Page 35 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI D IN TOATE TARILE, UNITI-VA I
încheierea vizitei delegaţiei

de partid şi guvernamentale

române în R. D. Vietnam

H A N O I 11 (A g erp re s ).— T rim is u l liste R om ân ia şi R epublicii D e m o ­ ţionale a R. D. V ie tn a m , Phan K e
special A l. C îm peanu transm ite : crate V ie tn a m . Pe m ari panouri erau Toai, vicepreşedinte al C onsiliului de
ANUL XVIII. NR. 3533 JOI 12 MAI !9«6 4 PAGINI - 23 BANI M ie rc u ri a părăsit H anoiu l dele­ înscrise lozinci în cinstea prieteniei M in iş tri si alte persoane oficiale,
gaţia de partid şi g u vern am en tală rom âno-vietnam eze. precum si H oang T u, am basadorul
a R epublicii Socialiste R om ânia, con­ P en tru a conduce pe oaspeţi au R. D V ie tn a m la Bucureşti.
dusă de tovarăşul E m il Bodnaraş, v enit N guyen D uy T rin h , m e m b ru Erau prezenţi şefii m isiunilor d i­
m em bru al C om itetului E xecutiv şi al B iroului Politic al C.C. al P a rtid u ­ plom atice acreditaţi la H anoi, m e m ­
La baza creşterii capacităţii de producţie al P rezid iu lu i P erm a n e n t al C. C. al lui celor ce muncesc din V ie tn a m , bri ai am basadei rom âne.
P.C.R., prim -vicepreşedînte al C o n ­ vicepreşedinte al C onsiliului de M i ­ F îm fa ra m ilita ră a intonat im n u ri­
siliului de M in iş tri al Republicii So­ niştri şi m inistru al afacerilor e x te r­ le de stat ale R epublicii Socialiste
ne al R. D. V ie tn a m , Le Duc Tho,
cialiste Rom ânia, care. ia in vitaţia m em bru al B iroului Politic si secre­ R om â n ia si Republicii Dem ocrate
V ie tn a m . Tovarăşul E m il Bodnaraş
EXTI NDEREA lor ce muncesc din V ietnam şi a gu­ muncesc clin V ie tn a m . Le T h a n Nghi, a trecut în revistă garda de onoare.
C o m itetului C entral a) P artid u lu i ce­
tar al C.C al P artid u lu i celor ce
v e rnului R epublicii D em ocrate V ie t­
Nguyen Duy T r in h - a rostit apoi o
nam , a făcut o vizită in această ţară. m em bru al B iroului Politic al C. C., cuvintai e.
Încă nu răsărise soarele cînd în vicepreşedinte al Consiliului de M i ­ In tim p in a t cu căld ură de asistenţă
niştri, H oang V an H oan. m e m b ru
piaţa T e a tru lu i M u n icip al din H anoi al B iroului Politic al C. C., vicepre­ a rostit un ru v in t de răm as bun to­
M E T O D E L O R s-au adunat reprezentanţi ai d ife rite ­ şedinte al C om itetului perm anent al varăşul Emil Bodnaraş
lor pături
ale populaţiei
capitalei
C u v în tu rile au fost ascultate cu
pentru a-.şî lua răm as bun de la solii
N guyen X ien , vicepreşedinte al C o ­
poporului rom ân In piaţă fluturau A d u n ă rii N aţionale a R. D. V ie tn a m . deosebită atenţie, fiin d în repetate
drapele de stat ale Republicii Socia­ m itetu lui perm anent al A d u n ă rii N a ­ rinduri subliniate de aplauze.
MODERNE P E IS A J H U N E - CUVtMTAREA TOVARĂŞULUI CUVÎNTAKEA TOVARĂŞULUI
D O R E A N .
h tf) . ţţ(V - 1 1 • .
•m u t EMIL BQOHABAŞ N6IIYEI DUY TRINH
Foto : I T E R E K
DE EXPLOATARE @ -Vi rm s u n r flff k P -
D elegaţia P a rtid u lu i C om unist si a g u v e rn u lu i Re­
V izita delegaţiei noastre de partid si guvernam entale
M V 9 * * 4 • | i y ► • • in Republica D em ocrată V ie tn a m , a spus tovarăşul Em il publicii Socialiste R om ânia, a spus tovarăşul N guyen
r t a r '• * Bodnaraş, se apropie de sfîrsit. In răstim pul celor cinci Duy T rin h , îsi încheie vizita sa de prietenie în R e p u ­
« In ziarul „D ru m u l socialismului" nr. 3.518, inginerul Voicu Co- t a r d l * * , *~ ; * . zile de cînd ne a flă m în m ijlocul dw, am cules im presii blica D em ocrată V ietnam . In cursul scurtei dv şederi
rinda, şeful secţiei Valea M orii de la 1. M Barza, a sem nat artico­ 91 * * * puternice, de neuitat a căror bogăţie n-o putem nici pe în ţara noastră, aţî m anifestat cu tărie sim patia şi s p ri­
lul in titu la t „Aplicarea unor metode de exploatare moderne". *** n m I departe cuprinde în cuvîntu l nostru de rămas bun jin u l partidu lui, guvernu lui si poporului rom ân pentru
P rintre altele, in articol se arăta câ la sectorul X V , capacitatea de Ne-a im presionat unitatea poporului vietnam ez, ho- lupta poporului nostru îm p o triv a agresiunii am ericane,
I** producţie a crescut de la un an la altul, iar m inerii au reuşit să tărîrea neclintită de n-sî apăra patria, credinţa sa ne­ pentru salvarea naţională. Poporul nostru este profund
u obţină realizări frumoase în producţie. In abatajele sectorului s-au străm utată in dreptatea cauzei sale, în victoria ei. mişcat de cuvintele dv călduroase V en ind să v izitaţi
Această unitate, hotârirea si încrederea — rezultat al V ie tn a m u l, aţi adus sentim entele cordiale ale celor 19
H m trodus şi extins metode m oderne de exploatare cum ar fi ex-
K ploatarea cu aripi înclinate si ram b lc e rc a spaţiului excavat $i me- unei în delungate experienţe istorice desăvirşite în anii m ilioane dc fraţi ai noştri rom âni. In acelaşi tim p, v i­
r toda de înmagazinai*? a m in e re u lu i. R ezultatele obţinute au fost războiului de eliberare a patriei, dus sub conducerea zita dv. constituie o ocazie preţioasă pentru poporul
R dintre cele mai bune. Producţia a crescut şi s-a uşurat efortul fizic glorioasă a P artid u lu i celor ce muncesc din V ie tn a m — nostru de a-şi e x p rim a stima sa sinceră pentru poporul
y al m inerilor. reprezintă astăzi o uriaşă forţă, de neînvins, a tit în con­ rom ân frăţesc, care merge înainte cu paşi siguri pe ca­
struirea socialismului, cît şi in respingerea agresiunii
In ‘legătură cu preocuparea conducerii în tre p rin d e rii pentru •i :Jk lea construcţiei victorioase a socialism ului. A ţi putut
K extinderea m etodelor de exploatare aplicate la sectorul X V şi a a l­ ft.Im perialism ului am erican, eroism ul poporului din constata hotârirea poporului nostru dc a în frîn g e pe
tor metode productive, inginerul Aurel Lâpuşcă, directorul 1. M V ie tn a m u l de nord este egalat doar de calm a d e m n i­ agresorii am ericani, precum şi încrederea sa fe rm ă in
8 Barza, ne-a relatat ; tate cu care în fru n tă greutăţile unui război ce i-a fost victoria totală.
Treptele devenirii
impus.
— Pînă în anul 1964, la filoanele in 1966 metoda cu fîşii transversale ( C o n t i n u a r e i n p a g . a 4 - a ) ( C o n t i n u a r e i n p a g . a 4 - a )
de la sectoarele X I si X I I I se a p li­ cu cam ere direcţionale se introduce
ca metoda de exploatare cu fîşii d i­ si la orizonturile 210 şi 250 Musar iu. Cînd Ilie Bud a intrat pentru p ri­ colegilor săi Din în dem înarea lor se
recţionale. Aceasta nu asigura o pro­ In acest scop se e x e c u tă 'lucrăr i de ma dată în secţia noastră, totul îi pa- năştea şi în dem înarea lui Şi, de la
ductivitate sporită, îngreuna trierea pregătiri : se bat galerii de bază, rea nou si interesant : imensitatea o zi la alta. se descurca tot mai bine. j COMUNICATUL COMUN
m inereului şi nu perm itea in tro d u ­ galer ii de cap .şi suitori de panou instalaţiilor, difuzoarele pentru e x ­ 3'im pul s-a scurs p© nesimţitei Bud
cerea m ecanizării lucrărilor In urm a In afară de cele consemnate pînă tracţia tananţilor. zgom otul surd al nici nu bănuia câ tovarăşii Iui îl
unui studiu efectuat de cadiele teh- aici, la în trep rin d erea m inieră B a r­ m otoarelor, totul îi trezea m are in te ­ considerau de acum om de nădejde,
nico-inginere.şti pe filoanele 2 trans­ za, se preconizează, acolo unde con­ res. A păşit printre instalaţii tim id, de bază în secţie. La un m om ent dat
versal si 7 Cireşata. filoane care au diţiile de zâcăm înt perm it, e x tin d e ­ crispat. Dai- gheaţa din suflet i-a fost s-a ivit un post vacant la atomizor. asupra vizitei delegaţiei Partidului Comunist Român
o grosime medie, rea metodei de e x ­ topită lepede de căldura cu care l-au — Pe cine punem aici ? — l-a în ­
înclinai e mică şi o tracţie cu aripi în ­ p rim it noii săi tovarăşi de munca. La trebat şeful de atelier pe M aliţa.
rocă în conju rătoa­ clinate cît şi a ce­ început a fost repartizat pe lingă o- — Pe Bud ! A devenit priceput, are
re dură, s-a in tro ­ lei de înm agazina- peratorul de reacţie loan M a liţa . om m ultă dragoste de muncă. şi a guvernului Republicii Socialiste România
dus metoda de e x ­ E C O U R I re a m inereului. De cu experienţă îndelungată în mese­ Succesul aproape im ediat al lui
ploatare cu front rie. Bud — de acum o p e ra to r'd e reacţie
asemenea, se gă­ — A m să-ţi arăt totul cu răbdare, — n-a m ai m ira t pe nimeni. Toată in Republica Democrată Vietnam
lung Aplicarea noii i-a spus acesta. De acum încolo suc­
seşte în / fază de lumea îl ştia capabil, interesat, e n ­
metode ne-a per­ cesul muncii noastre va depinde şi tuziast. Singurul care-şi făcea totuşi
experim entare, la La in vitaţia C o m itetului C en trai al P artid u lu i celor numeroase sate din V ie tn a m u l de sud au fost rase de
mis să m ecnnizâm transportul m in e ­ orizontul 60 M usariu, aplicarea m e­ de felul cum vei lucra tu problem e era el. Bud Ilie. Dorea să ce muncesc din V ie tn a m şi a g u vernu lui R epublicii pe suprafaţa p ă m întului. folosirea produselor chim ice
reului. ca u rm a re a introducerii în todei cu felii orizontale cu fîşii d i­ La început M a liţa şi Şuteu i-au a- cunoască meseria în colţurile ei cele D em ocrate V ie tn a m , o delegaţie a P artid u lu i Com unist şi toxice şi a gazelor de război pentru decim area popu­
abataje a t» olîilor acţionate eu aer recţionale descendente Prin intro­ râtnt cum se execută tocarea scoar­ m ai tainice. In 1964 s-a înscris la R om ân şi a guvernu lui R epublicii Socialiste Rom ânia, laţiei şi distrugerea culturilor. Delegaţia rom ână a sub­
com prim at. R ezultatul este edifica­ ducerea acestei metode sc urm ăreşte ţei de molid, felul cum se încarcă şcoala de calificare L’n nou succes : condusă de tovarăşul E m il Bodnaraş, m e m b ru al C o m i­ liniat poziţia Republicii Socialiste R om ân ia dc c o ndam ­
tor La filoanele unde s-a aplicat reducerea pierderilor de m inereu şi un difuzor- şi influenţa respectării media generală de absolvire 9,37, m e ­ tetului Executiv şi al P rezidiului P erm anent al C o m i­ nare fiotărîfă a războiului a e iia n şi a celorlalte acte de
rv î.c d a cu front lung» randam entele meta 1. corecte sau incorecte a tem peraturii die care anticipa succese viitoare. tetului C entral al P artid u lu i Com unist R om ân, p rim - râ 2 boi îm p o triv a Republicii D em ocrate V ie tn a m , ţară
coalizate sînt mai m ari cu c in a 40 După cum ne-a relatat tovarăşa in­ în procesul de extragere a taninului, D rum ul spre titlul de fruntaş în pro­ viceprcşcdinle al C onsiliului dc M in iş tri al Republicii
la sută. faţă de cele realizate prin gineră Eugenia Olosu. adjunct al şe­ i-au explicat pe larg cum se face ducţie, pe care-1 deţine de doi ani Socialiste Rom ânia, a făcut o vizită do prietenie în R e­ socialistă, independentă şi suverana. Fa consideră eâ
recentele raid uri ale bom bardierelor „B-52" îm p o triv a
folcsiren metodei de extracţie cu fului serviciului tehnic la I M. Barza, concentrarea soluţiilor, atom izarea şi consecutiv, i s-a deschis pe poarta publica Dem ocrată V ie tn a m in tre 5 şi 11 mai 1966. Din unor localităţi din V ie tn a m u l dc nord şi recentele a ta ­
fi:,:ii direcţionale. Tocm ai de aceea, atenţia cadrelor de specialitate este m ulte alte operaţiuni. cunoaşterii m aî aprofundate a mese­ delegaţie au făcut parte tovarăşii : Paul Niculcscu- curi aeriene îm p o triv a îm p re ju rim ilo r H a noiu lui şi H a t-
în anul următor am extins extracţia îndreptată şi spre m odernizarea sus­ începutul a fost greu ca orice în ­ riei... M izil, m em bru al C om itetului Executiv, secretar al Co­ fongului, constituie noi paşi extrem dc periculoşi in -
cu front lung şi la filoanele 5 trans­ ţinerii şi extinderea m ecanizării lu ­ ceput, dar treptat, om ul s-a deprins m itetu lu i C entral al P artid u lu i C om unist R om ân ; gc- treprînşi de Im perialiştii am ericani în escaladarea răz­
versal si 8 Cireşata. In anul curent crărilor grele. Incepînd cu acest an U rm ă re a atent toate operaţiunile de rO A N B E Ş T E L E 1 E neral-colone! Ion loniţă, m em bru al C om itetului C e n ­ boiului.
o vom aplica la 6 panouri de Ia sec­ se va extinde susţinerea cu toreret lucru şi se m inun a de în dem înarea de la Fabrica chim ică Oră.ştic tral al P artid u lu i Com unist Rom ân, adjunct al m inis­ Cele două delegaţii subliniază că războiul de agre­
toarele X I şi X I I I si ancore, cu a rm ă tu ri m etalice şi
( A r t i c o l t r i m i s r e d o c / i e i i n c a d r u l c o n c u r s u l u i ,,O m u l in p r o d u c h e , la trului forţelor a rm a te ale R epublicii Socialiste R o m â ­ siune dus dc im perialiştii am ericani in V ie tn a m con­
Ţ in în d seama de sarcinile m ăreţe prefabricate. îm b u n ă tă ţire a susţine­ m i l i e şi s o c i e t a t e " ) . nia ; V asile Vlad. m e m b ru supleant al C om itetului C e n ­ stituie o violare grosolană a acordurilor de la G eneva
ce ne revin de la un an la altul, ca­ rii va perm ite introducerea şi e x tin ­ tral al P artid u lu i Com unist R om ân şeful Secţiei rela­ din 1954 privitoare la Indochina, o încălcare brutală a
drele tehnico-ingine/esti au studiat derea pe scară mai m are a opera­ ţiilor externe a C o m itetului C entral al P artid u lu i C o­ prin c ip iilo r elem entare ale d reptului in ternaţional şi
in ultim a vrem e cu mai m ult in te­ ţiilor grele de muncă. Dacă în 1966, m unist R om ân ; Vasile CRîga, adjunct al m inistru lui o gravă am e n in ţa re pentru pacea şi securitatea po­
res caracteristicile zonelor m in e ra li­ din volum ul total al lucră iilo r de V afacerilor externe al R epublicii Socialiste R om ânia ; poarelor din Indochina şi din Asia sud-csticâ.
zate. s-au preocupat m ai m u lt de in ­ în aintări încărcarea mecanică a spa­ Ion M oangă, am basador e x tra o rd in a r şi plenipotenţiar Cele două delegaţii condam nă intensificarea şi e x tin ­
troducerea unor tehnologii eficiente ţiului excavat se face doar in pro­ al R epublicii Socialiste R om ânia în Republica D em o­ derea războiului agresiv desfăşurat dc către im p e ria ­
de extr acţie a m inereului, care să se porţie de 34.5 la sută, prin in trod u­ crată V ietnam . liştii am ericani în ciuda declaraţiilor de „intenţii paş­
preteze condiţiilor de zâcăm înt. In cerea unor noi maşini in subteran, In tim pul şederii sale in R epublica D em ocrată V ie t­ nice" ale guvernu lui am erican, m enite să inducă în
urm a studiilor* si e x p e rim e n tă rilo r e- în 1970 se va încărca mecanic circa nam , delegaţia a fost p rim ită de tovarăşul Ho Şi M in , eroare popoarele iubitoare de pace sî opinia publică
lectuate, în 4 panouri de la sectorul 50 la suta din volum ul total excavat. preşedintele C o m itetului C entral a< P artid u lu i celor ce m ondială.
II Dealul Fetii, un panou de la sec­ Se va îm bun ătăţi, de asemenea, muncesc din V ietnam , preşedintele R epublicii D em o­ Poporul rom ân susţine în tru (olul şi pînă la capăt
torul I I I si 7 panouri de la orizon­ transportul în abataje si pe galerii, crate V ie tn a m , cu care a avut convorbiri cordiale. D e­ lupta justă dusă de poporul frate vietnam ez îm p o triv a
turile 90, 100 si 150 M usariu, se ap li­ prin înzestrarea în tre p rin d e rii cu legaţia a participat la un m iting organizat în onoarea agresorilor im perialişti am ericani, pentru a apăra nor­
că metoda de exploatare tu fîşii screpere si cu noi maşini pentru sa dc către reprezentanţii populaţiei oraşului H anoi. Ea dul, a elibera sudul şi a păşi pe calc-a rcunificării paş­
transversale cu cam ere direcţionale transport. a vizitat M u ze u l Revoluţiei, expoziţia „Totul pentru nice a patriei. Dclcvaţin rom ână şi-a e x p rim a t a d m ira ­
si ram bleerea spaţiului excavat. Fo­ Aceste m ăsuri vor contribui Ia victoria asupra agresorilor am ericani", o unitate de ţia pentru rem arcabila vitejie si neclintitul spirit de
losită' la filoanele groase cu În c li­ creşterea capacităţii de producţie, la apărare antiaeriană. U zina dc construcţii mecanice luptă al eroicului pupoi vietnam ez, care se situează in
nări obişnuite, ea a dus la sporirea obţinerea unor succese m ai fru m o a ­ „T ra n II ung Da o", s-a în tiln it cu oam eni ai m uncii din prim ele rin d u ri ale luptei îm p o triv a agresorilor im p e ­
productivităţii m uncii, reducerea e- diferite pături ale populaţiei. rialişti am ericani.
se in îndeplinirea m ăreţelor sarcini
fortului fizic al m inerilor. îm bunâ- P retutindeni, delegaţiei i s-a făcut o p rim ire extrem Poporul rom ân dă o înaltă apreciere luptei juste a
trasate de partid şi guvern. dc călduroasă, pătrunsă de sentim ente profund fră ­
tăţireav trierii m inereului. ţeşti, din partea d iferitelor pături ale populaţiei viet­ poporului vietnam ez şi o consideră drept o im p o rta n tă
A v în d în vedere aceste avantaje. D L A Z A R contribuţie la apărarea sistemului m ondial socialist, a
nameze. ccca ce constituie o expresie a relaţiilor de m işcării de eliberare naţională şi a cauzei păcii m on­
trainică prietenie care leagă cele două partide şi po­ diale
poare.
Delegaţia rom ână constată cu bucurie câ, sub con­
Delegaţia rom âna a e x p rim a t m u lţu m iri sincere pen­
Noi tipuri de maşini şi utilaje tru ospitalitatea frăţească, căldura şi cordialitatea cu ducerea P artid u lu i celor cc muncesc din V ie tn a m , popu­
laţia V ie tn a m u lu i de nord a obţinut m ari succese în
care a fost in tîm p in a tă pretutindeni.
lichidarea m oştenirii grele a trecutului. în construirea
Delegaţia P artid u lu i Com unist R om ân şi a gu vern u ­ bazei tehnico-m atcrialc a socialismului, în dezvoltarea
A p ro x im a tiv 200 tipuri de maşini vede im portante creşteri şi la o se­ lui R epublicii Socialiste R om ân ia şi delegaţia P a rtid u ­ industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, in ridicarea
şi utilaje noi vor îm bogăţi anul a- rie de produse care se fabrică de lui celor ce muncesc din V ie tn a m şi a g u vernu lui Re­ nivelului său dc viaţa O am enii m uncii din R.D. V ie t­
publicii D em ocrate V ie tn a m au avut convorbiri care
cesta nom enclatorul de produse al mai m ulţi ani : trac toare — 17 la s-au desfăşurat în spiritul celei m aî calde cordialităţi, nam . unind strîns lupta îm p o triv a agresorilor cu erois­
industriei noastre constructoare de sută ; autocam ioane şi autotractoare m ul pe frontul m uncii, au în deplinit cu succes planul
maşini In prim ele luni ale anului 20,1 la sută ; utilaje tehnologice pen­ ale stimei. încrederii şi deplinei înţelegeri reciproce de stat pe cinci ani şi s-au angajat eu entuziasm în
caracteristice relaţiilor d intre cele două partide şi ţări.
în tre p rin d e rile constructoare de m a ­ tru industria uşoară 103 Ia sută. Pe D in partea vietnam eză la convorbiri au participat lupta pentru realizarea planulu i pe anul 1966— 1907.
şini au introdus in fabricaţie noi ansam blul înti eprinderilor construc­ tovarăşii : F a m V an Dmig. m e m b ru al B iroului Politic Delegaţia rom ână salută cu căldură strălucitele vic­
utilaje petroliere, strunguri carusel toare de maşini, producţia globală torii alo arm a te i şi populaţiei din V ie tn a m u l de sud.
va creşte cu 11,5 la sută faţă de al C om itetului C entral al P artid u lu i celor ce muncesc din
de 1.000 mm. şi alte m asini-unelte. V ie tn a m , preşedintele C onsiliului dc M in iş tri al R e p u b li­ îsi e x p rim ă convingerea profundă că populaţia sud-
utilaje pentru linii continue de f a ­ realizările anului 1965. circa 70 la cii D em ocrate V ie tn a m ; Nguyen Duy T rin h , m e m b ru al vietnam eză, strîns unită in ju ru l Frontului N aţio n a l
bricare a plinii cu o capacitate de sută din acest spor u rm înd a se rea­ în ainte de intrarea in m ină, A urel Cristea de la E.M . Aninoasa. dis­ B iroului Politie al C om itetului Centra) al P artid u lu i de E lib erare din V ie tn a m u l de sud va obţine victoria
20 de tone în 24 de ore, diferite liza pe seama creşterii p rodu ctivi­ cută cu ortacii din brigada pe care o conduce rezultatele obţinute de celor ce muncesc din V ietnam , vicepreşedinte a) Consi­ deplină in războiul popular dc eliberare
instalaţii pentru fabricile de m obilă tăţii muncii. schimbul anterior. Succesele sînt p rilej de bucurie pentru întreaga b ri­ liului de M in iştri al Republicii D em ocrate V ietnam , In num ele poporului rom ân, al P artid u lu i C om unist
etc. m inistru l afacerilor externe at Republicii - D em ocrate R om ân şi al guvernu lui Republicii Socialiste R om ânia,
Planul de producţie pe 1966 pre­ (Ageipres). gadă. Foto : V. O N O IL ) V ie tn a m ; Le T h a n li Nghi. m em bru al B iroului Politic delegaţia dc partid şi guvern a m e n ta lă rom ână îşi ex­
al C om itetului C entral al P artid u lu i celor ce muncesc prim ă sp rijin u l său loial fală dc poziţia in patru puncte
imUlU U ■■■■! B D lLP^U"ŞM 07BEIB2B B5FSB SIB M i BTB < din V ie tn a m , vicepreşedinte al C onsiliului dc M in iş tri a guvernu lui R .D V ie tn a m , care a fost re a firm a tă in
a l , Republicii D em ocrate V ie t n a m ; Hoang V an Hoan, scrisoarea adresată la 21 ian uarie 1960 de către p re­
gum e cere m ultă atenţie, ne m ă rtu ­ m em bru al liiroutui Politie al C om itetului C entral al şedintele Ho Şi M in şefilor de state şi de guverne din
num eroase ţâri. şi D eclaraţia in cinci puncte din 22
ARTA DE A FI GRĂDINAR risea cooperatoarea M in e rv a Petruş. > P artid u lu i celor ec muncesc din V ie tn a m ; Nguyen Van nam ul de sud. singurul reprezentant autentic al popu­
m artie 1965 a Frontului N aţional dc E lib erare din V ie t­
această munca
T ra n . secretar al C om itetului C entrat al P artidulu i ce­
instanţă
In ultim a
lor cc muncesc din V ie tn a m ; general dc brigadă T ra n
este o artă dacă vreţi sâ-î spunem
asa. Pentru a nu crede cineva că ne CJuy H ai, m em bru supleant al C C . al P artidulu i celor laţiei sud-vietnam eze : ea cere ea Statele U nite să-şi
lăudăm , am să dau un singur e x e m ­ cc muncesc din V ietn am , adjunct al m inistru lui a părării retragă din V ie tn a m u l dc sud toate trupele şi în tregu l
Sintem pe o fişie de păm înt mănos au fost realizate în m edie cîte 29.000 calate. Aceasta, spuneau ei. consti­ plu. Ştie oricine că răsadurile, de al R.I). V ie tn a m ; Hoang Tu. am basadorul e x tra o rd i­ arm a m e n t, sâ-si desfiinţeze bazele m ilitare, să pună ca­
păt războiului de agresiune in V ie tn a m u l de sud. să
situat între M ureş şi Cerna, unde la kg la hectar. Cine sînt realizatorii a- tuie şi un mod m ai raţional de a pildă, sînt gingaşe ta şi florile. Dacă nar ţii plenipotenţiar al Republicii Dem ocrato V ie tn a m înceteze definitiv şi necondiţionat b o m b ardam entele şi
com anda om ului, apa gîlgîie printre cestui succes şi cum' au procedat ei smulge păm întului lot ceea ce poa­ iui ştii să te porţi cn ele si să le ocro­ iu Republica Socialistă R om ânia celelalte acte de război îm p o triva I M ) V ie tn a m ; po­
s traiuri ori de cîte oi i se simte ne­ de li s-a dus vestea şi prin îm p re ­ te da teşti îm potriva capriciilor naturii ai Cele două delegaţii s-au in form at reciproc asupra si­ porul vietnam ez să lie lăsat să-şi reglem enteze cl în ­
voia Este locul preferat al ţăranilor ju rim i ca fiind grădinari cu o bun Propunerea com uniştilor a început aruncat în v ia t m unca migăloasă o tuaţiei şi realizărilor obţinute in construcţia socialis­ suşi propriile sale treburi, fără amestec străin, e o n fo v n
cooperatori din S întandrei, pentru experienţă ? să prindă vjaţă Sarcina aplicării în zeci de cooperatori. Acum sîntem în m ului în cele două ţări şi au efectuat un schimb de pă­ prevederilor acordurilor dc la Geneva.
practicarea legum icultorii. G eom etria Totul a pornit de la cunoaşterea practică a hotârîrii adunării gene­ perioada cînd plantăm în tim p răsa­ reri cu p rivire la situaţia gravă care s-a creat în urm a Poporul rom ân este bolărît să-şi îndeplinească ob li­
perfectă a canalelor de irigaţii, stra­ im portanţei pe care o reprezintă rale si-au asum nl-o 30 de coopera­ durile de roşii. V iitoarea recoltă sta intensificării şi e xtinderii dc către im perialism ul a m e­ gaţiile internaţionaliste de a continua să sprijine şi sâ
turile iu răsaduri (.are se dezvolta practicarea legum icultorii pentru toare în frunte cu comunista Aurelio in priceperea cu care desprinzi lirele rican a războiului de agresiune in V ie tn a m şi cu p ri­ ajute poporul vietnam ez piua la victoria totală a aces­
viguroase, form a dreptungh iulară dezvoltarea unităţii şi a veniturilor M unteanu Ele au o m are predilec­ din răsadniţe pentru a nu le peri- vire la relaţiile in tre cele două partide şi ţări Ele au tuia asupra agresorilor im perialişti american»
jita rădăcinile, cum le transporţi şi
făcut, de asemenea, un schim b rodnic şi util de păreri
şi cu acoperiş de sticlă a răsadniţe­ ţă ra n ilo r cooperatori. Acest lucru a ţie pentru grăd in ărit Răbdarea, p ri­ plantezi şi mai ales cum prin udări asupra problem elor actuale alo situaţiei internaţionale In num ele poporului vietnam ez, at P artid u lu i celor
lor. totul laşa impresia unei munci fost a fin i din Larţi si susţinut prin ceperea şi mai ales voinţa lor de a res­ regulate asiguri prinderea lor. Apoi şi ale mişcării comuniste şi m uncitoreşti in te rn a ţio ­ cc muncesc din V ie tn a m şi al g u vernu lui R epublicii
pline de răspundere Pînă şi cei mai tr-o m uncă pasionantă la răsadniţc pecta angajam entul fuat îsi arată de
in vîrstă locuitori ai satului îsi a m in ­ si straturile de cultură. Comuniştii pe acum roadele. Pe aproape 50 la mai este vorba şi de felul cum ştii nale Dem ocrate V ie tn a m delegaţia P artid u lu i celor ce m u n ­
tesc câ dintotdeauna acest păm înt a au fost prim ii care au gindit si c u ­ sută din suprafaţa rezervată g ră d i­ să fereşti răsadul de anum iţi d ă u n ă ­ Delegaţia de partid şi g u vernam entala a Republicii cesc din V ie tn a m şi a guvernu lui Republicii D em ocrate
fost destinat grăd in ăritu lu i Dar. getat asupra viitorului acestei im nii dc legume a şi început să se prac­ tori Toate acestea solicită o p e rm a ­ Socialiste R om ânia a transmis un m esaj de solidaritate V ie tn a m m ulţum eşte sincer poporului rom ă/i. P a rti­
abia în anii din urm ă a început să portante ram u ri de activitate. Dup.-, tice sistemul c-ulturilor succesive si nentă prezenta a om ului în grădină, şi prietenie frăţească al P artidulu i Com unist Rom ân, al dului Com unist Rom ân, guvernu lui R epublicii Socia­
se practice si aici o legum icultura lungi dezbateri cu masa m em briloi intercalate .O b ţin e re a a două c ă i­ acolo lingă straturile de roşii, gogo- guvernului şi poporLilui rom ân cu lupta neînfricată a liste R om ânia pentru s prijinul şi aju to ru l preţios acor­
I
avansată, potrivit regulilor agroteh­ cooperatori si pe baza rezultateloi turi de pe aceeaşi suprafaţă în tr-un sari, ridichi, conopida ele., unde sc poporului vietnam ez îm potriva agresiunii im perialis­ dat luptei juste a poporului vietnam ez. Poporul v ie t­
nicii înaintate. Acest lucru il atesta obţinute, ci au propus ca in acest singur an este un lucru mare, spu­ hotărăşte viitoarea recoltă. Este o m ului am erican, pentru apărarea libertăţii şi in depen­ nam ez salută cu căldură strălucitele realizări ale po­
denţei. pentru unitatea şi infcgritotca teritorială a pa-
rezultatele bune realizate an de an an grădina de legume să fie extinsă nea tovarăşa A urelia M unteanu. Asta muncă migăloasă d ar care în ultim ii porului frate rom ân în construirea socialism ului Sub
prin valori!icarea pe piaţă a im p o r­ la 30 hectare fata de 22 hectare e înseamnă câ noi vom dubla venitu­ ani ne-a adus mereu satisfacţii". i trici sale. conducerea P artid u lu i Comunist Rom ân. Republica So­
Această părere poate li confirm ată
Delegaţia rom ână a reafirm at poziţia P artidulu i C o­
cialistă Rom ânia a realizat profunde transfo rm ări re­
rile de pe fiecare hectar cultivat, fapt
tante cantităl» de produse ca varză, xistente în anul trecui. In propune­ şi de către com unistele M.aria M o- m unist R om ân şi a guvernului Republicii Socialiste voluţionare in economia naţională, in structura socială
roşii, gogosaii, vinete, ridichi, cono­ rile supuse aprobării adunării gene­ ce reprezintă o m aterializare în p rac­ raru. Kozalia H om otâ si V aleria R om ânia de condam nare energica a războiului de agre­ şi in viaţa celor cc muncesc. V ictoria deplină ;i socia­
pidă si altele. In anul trecut, dc p il­ rale n cooperatorilor, com uniştii au tică a ceea ce toate cooperatoarele
dă. valoarea produselor obţinute de form ulat şi ideea ca pentru sporirea care lucrează lo grădină au în vâtal Lucaci, ca să amintesc num ai trei siune dus de im perialiştii am ericani in V ie tn a m u l de lism ului la oraşe şi la sate. lichidarea d e fin itiv a a ex­
pe fiecare hectar cultivat cu legu­ veniturilo r pe unitate de suprafaţă la cursurile agrozootehnice".. dintre' anim atoarele m uncii la g ră­ sud, a faptului eă ei recurg tot m ai m ult la procedee dc ploatării om ului de către om constituie cea m ai m are
me si zarzavaturi s-a ridicat la 22.000 să se practice pe o scară mai largă „Din practica anilor arh desprins dina de legume. război extrem dc crude, cum s î n t ; bom bardam entele
lei. N u m a i la producţia de gogoşari sistemul c ulturilo r succesive şi in ter­ concluzia câ m unca la grădină de le­ - I. M A N E A zilnice efectuate dc avioane „B-52", în urm a cărora ( C o n t i n u a r e i n p a g . a 4 - a )