Page 31 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARllEi UNITI-VA 1
C R O N I C A Z I L E I

PAGINA 4 Plecarea unei delegaţii

# de activişti ai P.C.R. la Sofia
® VIZITA DELEGAŢIEI
La In v ita ţia C C . al P C Bulgar, sa, au fost prezenţi M ih a il Florcscu,
DE PARTID m a rţi d im ineaţa a plecat spre Sofia, m e m b ru al C.C. al P.C.R., şef de
în schim b de experienţă, o delegaţie secţie ta C C . al P.C.R,, activişti de
Şl GUVERNAMENTALE de activişti ai P a rtid u lu i Com unist partid.
A fost de fată G heorghi Bogdanov,
Rom ân, condusâ de A n d re i C erven-
covici, m em bru supleant al C.C al am basadorul R.P B ulgaria (a B u c u ­
ROMÂNE P .C .R ., sef ad ju n ct de secţie la C C . reşti.
al P.C.R.
La plecare, pe aeroportul B ânea- (Agerpres)
ÎN R. D. VIETNAM
1 AVUL XVIII. NR. 3532 MIERCURI 11 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI H Problema rhodesi- Vizita unei delegaţii

a oraşului Craiova în Franţa
CE V I Z E A Z A a n ă -Grupul ţărilor afri­ P A R IS 10. — Corespondentul A g e r­ in v ita ţia m u n ic ip a lită ţii oraşului N a n -

Pe marginea 1 1 cane membre ale O.N.U. pres, A l G heorghiu, transm ite: M a rţi terre, face o v izită în F ra n ţa în c a ­
d r u l re la ţiilo r de în fră ţire intre cele
a cerut convocarea a sosit la P aris o delegaţie a S fa tu ­ două oraşe.
lui popular al oraşului C raiova, con­
delegaţia
Pe aeroportul Bourget.
preşedintele
anchetei ACTIVITATEA DE CONCEPŢIE Consiliului de Securitate dusă de Petre Gigea, ai S fatulu i a fost în tim p in a tă de R aym ond B a r­
executiv
C o m ite tu lu i
bet, p rim a ru l oraşului N a n te rre şi
populai- al oraşului Craiova, care, la
de alţi reprezentanţi ai acestei m u ­
n icipalităţi. precum şi dc dr. V ic to r
D im iti iu. am basadorul R epublicii So­
R edacţia zia ru lu i -D ru m u l s o c ia lism u lu i- a organizat cîteva a n ­ asemenea aparate există. U nele d in ­ cialiste R om ânia Ia Paris.
chete la C. S H u nedoara în legătură cu m unca de concepţie, cer­ tre ele sînt însă defecte sau nu sînt
cetare ştiinţifică şi de ridicare a n ivelului tehnic al producţiei. In folosite raţional. Prin conducerile
cadrul acestora, şi al unor articole publicate ulterior, pe m arginea secţiilor- respective a fost luată m ă ­
lor, ingineri, tehnicieni, m aiştri, specialişti, m uncitori cu o bogată sura ca toate aparatele să fie v e ri­
experienţă în producţie, in d o rin ţa de a obţine randam ente m ai ficate si reparate Primul Festival
bune la agregate, a îm b u n ă tă ţi continuu calitatea şi aspectul co­ La lam inorul de 800 m m . cuptoa­
m ercial al m etalulu i liv ra t, au rid ic a t num eroase problem e în faţa rele adinei de încălzire avînd a rză ­ Internaţional al Filmului
colectivului de concepţie şi cerce tare al com binatului. toare bilaterale, nu sînt adecvate în ­
Despre m odul de rezolvare a problem elor ridicate, l-am rugat călzirii oţelului aliat. A ici. actualele de animaţie de la Mamaia
să scrie ziarului pe tovarăşul in g in e r IO A N N IŢ A , director tehnic cuptoare se vor înlocui în cursul a-
la C. S H unedoara. Iată ce se rela te a ză în articolul p r im it: cestui an cu altele, m oderne, dotate
P rim u l Festival
In ternaţional al
cu arzătoare frontale şi aparate auto­ F ilm u lu i de a n im a ţie de la M a m a ia
m ate pentru m ăsura si controlul te m ­
peraturii >n procesul de încălzire. va reuni anul acesta pe litoralul ro­
In prezent, un colectiv de specia­ m ânesc creatori din aproape 30 de
Obiective majore ale lişti din oţelârie se ocupă de d e fin i­ ţâri — c ifră record in istoria re u n iu ­
tivarea tehnologiei de elaborare a o- nilor sim ilare. Această com petiţie
procesului de producţie ţelului cu insuflai-ea oxigenului prin Mecanizarea sc va desfăşura, conform înţelegerii
lance şi de extinderea ei la c e lelal­ pe plan in te rn a ţio n a l. în anii cu soţ
te cuptoare. şi automatizarea — Ia M a m a ia , iar in anii fără soţ la
A rticolele apărute în ziarul ..D ru­ A tenţie deosebită se acordă .şî ce­ A nnecv, in Franţa. A s lfel. frum oasa
mul socialism ului- au abordat o se­ lorlalte problem e vizate In ultim u l ajutoare de bază staţiune dc pe m a lu l M ă rii Negre va
rie de problem e m ajore cu p rivire la tim p a fost îm b u n ă tă ţită tehnologia deveni o a doua m are trib u n ă m o n ­
perfecţionarea tehnologiei la oţelă- de elaborare a otelului destinat fa b ri­ în munca omului dială a film u lu i de anim aţie.
rii şi lam inoare, m ecanizarea şi au­ cării osiilor pentru vagoanele şi loco­ D upă in fo rm a ţiile p rim ite de la
tom atizai en unor procese de produc­ m otivele Piesei electrice. P ierderile organizatorii festivalului, pină acum
ţie, studii de perspectiva pentru provenite din rebuturi, faţă de re­ M ecanizarea şi autom atizarea pro­ si-au anunţat p articiparea A nglia,
secţiile de bnză ale com binatului. zultatele anului trecut, au fost re d u ­ ceselor de lucru cunosc un ritm in­ Belgia, B ulgaria. C anada, Cehoslo­
P roblem ele ridicate reţin atenţia şi se cu circ-a 30 la sută ; au crescut ca­ tens în com binat. U n grup de pro­ vacia, R.P C hineză. Cuba. D a n e m a r­
au fost studiate, la nivelul conduce­ racteristicile de rezistenţă şi p u rita ­ blem e ridicate de participanţii la a n ­ ca. Elveţia, F inland a. Franţa. R. D.
rii com bin atului de catrc un colectiv te ale acestui sortim ent de oţel. C o­ chete se referă tocmai la această la­ G e rm a n ă . R.F. G e rm a n ă . India, Ita ­
larg de ingineri. P rivite în a n sam ­ lectivul care se ocupă de perfec ţio- tură de activitate. Desigur, cind este lia. Iugoslavia. Japonia. Polonia. S pa­
blu. se poate spune că m ajoritatea se
narea tehnologici de fabricare a oţe­ vorba dc m ecanizarea continuă a nia. Suedia, S.U.A., U n garia. U.R.S.S.,
găsesc in curs de realizare, sau se lului pentru ru lm e n ţi a reuşit să a- m uncii in tr-o asemenea în tre p rin d e ­ R D. V ie tn a m si, bineînţeles. ţara
află în perspectivă de a fi puse in m elioreze caracteristicile de structu­ re se ridică, în mod firesc, m ulte gazdă. V o r fi prezentate în total
aplicare în viitorul apropiat. O parte ră si purita te a m e talulu i, croîmlu-sc problem e im portante. La otelâria nr. In subteran, la m ina Lonea electricianul Petru KcrJ, îi arată ele v u lu i Ioan S tam aloiu, dc la grupul 136 de filme.
dintre ele sint deja realizate, dai- mai aslfel posibilitatea ca acest oţel să 2 se propune descongestionarea m a ­ şcolar rctroşani. cauzele şî m odul dc în lă tu ra re a unei defecţiuni ia un în tre ru p ă to r trifazic.
persistă unele deficiente în a p lica­ fie u tilizat la fabricarea întregii game caralelor si maşinilor’ de încărcare. Foto: N. M O L D O V K A M U (A gerpres)
rea lor. A ltele, — nu m ăru l acestora de rulm e n ţi, inclusiv a acelora cu
este m u lt mai m ic — nu şi-au găsit destinaţii speti,ale. Propunerea va găsi rezolvare in
cursul anului 1966 prin m ontarea u-
pină acum o rezolvare practica. Ne nei maşini pentru confecţionarea p ra ­
vom strădui însă să le rezolvăm . I.a otelării s-nu ridicat şi alte pro­ C ind urm ăreşti lumult-uoasa p u ­
blem e cu privire la calcinarea fero­ g u rilo r din dolom itu, ceea ce va per­ tere dc b iru in ţă a om ului de pe
aliajelor, cîn tărirea lor exactă şi la m ite o folosire m ai raţională a u ti­ a b a ta ju l din străfundul m u n te ­ N CADENŢA SECUNDELOR
p la tfo rm a oţelăriej sau a celui din
Perfecţionarea introducerea în şarjă. Pentru cup­ lajelor- la încărcarea cuptoarelor lui. sim ţi cum acest om păşeşte
toarele electrice de 20 tone, instala­
Pentru sectorul lam in o a re au fost
ţia existentă satisface cerinţele. P en ­ vizate printre altele m ecanizarea în ritm u l respiraţiei unanim e a
tehnologiei de fabricaţie, tru oţelâria M a rtin n r 1 o astfel de scoaterii ţu n d ă ru lu i din canalele ca­ ţări-i, Cînd zăboveşti însă pe pe­ cheiase orele de lucru. Avusese la data din caic Cornel M u n ­ cesta. venit in colectivul simeuvan
re ­
»o 7,i obişnuită". Deschise
propunere îsi găseşte rezolvarea în lelor, n u m ărarea m ecanică a bare­ ronul unei gări, aşte.ptînd sosirea gistrul de analiză a m uncii şi no­ teanu are drept de a prim i titlul din satul O icjdea, au la adresa
rezervă însemnată viitorii ani. o dată cu noua pix>filare lor în flux tehnologic, debavurarea sau plecarea trenulu i, toiul ţi se de şef de gară. m uncii si conduitei lui vorbe; ce
a secţiei. D eocam dată. în scopul in ­ m ecanică a profilelor, m arcarea, pare obişnuit, prea obişnuit. Z ă ­ tă : proces-verbal încheiat azi... — Asa ne ridicam toţi. Prin încep sau se încheie cu s u p e rla ­
ora 7, cu ocazia analizei pro­
de sporire a producţiei troducerii unor cantităţi exacte de vopsirea si sigilarea autom ată, creşte­ reşti. in tr-a d e v ă r printre că­ g ra m u lu i de < irculaţie în tura m uncă si, dacă o în dră g im , perse­ tive. tn acest an. Ioan C rişaji a
verăm . învăţasem de la tatăl meu
fero a lia je pe şarje, an fost introduse
prins la reverul hainei lui cie ce­
rea gradului dc m ecanizare a m uncii
cîn ta re decimale. în ajuxtajele buninoarelpr privind le ­ lătorii nerăbdători, ci ţi v-a oa­ a treia, de la orele 19 la 7. ce înseam nă m unca, cinstea şi ferist. în aceeaşi zi cu im piegatul
m eni în bleum arin ce se stre­
A u c ircu lat 119 trenuri, din care
O parte din propunerile făcute în A lte propuneri se referă la perfec­ garea, îm pachetarea, curăţă rea (bro- coară spre un tren sau altul, modestia. Pc toate anostea lc-am şef de tura, Cornel M u n te a n u ,
articolele apărute în ziarul „ D ru m u l ţionarea tehnologiei în sectorul la m i­ file lo r şi altele. Găsirea celor m ai d irijîn d , intr-o cadenţă dc cea­ un tren în lîrzin t T re n u l 2338 Tn- Lntiln.it aici, la aceşti oam eni a lă ­ cu m a n e v ru n lu l N iro la e Bil>otra-
socialism ului". se referă la îm b u n ă ­ noare. A fost vizată perfecţionarea bune soluţii dc rezolvare a unor ast­ sornic, plecările, sosirile. D ar. atît. tîrzie 8 m inute. Aşteaptă legătura turi dc care muncesc de 20 de ani, nu, cu im piegaţii de m im are
tăţirea tehnologiei la otelării si la ­ câlirii c ilin d rilo r cu curenţi de în a l­ fel dc problem e reflectă capacitatea La ei. Ia m unca lor. te gindeşti trenului 2018. Osii m anevrate cu în m ijlocul cărora am crescut. Gheorghe Dreghici şi T ra ia n Bo-
m inoare. P rin tre altele, este vorba şi tă frecventă şi îm bun ă tă ţire a ca li­ si preocupările colectivelor de m u n ­ prea puţin. Poate deloc locomotiva de m anevră a staţiei teanu, a treia steluţă roşie. In
de perfecţionarea tehnologiei de ela­ tăţii lor, creşterea d u ra b ilită ţii, o b ţi­ că clin acest sector pentru p ro m o v a ­ Dacă i-am cunoaşte însă. dacă — 586, iar cu alic locomotive din aceeaşi zi a trăit această bucu­
borare a otelului cu a ju toru l o xige­ nerea unor suprafeţe cit m ai perfec­ rea progresului tehnic şi ridicarea am pătrunde dincolo de „totul ţi program — '682. To ta l 1268 osii.. Şcoala rie si Ioan La zar, şeful de m a n e ­
nului. Acest procedeu reprezintă o te la profile şi altele C ălirea c ilin ­ pc o treaptă superioară a calităţii la­ se pare obişnuit" am încerca, cu U rm ează fo rm ări de trenuri, de­ vră. Cînd l-a felicitat, C r ’rşan a
form ă superioară dc folosire a o x i­ d rilo r cu curenţi de înaltă frecvenţă m inatelor. siguranţă, sim ţăm ântul de p a rtic i­ taşări .şi ataşări de vagoane, strecurat in vorbe ş[ un m u lţu ­
genului la cuptoarele M a rtin din este in curs dc rezolvare. Instalaţia N u m ă ra re a mecanică a barelor în pare, nu num ai activă, ci cu un m a n ip u lă ri de vagoane, la m a ­ personalului mesc. Era adresat lui L azâr, o-
com binat, o rezervă im(X>rtantă de respectivă se găseşte a n im în faza flu x a fost pusă rn practică pînă n- patos dens. la m arşul contem po­ gazie, cifre... cifre. Şi în înche­ m ul care t-a îm p ru m u ta t din
sporire a producţiei de m etal. R e zu l­ de m ontare. După dotarea a telierului cum num ai la liniile pentru profile ran. iere, ca o concluzie parcă : „aba­ In sala „scolii personalului" in­ vrednicie şi voinţă, din dîrzenie
tatele obţinute pină in prezent prin de reeonditionnre a c ilin d rilo r cu fine si sirmu. prin aplicarea unor Un tvnăr huncdorcan si-a por­ teri de la norm ele de tehnica tră un tîn â r înalt. Se apropie de şi omenie.
utilizarea oxigenului ca intensifica­ personalul necesar de deservire, se inovaţii. U rm ă rim în continuare să tretizat colectivul de m uncă din securităţii sau siguranţa c irc u ­ masa la (a r e se află şeful staţiei In tr-u n birou al staţiei stau în ­
tor al procesului de ardere sînt con­ va Aplica aci o tehnologie de călire găsim soluţii eficiente pentru a re­ care face parte drept cel mai bun laţiei nu au fost". C. F. R. Sim eria. tovarăşul Vasilc şirate diplom e, dovezi ale h ă rn i­
cretizate in creşterea producţiei de com binată, folosindu-se ntît in stala­ zolva această problem ă si la celelalte pedagog L ^ m înţeles şi mai bine Ghiiura. şi instructorul staţiei, lo- ciei colectivului dc? ceferişti de la
oţel cu circa 10 la sută Perfecţiona­ ţia pentru curenţi de înaltă frecven­ linii de lam inoare continui. in ziua cînd am cunoscut un m ă ­ O zi obişnuita, cu sute de tre ­ sif Răduţ. S im eria. T re i sint din u ltim ii trei
rea in continuare a acestei tehnolo­ ţă. cit si o altă instalaţie de călire Creşterea producţiei de lam inate nunchi de oam eni în bleum arin nuri, cu sute de m anevre, un — M ă numesc loan Crişan, m a- ani. Le-a p rim it colectivul. ca
gii, cu insuflarea oxigenului prin cu curenţi de frecvenţă joasă — care finite, a d iversităţii sortim entelor- pre­ din staţia C.F.R S im eria. A v e a m marş cu cadenţă (le secunde, d i­ nevrant. Sint program at pentru drept de în tre p rin d e re fruntaşă în
lance, însoţită de creşterea nivelului de asemenea este în curs de montar e. cum şi îm b u n ă tă ţire a continuă a ca­ in ju ru -m i un pedagog cu chipuri rija t de C ornel M u n te a n u , om ul exam inare. întrecerea socialistă pe ra m u ra
profesional a) colectivului de oţelari, Aşa incit în cursul trim estru lui II a.c. lită ţii acestora, im pun măr irea capa­ m ultip le, care m m ânunehea. în - crescut şi m a tu riza t (le pedagogul Iran.sport uri lor feroviare pe re ­
va perm ite sporirea pc m ai departe se va putea executa călirea superfi­ cităţii dc ajustare şi de depozitare la tr-u n tot, fer m itatea cu răspunde­ din staţia S im e ria ; elevul telegra­ — A veţi em oţii ? giune. Şeful staţiei mu vorbeşte
a producţiei de otel. cială a calibrelor si dccăl'wea lor, în lin iile de lam inoare continui şi co­ rea. curajul cu modestia. fist din toam na anului 1945, _ 7 ! despre ele. ci despre cei care
După cum rezultă din încercările vederea detensionării şi în m u ie rii a- relarea acestora cu produ ctivităţile cursantul din clasa im piegaţilor — A tunci să trecem la subiect: le-au câştigat : oam enii colecti­
efectuate la un cuptor de m are ca­ ccstora pentru recalibrări ulterioare. M g . IO A N N IŢ A de mişcare din p rim ă v a ra lui «Reguli la executarea m a n e v ră rii vului. Are pentru ci vorbe calde,
pacitate — la care se aplică această C it priveşte dotarea cu aparate director tehnic la C. S. „Aşa ne ridicăm" 1948, im piegatul dispozitor, din p rm îm brîncire". dm care răzbate lim p e zim e a unor
tehnologie îm b u n ă tă ţită — sporul H unedoara 1950, im piegatul de mişcare şef de a d evăru ri cc-ţi merg la inîm ă.
producţiei de otel poate ajunge pînă pentru controlul tem p e ra tu rii o ţelu ­ Im p ie g a tu l de m işcare şef de tură din 1959.. Iar acest început Răspunsul sosi prom pt. Ascultiiiclu-l. încerci sentim entul
La 20 la sută. lui la lam inoare, trebuie să arăt că ( C o n t i n u a r e I n p a g . o 3*a) tură. Cornel M u n te a n u , abia în- de m ai adaugă num ai două luni Cei care-1 cunosc pe băiatul a - că ai în iu n il tău în tregu l colec­
tiv. că simţi frum useţea caracte-
l u c i a l i c i u
Şi la cultura poru m b u lu i s-a înce­
MAI MULTE LEGUME Şl FRUCTE asigurat un parc sporit de maşini, de lată şi problem a îm b u n ă tă ţirii î n g r i j i r e a put aplicarea prim e lo r lucrări dc (C ontinuare în pag. a 3-a)
u rm înd ca pe m ăsură ce vom fi do­
m odului
de prezentare a m ă rfu ­
taţi cu m ijloace de transport proprii
rilor.
N c-.im
in tro d u ­
să
propus
întreţinere. Pe mai m ult <le 5 000
să lărgim continuu preluarea produ­ cem e x p e rim e n ta l desfacerea legu­ hectare s-au executat lucrări de g ra ­
De asemenea, pentru ca în perioada c u l t u r i l o r
selor si transportul lor spre unităţile m elor şi fructelor în stare spălată. pa re, iar pe alte aproape 2.000 hec­
LA DISPOZIŢIA CONSUMATORILOR de desfacere. In vederea folosirii în ­ de vară să dispunem de legume si U rm ă rin d zi de zi starea de vege­ tate s-nu înregistrat la cooperaţi vele Primul spărgător
tare s-a aplicat sapa rotativă. In a-
vom
tregii capacităţi de încărcare
ceastă p riv in ţă rele m ai bune re zu l­
repartiza m aşinile în funcţie de v o ­
duim să le a m b a lă m la locul de p re ­
lu m u l si greutatea produselor, evi- fructe cît mai proaspete, no stră­ taţie a c u lturilo r, în num eroase u n i­ agricole din O haba. G îrhova, Sebeş,
tînd transporturile sub tonaj De a- luare în pungi şi sa le transportăm tăţi agricole s-a trecut cu forţe spo­
P entru aprovizionarea populaţiei cord cu conducerile cooperativelor a- semenea, d irija re a cam ioanelor se va in butoaie cu gheaţă O altă p ro b le ­ rite la plivitul paioastdor, la g ru p a ­ Ş pring si Miere m ea. de gheaţă românesc
cu cît m ai m ulte legume şi fructe sc gricolc, graficele se întocmesc săp- fa(e pe circuite, in raport cu c an­ m ă care ne preocupă in m om en tul rea si aplicarea prasilelor pe supra­ L u c ră rile de îngri jire a m l Litrilor
în tre p rin d acţiuni tot mai eficiente tăm inal. In acelaşi tim p vom avea titatea de legume şi fructe care se de faţă consta in asigurarea stocului feţele ocupate cu sfeclă (le zahăr, sc desfăşoară din plin şi în coope­
Pe această linie se înscriu şi m ăsu ­ o stnnsa legătură cu consiliile a g ri­ recoltează necesar însilozâiii pentru perioada cartofi şi porum b. In această p riv in ­ rativele agricole din raionul Orăştîe. a cunoscut
rile luate pentru îm b u n ă tă ţire a fo r­ cole şi cu conducerile u n iu n ilo r coo­ Aşa cum bine se cunoaşte, bazinul dc iarnă. Pentru a în lătura orice sur­ ţă, la o seric de cooperative agrico­ La sfecla de zahăr p rim a praşilă s-a
m elor or ganizatorice a u n ită ţilo r peratiste Pentru a d irija produsele carbonifer Valea Jiului şi centrul prize, în această direcţie conducerea le. datorită organizării în mod ju d i­ efectuat dc mai m ult de 90 ia sută
care se ocupă de preluarea sî v a ­ in mod mai operativ si în strictă muncitoresc H unedoara solicită un în tre p rin d e rii noastre, prin delegaţii cios a m uncii, s-a reuşit să sc o b ţi­ din suprafaţa planificată. în f ru n ­ >9 Dunării
lorificarea leg um elor si fructelor. La concordanţă rn cerinţele, în cadrul volum foarte m are (le legume şi sai, a încheiat contractele necesare nă rezultate satisfăcătoare. In raio­ tea acestei acţiuni situîndu-se coope­
nivelul regiunii, sarcina fie p re lu c ra ­ în tre p rin d e rii noastre a luat fiinţă fructe Transpo rtul acestora ridică cu furnizorii în scopul liv ră rii aces­ nul-.Sebeş. de pildă, s-a luat nn start rativele agricole din Geoagiu, Sibot l’rim ul spărgător de gheaţă
re şi v alo rificare a leg um elor si un birou de in form are, car e arc sar­ problem e serioase, deoarece în pe­ tor produse. Masur ile luate şi cele bun. Astfel, cooperativele agricole si Bobîlna. Cu (ite v a zile în urm ă iom.mesc a cunoscut dum in ic ă
fructelor a trecut în seama în tre p rin ­ cina de a prezenta zilnic situaţia rioada producţiei de v îrf num ai cu ce urm ează să le luăm iii viitor, din Daia. M iercurea. Drasov, Clinic, s-a trecut la prâşilul mecanic si m a ­ . botezul * D um irii. rn cursul a-
derii regionale de valor ificare a le­ preluăr ilor Şi a necesarului pentru cam ioanele nu se poate face faţă. străduinţa lu crătorilo r din unităţile Boz şi altele au ter m inat p rim a prn- nual al c artofilo r, iii această direc­ ccst.n an el va fi dat in e x p lo a ­
gum elor şi fructelor, iar la raioane desfacere In baza cunoaşterii aces­ P entru rezolvarea cu succes a aces­ silâ la sfecla de zahăr-, iar la Petreşti ţie e v id enţîin du-sc ţăranii coopera­ tare. Un al doilea vas de acest
şi în oraşe în sarcina oficiilor raio­ tei situaţii, noi d irijă m , de la un ra ­ tei situaţii vom folosi vagoanele-nn- noastre de preluare şi desfacere, sînt şi L an crăm această lucrare s-a efec­ tori din Turdas. V inerea şi Clngir. lei se a fl;i înti -o fază avansata
nale şi orăşeneşti ion la altul, plusul de legume şi vetâ, care vor transporta produsele, chezăşii sigure că in acest an se va tuat pe suprafeţe însem nate ocupate M obilizând un n u m ă r însem nat de de construcţie, u im in d ca în
P en tru a cunoaşte ce s-a făcut în fin e le , acoperind astfel deficitul ce iar la întoarcere vor fî încărcate cu îm b u n ă tă ţi substanţial a p ro v izio n a ­ cu cartofi O atenţie spor ita se acor­ cooperatori la în grijirea ('miturilor, curînd să fie şi acesta lansat la
scopul îm b u n ă tă ţirii aprovizionării s-ar ivi la desfacere am balaje. rea populaţiei regiunii noastre cu dă si p liv itu h n puioaselor. La Doş- la n ia n d îa n a , P rira z si Vaidei se apa.
populaţiei cu legume şi fructe, am In legătura cu buna aprovizionare Cc alte m ăsuri vă propuneţi tat. Ohaba, Păuna si Roşia acţiunea apropie de sl'îrşit pl ivitul păioase lor, Jntr-o convorbire avută cu d i­
solicitat tovarăşului Teodor Bcr- a populaţiei cu legume şi fructe se f pentru îm b u n ă tă ţire a aprovi- legume şi fructe respectivă s-a realizat pe întreaga iar U Romox, Bâcâinţi şi O răstie rectorul Ş an tie ru lu i naval din
ghian. directorul În tre p rin d e rii re­ sim te însă nevoia lărgirii spaţiilor I zionării populaţiei eu legume suprafaţă prevăzută. In total, pe m ecanizatorii au grupat porum bul O lteniţa. Ion C ristea, unde se re a ­
gionale pentru valo rificarea legum e­ dc desfacere prin chioşcuri şi tone- “ şi fructe? In te rv iu realizat de raion, s-au p liv it peste 8 000 hectare pe cîteva sute dc hectare U ncie re­ lizează urcsLc vase redactorul A -
lor Si fructelor, să ne răspundă la te. am plasate in punctele a glom era­ In atenţia noastră stă în m om entul V G I U R G I U cultivate cu păioase zultate bune la în g rijire a c u ltu ri­ gerpres, M ircea lonescu, a aflat
ci te va în trebări. despre te. De aceea, ne-am propus să în f i­ lor au obţinut si cooperativele a g ri­ că noile nave sint dintre cele m ai
com plexe şî de în a ltă tehnicitate
inţăm , în prim a urgentă, 14 asem e­
Ce ne puteţi spune
I m ăsurile luate pentru o mai nea puncte de desfacere la Mia. Do- pe raza oraşului regional Deva. realizate la noi in ţară. Ele sint
cole din raioanele Alba, Mia şi de
hună aprovizionare o populaţi­ bra, Zam . staţia C.F.R S im eria etc. Sc constată însă că nu peste tot m enite sa asigure navigaţia pe
ei cu legume şi fructe? De asemenea, ne preocupăm în mod există suficientă preocupare pentru D unăre in tim pul iernii, puţind
În treprinderea regională, ca şi o fi­ deosebit de îm bun ătăţir ea apro v izio ­ a se asigura baze trainice produ c­ tăia gheaţa in orice condiţii, pînă
ciile raionale $i orăşeneşti pentru v a ­ nării muncitor ilor forestieri M ă s u ri­ ţiei agricole. N u m a i asa se explică la grosimi de un m etru. S p ă rg ă ­
lorificarea legum elor ş\ fructelor, au le luate în acest scop încep să-si a- de ce la cooperativa agricolă clin toarele pot fi folosite şi în alte
in această direcţie problem e c o m ple­ rato roadele In unităţile de desfa­ a n o tim p u ri ale anului la re m o r­
xe şi m ultip le de rezolvat. V re m ca. cere se găsesc acum sortim ente va­ T â rtâ ria nu s-a executat nici o lu ­ cai st operaţiu ni ele salvare, a ju -
spre deosebire de alţi ani. oam enii riate de legume proaspete si de ca­ crare de în g rijire la cultura p o ru m ­ tînd astfel vasele grele, în cazul
m uncii din V alea Jiului. H unedoara. litate bului. cu toate că era necesar ca pe unor defecţiuni sau pc tim p de
Deva şi celelalte oraşe şi centre După cum se ştie. transpor­ unele suprafeţe să se aplice sapa furtună, să se adăpostească în
m uncitoreşti din regiune să aibă la turile au ridicat problem e rotativă. De asemenea, la gospodă­ porturi flu v ia le sau m aritim e. In
dispoziţie un sortim ent cit m ai v a ­ destul de serioase în direcţia ria de stat clin M ie rc u re a pe o în ­ acest scop. ele sînt prevăzute cu
riat de legume si fructe. Pentru a- preluării legumelor şj fructe­ semnată suprafaţă cartofii sînt îm - instalaţii speciale de salvare, de
ceasta au fost întrepr inse o serie de lor contractate Ce v-ati pro­ buruicnaţî. iar la '•ooporativn a g ri­ rem orcaj si îm p o triv a incendiilor,
m . suri care să asigur e apro v izio n a ­ pus pentru prcintim p in a re a u- colă djn Orăştioarn dc Jos s-au p li­ precum si cu staţii do scafandru.
rea operativă a unităţilo r de desfa­ nor est fel dc neajunsuri? as p ţ M q i R vit abia 30 hectare ocupate cu pă­ A p a ra P ‘1'' m oderne, m aterialele
cere In prim ul rînd «am procedat, In tr-a d e v ă r, transporturile sînt o ioase. In această p rivinţă rezultatele si procedeele superioare folosite
pr in oficiile raionale şi orăşeneşti, la cheie principală pentru preluarea o- .Şi nu sînt m u lţu m ito a re nici ta m onc- la construcţia lor. asigură noilor
preluarea întregului volum de con perativâ a întregii cantităţi de legu­ rativa agricolă clin Apoldu) de Jos. nave o auto m a tiza re com plexă şi
tracte încheiate de cooperativele a me şi fructe din u nităţile socialiste unde mai trebuie plivite ‘300 hec­ o exploatare raţională In nivelul
gric olc de produc ţie cu s o m v iu l dc si pentru aprovizionarea pieţii cu & tare Aici. brigada condusă de Mie tehnicii actuale. Spărgătoarele de
v alo rificări al le.H.C.C. A m trecut a produse m ereu proaspete. In aceasta * 4 l'opa a te rm in a t lucrarea respectivă gheaţa rom âneşti prevăzute cu
poi la planificarea zilelor- de ridicare direcţie nor am în trep rin s o scrie de pe întreaga suprafaţa repartizată in în tă rito ri pentru navigaţia p rin ­
a produselor, spre a în lătura d e fin i­ acţiuni care să aibă drept rezultat tim p ce brigada Ini Moîsc l*cpa tre ­ tre blocurile de gheaţă sint acţio­
tiv situaţii ca cele din anii trecuţi asigurarea unui transport rapid şi buie să m ai plivească < iteva zeci de naţi* de m otoare Diesel electrice
cind cantităţi însem nate de legume cît m ai economicos. Tra n s p o rtu l le­ La cooperativa agricolă de producţie din Listei se acordă o m are atenţie în g rijirii c ulturilo r hectare, lată doar un fapt care de­ de 2 200 C .P şi se pot deplasa
şi fructe, nefiind preluate în baza gum elor tim p u rii, care solicită tim p In fotografie: O parte din m e m b rii brigăzii condusă de Susana G iurgiu executînd prim a praşilă la notă că există unităţi şi hrigăzi în cu o viteză de 25 km pe oră
unei planificări juste, au stat în de păstrare scurt. îl vom face cu care m unca nu s-a organizat în mod (Agerpres)
cîm P depreciindu-se. De comun a- m aşinile şi vagoanele Pînă acum am sfecla de zahăr. corespunzător