Page 32 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3532

n activitatea de producţie U J

S P R I J I N Şl MAI EFICIENT MAI 1969

DI N P A R T E A CLUBURILOR! iii c e m a

D E V A : D upă m ine. canalii
cinem atograful „Patria" ; lannşik
C artea — prieten — (seriile I .şi II) — c in e m a to g ra ­
apropiat şl sfătui­
A lă tu ri de celelalte aşezăm inte şi instituţii de c u l­ participarea oam e n ilo r la procesul dc producţie, să tor. Aspec t Hc la ful „ A l t a " ; S I M E R I A : U ltim a
tura, clu b u rile m uncitoreşti îşi aduc o contrib uţie în ­ popularizez.e experienţa în aintată, să contribuie la r i­ biblioteca clubului cavalcada spre Santa CTuz — c i­
sem nată la fo rm a re a o m u lu i nou, însufleţit de idea­ m in ie r clin Petriln. nem ato grafu l „ M u re ş u l“ ; H U N E ­
lurile nobile ale socialism ului. A ctiv ita te a cultu ra l- dicarea n ivelu lu i de cunoştinţe al oam e n ilo r si să le D O A R A : A ren a circului — c i­
educativă desfăşurata de c lu buri trebuie să întărească ofere acestora clipe plăcute de destindere si recreerc nem ato grafu l „Flacăra" ; H a id u ­
cii — c in em atograful „Sidcrurgis-
Lul" ; Fata din ju nglă — c in e m a ­
Ce sp rijin au acordat lea Jiului", ing. loan Z a - observaţii şi propuneri torul brigăzilor artistice tograful „C on structorul” ; < \ -
c lu burile la rezolvarea ha. d ire rto ra l în tre p rin ­ făcute în acest sens. dc agitaţie care îşi au o I. a N : C a rtie ru l veseliei — c i­
problem elor dc produc­ derii m iniere H unedoara Ing. Ionii Luzărcscu : eficienţă ridicată cind nem ato grafu l .1) lunîe" ; G I IE -
ţie si cum poate spori şi A d o lf DrucUcr. direc­ „C luburile clin Valea .Jiu­ dezbat, cu m ijloacele sa­ E A R : H00 dc leghe pe A m azoane
eficienţa acestuia? — tor al U zinei „Victoria" lui trebuie să-si îm b u n ă ­ tirei, unele abateri. De'.u — c in em atograful „ M in e ru l” ; T E -
tată în trebarea cu care Câlan. In n n d u rile de tăţească activitatea prin acest lucru este ştiut, L lU C : C ă lă to rie în ju ru l p â m în -
ne-am adresat tovarăşi­ m ai jos vă prezentăm intensificarea a cţiunilo r program ele artistice ale tiiltii — cin em ato g rafu l „ M in e ­
lor ing. loan Luzărcscu, principalele problem e r i­ organizate pe problem e brigăzii clubului din Tc- m t r u l” ; P E T R O Ş A N I : în v ă ţă to ru l
direc tor general al C o m ­ dicate în răspunsurile de producţie Astfel, liuc nu au fost în totdea­ din V ig c v a n o — c in em atograful
binatu lui carb o n ife r « V a ­ prim ite. poate fi extinsă la toate una adaptate sare inilor „Republica" : N u pHngc, Petcr —
clu burile form a de p ro ­ de producţie dc la locu­ c in em atograful .7 N oiem brie" ;
„Jurnale
ru
pagandă
Un ajutor complex, tehnice vorbite", pe te­ rile dc m uncă. De acera, SPORT * SPORT * SPORT I.U P E N Î : A sta-i tot ec s-a in tim -
plat — cin em a to g ra fu l „ M u n c i­
constituite
trebui
vor
me legate de sarcinile dc brigăzi la nivelul secţii­ toresc" C ro d e ţi-m ă oam eni — c i­
producţie ale sectoare­ lor si sectoarelor ra re să nem ato grafu l „C ultural" ; E IY E -
multilateral lor, la care să participe prezinte program e în a- Z E N I : B anda <lc laşi — cin em a­
cît m ai m ulte cadre de d u nărilc lunare ale gru­ tograful „M uncitoresc" ; I.O N E A :
A preciind rezultatele Astfel, la sectorul 1 V u l­ m uncitori si tehnicieni. pelor sindicale cit şi cu f o t b a l I D U P Ă E TA P A A 19-A C atifeaua nengrsi — c in e m a to g ra ­
frum oase din activitatea can, a latu ri de teme m ai Sînt necesare de ase­ prile ju l unor acţiuni o r­ ful „ M in e ru l" ; U R I C A N I : S a m ­
c lu b u rilo r m uncitoreşti generale ca .P ro d u cţia, menea m ai m ulte confe­ ganizate la club. ba — cin em a to g ra fu l „7 N o ie m ­
din în tre p rin d e rile pe produ ctivitatea şi preţul rinţe tehnice care să Pentru a satisface p re­ S-a m ai scurs încă o etapă în c a m ­ cum Ia adăpost, nrs im ţin d răceala unele acte de indisciplină care îşi brie" ; P A R O Ş E N Î : O norab ilul
care ie conduc, tovarăşii de cost", .Folosirea u l­ trateze problem e de in­ ferinţele dc lectură ale pionatul regional de fotbal (a 19-a). retrogradării. D ar să nu anticipăm . lac lor câteodată pc stadioanele clin Stnnislas — agent secret — c i­
care au răspuns anchetei trasunetelor pentru p u ­ troducere a tehnicii noi, oam enilor, fondul dc A m ai trecut o dum inică cu fotbal, In subsolul clasam entului şi după legiunea noastră. ICIe sînt puţine dar nem ato grafu l „E nergia” ; P E T R 1 -
noastre au a ră ta t că se rificarea aerului in in­ să popularizeze m etode­ cărţi al bibliotecii tre ­ cu em oţii, m om ente grele atit pe g a­ etapa dc (lu m in iţă au răm as pc pos­ totuşi umbresc frum useţea m eciului L A : Ea ora 5 după-am iazfi — c i­
poate p rim i din pai tea dustria m inieră" etc., le avansate de lucru re buie reîm prospătat iar zonul verde cît şi în tribune. S-au turi eu o mica schim bare dar ncc- de fotbal, a sportului în general. Un n e m ato grafu l „M uncitoresc" ;
acestor aşezăm inte cul­ m ai m ulte sim pozioane pot fi aplicate in exp lo a ­ bibliotecarele voluntare ap lau d at fazele spectaculoase, pasele senlinl.i, ac eleaşi patru echipe; Dacia asemenea caz (după cum aţi citit în C R lV Iţ D IA : Veselie la Acnpulrn
turale un a ju to r com ­ au dezbătut in iţia tiv e le tările din V ale a Jiului. sâ fie instruite în mod ţesute cu fantezie, fenta, şutul pu­ Oiiiştie. Paringul I.onea. T e x tila n u m ă ru l nostru de ieri) s-a sem nalai c in em atograful „Muncitoresc" ;
plex, m u ltila te ra l, în m a ­ „Două fisîî pe schim b şi La organizarea acestora, organizat. In arest an, ternic si trem uru l plasei care i-a pus .Sebeş si C.F.R. Teius. Situaţia lor la S im eria, unde publicul dornic să B A II B A T E N I : Logodnicele v ă ­
jo rita te a problem elor pe aripă" şi „Nici un vago- com isiile in ginerilo r şi suma acordata dc C.L.S. o clipă pe apărători si pe portari cu prec ară Ic pune serios pe gîndui i. asiste la un meci dc fotbal dc ca li­ du v e — c in em atograful „6 A u ­
care producţia le pune net rebutat pentru sist tehnicienilor t r e b u i e H u nedoara pentru cu m ­ fruntea în p ă m în t U nii au gustat M ai au ele sanse* să scape dc re tro ­ tate, disputat în lim ite le sportivităţii g u s t"; A L B A IU E IA : Meata
la un m o m e n t dat în fata v izib il". Eficienta acestor sâ-şi aducă o contribuţie părarea de cărţi la T e - din cupa victoriei, alţii din cca a gradare? M a i sînt încă 7 etape în a părăsit tribunele după num ai 65 de — cin em a to g ra fu l „Victoria" ;
oam enilor. A tu n c i cînd dezbateri s-a concretizat m ai bogată. liuc este insuficientă". înfrângerii G in d u ri. speranţe... M a i caic se pot produce mulţi* surprize m inute de joc. datorită gestului cu Iv u ilo — c in em atograful „23
colectivele de conducere în rezultatele bune o b ţi­ Deoarece practica a A d o lf D ru cker: — „ îm ­ sînt sansc? Vom putea cîstiga în de­ sî caic pe m ăsură ce se vor epuiza totul nesportiv al ju cătoru lui lleş I AugNst" ; T E f U Ş : T a tă l sol­
ale c lu b u rilo r m en ţin un nute in subteran. dovedit că o m are e fi­ b u nătăţiri substanţiale in plasare la,..? Acesta e fotbalul. E m o ­ vor face lu m ină în clasam ent ntît in clin echipa C onstructorul H unedoara, d atulu i — cin e m a to g ra fu l „ V irto -
contact p e rm a n e n t cu ac­ O problem ă căreia clu­ cienţă în sprijin ire a pro­ activitatea clu bulu i pot ţii, bucurii, în fringeri. D a r să vedem p ărţile lui superioare cil şi in cele care a vociferat la deciziile a rb itru ­ ria" ; Z L A T N A : S părgătorul —
tivitatea productivă, cind burile clin V ale a Jiu lui ducţiei o au program ele sâ se facă şi la Călan. re m işcări, ce răsturnări s-au produs din m iiloc si inferioare. Piua atunci lui si t-a bruscat, ru p in d u -i e m b lem a cin em a to g ra fu l „M u n c ito ru l* :
dovedesc talent şi price­ i-au acordat o deosebită brig ă zilo r artistice de a- T e m e le stabilite pentru în clasam ent după această etapă. să m ergem pc stadioane acolo unde de pe piept. C o n d a m n a b ilă în acest S E B E Ş : Steaua baletului — cine­
pere în organizarea u- im p o rta n ţă este calita ­ gitaţie, este necesar ra lectorate trebuie sâ fie Liderul si-a mai adăugat înc ă doua joacă echipele favorite şî îndrăgite sens este si atitudinea antrenorului m atog raful „Progresul" : C ă p ita ­
nor a c tiv ită ţi interesan­ tea cărbunelui şi înde­ activitatea lor sâ fie in ­ reactualizate potrivit ne­ puncte zestrei sale acu m ul inel acum de noi. sâ le în c u ra jă m , să le a p la u ­ echipei Construc torul caic n-a in te r­ nul din T rn k e ş (set iile I şi U) —
te, atractive şi bogate în plin ire a ritm ic ă a p la n u ­ tensificată, iar acolo u n ­ cesităţilor secţiilor, iar 30, consolidîndu-si poziţia si dooU- dăm , să gustam subtiIiliililc* fo tb a lu ­ venit pentru a-l d eterm ina pe ju c ă ­ c in em atograful „Sebeşul” ; A I'O E -
conţinut, rezultatele se lui. Pe aceste tem e s-au de ele şi-au încetat acti­ program ele brigăzilor a r­ nînd cu autoritate sofia clasam entu­ lui, jocul cursiv, d ăruirea ju c ă to ri­ torul pus pe harţă şi ceartă să D U E D E S U S ; M u n c ile lui Ile r -
fac sim ţite prin c o n tri­ organizat program e ale vitatea (L upcni, dc e- tistice dc agitaţie sâ răs­ lui. El a dispus pc teren p io p iiu de lor, deplina sportivitate. Să d ezap ro ­ părăsească terenul. A r trebui ea a n ­ cule — cin em atograful „23 A u ­
buţia adusă la obţinerea brig ă zilo r artistice de a- x e m p lu ) să fie reluată. pundă problem elor care form aţia A urul Brad, ec hipă a cărei băm gesturile nesportive, ra re strică trenorii să contribuie m ai m u lt la o-
unor succese im po rta n te gîtaţic, exp u n e ri u rm a te In program ele brigăzilor, se ridică la locurile de carte dc vizită e cunoscută iu b ito ri­ frum useţea acestui îndrăgit si popu­ ducarea ju căto rilo r pentru im p rim a ­ gust” ; C U G 1 R : Logodnicele vă­
duve — cin em atograful „7 N o ­
în producţie. de discuţii, schim buri de m ai ales ale celor din m uncă". lor sportului cu balonul rotund din lai- sport, să facem să se risipească rea Ia aceştia a unei discipline cu iem brie" ; C am era în form ă de
A p re c iin d a c tiv ita tra experienţă, conferinţe. cadrul e x p loatărilor, să i r regiunea noastră. Zlâtnen ii si-au gă­ nervii şi locul lor să-l ia calm ul, adevărat sportive, dem ne de s im p a ­
c lu b u rilo r din V ale a .Jiu­ A c ţiu n i bogate au fost fie tratate problem e cc A ncheta noastră nu a sit un echilibru slabii, o fo rm u lă de prietenia spoiţi vă. tia şi popularitatea de care se b u ­ „ L ” : — cin e m a to g ra fu l „ M u n c i­
lui, tovarăşul inginer organizate si pe linia în ­ fră m în tă colectivele de cuprins tonte problem ele echipă omogenă, cu putere ele luptă, * cură fotbalul. toresc" ; O R A Ş T I E : Expresul
loan Lâzârcscu nc-a de­ tă ririi disciplinei de pro­ m uncitori, greutăţile ce legate de contrib uţia cu a m b iţie si voinţă, cu dragoste A m in tin d despre capitolul sporti­ P arîs -M u n c h c n — c in e m a to g ra ­
c im a t: tecţie a m uncii, de pre­ trebuie înlăturate, pro­ c lu b u rilo r vizate Ia re ­ pentru culorile clubului. Ei continua vitate, nu putem trece cu vederea GH. JURCA ful „F la c ă ra ” ; A fost, eindva, hoţ
— cin em ato g rafu l „P atria" ; H A ­
— ,,'Vlci ită să fie e v i­ venire a accidentelor'1. blem e m ajore legate de zolvarea sarcinilor dc să fie neînvins! în acest retur si nu
denţiate* a cţiunile bogate — „C on tribuţia c lu b u ­ realizarea planului. producţie. Din răspunsu­ cele m ai m ari san.se ele a cîsliga ti­ Ţ E G : S trigătul — c in e m a to g ra ­
de p o p u la riza re a sarci­ lui la rezolvarea proble­ P entru a in form a si ţi­ rile p rim ite se desprind tlul de cam pioni regionali. U r m ă r i­ ful ..Popular" ; B R A D : Casa Kie-
nilor de plan şi a an g a ­ m elo r producţiei s-a fă ­ ne la curent cadrele teh­ însă o serie ele concluzii torul lor în cursa pentru titlu, echi­ R O I cordi — c in em atograful „Steaua
ja m e n te lo r luate in în ­ cut sim ţită — a rată ing. nice cu noutăţile apă­ preţioase pentru îm b u ­ pa studenţilor din Petroşani a capo­ roşie"; G U R A B A R Z A : In com ­
trecerea socialistă la loan Zaha — si la E x ­ rute. cu m etodele a v a n ­ nătăţirea a c tivităţii a- tat la G h c la r. d im inuîndu-si serios pania lui M a x L in d e r — c in e m a ­
( tu b u rile din V alea .Jiu­ ploatarea m in ieră Te- sate de m uncă, bibliote­ cestor aşezăm inte c u ltu ­ şansele. E ad evărat că ci au reuşit ta - Gloria Bucureşti tograful „M in e ru l" ; TETA : C a ­
lui prin e x p u n e rile fă ­ liuc. cile tehnice din cluburi rale. aproape 90 de m in u te să m enţină poralul şi ceilalţi — c in em ato g ra­
cute de ră tre cadre de A stfel, prin ac tiv ită ţile si exploatări trebuie să Constatarea p rin c ip a ­ scorul alb. dar o lovitură directă c- ful „I u m i i R .
conducere, program e ale organizate la club, au în tre p rin d ă m ai m ulte lă. v alab ilă pentru toate xocutată de M ih ă ilâ în zid şi apoi (3-0)
b rig ă zilo r artistice de a- fost popularizate m eto­ acţiuni, în form e m u lti­ clu burile, este aceea că în gol i-au făcut să plece învinşi.
gitnţie, afişarea de pa­ dele bune în folosirea ple şi variate, de răs- trebuie organizate ac­ Ea m ijlocul clasam entului nu s-au Pe stadionul Jiul clin Petroşani, la sfirsitul reprizei sint tot studenţii. D I 0
nou1i sugestive etc. A - e x plozivulu i A .M .l la pîiulirc a căr|ii tehnice”. ţiuni variate, realizate la petrecut lu cruri deosebite cu excep­ în cadrul etapei a V fţ - a a c a m p io ­ In p rim u l m in u t al reprizei se­
lătu ri de aceste acţiuni, puscărilc în carieră, ge­ Ing. Io.cn Z aha: — un nivel calitativ supe­ ţia saltului făcut de echipa M i ­ natului categoriei A dc rugbi, fo rm a ­ cunde, gazdele sc instalează în te­ P R O G R A M U L i : 5,00 T V o -ram
dezbaterea unor aspecte neralizarea m etodelor „Este necesar ca în pro­ rior. care să dezbată pe nerul G h c la r care a urcat de pc ţia studenţilor din localitate a p ri­ renul advers şi in u rm a unui balon dc cântece si jocuri ; 3,40 „Băieţii
ale m uncii, prin popu­ de ram bleere m ecaniza­ g ra m u l clubului sâ se larg problem ele produc­ locul 10 pe locul 7 si a traiectoriei m it replica m e ta lu rg iş lilo r bucu- cîstigat ele înaintaşi, .Sabău înscrie
larizarea e xperienţei în a ­ tă a g ă u rilo r in subte­ prevadă acţiuni mai v a ­ ţiei. inverse a echipei din Vulcan. E ch ipe­ rcsleni. D isputată pe un tim p exce­ o încercare la colţ, răm asă insă nc- veseli" — m uzică uşoară ; fi.15
intate si criticarea unor ran precum sj a d ife ri­ riate. în special cu a ju ­ T ISTUATE le de la m ijloc par să fie puse oare­ lent, partida a oferit un spectacol transfo rm atâ S tuden ţii par m u lţu ­ T ra n s m ite m pentru sate ; G.45 S a ­
răihih'erf»în u rm ă a d e ­ telor sisteme de plasare i ugbistic dc calitate. Cu toate că m iţi de arest rezultat si p e rm it a d ­ lut voios dc pionier ; 8.00 S u m a ­
te rm in a t. în tr-o bună a gă u rilo r în fro n tu rile p rim ele 2 0 de m in u te din repriza versarilor să contraatace periculos. rul presei ; 8,08 „ l:n cîntec stră-:
m ăsură, unele din succe­ dc lucru In urm a unui astfel dc contraatac bate lum ea" — m uzică de estra­
sele m in e rilo r V ăii J iu ­ U n u l clin obiectivele e- intii a parţin m e talurgişlilor, caic al liniei dc trei sferturi, m ctalurgistii dă ; 0,20 C în tă orchestra de m u ­
lăsau im presia că îşi vor adjudeca
lui conom icc principale i) victoria, totuşi studenţii se regăsesc obţin o lo vitură dc pedeapsă Ia c ir­ zică populară „ ('in d ic iu l” din S i­
De e x e m p lu , p ro g ra ­ constituie îm b u n ă tă ţire a si jucînd cu m u ltă însufleţire oferă ca 15 m. de buturi, pe ra re C râ c iu - biu : 8,30 La m icrofon, m elodia
preferată ; 9.30 SfatLil m edicului :
m ul brigăzii artistice de continuă a calităţii m i­ spectatorilor cel m ai frum os joc din nesc u o transfo rm ă im pecabil. Se pă­ 10.05 C c să vedem ? Cc să citim ?
agitaţie a clubului din nereului. Această temă actualul sezon. Cu o în a in ta re în rea că cei care vor forţa jocul vor
I.onea. in titu la t „O con­ este abordată a lit în con­ vervă, cu o linie dc trei sferturi in ­ fi m ctalurgistii d ar o g ră m a d ă la Ce să ascultăm ? ; 13,20 J.imba
vorbire telefonică". în fe rin ţe cît şi în diverse­ spirată, echipa studenţilor dom ină centrul terenului şi un placaj al lui noastră (reluare) ; 13,30 D in teza­
care a fost criticat sec­ le program e ale fo rm a ­ copios obligîndu-şi adversarul să se Rncosi în butul advers dă posibili­ urul nostru folcloric ; 14,20 „In
torul II I, care nu-si rea­ ţiilor artistice". apere cu disperare. D in această do­ tate lui Bob de la gazde să realizeze ■ pare" — program in te rp re ta t dc
lizase oi leva luni la rînd — „Şi la clubul din m in a re în u rm a unei grăm ezi la fi o nouă încercare răm asă însă nc- fa n fa ră ; 15.00 Voci si chitare ;
sarcinile de plan, a con­ C ălan — ne Inform ează m etri He butu rile adverse, balonul e transform atâ. S tuden ţii dom ină în 15,20 Caleidoscop m uzical ; 15,45
trib u it la form area unei tovarăşul A d o lf D ru c k e r cîstigat de înaintaşii localnici. H u - continuare si rcuscsc să m ai înscrie „ In tre D u n ă re şi m a rc 4' — m e ­
o pinii de masă îm p o triv a — acţiunile organizate m eniue îl deschide fulgerător pc U - încă două încercări la re n tru prin lodii populare d o bro gene; lfi.20
acestei situaţii si la re ­ sînt corelate cu proble­ reche care Înscrie p rin tr-o lo vitură Sâbău pe ra re Racoşi o transform a, „A m în d ră g it o m e lo d ie ” — m u ­
m edierea ei. m ele producţiei. Ea lec­ - * A * j J S r S de picior căzută. Aceasta nu a fost si una prin M oiseanu răm asă nc- zică uşoară rom ânească ; 17.20
O acţiune care a dat toratele tehnice s-au d e z­ transfo rm ală. P artid a ia sfîrsit cu Colegi dc liceu : 17,40 M e lo d ii
bune rezultate Io clubul bătut tem e ca „Tehnica decit începutul unui joc presărat cu scorul dc 17-3 în favoarea gazdelor. lansate de D nlida. Bobby .Solo,
din V u lc a n este o rg a n i­ nouă în exploatarea fu r­ * şarje de o rară frum useţe pc linia A urel ian Andrecscji. Paul Anlca.
zarea ...Jurnalelor te h n i­ nalelor", .M e to d e a v a n ­ de trei sferturi, Cei ce dom ină pînă C M . Iiinca C c rb a rc v : 18,03 Jn ju ru l
ce vorbite" pc sectoare. sate de curăţare şi re m a ­ globului ; 18.13 Cîntcce si jocuri
T e m e le dezbătute cu a- niere a pieselor turnate", băti incsti ; 18.30 T rib u n a radio ;
cesl p rilej au fost legate „îm b u n ă tă ţire a cocsului halţ); J U N I O R I I: 100 m plat: Ion 18,40 C iclul „ N -a ţi vrea sâ în ţe ­
direct de producţie, m i- de flu id iza re " etc P ro­ * *v V iii* * , • V '9 * + A tle tism T irn ă v e a n u (Ştiinţa A lb a lulia); 2 0 0 legeţi m uzica ? “ ; 19,20 Sport.
litind pentru u tilizarea blem e asem ănătoare au - * * * * m. plat: Ion T îrn â v e n n n (Ş tiinţa A lba ..Posta em isiunii" de Ton C h îrilă ;
m ai intensă a tehnicii fost abordate în sim po­ lu lia); 400 ni. plai: Nicolnc Pantea 20.00 Radiogazeta de seară ; 20.45
noi. zioanele tehnice şi ciclu­ IţN W jP ; D u m in ic ă au avut loc pe stadionul (Ştiinţa A lb a lulia); iu â llim c : N i< 0 - N oapte bună. copii : Povestea
.Si sim pozioanele teh­ rile de conferinţe. In # \ R efractara din A lb a lulia întrecerile lae Pădurean (Ştiinţa A lb a lulia); .B ă trîn ira " ; 21.15 S im fo n ia nr.
nice pot să-sî aducă un program ele brigăzilor a r ­ din cadrul cam p io n atu lu i republican lungim e: G heorghe Bîrcu (M in e ru l 40 în sol m in o r dc M o z a rt ; 21,45
aport substanţial atunci tistice de agitaţie. ale dc juniori si junioare, laza raionalii, Zlatna); suliţă : Radu H ardan (Ştiinţa V alsuri albastre, ţă rm însorit —
cinci se face. prin in te r­ fo rm a ţiilo r artistice de în trecerile au fost u rm ă rite cu viu A lb a lulia); d is c : V iorcl Dusa (Ş ti­ m uzică uşoară ; 22,20 P agini alese
m ed iu l lor, o propag an­ diferite gemu i, produc­ interes de publicul spcctatoi. Iată şi inţa Z l a t n a ) ; greutate : C. A chim cs- dîn creaţia lui Ton Vnsileseu.
dă tehnică aplicată la ţia are ponderea p rin c i­ cîştigâtorii. pe categorii: .J U N IO R I TI cu (Ştiinţa A lb a lulia); 800 m. plat: P R O G R A M U L TT ; 8,00 S uita
realităţile producţiei. pală*. 80 m. plat : C âlîn Băla.ş (.Ştiinţa A lba loan Eagon (Ştiinţa A lba lu lia ); 1500 ,.Petrecere populară" de S abin
' \ 3 Mm lulia); 300 m. plat: Eugen Rusu (R e ­ m. plat: D u m itru Bon (M e ta lu l Z la t­ Drâgoî ; 8.50 V als u ri din operete ;
na) ; şlafeta 4 X 1 0 0 ni. p la t: Ş tiinţa
Acţiuni variate, mai bine A colta O arda); lungim e: Petru M a n A lba lu lia ; J U N I O A R E I : 100 m. 9.35 Itin e ra r fo lrlo ric -m u zic a l prin
regiunile patriei ; 11,05 Dc toate
(Ştiinţa A lb a lulia); în ă lţim e : Ion O-
prean (Şcoala generală de 8 ani A lba plat: Anisia C h irilu (Ştiinţa A lb a lu ­ pentru toţi (reluare) ; 13,03 Dc la
lia); 200 ni. plat: Elena Roşu (A lba
fluier la m arile a n s a m b lu ri ; 13.45
lu lia): greutate: loan Usc.î (Recolta
adaptate la sarcini • > . . . y . M ih a lţ); ştafeta 4 X 1 0 0 m. p la t: Re­ lulia): 400 m. plat: M a ria Roca (R e ­ Concert dc prînz ; 15.10 „ IT u m o a -
colta M ih a lţ; 1 . 0 0 0 m. plat: Petru M a n colta G a ltiu ) ; 800 m. plat: M a rin A r ­ să-i viaţa de m in e r" — program
V o rb in d despre sarci­ linia s p rijin irii produ cţi­ (Ş tiinţa A lba lulia); J U N I O A R E II: sul (V iito ru l A lb a lulia); lungim e : dc rîn te c e ; 15.30 „Doi ochi fru ­
nile sporite care stau în ei Se sim te nevoia unor 00 m. plat: T a tia n a l ilim on (Stiinta M a ria Szabo (V iito ru l A lba lu lia); moşi" — m uzică uşoară ; lfi.00
faţa în tre p rin d e rilo r în acţiuni m ai variate, m ai Zlatna); .">00 m. plai: M a ria Elorea în ă lţim e : Eugenia D nrgiu (.Ştiinţa Răspunsuri m uzicale iu b ito rilo r
actualul cincinal, in te r­ bine adaptate la sarci­ (Ştiinţa A lba lu lia); lungim e: T a t ia ­ A lb a lu lia ) ; greutate : O tilia Eupw dc folc lor ; lfi.30 Roza vintui ilor ;
locutorii noştri au arătat nile concrete ale d ife ri­ na F ilim on (Ştiinţa Zlatna); în ălţim e: (V iito ru l A lb a lu lia) ; suliţă ; Parns- 18.00 C in tc o il sâp tă m in ii : 18.10
că există încă m a ri po­ cliiva Ccrchcgan (Ştiinţa A lba Tuli-a). S criitori ai secolului X X — M i -
sibilităţi de îm bogăţire telor locuri de m uncă, Clipe de răgaz la cabana „Căprioara". Rozalia Purcuţă (Ştiinţa A lba lulia); IO N F J L IP G S C U hnil Sebastian ; 19,30 C o m it m e­
a activităţii c lu b u rilo r pe lată, pc scurt, unele Foto : V. O N O IU greutate: M a ria Potopea (Recolta M i ­ corespondent lo m anilo r ; 20.30 G au d e a m u s :
21,30 M itu r i si legende ; 22.30 M o ­
m ent poetic : 22,35 M u zic ă uşoară.
C în tă C o rk i M a z e tlî, D orin a D râ -
n i imn cunoştinţă cu M ih a lţu l ratâ că actualm ente pc buletinele ghjci. E duardo V ia n e lio şi V ic ­
* am făcut-o prin inter-mediul li­ de in dentilate a 2 2 studenţi, peste tor Punea ; 23.07 Din m uzica
tim p ce o răsfoiam , prin faţa ochi­ C o m p le ta r e Im o m o n 70 ingineri, profesori, modici, spe­ contem porană ; 23.50 M e lodii în
un
dc
nei m onografii întocm ită
grup de intelectuali din com ună. In cialişti în diverse dom enii, sta scris noapte
Ia rubrica „locul na ş te rii” : M ih a lţ.
lor mi s-au perindat ca în tr-u n / ntocm itâ cu num ai trei ani in
film im agini vechi şi noi din isto­ g urm ă. m onografia com unei M i ­ Televiziune
ria. aşezarea, m unca şi viaţa m i- a avut loc pe C îm pia L ibertăţii de si vialn fericită pe ra re o trăiesc. 2 741.608 lei şi respectiv cu 3.229.557 desăvirşite. T a le n tu l său nu s-a p u ­ halţ. nu m ai este la zi. R itm ul pre­
haiţenilor. Cîteva episoade s-au în ­ la B laj. a participat si un grup Dar, despre în noirile ce-au u rm a t lei Astăzi, cartoful ocupă o su p ra­ tut a firm a : a i.im as n e îm plin it. Şi facerilor ce au loc aici schim bă de
tipărit m ai pregnant retinei si m e ­ de m ihâlţcni. Îm p re u n ă cu zecile cooperativizării a g riculturii sînt faţă dc 109 hectare, iar 45 de hec­ cine stic citc asemenea preţioase la o zi la a lia estetica c lăd irilor, fi­ lD.Od T e le ju rn a lu l de s e a ră ;
moriei. Pe acestea încerc sâ le re ­ de m ii de ţărani aflaţi aici. ci în ­ m ulte de spus. P ornind de la în ­ tare sînt cultivate cu sfeclă de za­ .d ia m a n te " n-au putut fi şlefuite?! zionom ia com unei Din ’ 4 4 încoace, 19.1.5 P en tru ceî m ici : C utia cu
dau tu căldura si em oţia trăită )n scriu în proclam aţie ce) de al 3-lea fiinţarea cooperativei agricole, m i- hăr. U rle peste 80 hectare dc g ră ­ Focul viu al cunoaşterii, însă, nu în com una M ih a lţ şi în satele a- locuri ; 19.30 P en tru şcolari :
pnrţinăloare. Cislci şi O brcja, s-au
faţa locului. punct: „desfiinţarea im ediată şi hâlţenii au început să-si socotească dină s-au dovedit cu adevărat m ari s-a stins. El s-a transm is clin gene­ construit 543 case noi Aceasta în ­ Ş tiţi să socotiţi ? ; 20.00 D in isto­
ria film e lo r de desene anim ate ;
sczat la în gem ăn area M u re ş u ­
4 lui cu T irn a v a . la răspintia u- fără despăgubiri a iobăgiei”. Ce a altfel anii. In calculul lor fiecare aducătoare ele venituri. O rzu l şi tu­ raţie în generaţie. Idealul la care seam nă că tot a doua fa m ilie de 20,25 Fotbal : P artiza n Belgrad
an. de atunci încoace, echivalează
tunul. sporesc dc asemenea ven itu ­
mai urm at? Se cunoaşte prea bine.
au visat cei m u lţi, dc o seamă cu
nor im portante d ru m u ri de c om u­ Ţ ă ra n u l era liber să m oară de cu o nouă treaptă spre bunăstare rile cooperatorilor. In re priveşte Brcazii, a devenit realitate de abia cetăţeni s-a m u ta t în casă nouă In — Real M a d rid ; 22.13 P reludiu
nicaţie. M ih a lţu l a lost m artoru l foame. A lte file de istorie îi pre­ şi progres. Eî o spun cm cel m ai f i ­ zootehnia redăm doar două cifre: sub zorile lum inoase ale socialis­ c o m p letările făcute m onografici tre­ estival ; 22.23 P ara d a vedetelor ;
m u lto r evenim ente din zbucium ata zintă pe m ih ălţen i gata să apere resc ton: în p rim ul an de la coo­ noile g ra jd u ri adăpostesc 500 ca­ m ului. Astăzi în M ih a lţ toţi cei 4 G1 buie să-si găsească locul cuvenit si 22.50 T e le ju rn a lu l dc noapte ;
istorie a acestor m eleaguri. M e m o ­ cu preţul vieţii lor glia străm o­ perativizare am făcut cutare lucru, pete bovine, iar n u m ă ru l oilor de­ copii dc vîrstă şcolară învaţă carte alte realizări. Noua şcoală clin M i ­ 25.00 B ule tin u l meteorologic ;
ria oam enilor reţine cu fidelitate şească. în cel de al treilea an am realizat păşeşte cu m ult cifra dc 1 0 0 0 ca­ în condiţii pe care nici nu le-au halţ a fost inaugurată în toam na 23.05 Includerea emisiunii.
cîteva. Decanii Hc vîrstă ai com u­ Aşa ru m sublinia tovarăşul urm ătoarele venituri.,. Urcuşul în ­ pete. visat înaintaşii lor. Pentru ei s-nu trecută. In curind se va te rm in a si
nei spun că pc actuala vatră a sa­ Nicolae O a u ş c s c u în expunerea să, n-a fost întotdeauna rcctilin. A lt ih ălţcnilor le place cartea, dar construit m ai m ulte şcoli noi şi la ­ Şcoala clin Cislci cu fi săli dc c la ­
tului si-ar fi aşezat tabăra ostenii făcută la deschiderea lu crărilor La început unii erau de părere i 9 i n-au pica avut parte de ea. P u ­ boratoare. Douăzeci şi trei dc ca­ sa, laborator şi anexele necesare. impui probabil
lui M ih a i V iteazul, in d ru m spre Congresului dc în fiin ţa re a U n iu ­ râ p ăm înlu) lor nu e bun decit dre didactice care dovedesc pasiu­ M n i există si alte am ă n u n te sem ­
MiiNislău. Cu p rilejul diverselor tini erau în trecut cei care frec­ nificative. Nu peste m u lt tim p va
nii Naţionali: a C ooperativelor A - pentru două culturi: de griu şi de ventau şcoala si m ai puţini cei ra re ne, g rijă si răspundere, înarm ează
săpături, oam enii au scos la iveală grieole de Producţie, „M u ltă v re ­ porum b. Creşterea a n im alelor, cul­ elevii cu tem einice cunoştinţe teo­ intra în funcţiune o b ru tă rie m o ­ PENTRU 24 ORH
urm e arheologice, m ult m ai vechi, me, de-a lungul m ilenarei existenţe tivarea sfeclei de zahăr, a carto­ term inau cîteva clase. Neştiutorii retice sî de cultură generală, se o- dernă. Poate ar fi util de precizat V re m e schim bătoare cu cerul
caracteristice culturii com unei p ri­ a poporului nostru, ţărănim ea a fului, tutunului, g ră d in ă ritu l. nu de carte întreceau cu m ult n u m ă ­ cupă părinteşte de creşterea şi e- si că la dispensarul m edical s-au e- no ros ziua. V or endca precipitaţii
m itiv e si civilizaţiei geto-dace. Aşa reprezentat cca mai im portantă prezentau prea m are interes. C o m u ­ rul celor care învăţaseră să-si scrie clucarea lor fectuat aproape 1 0 0 0 consultaţii, locale sub form ă de averse. V in ­
eâ în tem eierea com unei se m ută forţă a progresului social, p u rtă ­ niştii şi specialiştii agronom i an num ele, deşi m u lţi dintre ei erau că valoarea m edicam entelor ce se tui va sufla m oderat n i in tensi­
Structura cetăţenilor com unei se
eu m ulte veacuri in urm a. Im p o r­ toarea năzuinţelor dc n catirnare şi fost însă dc altă părere. Ei au e x ­ talentaţi si înzestraţi, dornici ele m odifică cu fiecare serie de noi a b ­ vor a d m in is tra g ra tu it sătenilor a-
tant de reţinut este faptul că atraşi a sentim entului dc dem nitate n a ­ plicat pc îndelete ţă ra n ilo r ce în ­ a-şi cultiva talentul. Despre un oa­ solvenţi. N u m a i în ultim ii nul acesta depăşeşte suma de 31.000 ficări locale din sud-vest. T e m ­
dc mănoasele păm ânturi, dc b in e fa ­ ţio n a lă ”. seam nă practicarea unei a gricul­ recare M ih a î Breaz.u se spune că ani s-au înscris la liceul teo­ 4 lei peratura aerului — în creştere __
cerile celor două n u ri, strămoşii turi mecanizate. R ezultatele obţi­ n-avea pereche. C om punea versuri, retic. şcoli tehnice si profe­ Cu siguranţă că în noirile nu se va fi cuprinsă ziua în tre 19 şi 25
grade, iar noaptea în tre
noştri si-au aşezat vetrele pe aceste Ţ ă ra n ii din M ih a lţ preţuiesc cum nute au fost cel m ai convingător a r ­ cînta cli m ultă sim ţire clin fluier şi sionale m ai bine de 150 elevi. O vor opri aici. In anii care vin. M i ­ grade. 8 si 1 4
m eleaguri si nu le-au părăsit nici­ se cuvine această înaltă apreciere gum ent Tn u ltim ii sase ani fondul taragot, născocise lucrări de care statistică întocm ită la direcţiunea halţul va face noî paşi pe d ru m u l
odată. Doc um ente istorice stau m ă r­ şi sint convinşi ră num ai m m în d de bază si averea obştească a coo­ se m inun a tot satul. Avea proiecte bunăstării şj fericirii sătenilor. PENTRU URMĂTOARE! !■
turie că la vestita adunare a revo­ cu încredere politica înţeleaptă a perativei agricole an crescut cu atît de m inunate! D ar nici una clin scolii generale (profesorii n-au în ­ 3 Z IL E
realele sale calităţi n-au putut fi
lu ţionarilor clin 15-17 m ai 1848 ce partid u lu i, au ajuns la bunăstarea treru p t legătura cu elevii lor), a- SEBASTI.W TRTJTA V rp m e ne.stabilâ cu cerul noi os
2 iua. Local vor cădea averse de
ploaie. T e m p e ra tu ra staţionară.