Page 33 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

Cum sg înfăptuiesc măsurile adoptate ÎNTREPRINDEREA RAIONALA

DE INDUSTRIE LOCALĂ
adunările de alegeri sindicale? O R Ă Ş T I E

A d u n ă rile dc alegeri sindic ale an constituit un m in u n a t p ri- m u lţi şefi de echipe, m aiştri sau are vacante următoarele posturi;
lej dc generalizare a experienţei înnintatc in organizarea şl des- ch iar m uncitori sînt nevoiţi să p ia r­ — şef serviciu tehnic ;
făşuraren în trecerii socialiste. în ntrageren m e m b rilo r dc sindicat dă tim p preţios pentru a căuta un — tehnician I ;
la rezolvarea sarcinilor stabilite dc cel dc-nl IX - lc a Congres ni g rup sau altul de piese, desenele
p a rtidu lui, în îm bunătăţire*! con tinuă n stilului şt m etodelor dc sau com anda respectivă. In această — maistru materiale construcţii ;
m uncă. In a d u n ă rile dc nlcgcri s-au criticat neajunsurile e x is trn - direcţie s-a propus să fie reorgani­ — şef depozit tîmplârie.
te, s-au făcut propuneri valoroa se pentru ridienrea a c tiv ită ţii zată cartoteca unde să fie ţinute co­ Angajările se fac conform H.C.M. 1053/1960.
sindicale la nivelul cerinţelor, pe litru antrenarea în tregu lui colcc- m enzile. desenele, bonu rile de lu­ Relaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii, ser­
tiv de m uncă (a în fă p tu ire a anga ja m e n te lo r luate în cinstea a n i- cru. O etajeră cuprinde com enzile viciul personal, telefon 189, 190.
versării a 45 dc nni dc Iu crearea l’a rtid u lu i Com unist Rom ân pentru fiecare operaţie în parte ;
Subiectul în s e m n ă rilo r dc fa ţă îl constituie m odul în cnrc forjat, stiungit, frezat, mortez.at.
unele organe sindicale sc prcoc upă de în fă p tu ire a p ropu nerilor tra ta m e n t termic1 etc. Tot aici, o dată
făcute în a d unările dc alegeri. cu com anda respectivă sînt aduse
m aterialele necesare. A cum . m ais­
tru lu i nu-i ră m în e altceva de făcut
o nouă problem ă. Fonta elaborată decît să preia, îm p re u n ă cu piesa şi
pentru export nu avea aspectul co­ m a te ria lu l şi să-l introducă în lu ­ C O N S U M A T O R I !
m ercial ccl m ai corespunzător. „ A - ciu. La u rm ăto area fază se operea­
ceastă problem ă nc dă m ult de furcă, ză în < artotecă data cînd a fost ter­ Lăcătuşul N c m c lh Zoltan şi tehnicianul Rcrghcnn Palrichc, de la
spunea tov. G heorghc Cizrr.aş, se­ m in a tă operaţia şi data la care a F C Cb’ăştic, sc num ă ră p rin tre rci m ai pasionaţi Inovatori
cretarul com itetului de partid. La fost predată m ai departe. In ac^ît In fotografic: cei doi tovarăşi studiind posibilitatea dc punere in a p li­ In magazinele O.C.L. Alimentara din Petroşani găsiţi In perma­
sortim entul respectiv nu avem e x p e ­ fe! sc poate u rm ă ri în ce fază de care a unei noi inovaţii. Folo: V. O N O IU nenţă un bogat sortiment de produse zaharoase ca :
rienţa necesară d/ir începutul l-am lucru se află fiecare piesă.
făcut. U nele m ăsuri pentru îm b u ­ Pe lingă o bună organizare a m u n ­ ŞERBET din cacao, lâmiie, vanilie, zahăr ars, portocale j
Cu ocazia alegerilor sindicale re n ătăţirea aspectului fontei au fost cii. care a condus la creşterea pro­ BlSCUIţl Bega, citro, extra, victoria, cu cacao j
au avut loc In fu rn a le le 5-6 din H u ­ luate. U n m aistru de la banda de du c tiv ită ţii m uncii, acum se po.-ite IN C A D E N Ţ A S E C U N D E L O R CARAMELE din lapte, cacao, fructe ;
nedoara s-a cristalizat o nouă in i­ tu rn a re a fost in schim b dc e x p e ­ exercita şi controlul tehnic dc c a li­
ţia tiv ă vizînd obiectivul nr. 1 al în ­ rienţă la Căi an şi Reşiţa. De asem e­ tate pe flux. CIOCOLATĂ cu vanilie, mocca, amăruie, extra fină, menaj ;
trecerii — calitatea. Despre ce este nea, sistemul de stropire cu v a r a — Tn prezent, biroul grupei sin­ (U rm a re din pag U — La datorie. Acesta e cuvînt'iil RAHAT cu alune, nuci, fructe ;
vorba ? Furnnli.ştii s-au a ngajat ca „lărnselor" a fost înlocuit cu folosi­ dicale — ne relata tov. Franc isc potriv it — adaugă V asile G hiura. Diferite bomboane şi drageuri.
00 In sută din cantitatea de fontă rea unui m aterial din g rafit coloidal Hollo. este preocupat dc în fă p tu ire a rclor şi profunzim ea g în d u rilo r C u m să vă spun ? In orele de r ă ­
elaborată să se încadreze în lim itele şi s-a m icşorat viteza de turnare unor propuneri făcute dc m uncitori acestor oam eni, că le urm ăreşti gaz, pe care te doresc sincer să
de 0.06 la sută la sulf şl 1 la sută la ceea ce a condus la obţinerea unor la o recentă adunare lunară. Este în flo rire a însuşirilor şi hărnicia tic m ai lungi, m ă cufund cu totul
siliciu. A n g a ja m e n tu l a fost p rim it rezultate pozitive D a i, noi nu sîn- vorba despre punerea la punct a braţelor. în lectura unei cărţi. Dacă u r­
cu entuziasm de toţi furnaliştii. In tem m u lţu m iţi Ne gîn d im ca la evidenţei pieselor de la uzinare şi ic măresc o piesă de teatru p a rti­
faţa grupelor si a com itetului sin­ elucidarea în în tregim e a acestei pro­ confecţionarea unor calibre pentru A m în tîln it doar un m ănunchi cip cu toată fiin ţa ia acţiunea ei.
dical de secţie se punea problem a blem e să a n tre n ă m întregul colec­ toate şuruburile şi piuliţele care se din colectivul m are al oam enilor Dc ascult un concert, sorb cu ne­
însuşirii de către toţi m uncitorii a tiv. Dc aceea, vom a ju ta com itetul confecţionează în secţie. R ealizarea în ble u m a rin din gara Sim eria. saţ acordurile... A dică, toate a-
m etodelor de m uncă adecvate, care si grupele sindicale să stabilească, acestora va constitui un a ju to r m are — A v e m m u lţi oam eni m e ri­ ccstea îm i plac m ult. De izbînzile INSTITUTUL DE STUDII Şl PROIECTĂRI
să p erm ită atingerea ţelului propus p rin tr-o consultare largă a colecti­ pentru colectivul nostru de m uncă tuoşi — ne spune losif Răduţ, şi bucuriile fiicei m ele m ă bucur
în tr-u n tim p relativ scurt. E xp u n e ­ vului. obiective corespunzătoare în în realizarea ritm ic ă şi la toţi in d i­ secretarul organizaţiei de partid. ca un copil. Şi totuşi... toate a -
rile articolele publicate la gnzctn dc întrecere şi pentru aspectul c o m e r­ catorii a planului de producţie. Foarte m ulţi dintre ei sînt m e m ­ ccstea îşi găsesc d eplinătatea cînd
perete, convorb irile, graficele şi alte cial nl fontei, ccca re din crite riile bri ai F*aitidului C om unist Ro­ ştiu că aici, în tregu l colectiv, îşi HIDROENERGETICE BUCUREŞTI
form e ale m uncii politice de masă actuale lipseşte. Forţe avem si deci A. N A G Y m ân. L o r le poţi cere oricînd, la
şi-au a ră ta t roadele Ing. Eugen G ă l­ obiectivul va fi realizat orice oră din zi sau din noapte să face datoria, că toate tre b u rile
benuş al cărui schim b a o bţin ut cele S. C E R B II fie la datorie. merg bine.
mni bune rezultate în îm b u n ă tă ţire a strada Galaţi nr. 5-7, raionul 1 Mai,
c a lităţii producţiei, a expus în faţa Lucruri ,
tu tu ro r fu rn a liş tilo r din m etodele a n g a j e a z ă
ducerea secţiei a luat unele m ăsuri cu efecte Valorificăm superior
de m uncă folosite La n u d u l ei. con­
tchnico-organizatoricc. E n u m e ră m — INGINERI TOPO-GEODEZ);
cileva din ele : creşterea te m p e ra ­ Specific secţiei sculări? din cadrul — TEHNICIENI TOPO-GEODEZI, pentru următoarele şantiere din
tu rii a erului insuflat în furnale, o Fabricii chim ice din Orăştie este nu­ ţară ;
m ai bună a provizionare a locurilor executate în moi m ulte faze de ope­ terenurile situate în pantă
m ă ru l m arc dc piese ce se ccr a fi
de m uncă cu m a te riile prim e şi m a ­ — ŞANTIERUL I.S.P.H. SEBEŞ, comuna Şugag, satul Tău, raionul
terialele necesare etc. raţii la d ife rite m nşini-unelte. La Sebeş, regiunea Hunedoara ;
'P r in t r e m etodele folosite de orga­ alegerea biroului grupei sindicale, Folosirea raţională a pâ m în tu lu î. Folosind din ce în ce m ai m u lt cută în condiţiuni agrotehnice co­ — ŞANTIERUL I.S.P.H, PORJILE DE FIER, comuna Gura Văii,
nizaţia sindicală de aici se n u m ă ră m ulţi dintre lăcătuşii noştri, au vor­ p rin c ip a lu l m ijloc de producţie din m unca m ecanizată, extîn zîn d a c ţi­ respunzătoare ioatc lu crările în vii. raionul Turnu Severin, regiunea Oltenia ;
şi aju toru l concret cnrc trebuie să-l bit despre necesitatea unei m ai bune agricultură, constituie pentru noi lu­ unea dc chim izare a solului şi de Cea m ai m arc atenţie se acordă acum
acorde echipele de furnnlişti. Cu organizări a flu x u lu i tehnologic şl crătorii ogoarelor o preocupare de com batere a b u ru ie n ilo r pe calc chi­ aplic ă rii diferenţiate a m ăsurilor a- — ŞANTIERUL I.S.P.H. SOMEŞ,comuna Gilău, raionul Huedin, re­
citvn tim p în urm ă schim bul con­ u rm ă rire a m ai atentă a p relucrării seamă. Dc aceea, ne am orientat mică, am reuşit ca o bună parte din grotehnicc, astfel incit cu m in im u m giunea Cluj ;
dus de m aistrul M ih a i M ilita rii stă­ pieselor pe faze de operaţii, îm b u ­ spre v alo rificarea te re n u rilo r în fo iţa dc m uncă să o canalizăm spre de cheltuieli să obţinem randam ente — ŞANTIERUL I.S.P.H, LOTRU CIUNGET, comuna Malaia, raio­
tea rău cu calitatea. Factorii care nătăţirea controlului de calitate pe pantă şi m ai ales a celor erodate, lu crările de îm b u n ă tă ţire şi a m e ­ sporite. O bună parte din cunoştin­ nul Rimnicul Vilcea, regiunea Argeş j
au generat această stare erou m u lti­ faze de operaţii. Ln indicaţia b iro u ­ lucrare pe care am început să o fa ­ najare a teren u rilo r erodate şi slab ţele p rim ite la cursuri sînt traduse
pli. S-a observat că schim bul a m in ­ lui organizaţiei de bază P.C.R., bi­ cem prin a m enajarea şi plantarea productive. In acest sens am p rim it în viaţă. Aşa se explică faptu l că — ŞANTIERUL I.S.P.H, ARGEŞ, comuna Corbeni, raionul Curtea
tii nu stăpinea în suficientă m ăsură roul grupei sindicale nou ales a fo r­ lor cu viţă de vie şi pom i fru c ti­ un a ju to r preţios din partea statu­ în tru c ît în plantaţie apa se asigura de Argeş, regiunea Argeş ;
procesul tehnologic. Această situa­ m at un colectiv din tre cei m ai buni feri, prin am eliorarea păşunilor şi lui prin creditele şi m aşinile ce cu greutate, a m început a m e n a ja re a
ţie a dat m u lt de g în d it com itetului m uncitori care aveau ca sarcină să fîneţelo r naturale, aplicînd sistem a­ ne-au fost puse Ia dispoziţie pentru a — ŞANTIERUL I.S.P.H. IZLAZ - CERNAVODĂ, strada 23 Au­
sindical şi conducerii secţiei. Cele studieze posibilităţile de îm b u n ă tă ­ tic un com plex dc lucrări, re g u la ri­ valorifica în mod superior te re n u ­ scurgerilor de apă şi construirea ba­ gust nr. 7, raionul Medgidia, regiunea Dobrogea ;
zinelor de acum ulare. De asemenea,
m ai pregătite cadre tehnice au a ju ­ ţire a m uncii. zând scurgerile dc suprafaţă ale a- rile neproductive in tr-u n tim p cit cu p rile ju l trasării d ru m u rilo r co­ — Solicitanţii se vor prezenta la sediile şantierelor mai sus men­
tat schim bul respectiv în dozarea D upă lansarea com enzii, a fişei pelor şi corectînd ravenele şi to- m ai scurt. P ină acum am plantat operatorii au ţin u t seama ca orore-
corectă a şarjelor, folosirea judici­ tehnice, desenului şi bonului de renţii. cu pom i fru c tife ri 59 de hectare pe sul de eroziune să fie redus la ţionate.
oasă a aerului insuflat, respectarea lucru, piesa trecea la executarea In cadrul cooperativei'noastre dea­ astfel de terenuri care erau supuse m a x im u m . In «acest scop căile de acces
nivelului de încărcare a fu rn a lu lu i, prim ei operaţii. D upă fo rja re *au lu rile slab productive reprezintă 23 eroziunii şi alunecărilor. P lantarea au fost realizate în ser pentine. Cu
conducerea corectă a procesului teh­ strungire, ea urm a să treacă prin la sută din suprafaţa agricolă to­ pom ilor s-a făcut în cele m ai bune m are g rijă se fac si lu crările în vie.
nologic etc. In urm a sprijin u lu i a- una sau m ai m ulte operaţii pentru tală. Aceste terenuri au un procent conditiunî, după care li s-au dat P in ă acum pe toată suprafaţa ocu­
coi'dat, situaţia s-a îm b u n ă tă ţit ra ­ ca la u rm ă să aju ngă In m ontaj. foarte m arc de ravenare şi sînt su­ în g rijirile necesare făcînd terase in ­ pată cu viţă dc vie în anul al p a tru ­
dical ; schim bul condus de m aistrul Fiind vorba de zeci de piese, lucrul puse unui proces ridicat de -erozi­ dividuale, săpîndu-se în ju ru l lor şi ÎNTREPRINDEREA DE EXPLORĂRI
M, , M ilita ru a realizat în perioada se com plica im ediat după p rim a ope­ une şi alunecări. Ca urm are, pe su­ aplicîndu-se în grăşăm inte chim ice lea* s-au făcut lu crările de tăiere,
legal- şi săpatul cu cazm aua. Ln a-
trim estru lui T cel m ai m ic procent raţie. Lansarea com enzii, u rm ă rire a prafeţele respective ocupate cu pă­ etc. N u de m u lt am început acţiunea
de fontă declasată. e\ pe parcurs era m u lt îngreunată. şune producţia de iarbă realizată la de terasare a d ru m u rilo r de exploa­ eeste lucrări au participat în medie
De altfel, în p rim u l trim estru , în ­ U n ii erau de părere că nu se poate hectar era sub 3.000 kg. Ţ in în d sea­ tare, ia r în toam nă vom u rm ă ri com ­ zilnic peste 200 cooperatori. MINIERE HUNEDOARA
tregul colectiv de aici şi-a depăşit proceda în alt fel, că aşa s-a lucrat m ă de productivitatea scăzută a a- pletarea golurilor. De fapt, pentru D a to rită în fiin ţă rii de noi p la n ­
a n g ajam entul la indicatorul de ca­ întotdeauna. P ărerea lor a fost cestor terenuri, cooperatorii din Cîs- buna în treţin ere a livezii am fo rm at taţii viticole, în cadrul cooperativei
litate : peste 93 la sută din fonta com bătută. Ei nu ţineau cont că tci au hotărît să treacă la schim ba­ o echipa specială care este condusă noastre, tu tu ro r m e m b rilo r le-am cu sediul în oraşul Deva, strada Minerului nr. 2
de
asigurat un volum im p o rta n t
elaborată s-a în c a d ra t în lim itele sculăiia s-a dezvoltat şi m odernizat, rea destinaţiei lor. Aşa a început a- de un cooperator şcolarizat Ia S ta­ m uncă atunci cînd in eîm p nu se angajează pentru secţiile explorări miniere Tefiuc est şi Ghelar
prescrise la sulf şi siliciu. că nu m ăru l pieselor ce se prelucrează m e najarea dealurilor, aproape ster­ ţiunea e x p e rim e n ta lă din Ceoagîu. executau alte lucrări.
In ziua în care am fost oaspeţii a crescut. Tovarăşii loan Şuteu si pe, in vederea p la n tă rii lor cu viţă T o t în vederea valo rific ă rii supe­ în tru c ît cooperativa noastră are est ;
furnaliştilor, ei erau fră m în ta ţi dc G heorghe C iurdârcscu au arătat ;:S de vie şi pomi. rioare a te re n u rilo r situate în pan­ condiţii bune pentru cultivarea vilei - MINERI CALIFICAŢI ;
tă, am desfundat m ecanizat în «ei ase de vie, ne-am prevăzut ca pînă în - AJUTORI MINERI ;
In d iv id u a le despărţite prin benzi în - 19C8 să m ai p la n tă m încă 20 de hec­
ierbate o suprafaţă de 30 de hecta­ tare. P en tru aceasta încă din p ri­ - VAGONETARI ŞI MUNCITORI NECALIFICAJI ;
PE MARGINEA CE V I Z E A Z Ă 50 la sută din suprafaţă am plantat m ă v a ră nm început lu crările de des­ - 2 CONTABILI PRINCIPALI.
re. A ici am pla n ta t v iţă de vie. Pe
fu n d a re a terenului.
Cei interesaţi se vor adresa (a sediul întreprinderii în vederea
T re b u ie ară ta t că acţiunea
de
ANCHETEI v iţă dc vie din soiuri de ma.să cum com batere a eroziunii solului am angajării.
sînt Chassellas D ’ore, M uscat Ila m -
burg, A fu z -A lli, Riesling italian, extins-o şi pe tere n u rile arabile si­
N oeburgcr, M uscat Ottonel. D istan­ tuate în pantă. In acest sens, pe întreprinderea asigură condiţii optime de cazare şi spor de şan­
ţele de plantare au fost alese în aşa toate suprafeţele de teren lucrările tier 30 la sută.
ACTIVITATEA DE CONCEPŢIE se poată executa m ecanizat pe a p ro a­ «agricole Ie facem n u m a i pe curbele
fel îneît lu crările de în g rijire sâ
de nivel. Acolo unde terenul pre­
pe în treaga suprafaţă.
Susţinerea
v iţei de vie o facem pc şpalierî, re a ­ zintă alunecări am în s ă m în ţa t spar-
cetă. P rin m ăsurile în treprinse în
lizaţi din stîlpi de beton. P în ă acum
(U rm a re din pag, I) reşte îm b u n ă tă ţire a în continuare a cadrul unităţii noastre am reuşit în
Cercetarea c a lită ţii la m in a te lo r destinate produ­ acest sistem de susţinere s-a am e­ bună m ăsură să v a lo rific ă m în mod ÎNTREPRINDEREA
na ja t pc 20 hectare ocupate cu vită
superior o parte însem nată din te­
lin iilo r tehnologice în funcţiune. In selor trase cu respectarea to le ra n ţe ­ de vie. ren u rile slab productive, acţiune pe
scopul a ră ta t au fost întocm ite deja ştiinţifică lo r la dim ensiune şî a probei de re ­ C oncom itent cu plantarea viţel de care o vom continua în viitor cu
proiectele pentru extinderea ajusta­ fulare; sc v o r face încercări pentru vie am în treprins o acţiune susţi­ m ai m u ltă intensitate.
telor la lam inoarele de 650 m m . şi introducerea calcu latorulu i electro­ nută de pregătire a cooperatorilor in METALURGICĂ AIUD
sem ifabricate. Se vor m onta în a- si nic la prelucrarea datelor referitoare cadrul în v ă ţă m în tu lu i agrotehnic de IO A N D A R A M U Ş
justaje u tila je cu în a lt grad * la liv ră rile de produse de către com ­ masă. Ca urm are, cei care au frec­ inginer la cooperativa agricolă
de m ecanizare — m aşini de binat şi altele. v entat cursur ile cercului viticol exe­ din Cistci — raionul A lb a slr. Vulcan nr. 2-10, telefon 365,
îndreptat, sablat, cojit, poduri uzinale Colective de specialişti urm ăresc şi angajează urgent :
rulante etc. — necesare îm b u ­ tem ele de cercetare din planul tehnic — ingineri ;
nătă ţirii calităţii lam inatelor. De dc stat si departa m e n ta l. In tre altele — economişti ;
asemenea, se prevede ea în tr-u n v ii­ Perfecţionarea continuă a tehno­ în acest plan se prevede: prelucrarea — sudori ;
tor apropiat sâ se e xtin d ă ajustajul logiei, ridicarea caracteristicilor fi- cenuşilor de p irită in vederea folo­ — lăcătuşi ;
şi la linia de profile m ijlo c ii care se xico-mecanice ale m etalulu i, îm b u n ă ­ sirii lor la furnale, înlocuirea cocsu­
va înzestra cu m aşini de stivuit şi tăţirea calităţii lui sub toate aspec­ lui m ă ru n t la aglom erarea m in e re u ­ Relaţii suplimentare la serviciul personal şi formarea ca­
îm pachetat, cîntare, foarfeci, tra n ­ tele sînt strîns legate de activitatea rilo r de fier, in fluenţa tem peraturii drelor.
sportoare, fierăstraie .şi altele. Un «v ce se desfăşoară pe linie de concep­ de început şi de s fîişit de la m in a re
justaj suplim entar, înzestrat cu u ti­ ţie şi cercetare. P rin tre altele, se asupra p roprietăţilor m ecanice ale
lajele necesare se va construi la li­ sublinia necesitatea d e te rm in ă rii u- oţelu rilo r calm ate şi carbon aliate
nia de profile fine. nci form e optim e a c olibrelor la la ­ etc. I
M on tarea unor asemenea utilaje m in area p rofilelo r fasonate astfel La rezultatele a c tiv ită ţii de cerce­
incit frecările în tre m etalul ce se la­
duce In creşterea substanţială a g ra­ tare, la îm b u n ă tă ţire a calităţii pro­
dului de m ecanizare a m uncii în n- m inează şî calibru, să fie m inim e. ducţiei o însem nată contribuţie n- TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII BANAT
justaje, la creşterea produ ctivităţii şî D e te rm in a re a form ei optim e la ca li­ duc laboratoarele. Ele au fost dotate
la elim inarea ş trangulărilor exis­ bre.d u c e In m icşorarea consum urilor în ultim u l tim p cu u tila ju l necesar,
de energie electrică şi dc c ilin dri pe
tente. tona de produs. Aceasta va fi pusă perfccţionîndu-şi activitatea. Preocu­
A lte problem e se referă la creşte­ pările in acest dom eniu sînt în d re p ­ angajează imediat :
rea gradului de autom atizare a pro­ în aplicare în cursul trim estrelor 3 tate înspre înlocuirea m etodelor chi­
cesului de producţie. M a rc a re a auto­ şi 4 a.c. şi este dată spre rezolvare mice clasice, cu metode m oderne, ra ­
serviciului de calibrare.
m ată ln cald a barelor lam inate, pide, m ai precise şi la un cost de — ingineri constructori cu vechime de 6 şi 8 ani, în colectivul
duce la evitarea am estecurilor de D ete rm in a re a unei form e optim e revenire mai scăzut. In viitorul a- de conducere şi ca şefi de serviciu la Grupul nr. 2 construcţii Lugoj.
m ateriale. Pînă acum cadrele noastre necesită re exam inarea calibrelor e- propiat se va construi şi da în pro­
tehnico-ingîneresti nu au găsit încă xislcnte pentru fiecare profil, corec­ ducţie o instalaţie pentru transpor­ Acestora li se asigură locuinţă.
tarea lor în aşa fel incit să se re­
o soluţie adecvata m a rc ă rii la cald tul pneum atic al probelor de oţel la
a la m inatelor m ijlocii şi fine. S-nu ducă )a„ m in im u m scurgerea m e ta ­ noul laborator unde a fost pus în — maiştri şi maiştri principali constructori şi instalatori, pentru
făcut unele încercări de pansonare lu lui d in tr-o parte in alta a c alibru- funcţiune un cantovac pentru an a li­ Şantierele din Caransebeş, Hercu lane, Orşova şî altele.
la rece n pro filelo r m ijlocii, dar pen­ lui. Se vor lu a m ăsuri nu num ai ze ultrarapide. I-
pentru începerea acţiunii de re e x a ­
tru a obţine rezultatele scontate m ai * Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele în con­
trebuie încă aduse îm b u n ă tă ţiri. m inare a c alibrelor dar şi pentru A
O rem arcă s-a făcut asupra folo­ m ă rire a eficienţei acesteia. diţiile H.C.M. 1053/1959.
sirii în procesul de autom atizare a In m aterialele apărute au fost v i­
m aşinii electronice «El iot 803". A n u l zate m ulte probleme. U nele dintre Faptul că p articipanţii la Cei care doresc să se angajeze, se vor prezenta personal la
acesta maşina, care se găseşte la_H u- ele nu şî-au găsit o rezolvare, dar anchete au ridicat asemenea centrala trustului din Timişoara, piaţa Unirii nr. 3, telefon 1.42.78-
nedoara, urm ează să fie legată la stau în atenţia specialiştilor noştri problem e m ajore e9tc îm b u c u ­ 79-80.
foarfecă rotativă de la lam inorul de şi a conducerii com bin atului. rător şi dem onstrează grija
sem ifabricate, u rm ă rin d deocam dată P entru îm b u n ă tă ţire a a ctivităţii dc lu crătorilor din com binat pen­
optim izarea tăierii ţaglelor. In acest concepţie şi cercetare aplicativă, con­ tru perfecţionarea proceselor
scop a fost în tocm it proiectul de ducerea com bin atului a în tocm it un d c producţie, pentru ridicarea
execuţie. U n colectiv de specialişti a plan care cuprinde o scrie de teme continuă a calităţii m etalulu i.
si început executarea m on ta ju lu i in ­ de actualitate. P en tru traducerea lui Desigur că în activitatea noas­
stalaţiei la care în luna august se vor în viaţă s-nu constituit colective de tră există şi unele deficienţe.
Nc străduim ea, sub în d ru m a ­
începe probele pentru punerea în specialişti pentru fiecare temă. Pc rea com itetului de partid să le t ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
f uncţiune baza unei asemenea planificări, spe­ în lătu răm , să aplicăm cele m ai
In tr-u n stadiu avansat de pregăti­ cialiştii cercetează posibilităţile de
re se găseşte şî instalaţia de auto­ reducere în continuare a consum ului eficiente m ăsuri pentru » crea i f - j l t
de com bustibil solid şi de înlocuirea condiţit optim e realizării rit­ Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELOl SIMERIA
m atizare a acţionării şurubului de
presiune de Ia cnja la m in o ru lu i blu- lui cu gaz m etan la aglom erarea m i­ mice a sareinitor dc plan la toţi ■ ;-* a .
m ing. P rin realizarea acestei lucrări nereurilor, in fluenţa g ranulaţiei coc­ indicatorii. V o m face totul pen­ ■v . I t m t iA '
creşte gradul de precizie al la m i­ sului m ă ru n t asupra consum ului spe­ tru ea activitatea de concepţie * M angajează de urgenţă :
nării şi siguranţa în funcţionare, prin cific la aglom erarea m inereurilo r, desfăşurată în secţiile şl sec­ m — un chimist cu studii superioare în specialitatea funcţiei ;
repartizarea m ai judicioasă a e fo rtu ­ influenţa c o n ţin utu lui de sulf din toarele com binatului, în servi­ S trun garul Gheorghc Ţ inipca lucrează la secţia m aşm i-u n eltc a A te ­ — un tehnician I C.T.C. ;
rilo r în tim p u l procesului de la m i­ cărbune şi cocs asupra calităţii fo n ­ ciile destinate acestui 9Cop să lierului central de reparaţii din A lb a lu lia . El a păşit în n) patrulea an — un tehnician I transporturi auto cu respectarea anexei IV
nare Pe baza rezultatelor ce le vom tei, posibilităţile de îm b u n ă tă ţire a
obţine sc va analiza oportunitatea calităţii oţelului silicios si altele. Sc aducă o contribuţie substan­ de cînd nu o p rim it nici un reproş pentru calitatea lu crărilo r executate. H.C.M, 1053/1960.
e x tin d e rii a u to m a tiză rii şi la alte continuă cercetările pentru îm b u n ă ­ ţială la în deplinirea şi depăşi­ Dovada a aeestei a firm a ţii stau cele trei steluţe purpu rii dc fruntaş — Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii, servi­
instalaţii de arest gen, cum sînt pa­ tăţirea calităţii oţe lu rilo r pentru ru l­ rea angajam entelor luate în simbol nl hărniciei ec-l caracterizează. A tit el, cit şi echipa în care lu ­ ciul personal şi invâţcminf din Simeria, strada Troian nr. 83, telefon 29
crează îşi depăşesc cu reg u laritate sarcinile lun.are dc producţie.
turile de răcire de la liniile de la ­ m enţi. osii şi tablă electrotehnică, iar întrecerea socialistă. In fotografie: Gheorghc T îm p c a , la strung.
m inoare şi altele în sectorul lam în o a re lo r se u rm ă ­
/