile şi livezile ţârii. In frunte o Trei coloane şi-nu unit. aici iu paradă a sportivilor In mijlocul co cauza libertăţii şi fericirii popoare unea ţărilor socialiste, a mişcării co ni, menii să apere curţile oamenilor
garda de zece pionieri poartă trico pîaţă. rîndnrilc compacte pline de loanelor se află un car alegoric ce muniste şi muncitoreşti internaţio de inundaţii. Printre cei care s-au La acţiunile patriotice dc gospodă
lorul scump al ţârii si drapelul or dinamism. Pâslrînrl tradiţia, deschid ilustrează puternica dezvoltare a lor — comunişti, patrioţi şi alţi mi nale ! evidenţiat la această lucrare sînt to rire si înfrumuseţare organizate în
litanţi progresişti — care in nume
varăşii loan Andraş, Ioan Rusu, Va-
ganizaţiei lor. demonstraţia cei ce muncesc în ra sportului de masă clin ţara noastră Trăiască pacea în întreaga lume I sile Deatcu, Gheorghe Purcel şi anul trecut, 5.390 de cetăţeni au efec
în timp ce peste piaţa aerul de ioanele „23 August", „Tudor Vladi- cupi iirzîncl astâz.i peste 4 milioane roase ţâri capitaliste şi coloniale în Sub conducerea Partidului Comu mulţi alţii. tuat 24 040 ore de muncă patriotică,
primăvara vibrează de uralele copii mirescu* şi „Griviţa Roşie". In frun dc tineri si tinere fruntă cu dîrzenic şi eroism prigoa nist Român, a Comitetului său Cen GHEORGIIE COSTE A a căror valoare a fost de 101.180 lei.
lor care scandeaza numele drag al te sint colectivele marilor intreprin- , In piaţă, deasupra căreia mai stă na şi teroarea, condiţiile grele ale tral. înainte, spre noi victorii în de- )n cadrul acestor acţiuni au fost
ruie încă ecoul marii demonstraţii, luptei ilegale, cu încrederea neclin- săvîişirea construcţiei socialiste ! plantaţi un număr de 1073 pomi, s-au
ce a durat patru ore, răsună din mii Petreşti reparat 2 108 m l. drumuri, au fost
de piepturi imnul de luptă al clasei ( urăţate 172 ha de păşune, a fost tur
nata fundaţia noului cămin cultural
Plecarea unei delegaţii guvernamentale muncitoare de pretutindeni — In Strada „30 Decembrie" cunoaşte şi altele
ternaţionala.
Masă oferită de O.O.S. în cinstea zilnic o mare afluenţa de maşini, La cele 210 manifestări cultural-
române Ia Moscova fiind principala arteră de circulaţie educative organizate in cadrul cămi
nului cultural, au participat
peste
Entuziaste demonstraţii şi mitin delegaţiilor sindicale de peste hotare a satului. Ca urmare a acestui fapt 12 000 de cetăţeni, < arc au apreciat
si a ploilor abundente, partea caro
Luni a plecat la Moscova delega va participa la inaugurarea Expozi guri consacrate zilei de 1 Mai au Consiliul Central al Sindicatelor a sabilă a străzii s-a stricat, ingreu- în mod deosebit conferinţele, întilni-
avut loc si în alte localităţi din ţară.
ţia guvernamentală română, condusă ţiei economice a Republicii Socialis ]n cursul dupâ-amiezii de 1 Mai oferit duminică seara o masă tovă In cursul zilei de 2 mai, oaspeţii nîiul mult circulaţia. Analizind sta nlc cu brigăzile ştiinţifice şi progra
de Mihai Marinescu, ministrul in te România. şi in ziua de 2 mai, sute dc mii de răşească în cinstea delegaţiilor sin de peste hotare au vizitat oraşul Bu rea de lucruri, cetăţenii Vasile Biscă. mele cultui al-artistice. Un prieten
dustriei construcţiilor de maşini, care (Agciprcs) oameni ai muncii din Capitală şi din dicale de peste hotare invitate cu cureşti. construcţiile şî cartierele noi. Petru Muntean, Roschcr Ştefan, lot mai mult îndrăgit de roşienî, ti
In scara aceleiaşi zile,
delegaţiile
alte' oraşe ale ţârii au luat parte la prilejul .sărbătoririi zilei de 1 Mai. străine au luat parte la un specta Tiuit Simion, loan Biscă şi alţii, îm neri si vîrstnic i, devine de la un an
manifestări culturale, serbări popu Au participat tovarăşul Constantin col oferit de Ansamblul artistic al preună cu deputatul din circumscrip la altul cartea. Răspunzând acestei
lare şi eîmpeneşti, întreceri sportive, Drăgan, preşedintele C.C.S., membri Consiliului Central al Sindicatelor. ţie, au luat iniţiativa începerii lu cerinţe, colectivul bibliotecii caută
care au avut loc in săli de festivi ai Prezidiului, activişti ai sindicate crărilor de reparare a străzii. Exem în permanenţă noi forme de popu
tăţi, parcuri şi pe terenuri sportive. lor. (Agciprcs) plul lor a fost urm.it de restul cetâ- larizare a căiţii.
Interesant, atractiv naţionalităţilor conlocuitoare ; 10,10
Vorbeşte Mosc ova ; 10,40
Recital
Marin Fotino si Radu Aklulcseu ;
11,97 Din folclorul muzical al po
si instructiv poarelor; 12,08 Arii dm opere;
zină — cinematograful „Steaua ro 13,40 Arii din operetele lui Puccini;
14.45 Vechi melodii populare ; 15,30
Zi dc duminică. in cumunu Punea prin originala batulă executată cu Cin em a şie" ; ILIA : Tatăl soldatului — ci Răsfoind albumul cu discuri de mu
nematograful „ I .'imiua'
(h/i raionul .Sebeş se dcslăşoarâ con- mult sutlet, de 12 copii cate de care zică uşoară ; IU,00 Varietăţi muzi
curtul pionierilor şi şcolarilor. mai Irumos îmbrăcaţi. mai iuti şi mai cale ; 16,3o Kadiorachctn pionieri
...Era ora două după-musă Pc u li vioi in mişcări. Cu mu Hă precizie a DEVA : Corăbiile lungi — cine R A D I O lor ; 17,30 Cînt.i Petre Săbădcanu ;
ţele comunei Păuca era un du-te-vinn lost executat şi „dansul cununilor", matograful „Fa t r in " ; Corăbiile- # 17.45 Melodii de Mişu lancu ; 18,15
continuu. Pionieri, şcoluri, se îndrep dans popular <icrman. de către elevii lungi — c ineniatograful „Arta"; Carnet plastic; 19.30 Amfiteatru li
tau r/m biii spre sala mate a căminu din comuna Păuca. SIMBRIA : Ţinu la oraş nu o. depar Pi o^i „om., i. ;î,I5 Transmitem terar ; 20,20 Teatru radiofonic; Pre
lui cultural. In aceasta direcţie pă Micu{a solistă vocală z\rion Mana te — cinematograful „Mureşul" ; pentru sale : G. li) Anunţuri şi mu miera „Vară şi viscol". Dramati
şeau zorili mulţime dc oameni — ro din Poştal, deşi numai in clasa I, a HUNEDOARA .* Strigoiul corlei — zica : G.40 Recomandări din pro zare radiofonică dc Victor Pnnca,
mâni şi germani — <irăbi(i catc i/c m letptelal un cinice cu multă sigu cinematograful „Fia* ara" ; I-'iiiala gram ; (!,45 Salut voios de pionier ; după nuvela c u arelaşi titlu de Şte
caic să ocupe un loc mai bun, sâ nu ranţă. prezenta de spirit şi curaj. buclucaşă — cinematograful „Sidc- 7.30 Valsuri de estradă ; 8.00 Suma fan Bânutcscu ; 21,20 Buchet de
tnlir.'ie dc. la începerea concursului. N ici brigăzile artistice n-au lost mal rurgislul" : In pustiul Patagoniei — rul presei ; 8,(18 Popas folcloric pe melodii populare ; 22,30 Moment
. Sala arhiplină dc public. Scena inc jos Ele au scos in evidentă as cinematograful „Constructorul" ; plaiuri moldovene : 8.30 Ea micro poetic ; 23,07 Actul al II 1-lea al o-
Inimos impodobilu cu cv\ oare şi şler- pecte din munca dc zi cu zi in şcoală GTIKLAR : Cineva acolo sus, mă fon. melodia preferată ; 9,30 Sfatul perei „Oedip" dc Grorge Enescu.
(/are româneşti M id i artişti amatori, şi dragostea cu care Partidul Comu iubeşte — i incmatogralnl „Mine medicului ; 9,35 Pagini din opereta
cmnfiona(i, aşteptau şa mire pe sce nist Român înconjoară copiii patriei rul" ; TFI.tUC : Libelula — cine „Culegătorii de stele" de Florin Co
nă Concursul a început Comisia a noastre matograful ..Minerul" ; PETRO misei ; 10.30 Minunile lumii au fost Televiziune
a/iu/ifcd publicul despre l radii tonala Prin cuvintele spuse cu căldură, ŞANI : -\ fost. cindva. hoţ — cine numai 7? „Coloana infinita* ; 11,45
întrecere pionierească şi im portan pnn cinieccle lor au icliclat o scria matograful „Republica11 ; Barcagiul Instrumente populare ; 12,07 Reco
de aspecte pozitive din şcoala lor.
ta ci — cinematograful „7 Noiembrie" : mandări din program ; 12.10 Recu 19.00 Telejurnalul de scară ; 19.15
munca perse\ cremă. temeinică a ce LL'PENI : VVinnctou (seria a Il-a)
Nerăbdători, participanţii aşteptau noaşteţi aceste melodii ? — muzica Poiitm coi mici : Hună dimineaţa,
deschiderea cortinei. Cete patru co lor mm m ulţi şcolari, satirizând in a- — cinematograful „Cultural" ; LO- uşoara ; 12,30 „Badea care mi-e primavar.i; 19.3() Ştiinţa şi tehni
nvine: Boz. Doşlal, Presata şi Păuca (claşi timp unele aspecte nc<ialivc din NFA : Tranzit — cinematograful drag mie* — program de chilote ca pentru şcolari ; L’0,00 Scară de
şcoală.
au pregătii programe Inimoase, inte „Minerul": CRtVIDIA: Duminică si ioturi ; 14,00 Răspunsuri muzi teatru : Steaua polară. In pauză :
resante şi \ anale alcătuite tlm co la coitcuis s-au prezentat mulţi re- la ora G — cinematograful „Mun cale pentru iubitorii de folclor ; I elef ilatel ia, Posta televiziunii;
ruri, dansuri, brigăzi artistice. reci cilutori. cu poezii bine alese şi co- citoresc" ; ALBA IU LI A : Steaua 15.00 Muzică uşoara în. . duet ; 15,15 22,35 Telejurnalul dc noapte ; 22,45
tări. solişti vuculi şi instrumentişti. iccl recitate dar nici unul n-a impre holctului — cinematograful „Victo Cînt.i Mana I inilescu si ion Copil Buletinul meteorologic ; 22.50 Jn-
sionat ca Neagu Ana din Boz cu poe ria* : l'u lucru făcut Io timp — ci — muzica populară ; 16.20 Dialog
Ceea ce m-a impresionat a lost lap- zia „Blestem" nematograful „23 August": TEfl'Ş: c hidcro/i emisiunii.
lu l că nici una din cele putut comune Crcdrti-mă. oameni — cinemato cu muzica uşoară; 1G.50 „Draga
nu s-a ii prezentat numai cu una-două (,'ontmutul proi/iam ului a avut o graful „Victoria* ; ZLATNA: Capo mi-e Oltenia" — program muzical
puncte, ci a lost inir-adevăr o între marc eiicienlă educativă asupra tutu ralul şi ceilalţi — cinematograful folcloric : 18,03 In jurul globului ; Timpul probabil
cere in bvqâlia pruqramului şi in pre ror spcctulorilor. Dc asemenea, a s/io- „Muncitorul* : SEBEŞ : Beata — t i- 18.13 Mîmlre-s cântecele noastre :
gătirea lui cu multa grijă şi dragoste. rit încrederea pe care părinţii au a* nematogial'ul „Progresul" : Fata lui 18.30 Incursiune în cotidian ; 19,10
7’oafc şcolile, au prezentat coruri \ ut-o in cadrele didactice carora lc-au Bube — cinematograful „Sebeşul" ; Ac tualitatea muzicala ; 19.55 Melo PENTRU 24 ORC
care au cuprins cinlece patriotice şi încredinţat educaţia copiilor lor. a c i dia zilei : 20,Oo Radiogazeta de scă Vreme relativ frumoasă, cu cerul
din lo lilo tu l nostru \c c h i şi nou. T i mentat Ici lătura sllinsă re Irchmc să A BOLDUL DE SUS; Brăţara dc rii ; 20,20 Cînlece de petrecere si temporar noros ziua. Temperatura
lie intre părinţi şi şcoală grauatc — cinematograful „23 Au jocuri populare; 20,45 Noapte bună,
nerele învăţătoare, pentru cri loale gust* : CUGIR : Spărgătorul — ci staţionara; ziua va fi cuprinsă in
tor mat iile dc cor uu lost instruite de Merită aprccicic deosebita munca copii : „O poveste cu o floare, un tre 19 şi 25 grade, iar noaptea în
lo\ aiăşc. au pus mult sultei in pre- instructoarelor superioare de pionieri, nematograful „7 N o i e m b r i e " : fluture si cîţiva copii" ; 20,35 O me tre G şi 12 grade.
qălirea cîniccclur eIodurile caihelor didactice din aceste ORA.ŞTIE: Samba — cinematogra lodie pe adresa dumneavoastră :
Corurile copiilor din Doşlat şi Pău- comune pentru reuşita deplină a tra ful „Flacăra" ; Fifi înaripatul — cî- 23.00 „Voibeste-mi de dragoste* — PENTRU URMĂTOARELE
ca. in care au ciutul împreună ro diţionalului concurs pionieresc nemntogi aful „Flacăra" ; HAŢEG : muzică uşoară 3 ZILE
C’oinunisliil GHEORGHE 1MR.10L. de la l ziua de preparare a mi mâni şî germani. au plăcut mult nu T o m Jon os — cinematograful Programul 11: 7,50 Ce sâ vedem? Vrcnie frumoasă, cu cerul tem
nereului de fier din Telinc. osie unul dintre cel mai buni cuptururi In bili ului şi au slin u l \ ti aplauze BOJIŢÂ ANA „Popular" ; BRAD : Păcat dc ben Ce sa citim ! Ce sa ase uităm ? 9.05 porar noi os ziua si temperatura
cinstea aniversării partidului el si-a deuâsii ulamil cu 9 la scită. Ptcsuca a imiuesionat prin dansu InvălolOcire la Şcoala (jcnereilJ Melodii populare româneşti şi ale variabilă.
Foto : I. TEREK rile Ielelor şi ale băieţilor şi mai aleş nr 2 Sebeş