Page 30 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 30
PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3531
Vizita delegaţiei de partid A 21-a aniversare 9 MAI PESTE HOTARE
a eliberării
Cehoslovaciei La 8 m ai la W ro c la w a a v u t loc 6
şi guvernamentale române în R.D. Vietnam U. R. S. S, sesiune festivă a C onsiliilor populare
u nităţii
şi a com itetelor F ro n tu lu i
P R A G A
9.
-
Corespondentul
poporului din Silezia In ferioară. In
M O S C O V A 9 (Agerpres). — A gen
Agerpres, Al. Liţă, transm ite : P o ţia T A S S transm ite că în întreaga cuvintarea rostită la sesiune, A d a m
porul cehoslovac a sărbătorit la 9 U niune, ziua de 9 M ai — Ziua v ic Rapacki, m e m b ru al B iroului Politic
m ai cea de-a 21-a aniversare a e li
M ITIN G U L D E L A H A N O I berării ţării de sub ju g u l fascist Cu toriei asupra G e rm a n ie i hitleriste — al C.C. al P .M .U .P ., m in istru l aface
rilo r externe al R P. Polone, a rea
a fost mai cată p rin tr-u n „m inut de
acest p rilej, la Praga a a v u t loc p a
rada m ilita ră a u n ită ţilo r arm ::t.‘i reculegere" in m em oria celor căzuţi firm a t prin c ip iile politicii externe
a Poloniei — unitatea cu ţările so
in război. S olem nitatea a fost trans
poporului rom ân în construcţia so
H A N O I 8 (Agerpres) — T rim is u l T o varăşul T ra n Duy Tung. p re porul vietnam ez pentru aceste succe cialistă, tovarăşul E m il Bodnaraş a populare şi m iliţie i populare ceho m isă de toate posturile de radio şi de cialism ului, solidaritatea cu forţele
r-pecial Al C im peanu, transm ite: D u şedintele C om itetului a d m in is tra tiv se, v o rbito rul a relevat activitatea a ră ta t că P artid u l C om unist R om ân, slovace La tribun a oficială din Piaţa televiziune ale U n iu n ii Sovietice. m işcării de e liberare naţională şi a n
m inică a avut loc în palatul A d u n ă a) oraşului H anoi, a rostit o c u v in - titanică a clasei m uncitoare, a ţă ră R om ân ia socialistă pun în centrul Letna au luat loc conducători de La Moscova, în capitalele re p u b li ticolonialism ului, coexistenţa paşni
rii N aţionale un m iting al re p re ze n tare: In num ele populaţiei oraşului n im ii, a in telectu alităţii, care, în con a c tiv ită ţii lor pe plan internaţional partid si de stat ai R.S Cehoslovace. cilor unionale, în oraşele-erou : L e că cu toate statele.
tan ţilo r populaţiei oraşului H anoi H anoi, T ra n D uy Tung a rugat dele diţiile, a m e n in ţă rii perm anente a es alianţa, prietenia şi colaborarea f r ă Erau prezenţi, de asemenea, re p re ningrad, V olgograd, Sevastopol, O de-
în chinat prieteniei ro m â n o -v ie tn a m e - gaţia să primească pentru populaţia cad rilelo r duşm ane şi adesea în fru n - ţească cu toate ţările socialiste. T e zentanţi ai oam enilor m uncii, fru n sa, in cetatea Brest şi in alte oraşe
ze. la ra re au participat m uncitori, oraşului Buruj-eşti un cadou re p re tind bom bardam entele, nu precupe m elia trainică, p e rm anentă a p o liti taşi in producţie, şefi şi m e m b ri ai sovietice, in cinstea Zilei victoriei Franja
m ilita ri, intelectuali, rep rezen tan ţi ai zentând un steag de m ătase cu in ţesc e fortu rile pentru sporirea con cii in ternaţionale a ţă rii noastre o m isiu n ilo r diplom atice acreditaţi la s-au tras salve de tun.
tuturor categoriilor populaţiei din scripţia : „Trăiască prietenia tra in i tinuă a producţiei industriale, pen form ează prin cip iile suveranităţii şi Praga. G en eralu l de a rm a tă B. Lom - La m onum entele ridicate in cins
H anoi, activişti de partid şi de stat. că dintre popoarele vietnam ez şi tru recolte bogate. în tărind neînce independenţei popoarelor, egalităţii sky, m inistru l a p ă ră rii naţionale al tea celor căzuţi în M a re le Război pen P A R IS 9 (Agerpres). — D um in ic ă
ai orga n iza ţiilo r de m asă.J>a m iting rom ân". tat capacitatea de apărare a patriei, în drepturi, neam estecului în tre b u R.S. Cehoslovace, a p rim it raportul tru A pă ra re a P atriei, au avut loc de au avut loc în întreaga F ranţă ce
au fost de faţă şefii m is iu n ilo r d i In tr-o atm osferă însufleţită a luat fâcind-o m ereu m ai puternică în faţa rile interne, a v a n ta ju lu i reciproc. Pe de la com andantul parăzii şi a tre puneri de coroane, tineri şi tinere rem onii cu p rile ju l îm p lin irii a 21 de.
plom atice acreditaţi la H a noi. In apoi cuvîntu l tovarăşul Em il B od duşm anului. această bază, R om ân ia dezvoltă re cut în revistă trupele. au făcut gardă de onoare. ani de la victoria asupra G erm a n ie i
prezidiu au luat loc tovarăşii E m il naraş In continuare, tovarăşul Em il B od laţiile sale internaţionale cu toate A luat apoi cuvîntu l A. Novotny, hitleriste. Cu acest p rile j, preşedin
Bodnaras. P aul N icu le s c u -M izil. Ion C u v in ta rc a a fost subliniată in re naraş a a ră ta t că încercind să frîn e - ţările, in d ife re n t de orinduirea lor so prîm -secretar al C C . al P.C. din C e tele de G aulle, p rim u l m inistru P o m -
Toniţă, V asile V la d . V asile G liga. Ion petate rin d u ri de puternice şi în d e ze avintul luptei de eliberare din cială. hoslovacia, preşedintele R epublicii R. P. Polonă pidou şi m in is tru l a rm a te lo r. M es-
M oangă, Fa m V an Dong, N guyen lungate aplauze. La sfîrşitul c u v în - V ie tn a m . încâlcind prevederile acor R eferindu-se la m area diversitate Socialiste Cehoslovace. smer, au depus o coroană de flori
D uy T rin h , Le Duc Tho, Le T h a n h tării, in semn de stim ă si preţuire d u rilo r de la Geneva, im perialiştii de condiţii in care îşi desfăşoară ac V A R Ş O V IA 9 (Agerpres). — In la m o rm in tu l soldatului necunos
N ghi, Hoang V a n H oan. Phan K e faţă de m unca şi lupta poporului am ericani duc un război agresiv îm tivitatea partidele com uniste şi m u n cursul zilelor de 7 şi 8 m ai în Polo cut din Paris. M in is tru l foştilor co m
Toai. Nguyen V a n T ra n , N ghiem vietnam ez, tovarăşul E m il Bodnaras potriva poporului vietnam ez. citoreşti, vorbito rul a a ră ta t câ P a rti nia au a v u t loc num eroase m anifes batanţi şi al v ic tim e lo r de război.
X u a n Y e m şi a lţi conducători de a d ă ru it rep rezen tan ţilo r oraşului La adăpostul vorbăriei despre pace, dul C om unist R om ân consideră câ tări consacrate celei de-a 21-a a n i A. S anguinetti, a participat ta cere
partid şi de stat din R .D V ie tn a m . H anoi un drapel al R om âniei So ei au făcut noi paşi pe calea in ten fiecare partid are d reptul exclusiv de In R. P. versări a victoriei asupra G erm aniei m onia organizată ia M o n t V a le rie m ,
lem nitatea predării d rap elu lu i a fost sificării şi e xtinderii războiului. T o a
Sala era îm podobită cu drapele de te a e r'te a constituie încălcări groso a-şi elabora de sine stătător form ele fasciste în cel de-al doilea război în apropiere de Paris, unde se află o
stat ale R epublicii Socialiste R om â deosebit de em oţionantă, asistenţa lane y'ie norm elo r elem entare de şi m etodele de activitate, aplicînd m ondial. criptă în care au fost în m o rm in ta ţi
nia şi R epublicii D em ocrate V ie tn a m , m anifestind m inute în şir pentru drept şi m orală, de relaţii în tre state creator a d e v ă ru rile generale ale m a r- efectuată o explozie La festivitatea de la C racovia a lu ptătorii francezi din rezistenţă.
cu lozinci în cinstea prieteniei tra i prietenia trainică din tre cele două şi reprezintă o c rim ă îm p o triv a po x is m -le n in is m u lu i la condiţiile con luat euvintu l Josef C y ra n k ie w ic z, Tot la 8 m ai, au avut lor m anifes
nice dintre poporul rom ân şi poporul ţâri şi popoare. porului vietnam ez şi a u m a n ită ţii, crete ale ţâ rii sale. De cea m ai m are termonucleară preşedintele C onsiliului de M in iştri tări consacrate eroinei naţionale a
vietnam ez. U n g ru p de pionieri an In încheierea m iting ului, în sală pun in pericol in m od g ra v pacea însem nătate este respectarea n o rm e al R.P. Polone El a vorbit despre poporului francez, Jennne d ’A rc care.
oferit oaspeţilor buchete de flori. a răsunat m arşul A rm a te i de elibe lor de bază ale re la ţiilo r dintre participarea ostaşilor şi întregului acum 530 de ani, a organizat m işca
ra re din V ie tn a m u l de sud. M itin g u l în sud-estul asiatic şi in lume. P E K IN 9 (Agerpres). — A genţia
popor polonez la lupta îm p o triv a fas
S-au intonat im n u rile de stal ale a constituit o m anifestare vie a prie A râ tin d câ războiul agresiv îm p o partide, dezvoltarea relaţiilor de de C hina Nouă transm ite că la 9 m ai cism ului în anii celui de-al doilea rea pentru eliberarea F ra n ţe i de sub
R om âniei şi R epublicii Dem ocrate teniei şi solidarităţii celor două ţări triv a poporului vietnam ez este o e x p lină egalitate, încredere, stim ă şi în R.P Chineză a fost efectuată cu război m ondial. ocupaţia engleză, în tim pul războiu
lui de 100 de ani.
V ie tn a m . şi popoare. presie a politicii cercurilor im p e ria respect reciproc in tre ele. succes o explozie term onucleară.
liste care încearcă să înăbuşe m iş P rofu nd pătruns de im p o rta n ţa de In com unicatul oficial dat p u b lic i
cările de eliberare naţion ală şi aspi p rim ordin a u nităţii şi coeziunii ţă tăţii cu acest p rilej se subliniază că
g u vernu l R.P. Chineze „declară încă
ra ţiile de progres şi libertate ale po rilo r sistem ului m ondial socialist — o dată, in mod solemn, că niciodată Negocieri preliminare
H A N O I 9 (A g erp re s ).— poporul vietnam ez să vindece ră n i poarelor, vorbitorul a spus : Poporul cea m ai de seamă cucerire a celor ce
L u în d cuvîntu l la m itin g u l de la le războiului şi să construiască so vietnam ez nu poate fi îngenunchiat. muncesc din lum e — a m işcării co şi in nici un fel de circum stanţe,
H anoi in cinstea delegaţiei de partid cialism ul, iar in prezent sprijină lu p Cauza sa este dreaptă şi va în vinge ! m uniste şi m uncitoreşti in ternaţio R P . C hineză nu va face p rim a uz
şi guve rn a m e n ta le a R epublicii S o ta poporului vietnam ez îm p o triv a a- In ţara noastră este cunoscută ho- nale, P artid u l C om unist R om ân va de a rm a nucleară. Poporul chinez angio-rhedesiene
cialiste R om ânia, T ra n D uy Tung, gresorilor am ericani, pentru salvarea tă rire a de luptă, în altul spirit de face tot ce depinde de el pentru a speră sincer câ niciodată nu va avea
preşedintele com itetului a d m in is tra naţională şi reunificarea patriei. com bativitate şi sacrificiu, eroism ul aduce şi în viito r întreaga sa co n tri loc un război nuclear. S intem con L O N D R A 9 (Agerpres). — Luni au potriva Rhodesiei vor fi m enţinute.
tiv al oraşului H anoi, a a ră ta t că îm C onducătorii de partid şi de stat m anifestat in luptă de poporul v ie t buţie la în tă rire a acestei unităţi. vinşi, se arată în com unicat, că un început la Londra, convorbirile pre
preună cu întregul popor vietnam ez, din R om ân ia au condam nat în n u m e nam ez. A dresăm salutul nostru os V o rb in d despre convorb irile dele război nuclear poate fi prevenit cu lim in a re anglo-rhodesiene secrete — O bservatorii politici din L ond ra
populaţia H a noiu lui se bucură din roase rîn d u ri agresiunea im p e ria liş taşilor şi o fiţe rilo r A rm a te i Populare gaţiei cu conducătorii P a rtid u lu i ce condiţia ca toate popoarele şi ţările p rim u l contact oficial de cînd regi consideră in orice caz câ nu există
toată in im a de m ă r ile ' realizări ale tilor am ericani din V ie tn a m u l de V ietnam eze, v o luntarilor, b rigăzilo r lor ce muncesc din V ie tn a m şi ai gu iubitoare de pace să acţioneze îm m u l m in o rita r al lui Ian S m ith a m otive de o ptim ism în ce priveşte
poporului frate român. sud, intensificarea războiului lor de din uzine si sate, tu tu ro r celor care ve rn u lu i R.D. V ie tn a m , tovarăşul preună şi să lupte cu perseverenţă" proclam at u nilateral „independenţa" perspectivele unei apropieri în tre po
distrugere din V ie tn a m u l de nord şi cu vitejie şi eroism apără patria lor E m il Bodnaraş a a ră ta t câ ele s-au pentru acest scop. Ca şi în trecut, ziţiile d ia m e tra l opuse ale celor două
Astăzi, cînd poporul nostru vă face Rhodesiei, cu şase luni în urm ă. In -
o p rim ire călduroasă — a spus v o r trucul „ofertei lor de pace". Ei au e x liberă şi independentă, cuceririle so desfăşurat în spiritul celei m ai calde poporul şi guvernul chinez „vor con tr-u n scurt com unicat al O fic iu lu i părţi. In tre tim p , o rganizaţiile a f r i
bitorul — clasa m uncitoare din p rim a t sprijin u l total pentru lupta cialiste ale poporului. cordialităţi, al stim ei. încrederii si tinua să lupte îm p re u n ă cu toate ţă re la ţiilo r cu C o m m o n w e alth u l, care cane din Londra au protestat îm p o
R om ân ia şi poporul rom ân sărbăto dreaptă a poporului vietnam ez, pen Lu p ta dreaptă a poporului v ie tn a deplinei înţelegeri reciproce. In aces rile şi popoarele iubitoare de pace anunţă începerea convorbirilor, se triv a discuţiilor anglo-rhodesiene.
resc cu entuziasm cea de-a 45-a a n i tru poziţia în patrii puncte a A d u n ă m ez se bucuj-â de sim patia caldă şi te rodnice şi utile convorbiri, care au pentru ţelul nobil al distrugerii to precizează că in cursul desfăşurării
versare a gloriosului P artid C o m u rii N a ţionale şi a g u vernu lui R e p u sp rijin u l R epublicii Socialiste R o m â abordat problem e de interes com un tale şi interzicerii com plete a a rm e lor nu se va m ai da publicităţii nici
nist Român. Cu acest p rilej fericit blicii D em ocrate V ie tn a m şi pentru nia, a tuturor ţâ rilo r socialiste fr ă şi problem e ale situaţiei in te rn a ţio lor nucleare". un com unicat.
dorim să transm item salutul nostru declaraţia Fro n tu lu i N aţional de E - ţeşti, a m işcării com uniste in te rn a nale si ale m işcării m uncitoreşti, s-a C o m itetul C entral al P a rtid u lu i C o Cele două părţi, relatează agenţia
c p! m ai călduros C om itetului C entral liberare din V ie tn a m u l de sud, pe ca ţionale, a mişcăi-ii de eliberare n a m anifestat o deplină identitate de munist, C hinez şi Consiliul de Stat Reuter, se află în faţa a două p rin
vederi. S intem convinşi — a spus în
re îl consideră d re p t singurul şi a-
al P a rtid u lu i C om unist R om ân, tu devărâtu! reprezentant al poporu ţionala, a cercurilor progresiste din încheiere vorbito rul — că relaţiile de au adresat felicitări m uncitorilor, in cipii care par ireconciliabile : con E V O L U Ţ IA
turor* com uniştilor rom âni, clasei lu i sud-vietham ez. în treaga lum e, a celei m ai m ari părţi prietenie şi colaborare tovărăşească ginerilor, .tehnicienilor, oam enilor de sfinţirea în orice nouă constituţie
m uncitoare şi întregului popor ro In încheiere, T ra n D u y T u n g a a- a opiniei publice m ondiale. din tre partidele, ţările şi popoarele ştiinţă, com an d a n ţilo r m ilita ri şi în a regim ului m a jo rita r african, p rin
m ân. V ă dorim , dum neavoastră şi rătat că lo ruitorii capitalei sint p ro D upă ce s-a referit la poziţia p a rti noastre vor cunoaşte o şi m ai m are tregului personal care şi-au adus cipiu în care guvernul W ilson este „ L U N !I-1 0 “
poporului frate rom ân, noi succese fund mişcaţi de cuvintele rostite de dului nostru, expusă în m oţiunea a- dezvoltare în viitor, servind cauzei contrib uţia la realizarea exploziei angajat, şi pe care Ian S m ith îl res
în în deplinirea rezoluţiei celui de-al tovarăşul E m il Bodnaraş în cursul doptată de cel de-al IX - le a Congres socialism ului şi păcii. pinge, apoi caracterul acceptabil pe M O S C O V A 9 (A g e rp re s ).—
rX -le a Congres al P artid u lu i C o m u vizitei sale în ţara noastră, care re a al P artid u lu i C om unist R om ân şi in term onucleare care orice soluţie trebuie sâ-1 aibă Luni d im in e a ţa , pentru a m arca
nist R om ân cu p riv ire la planul pen tr-o serie de docum ente de stat, v o r pentru toţi rhodesienii, adică pentru
firm ă s p rijin u l total şi aju to ru l de bitoru l a a ră ta t câ la Bucureşti, cu Ziua victoriei, de la bordul sate
tru dezvoltarea e c o n o m ie i' naţionale cei 4 m ilio an e a frican i şi cei 300.000 litului a rtific ia l al Lunii, „L u n a -
pe perioada 196G-rl970. şi la planul de plin acordat luptei drepte a poporu p rile ju l sărbătoririi celei de-a 45-a de albi. U n alt principiu faţă de care 10", a fost transm isă din nou pe
aniversări a creării P artid u lu i C o
zece ani pentru dezvoltarea energe lui nostru de către partidu l, guvernul m u n ist R om ân, secretarul general al Situaţia din Vietnamul de sud g u vernu l W ilson s-a a ngajat şi că P ăm în t. la o com andă de la C e n
şi poporul rom ân.
ticii, care sînt m enite să dea un a- P oporul vietnam ez — a spus el — ruia Ian S m ith i se opune, este sis trul de legături cosmice La m ari
v în t desăvîrşirii construcţiei socialis este fericit să constate că colabora C.C. al P.C.R.. tovarăşul N icolae S A IG O N 9 (Agerpres). — P rim u l tem ul de vot universal, care ar acor d ep ărtări, m elodia In te rn a ţio n a le i
Ceauşescu, a re a firm a t cu toată forţa
te. contribuind astfel la în tă rire a rea prietenească şi frăţească dintre solidaritatea deplină a p a rtidu lui, g u m inistru sud-vietnam ez, generalul oraşului, de team a atacurilor p a trio da a fric a n ilo r dreptul de a-şi spune C ercetările ştiinţifice cu a ju to
forţei lag ărului socialist şi la a p ă ra cele două popoare ale noastre se în tă v e rnului şi întregului popor rom ân N guyen Cao K y , a încercat d u m in i ţilor. Din cele cinci d ru m u ri strate cuvîntu l şi a controla p a rla m e n tu l
rea păcii. în Europa şi in lum ea în resc şi se dezvoltă neîncetat. F ără cu lupta dreaptă a poporului v ie t că să îm piedice reizbucnirea a gita gice spre Saigon, num aî unele sînt şi guvernul. rul staţiei „Luna-10" continuă cu
treagă. deschise traficului. P orţiu n i în s e m C ercurile politice din Londra con succes D in m om en tul plasării pe
îndoială câ vizita de prietenie pe ca nam ez. ţiei politice, după declaraţia făcută nate din d ru m u rile de acces spre ca orbită s-au stabilit 154 legături
In continuare, vorbitorul a spus : re o face in prezent delegaţia de R o m â n ia socialistă consideră că u- anterior, în care a nunţa că in tenţio p itală sînt controlate de detaşam en sideră câ la convorb irile p re lim in a prin radio cu staţia, în tim p u l
Poporul nostru luptă pentru propriile partid şi g u v e rn a m e n ta lă ro m â n ă va nica soluţionare justă a problem ei nează să ră m în ă la putere pină la tele de patrioţi. re g u vernu l britanic va urm ă ri, p rin cărora, in a fara in fo rm a ţiilo r
sale interese naţionale şi totodată în tări m ai m u lt solidaritatea activă vietnam eze poate fi realizată n u m ai m ijlocul a nului viitor. El a procedat tre altele, un acord in ce priveşte : ştiinţifice, au fost recepţionate cu
pentru interesele altor popoare din şi .colaborarea frăţească dintre p a rti în condiţiile în care se porneşte de la cenzurarea din toate ziarele sud- H A N O I 9 (Agerpres). — Z ia ru l sporirea n u m ă ru lu i de deputaţi a f r i regularitate date telem etrice p r i
lume. De aceea, lupta sa dreaptă se dele şi popoarele noastre. la principiul sacru că fiecare popor vietnam eze a m a te ria le lo r c u p rin nord-vietnainez „ N h a n Dan" relatea cani în p arlam ent, al căror n u m ă r vind funcţionarea sistem elor şi
bucură in tr-o m ăsură tot m ai m are are dreptul să hotărască singur asu zând textul declaraţiei, astfel incit ză că de la începutul anului, u n ită este în prezent de 15. faţă de 50 eu apara te lo r şi au fost efectuate
de profunda sim patie, de s prijinul A dresind un fie rb in te salut frăţesc pra destinelor sale, fă ră nici un a- d um in ică num eroase ziare au apărut ţile arm a te i de eliberare şi p a rtiz a ropeni, desfiinţarea legilor d iscrim i m ăsurători de traiectorie.
hotârit şi de aju toru l preţios al ţâ ri din partea delegaţiei de partid si gu mestec din afară. S p rijin im în tru to cu coloane albe. D upă cum transm ite nii din V ie tn a m u l de sud au distrus natorii, m ai ales în ce priveşte in Sistem ele de bord asigură fu n c
lor socialiste fsăţeşti, ca şi de s p riji vernam entale a R epublicii Socialiste tul poziţia în patru puncte a gu v e r din Saigon corespondentul agenţiei 1.100 avioane am ericane de diferite terdicţia achiziţionării de către a f r i ţionarea n o rm a lă a staţiei P resiu
nul călduros al ţâ rilo r din Asia, A - R om ânia, a întregului popor rom ân, nului R epublicii D em ocrate V ie tn a m , Associated Press, A n d re w Borowiec, tipuri. In 5 ani de război, avia ţia a- cani a unor p ă m în tu ri rezervate eu nea şi tem p eratu ra în c o m p a rti
frica şi A m erica Latină, al poporu tovarăşul E m il Bodnaraş a spus : precum şi cea în cinci puncte a F ro n diverse grupări politice au a m e n in m erîcană a pierdut în V ie tn a m u l de ropenilor, m odalităţile consultării m entu l apara te lo r se m enţin în li
lui am erican şi al tu tu ro r popoarelor Delegaţia noastră a v enit in V ie t tu lu i N a ţio n a l de E liberare. P artid u l ţat că vor trece la contraacţiuni, acu- sud 4.000 avioane, o parte din ele populaţiei, după ce un acord va fi m itele norm ale. Legătura cu „ L u
iubitoare de pace şi dreptate din lu nam pentru a îndeplini înalta m isiu C om unist Rom ân, guvernu l R o m â zînd guvernul de trădare după ce doborite în aer, iar restul nim icite fost realizat. C ercurile m enţionate na-10" este stabilă.
me. ne de a transm ite m esajul de solida niei consideră că trebuie să se pună in iţial promisese organizarea în m a pe aeroporturi. precizează că pină la realizarea u-
Noi e x p rim ă m m u lţu m iri sincere ritate frăţească a P artid u lu i C o m u capăt bom bard a m e n te lo r şi oricăror x im u m trei luni a alegerilor pentru nui acord, sancţiunile economice îm
ţâ rilo r socialiste frăţeşti şi popoare nist Rom ân, a g u vernu lui şi a po acţiuni de încălcare a suveranităţii A d u n area C onstituantă şi form area
lor din lumea întreagă pentru s p riji porului rom ân cu lupta neînfricată a şi securităţii R epublicii Dem ocrate unui guvern civil. Pe străzile ca p ita
nul lo r' hotărît acordat luptei drepte poporului vietnam ez îm p o triv a a gre V ie tn a m , să fie retrase toate efecti lei sud-vietnam eze au fost d is trib u i
a poporului vietnam ez îm p o triv a im siunii im pe ria lis m u lu i am erican, pen vele m ilita re am ericane şi satelite te m anifeste cu conţinut a n tig u v e rn a ♦ A L G E R — In tr-o declaraţie întinsă, toate d ru m u rile care duc dintele C onsiliului de M in iş tri al
perialiştilor a m e rira n i, pentru sal tru apărarea libertăţii şi in dependen din V ie tn a m u l de sud, să se aplice m ental, iar studenţii au a m e n in ţa t radiodifuzată, preşedintele H o u a ri spre ea fiind păzite de soldaţi a- U R.S.S., va pleca la 10 m ai în tr-o
varea naţională. ţei. pentru unitatea şi integritatea acordurile de la G eneva din 1954 cu că vor declara grevă. B oum edienne a a nunţat n aţio n a m ericani în a rm a ţi. vizită oficială în R .A .U .
Republica D em ocrată V ie tn a m şi patriei sale. p riv ire la V ie tn a m . Să se respecte La D alat, localitate din' centrul lizarea a 11 m ine de fier, plum b
Republica Socialistă R om ânia sînt Evocind lupta dusă de poporul dreptul im prescriptibil şi suveran al ţării cunoscută pentru puternicele şi zinc, proprietate a unor com pa ♦ L E N I N G R A D — La L e n in
două ţărî frăţeşti ale lagărului socia vietnam ez pentru cucerirea in depen poporului vietnam ez de a decide a - m anifestaţii a n tig u v e rn a m e n ta le de nii străine. grad a a v u t loc prem iera baletu O S A N JO S E — Jose Joaquin
Tie jo s a fost instalat du m in ic ă ca
list Popoarele noastre sînt legate denţei naţionale, succesele obţinute supra prezentului şi v iito ru lu i V ie t luna trecută, auto rită ţile au instituit lui „Sim fonia a X I - a ‘‘, după c re a preşedinte al R epublicii Costa R i-
p rin tr-o strînsă prietenie. P artid u l, de poporul din V ie tn a m u l de nord în nam ului. restricţii de circulaţie, an u n ţîn d câ D E T K O IT — C om p ania a- ţia cu acelaşi num e a lui Şostako- ca, in locul fostului preşedinte
guvernu l si poporul rom ân au a ju ta t construcţia socialistă şi felicitînd po D upă ce a v o rb it despre succesele „sînt hotârîte să acţioneze cu fe rm i m ericană producătoare de auto vici, consacrată revoluţiei din
tate în cazul în care studenţii vor m obile .G e n e ra l Motors" a a n u - 1905. Francisco O rlich.
relua dem onstraţiile". D um inică, ţat sâptâm îna trecută închiderea
Mesajul adresa? tovarăşului Emil Bodnaraş transm ite agenţia France Presse, co unei a treia fabrici care producea ^ B U E N O S A IR E S — D ezba *> L U S A K A — P reşedintele
m itetele de luptă studenţeşti din D a autom obile „C orvair" şi reduce terea in P a rla m e n tu l argentinian Z a m biei, K e n n e th K u a n d a , şi-a
lat au h otărît reluarea dem onstra rea substanţială a tim p u lu i de a noului buget a p rile ju it n u m e e x p rim a t din nou n e m u lţu m ire a
de către Nguyen Huu Tho ţiilo r antigu vernam entale. lucru în alte trei fabrici. Această roase dem onstraţii studenţeşti în faţă de a titudinea b ritanică în
problem a rhodesiană. El a d ecla
★
sprijinul sporirii sum elor alocate
Pe fro n tu rile sud-vietnam eze se hotărîre ridică la opt n u m ă ru l fa universităţilor. In capitala ţârii, ra t că, in tru c ît răspunsul p re m ie
bricilor la care a fost redusă săp-
H A N O I 9 (Agerpres). — Cu p rile populaţiei din nordul şî sudul V ie t din cele două zone — din nordul şi sem nalează în continuare lupte între tâ m în a de lucru, hotărîre care a - la Buenos Aires, 4.000 de studenţi rului britanic W ilson la m esajul
jul vizitei delegaţiei de partid si gu nam ului. sudul V ie tn a m u lu i. P opulaţia sud- patrioţi şi forţele am ericano-saigone- fecteazâ peste 13.000 de m uncitori. au d e fila t pe străzile centrale, or- său p r i v i n d apropiatele n e
v e rn a m e n tale a R epublicii Socialiste Pină in prezent. P a rtid u l C om unist vietnam eză şi Fro n tu l N aţional de ze. D upă cum anunţă coresponden ganizind apoi m itin g u ri in faţa gocieri anglo-rhodesiene a fost ne-
R om ânia în Republica D em ocrată R om ân, guvernu l R epublicii Socia Eliberare din V ie tn a m u l de sud m u l ţii agenţiilo r de presă, dum inică au 4> R A W A L P I N D I — G eneralul palatului g u vernam ental şi a se satîsfăcător, el a trim is un nou
V ie tn a m . Nguyen H uu Tho, preşedin liste R om ân ia şi poporul frate rom ân ţumesc cu căldură g u vernu lui şi po avut loc lupte la nord de oraşul Da N e W in , preşedintele C onsiliului diului p arlam entului. em isar la Londra, în această p ro
tele P rezidiului C om itetului C entral au acordat un sprijin din ce în ce porului rom ân pentru această sim pa Nang. In regiunea din ju ru l Saigonu- R evoluţionar al B irm a n ie i, a sosit blem ă, in persoana lui M a r k C ho-
al Frontului N aţional de Eliberare m ai puternic şi un aju to r tot m ai tie şi sprijin şi le consideră ca o sur lui s-a înregistrat, de asemenea, o la R a w a lp în d i în tr-o vizită o fi 4 D J A K A R T A — N u m ă ru l na, secretar pe rm a n e n t la M in is
din V ie tn a m u l de sud, a trim is la 7 m are luptei sfinte a populaţiei sud- să de în curajare puternică in lupta intensă activitate a detaşam entelor cială. persoanelor ce şi-au pierdut viaţa terul de E xte rn e al Zam biei.
m ai un mesaj tovarăşului E m il B od vietnam eze îm p o triv a im p erialiştilo r lor dreaptă. de patrioţi. D in surse m ilita re am e- La aeroport, preşedintele N e în cursul erupţiei vulcanului K e -
naraş, conducătorul delegaţiei de agresori am ericani şi a lacheilor lor, N oi n u trim convingerea că vizita ricano-saigoneze s-a a fla t că îm p re W in a fost în tîm p in a t de A.vub lud, din Java de est, este de 175, ♦ A M M A N — Wasfv A I-T a lt,
partid şi g u v e rn a m e n ta le rom âne, în pentru eliberarea sudului, apărarea delegaţiei de partid şi g u v e rn a m e n ju rim ile Saigonului nu m ai sint „o K h a n , preşedintele P akistanului, p rim u l m inistru iordanian, a de
care se spune: nordului, în vederea re u nificării paş tale rom âne în R D. V ie tn a m va con zonă absolut sigură". M e m b rii a d m i şi de alte persoane oficiale. iar 60 sînt date dispărute, se spu c la ra t la o conferin ţă de presă că
„Populaţia .sud-vietnam pzâ u rm ă nice a patriei. In -cursu l acestei v iz i solida şi m ai m u lt solidaritatea de nistraţiei din suburbiile Saigonului ne în com unicatul oficial dat p u in curînd va fi m o dificată legis
reşte cu profundă sim patie a c tiv ita te, dv. personal şî delegaţia de partid luptă în tre poporul vietnam ez şi po se întorc în fiecare seară în centrul ^ R O M A — In faţa reprezen blicităţii de agenţia indoneziană laţia electorală în scopul a cordării
Antara.
tea dv. şi a delegaţiei dv. Prin radio, si g u v e rn a m e n ta lă rom ână aţi re a fir porul rom ân îm p o triv a im perialis ta n ţilo r din unele ţă ri europene a d re p tu lu i la vot fem eilor. A le g e
noi ascultăm cu o vie em oţie decla m at hotărîrea celor 19 m ilioane de m ului, colonialism ului şi neocolonia- avut Ioc la R om a o nouă prezen ♦ C A IR O — La Cairo a fost rile generale din Io rd a n ia sint
raţiile dv. călduroase în ceea ce p ri rom âni de a sprijini pe deplin lupta lism ului, conduse de im pe ria lis m u l tare a celor două sisteme de tele sem nat program ul de colaborare prevăzute pentru anul viitor.
veşte lupta îm p o triv a agresiunii a m e îm p o triv a agresiunii am ericane, pen am erican, va contrib ui in mod activ viziune in culori Secam Roem U I - c ulturală pe anii 1966-1967 în tre
ricane. pentru salvarea naţion ală a tru salvarea naţională a populaţiei la salvarea păcii m ondiale". Prima centrală b (ultim a v arian tă) şi Pal. R epublica A rabă U n ită şi R. P. ♦ T E L A V I V — La T e l A v iv
Chineză. s-a a n u n ţa t că p rim u l m in is tru al
♦ N E W Y O R K — A genţia U -
Continuarea c o n v o r b i r i l o r atomică nited Press In te rn a tio n a l anunţă $ S A N T O D O M I N G O — P e r Izra e lu lu i, Le v i Eshkol, va vizita
că Lloyd Green, unul din condu cu începere de la 27 m ai, m ai m u l
soane necunoscute au atacat d u te ţări africane.
H A N O I 9 (Agerpres) — T rim is u l m a jo r al 'Armatei populare v ie tn a G eneral-colonel Ion Io niţâ, m e m din R.D.Germană cătorii S in dicatu lui zugravilor m inică un post de poliţie din ca
special Al. C im peanu, transm ite : meze, Hoang V a n T ien, ad ju n ct al bru al C C . al P.C.R., adjunct al m i din San Francisco, a fost îm puş pitala R epublicii D om inicane. ♦ W A S H IN G T O N — U n p u r
Luni d im ineaţă la H anoi au conti m in is tru lu i afacerilor externe, colo nistrului forţelor arm ate, felicitînd cat de o persoană necunoscută. La T im p de cinci m inute, asupra pos tător de c u v in t al M in is te ru lu i
nuat convorbirile din tre delegaţia de nel Dang T u . com isar al com anda pe ostaşi şi ofiţeri, le-a urat succes B E R L IN 9 (Agerpres) — începutul lu n ii a p rilie a fost asa tului de poliţie au fost trase focuri A p ă ră rii al S U .A . a a n u n ţa t că
partid şi guve rn a m e n ta lă a R ep u b li m e ntu lui a p ă ră rii antiaeriene şi a v ia deplin în în făptuirea înaltei m isiuni Zilele acestea la Rheinsberg, sinat un alt lider al acestui sindi de a rm e autom ate. Se pare că in un n u m ă r de peste 20 m ilita ri şi
cii Socialiste R om ân ia şi delegaţia ţiei al R epublicii D em ocrate V ie t pe care le-a încredinţat-o patria — lîngă B erlin, a in trat in fu n cţiu cat, D o w W ilson. cidentul are o strînsă legătură cu civili a m erican i din V ie tn a m u l de
P artid u lu i celor ce muncesc din nam . Hoang Tu. am basadorul R.D. de a apăra cerul capitalei R.D. V ie t ne prim a centrală atom ică din starea de tensiune care domneşte sud au fost pedepsiţi pentru că au
V ie tn a m şi a guvernului Republicii V ie tn a m în Bucureşti. nam de incursiunile avioanelor duş R epublica D em ocrată G erm ană. ♦ B O G O T A — Postul de radio în prezent în Republica D o m in ic a participat la operaţiuni de bursă
D em ocrate V ie tn a m La sosire, solii poporului român mane. C entrala este dotată cu un reactor colum bian „Todelar" a nunţă că nă, unde cam pania electorală este neagră. N um e le m ilita rilo r şi c i
D upâ -a m ia zâ . oaspeţii au vizitat o au fost călduros salutaţi de ostaşii Oaspeţii au oferit daruri pentru cu apă sub presiune, care acţio în regiunea- m untoasă din această în toi. vililor- im plicaţi ca şi pedepsele
unitate a n tiaeriană d intr-o suburbie şi ofiţerii unităţii. C o m an d an tu l u n i clubul unităţii. nează pe bază de uraniu uşor îm ţară — M acarena, Statele U n ite aplicate nu au fost dezvăluite. S-a
a H anoiului. Delegaţia a fost înso tăţii a adresat vii m u lţu m iri poporu In cursul vizitei, tovarăşul E m il bogăţit. Energia electrică produsă au în fiin ţa t o b a 2 â m ilita ră se ^ M O S C O V A — O delegaţie a n u n ţa t num ai câ m ai m u lţi din
ţită de g e n e ra l. locotenent V a n Tien lui rom ân pentru sprijin u l şi a ju to Bodnaraş a adresat ostaşilor şi o fi de această centrală poate satisfa cretă Se precizează că această guvern a m e n ta lă a U.R.S.S., con tre eî au fost judecaţi de curţi
Dune. m e m b ru supleant al B iroului rul acordat luptei poporului v ietna ce necesităţile unui oraş cu bază ocupă o suprafaţă destul de dusă de A lexei Kosighin, preşe m arţiale.
Politic al C C. al P artid u lu i celor ce mez. U n itatea a dem onstrat apoi un ţerilor un c uvînt de salut si fe lic i 600.000 locuitori.
muncesc din V ie tn a m , şeful statului exerciţiu de luptă. tări.
R e d a c ţia şi a d m inistraţia ziarului str. Dr, Petru Groza nr. 25, telefon 15 B8, 12 75, 15 85, 12 11. T a x a plătită în num erar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R . — nr. 263 328 din 6 noiem brie 1949, — T ip a ru l întreprinderea Poligrafică H u n ed o ara-D eva.