Page 37 - Drumul_socialismului_1966_05

PAG/NA A 3-A
r*RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3533

i
Sniătăm întul (le partid DIN POŞTA DE IERI i în t r e p r in d e r e a d e g o s p o d ă r ie

Ca de fiecare dată, poşta de ieri a ORASENEASCA HUNEDOARA
Cunoştinţe noştri v oluntari ne inform ează ru » ___________________________________________
fost bogată în noutăţi. Corespondenţii
veşti din toate dom eniile de a c tiv i­
t J tate Succesele obţinute pe frontul A N G A J E A Z A :
producţiei, g rija faţă de om şi ne­
voile lui, acţiunile dc gospodărire şi
— un economist principal, cu studii economice superioare şi
politice cit mai bogate în fru m u s e ţa re a oraşelor şi com une­ 3 ani vechime in funcţie;
lor, sint cîteva din . tem ele alese de
— un tehnician I proiectant, cu studii medii tehnice de spe­
autorii corespondenţelor
Să deschidem deci p rim ele plicuri cialitate şi 5 ani vechime în funcţie;
şi să relatăm clin cuprinsul scriso­ — un tehnician I mecanic, cu studii medii tehnice dc specia­
S J n \ă ţă m in tiil dc partid este u m il din factorii im p o r­ unele deficienţe U n ii cursanţi rilor litate şi 5 ani vechime în funcţie;
tanţi m eniţi să contribuie la îm bogăţirea cunoştinţelor nu fac un studiu tem einic, pe
b
»ji politice şi ideologice ale com uniştilor. Dc aceea, orga- ază de plan-conspect, iar p a r­ întrecerea continuă — un merceolog I, cu cunoştinţe în aprovizionare de mate­
K r.izaţulo de bază ale partidu lui m anifestă o g rijă deo- ticiparea lor la dezbateri este riale şl piese auto, cu studii medii şl 3 ani vechime in funcţii eco­
n schiţă pentru Inm a desfăşurare a activ ită ţii in cercuri uneori slabii. Dc asemenea, nomice ;
V şi cursuri, pentru îm bogăţirea conţin utu lui de idei şi sint cursanţi care absentează La secţia de reparaţii mecanice a — doi revizori gestiune I, cu studii medii şi 3 ani vechime in
I ridicarea nivelului dezbaterilor în cadrul sem inariilor. in mod frecvent de la sem ina­ U .R .U .M . Petroşani întrecerea socia­
\ Din scrisorile prim ite la redacţie, şi c aic ne relatează rii şi dezbateri listă se desfăşoară cu a v în t sporit. funcţii contabil-financiare.
i aspecte privin d desfăşurarea in v ă lâ m în tu tu i de partid, In baza concluziilor desprin­ P rin tre cele m ai bune echipe se n u ­ Angajarea sc tace în condiţiile prevăzute dc H.C.M. nr. 906/
jj reiese interesul . m anifestat dc cursanţi, preocuparea se clin analiza făcută s-au p re ­ m ără si cea condusă de com unistul 1964 pe bază de concurs, care va 11 organizat în ziua de 25 mai
I organizaţiilor de bază pentru ridicarea calităţii în v ă ţă ­ conizat m ăsuri de îm b u n ă tă ţi­ Petru Faivaş, specializată în re p a ra ­
ri m intului. re a a ctivităţii cercurilor şi rea pom pelor de m ină P urtător a a.c. orele 9, la sediul întreprinderii din Piaţa Libertăţii nr. 27.
cursurilor. trei slelute de .F ru n ta ş in întrecerea Candidaţii vor prezenta actele dc studii şi cartea de muncă la
echipei a m uncit
socialistă", şeful
LO G 11IN U N G U R m ai bine de 15 ani în p re a jm a aces­ I serviciul personal piuă la data de 23 mai 1966 orele 15.
Simpozion riodicc ce se organizează cu corespondent Informaţii la telefon nr. 2176 şi 2177 Hunedoara.
propagandiştii, a avut loc re­
vigoarea. Din expe rie n ţa sa bogată, i
cent un util schim b de e x p e ­ ★ tor u tilaje redin d u -le tinereţea si
P entru a veni in s prijinul rienţă. Cu acest prile j tov. cl îm părtăşeşte cu drag tuturor. U -
propagandiştilor şi a cursan­ C onstantin M e rfu , propagan­ La sate, in v ă lă m in tu l de cenicii D avid lostf, Vasilc C ăplcţ şi
ţilo r înscrişi Io form ele de dist al cercului de studiere a partid s-a încheiat. In m area Ştefan G h iu ra se introduc în tainele
studiu economie ale în văţă- S tatutului P .C .R ., care funcţio­ m ajoi ilate ii cercurilor din sa­ meseriei sub ochii exigenţi şi în d ru ­
in in tu iu i de partid, prin grija nează la Exploatarea m in ie ră tele raionului Haţeg, anul de m area com petentă a com unistului în tr epr in d er ea pen tr u contractarea
( 'abinctului orăşenesc de partid Doiţa, a arătat felul cum asi­ in v ă ţă m in t n m arcat o creşte­ P etru Kareaş.
H unedoara, a fost organizat la gură o participare activă a tu ­ re calitativă. Acest lucru a re­ N u de m ult, această echipă a te r­
în trep rin d erea dc construcţii turor cursanţilor la dezbaterile ieşit şi eu prile ju l discuţiilor m in a t cu trei zile m ai repede re p a ­ Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
siderurgice un simpozion p ri- din sem inarii, iar tov Cornel ce au avut loc la cabinetul ra ­ rarea unei pom pe dc 3.000 litri pe
vind sarcinile izvorite din do­ lacoboni. propagandist la c e r­ ional de partid. S-a apreciat m inut. Dc altfel, rezultatele arată că
cum entele Congresului al I X - cul .P ro b le m e de bază" anul că propagandiştii au venit in planul echipei este depăşit în medic* angajează de urgenţă :
Ica al P.C.R. şi din C o n s fă tu i­ I. de pe lingă organizaţia de faţa cursanţilor m ai bine pre­ lunar, cu 30 la sută. Toate* utila je le
rea pe (ară a lu crătorilo r din bază din Păclişa, a vorbit des­ gătiţi, iar aceştia, m ai ales la reparate au trecut cu bine e x am enul — un chimist cu studii superioare în specialitatea funcţiei ;
constm eţii pentru îm b u n ă tă ţi­ pre preoc uparea pentru asigu­ discuţiile recapitulative, au fă ­ de probă In producţie, ele funcţio­ — un tehnician I C.T.C, ;
rea m uncii pe şantiere. In c a ­ rarea unui conţinut bogat în cut dovadă că şi-au însuşit in nează cu ra n d a m e n t sporit. Cei care — un tehnician I transporturi auto cu respectarea anexei IV
drul sim pozionului au fost p re­ cadrul con vorb irilo r Cei doi m a rc m ăsură m aterialul p re­ le exploatează sint m u lţu m iţi H.C.M. 1053/1960.
zentate 3 tem e: „A p o rtu l cer­ tovarăşi au insistat îndeosebi dat D e la com asare, m inereul este transportat pc sute I. H E K T O T I Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii, servi­
cetării ştiinţifice la ridicarea asupra g rijii pentru însuşirea Pornind insă de la a c tiv ita ­ dc m etri de benzile aeriene din cauciuc spre cuptoarele tehnolog
niv e lu lu i construcţiilor", dc dc către cursanţi a m a te ria lu ­ tea desfăşurată s-a apreciat că de prăji»c ale U zinei dc preparare din Tcliuc. ciul personal şi Invăţămint din Simeria, strada Tralan nr. B8, telefon 29
către ing. Ionel Ţ ifre a . .S a rc i­ lui bibliografic, asupra c a lită ­ pentru ridicarea continuă a n i­ Foto: I T K K E K
nile trasate de Congresul al ţii dezbaterilor. velului cercurilor şi cursurilor Expoziţie foto
IX -le a pentru ridicarea pc o P artic ip a n ţii la acest schimb ce se vor organiza în viitorul
treaptă superioară a a c tivităţii an de in v ă ţă m in t politic este !n staţiunile Foloam atorul Ioari N a m c de pro­
in construcţii", referat prezen­ de experienţă au îm părtăşit şi necesar să se intensifice m u n ­ fesie filator la în tre p rin d e re a „Vis-
tat de ing Iul iu Cosma şi e x ­ ei din activitatea lor, ceea ce ca dc instruire a propagandiş­ coza" din Lupeni, a deschis zilele IV O II !
punerea făcută de ing. loan Su- a îm bogăţit şi m ai m ult discu­ tilor de către cabinetul raional balneo-climaterice trecute în holul clubului „ M in e ru l"
cin pc tema: „R ealizări si ţiile purtate. de partid, să se organizeze c it din localitate, o reprezentativă e x ­
perspective in dom eniul con­ m ai m ulte schim buri de e x p e ­ In p ra g u l desc hiderii noului sezon. în staţiunile bal- poziţie foto în făţişînd im agini din i
strucţiilor la H unedoara". rienţă, iar graficele de ţinere neo-t lim atei icc din întreaga ţară se desfăşoară o in ­ „L upenii de iei i şi de azi*. Bun r u -
Cei peste 150 de propag an­ a expu n e rilo r şi spm inariilor tensă activitate j>cnlru asigurarea unor condiţii c ît m ai câtor al m uncii .şi vieţii m in e ri- SALINA OCNA MUREŞ, 8E6IUNEA CLUJ
dişti şi cursanţi au ascultat cu Participare să fie respectat cu stricteţe. In bune de tra ta m e n t şi odihnă. La E fo ric -N o rd şi M a ­ r autorul şi-a lărgit sfera de in ­
m ult interes e x p u n e rile pre­ cercuri si cursuri este bine să m aia. dc pildă, se află in stadiu de finisare noi co m ­ vestigaţii înregisti inel pe peliculă I-
zentate şi au acu m u lat în v ă ţă ­ mai activă fie folosile cit mai m ulte m a ­ plexe cu 1 500 dc paturi, iar la H erculane continuă lu­ m agini de o deosebita valoare artis­ produce SARE EXTRAFINA evaporat;!, folosibilei
teriale didactice (grafice, dia- crările la noul ronjplex sanutorial care va avea o c a ­ tică. in gospodării şi în industria alimentară.
m in te preţioase care le vor da film e etc) şi alte m ateriale a- pacitate de 500 de locuri In staţiunile V ictoria, Kforie- D in suita fotografiilor de „ieri", re­
posibilitatea să asigure un con- La Exploatarea m in ieră Zla t- ju tâtoare Sud, Govora OlăneŞti, Sovaia, Predeal, Sinaia nu m e ­ ţin atenţia citeva prăvălioare scun­ GOSPODINE, ÎNTREPRINDERI, C.A.P. şi G.A.S. !
ţ iiv '- m ai Ixjgat lecţiilor şi dez­ na, în cadrul organizaţiei dc P en tru această perioadă sini roase pavilioane au fost ream enajate de, casele pitice ale m in erilo r, stră­ solicitaţi acest nou produs prin toate magazinele ali­
partid de la serviciul a d m in i­ zile intortochiate ce contrastează iz ­
baterilor din cercuri şi*cursuri. prevăzute a sc ţine in faţa O atenlic deosebită se acordă d ezvoltării bazelor dc mentare.
strativ, s-a analizat de curmei cursanţilor dc la în v ă ţă m in tu l tratam ent. Astfel, la E fo rie -N o rd va intra în funcţiune bitor cu oraşul zilelor noastre. E le­
M O Z E Ş G I IE Z A m odul cum st? desfasoara în- de partid la sate şi a celorlalţi o nouă secţie de hidroterapie cu o capacitate de peste gantele m agazine şi siluetele zvelte Pentru întreprinderi SALINA dă informaţii Ia ce­
corespondent v ă ţă m in tu l politic in cele trei oam eni ai m uncii, mai m ulte 300 de tratam ente pe zi, iar Ia Eforie-S ud şi Techirghiol ale noilor blocuri, ocupă un loc cen­
C ercuri — econom ie politică expuneri, simpozioane, vizite la noi secţii de elec troterapie De asemenea, se vor e x ­ tral in expoziţie Nu lipsesc nici in­ rere privind preţul ieftin şi modul de transport.
socialistă, economie concretă şi locuri şi m onum ente istorice tinde serviciile de tra ta m e n te cu năm ol de h id ro te ra ­ stantaneele inspirate din frum useţea
ciclu de conferinţe. S-a apre­ ca ic să întregească cunoştin­ pie si băile cu acid carbonic de la IJorscc peisajului citadin, din viaţa cotidia­
învăţăminte ciat că cei peste 80 de cursanţi ţele acum ulate in tim pul a n u ­ In acest sezon, pentru asigurarea unei asistenţe cu- nă a o a m enilor
E xp oziţia constituie pe bună d re p ­
rativo-profilactice de calitate vor fi detaşaţi în staţiuni,
preţioase dovedesc in m a jo rita te interes lui dc studiu. circa 370 m edici şi cadre superioare şi un n u m ă r de tate punctul de atracţie al sutelor dc
pentru însuşirea de cît m ai N. S tiU C IIE A 560 de cadre medii. locuitori ai oraşului. | ÎN T R E P R IN D E R E A DE E X P L O R Ă R I
Pe linia îm b u n ă tă ţirii conti­ m ulte cunoştinţe, aprofundarea corespondent (Agcrpres) E U G E N P O P A
electrician
nue a în v â ţă m in tu lu i de partid problem elor dezbătute in se­
s^a înscris şi schimbul de e x ­ m in a lii. | M IN IE R E H U N E D O A R A
perienţă organizat de către C a ­ In satele îndepărtate
binetul raional de partid H a ­ In activitatea cercurilor de
ţeg. In cadrul pregătirilo r pe- in v ă ţă m in t au existat însă si Două brigăzi ştiinţifice ale C o m ite ­
tului raional pentru cultură şi artă cu sediul in oraşul Deva, strada Minerului nr. 2
din B rad s-au deplasat dum inică în angajează pentru secţiile eiplorări miniere Teliuc est şi Ghelor
satele îndepărtate D o b ro l şi. O b ir- I est :
şa Cu această ocazie s-au d a t râs-
Succese ale -puniurUI*-pMb» 50 de în trebări din - MINERI CALIFICAŢI ;
dom enii d iferite de activitate. R ăs­
punsurile au fost însoţite dc un bogat - AJUTORI MINERI ;
m aterial didactic fâcîndu-se şi unele
constructorilor de maşini experienţe la faţa locului. * - VAGONETARI Şl MUNCITORI NECALIFICAJI î
Cei peste 200 de participanţi au I
apreciat m u lt răspunsurile date de - 2 CONTABILI PRINCIPALI.
T I M IŞ O A R A . — începerea G A L A Ţ I — Constructorii de Dr. T ib e riu DomşocJi, avocatul V a -
producţiei de scrie a unui nou nave din G a la ţi au liv ra t un si Ion ici V iorel, de către Nicolae O an - Cei interesaţi se vor adresa la sediul întreprinderii In vederea
vagon industrial, destinat nou cargou pentru m ă rfu ri cea, S abina Coslin si loan n îja
com binatelor şi uzinelor side­ generale de 4.500 tone, desti­ M A R I N S T A N ■ angajării.
rurgice din ţară, m archează nat flotei m aritim e. Cargoul profesor întreprinderea asigură condiţii optime de cataro şi spor de şan-
un nou succes al constructo­ poartă num ele oraşului Tg. ★ I tier 30 Io sută.
rilo r uzinei arădene. Mui-eş. T e rm e n u l dc fabricaţie In poşta dc ieri, am dat şi peste
N oul vagon, al 20-lea lip a navei a fost scurtat cu 30 scrisoarea lăcătuşilor de revizie M i-
realizat aici în u ltim ii şase dc zile datorită ex tin d e rii su­ hai llalînschi şi Nicolae A ndreev.
ani, cu o capacitate de 80 tone, durii autom ate şi sem iauto­ clin care a flă m că la exam enele a- i IHTREPBIHOEREA FORESTIERA Bfll* Di CBIŞ
este executat in construcţie mate. nuale lăcătuşii de revizie si şefii de
sudată, cu ru la j pe patru osii, O altă navă liv ra tă este un tură clin staţia S im e ria călători, au i
m an evrarea lui operativă fiind cargou pentru transportul dat răspunsuri bune. Tovarăşul
asigurată de num eroase dis­ cherestelei Şi aceasta a făcut C onstantin B ăduţă ne scrie că la P re ­ angajează urgent:
pozitive autom ate. Bl este pro­ .cu n o ştin ţă' cu apa m ă rii cu parat ia de cărbuni din Petri la s-a a - i
dus pe o linie de m ontaj in 45 de zile m ai devrem e U lt i­ locat anul acesta pentru protecţia — un revizor contabil cu salar de 1.450 lei;
ma navă din seria cargourilor m uncii, suma de 466.000 lei. In altă
flu x continuu, ceea ce p e rm i­ i — un planificator normator
de cherestea se află în lr-u n scrisoare, ne sesizează că la P etri la
te un ritm rapid de lucru. stadiu avansat de finisare .S c toarnă oţelul". Aspect din hala dc turnare O.S.iW. V H unedoara nu se îngrijeşte nim eni de stropirea Relaţii suplimentare la sediul întreprinderii.
(Agcrpres). (Agcrpres).- Foto : IL E A N A T. şi m ăturarea străzilor. i

cut in dauna producţiei, nerespecta- podăriile de stat sc datorcsc în m are n izaţiilo r de tineret şi a celor sindi­
rea p revederilor devizelor întocm ite m ăsură stilului şi m etodelor defec­ cale nu a fost condusă în toate u n i­
ACTIVITATEA ECONOMICO - F I N A N C I A R A A G . A . S . pe c u ltu ri ducînd la obţinerea unor sit consiliile acestor unităţi în rezol­ tăţile cu răspunderea cuvenită. La
tuoase de m uncă pe care Ic-au folo­
recolte sub niv e lu l celor planificate.
C heltuielile planificate pentru sec­ varea m u ltip le lo r problem e pe care G A S . S in tă m ă ria O rlca, de pildă,
com itetul sindicatului a m un c it un
torul zootehnic au fost depăşite în ­ Ie-a ridicat organizarea a c tiv ită ţii de an întreg fără plan de m uncă deoa­
FOATE Şl TREBUIE SÂ F I E i M B U N Â T Â T I T Ă deosebi la fu ra je şi m edicam ente. A - producţie In p rim ul rînd consiliile, rece com itetul de partid nu i-a con­
provizionarea de la distanţe m ari cu
inclusiv cel de la nivelul trustului,
trolat îndeaproape activitatea.
T o t­
nu tre ţu ri a necesitat cheltuieli su­
p lim e n ta re cu transportul şi m a n ip u ­ nu au analizat întotdeauna în şedinţe­ odată, trebuie a ră ta t că organizaţiile
de partid din cadrul unor gospodării
le lor cele m ai im portante laturi ale
larea acestora. La unele gospodării a ctivităţii econom ico-fm anciare, nu
Dispiinind de o puternică ba ză tchnico-inatciialu, gospodări- fcctuat la tim pul potrivit, cu c a n ti­ male, nici efectivele şi nici produc­ dc stat nu s-au preocupat in mod
ilor agricole dc slat din legiunea noastră le revin sarcini dc m arc tăţile de apă corespunzătoare. ţiile planificate. La vaci şi ju n im i, de stat, cum sint cele clin G a ld a şi s-au prezentat rapoarte analitice care satisfăcător nici de desfăşurarea în ­
Petreşti, cheltuielile dc transport au
însem nătate pe linia .sporirii pro dueţiei «agricole şi a creşterii La dim in u a re a producţiei c u ltu ri­ de pildă, efectivele s-au realizat să creeze o bază de discuţii şi pro­ văţăm ântului de partid, de ridicarea
contribuţiei lor la alcătuirea fon dului centralizat «agricol. Ca ur- lor de c îm p au contrib uit şi a lţi fac­ doar in proporţie de 95 şi respectiv ajuns pînâ la ju m ă ta te din valoa­ puneri concrete pentru în lă tu ra re a n ivelului politico-idcolc^u: şi de cu­
rea totală a unor sortim ente de fu ­
m arc n folosirii cil m ai m ultă chi bzuinţă a forţelor şi m ijloacelor tori, in tre care necxecutarea ogoare­ 61 la sută. De asemenea, planul do raje neajunsul ilor care s-au m anifestai. noştinţe profesionale «_! lu crătorilo r
dc care dispun, in «inul trecut s-a reuşit ca la I 000 lei investiţii să lor de toamnă. întîrzierea lu crărilor liv ra re a grăsunilor la G.A.S. O râş- T re b u ie subliniat totodată faptul La G A S . Bircea si S in tă m ă ria O r- clin aceste unităţi.
Ica, spre e x e m plu, s au an a liza t si­
sc realizeze o producţie globală efe două ori m ai m arc faţă dc de sem ănat, în g rijire şî recoltare Că tie nu s-a în d e p lin it cu peste 8 200 că la o serie de produse preţul de In u rm a analizei a c tiv ită ţii econo-
anul 1960, iar c a ntităţile de prod use liv ra te statului au fost mai rezervele existente nu au fost va lo ­ capete, iar la ovine şi păsări s-a în ­ cost a fost depăşit clin cauza nei;cs- tuaţii generale sau lu cruri m inore, in ico-financiare a gospodăriilor de
m ari cu aproape I 200 tone car ne, peste 37.000 Iii. lapte etc. rificate pe deplin o dovedesc com pa­ registrat o nerealizare de 14-25 la pectării devizelor de cheltuieli, ne- neglijîndu-se punerea in discuţie a stat s-a în tocm it un plan judicios de
Dar, cu toate realizările obli nutc, activitatea econom ico-finan- raţiile în tre unităţi şi brigăzi caic sută Cauzele care au d e te rm in a t c- înregistrărîi corecte a unor opera­ brigăzilo r care nu-şi realizau p la n u ­ m ăsuri tehnice şi organizatorice.
ciară a gospodăriilor de stat nu s-a ridicat la un nivel corcspim- în condiţii asem ănătoare au obţinut xistenţa unei asemenea situaţii sînt ţiuni economice, nerespectârii n o rm e ­ rile de v enituri si cheltuieli, care Trecînclu-se la organizarea pe baze
înregistrau rezultate sub nivelul po­
zător posibilităţilor de care dis pun şi a sarcinilor care au stat rezultate diferite. Astfel, la G A S . , numeroase. In principal insă. s-a lor de salarizare, schim bării nejusti- ştiinţifice a m uncii si a producţiei
în faţa acestor unităţi Cim oxcînd situaţia ncsatisfăcătoare înre- G e lm a r şi A poldul dc Sus s-a re a ­ constatat că din partea conduceriloi licale a destinaţiei unor m ijloace bă­ sib ilităţilo r şi al cerinţelor. T o t atît s-a reuşit c«n la sfîr.şilul acestui tr i­
de greşit este şi procedeul care s-a
gislrată de gospodăriile de stat. ta indicaţia biroului C om itetului lizat o producţie dublă dc porum b u n ită ţilo r n-a existat suficient inte­ neşti etc C azuri de felul celor a m in ­ statornicit în practica unor consilii m estru, prin folosirea cu eficienţă
regional de partid, un colectiv fo rm at din activişti şi cadre dc spe- şi cartofi faţă de gospodăria de stat res ş i‘ răspundere in p riv in ţa u rm ă ­ tite s-au în tîln it la G.A.S. Oarda, de a întocm i planuri de m ăsuri, con- economică ridicată a fo rţelo r şi m i j ­
c in lita tr a controlat şi analizat cauzclc care au de te rm in a t nc- clin M iercurea. Dar, c hiar în cadrul ririi aplicării regulilor dc 2 0 oigienâ, M in tia , C ălan şi altele. siderînd că prin aceasta au făcut to­ loacelor existente, să se înregistreze
realizarea indicatorilor de plan, Stabilind totodată măsuri efiei- gospodăriei din G e lm a r, brigada asigurării fu ra jă rii si în g rijirii cores­ O in fluenţă negativă asupra preţu­ tul, n e u rm ă rin d însă în continuare rezultate ru m u lt superioare celor
ente in vederea în lă tu ră rii ncaju nsurilor constatate, condusă de Liviu Rudişteanu a re­ punzătoare a anim alelor, ţinerii li­ lui de cost la care planul pe total m odul cum ele sînt înfăptuite. U - obţinute în anul trecut. In c o n tin u a ­
Care sînt factorii ce au influcn lat negativ realizarea producţiilor coltat de pc 305 hectare o producţie nei evidenţe corecte a consum urilor, trust s-a depăşit cu 2 la sulă, au ucori c h ia r în d ru m a re a si controlul re, este necesar să se acorde o a te n ­
planificate la hectar şi pe cap de a n im al, precum şi ncincadrarca m edie de 3108 leg porum b boabe la m ontei şi fătărilor. N erealizarea e- a vut-o şi dobînzile bancare plătite efectuat la unităţi din partea con­ ţie sporită lichidării d eficienţelor
care s-au m anifestat iu anul ♦recut,
in preţurile efe cost stabilite pe unitatea dc produs 7 hectar, în tim p ce brigada condusă fectivelor planificate, clar m ai ales pentru îm p ru m u tu rile restante (peste
de Kerecheş T ib e riu a realizat abia productivitatea scăzută pe cap de a- 380.000 lei), precum şi unele c h e ltu ­ ducerii trustului a lăsat de dorit. N e- puiTmdu-se un accent deosebit pe
consem nînd in scris constatările fă ­
u rm ă rire a pas cu pas a m odului cum
cîte 1 562 leg C alculele arată lim pede
n im al au in flu e n ţa t asupra în d e p lin i­
Deficienţe fiecare unitate există lucrări dc car­ că dacă toate u nităţile şi brigăzile ai rii planului producţiei globale si ieli generale cu caracter neproduc­ cute a fost greu de u rm ă rit clacă o brigăzile işi realizează bugetele de
tare agrochim ică în care se prevede
tiv.
aplicarea de am endam en te calcaroa- fi o bţin ut producţii la nivelul posi­ m a rfă la lapte, lină, ouă In aceasta U n alt aspect negativ în' a c tiv ita ­ unitate sau a l t ă ’si-a îm b u n ă tă ţit sau ven itu ri şî cheltuieli, pe a n alizarea
nu activitatea. Acest lucru s-a cu­
sectoarelor si brigăzilo r răm ase în u r­
in gospodărirea se pe suprafeţe însemnate, acţiunea b ilită ţilo r şi al cerinţelor se puteau priv in ţă cele m ai m ulte neajunsuri tea gosjx>dăriilor de stat il constituie noscut doar la sfirşitul a nului, cînd mii si stabilirea de m ăsuri corespun­
s-au m anifestat la gospodăriile
/le
realiza cîteva m ii de tone de produ­
com plet
respectivă a fost aproape
nerealizarea obiectivelor
prevăzute
neglijată. Nici in ceea ce priveşte se în plus, ceea ce a r fi determ inat stat din Bîrcca, Petreşti şi Brad. La din investiţii, a căror valoare se ri­ orice m ăsură s-ar fi luat nu-şi m ai zătoare care să asigure ridicarea lor
avea eficienţa aşteptată.
la nivelul celor fruntaşe.
fondului funciar fertilizarea solului lucrurile nu au în mod nem ijlocit îm b u n ă tă ţire a sim ­ Bircea, de pildă, s-a realizat o pro­ dică la aproape 400.000 lei. In acea­ Cunoscînd faptul că eficacitatea întreaga activitate desfăşurată de
de
ducţie m edie de lapte pe cap
ţitoare a a ctivităţii econom ico-finan-
stat prea bine. Planul de fertilizare
nu s-a realizat în întregim e cu toate ciare a gospodăriilor de stat Nerea vacă fu ra ja tă mai m ică cu peste 700 stă priv in ţă se poate arăta că n-a e- «activităţii desfăşurate de org a n iza ­ o rganizaţiile de partid trebuie să fie
R elerindu-ne In sectorul vegetal, liza rea planului in sectorul vegetal a litri faţă de m edia pe trust, iar !a xistat suficientă preocupare pentru ţiile de partid cîjn gospodăriile de subordonată realiză rii sarcinilor eco­
trebuie arătat că s-a m anifestat o că peste 15 000 tone îngrăşăm inte c h i­ fost in fluenţată şi de utilizarea ne- B rad producţia de lină obţinută de u t i l i z a t a cu eficienţă economică ri­ stat se apreciază prin rezultatele e- nom ice c a ic stan în faţa gospodării­
slabă preocupare clin partea condu­ mice şi organice se a flau in stoc In eorespunzâtoare a tractoarelor si la fiecare ovină a fost sub cea pla­ dicată a investiţiilor mai ales din conornice, trebuie subliniat că aces­ lor de stat, ceea ce în final se va con­
cerilor unor gospodării de stat pentru data cinci era necesar sa fie încorpo­ m aşinilor agricole, din care cauză nificată cu 1,5 kg Deficienţele care partea conducerilor gospodăriilor tea nu şi-au exercitat cu destulă e- cretiza in ridicarea gra d u lu i de re n ­
folosirea raţională a păm intului. N u ­ rate sub brazdă, la cliferite unităţi nici lu c ră rile 'a g ric o le nu s-au putut au existat în sectorul zootehnic se de stat de la Galda, Petreşti, Bircea xigenţă dreptul de control asupra tabilitate a acestor unităţi.
Rău este că gospodăriile de stat nu-sî
m ai asa se explică de ce şi in p re­ întocmesc planuri de fertilizare pe o efectua in condiţii agrotehnice o p ­ oglindesc negativ în rezultatele ne- şi M in tia . conducerilor a d m in is tra tiv e ale u n i­ O rg a n izaţiile de pa rtid sînt che­
zent peste 400 hectare teren sînt a- tim e satisfâeâtoare cai c s-au înregistrat la tă ţilo r respective. De asemenea, s-au m ate să în d ru m e si să controleze
copei ite cu tufişuri, iar pe însem na­ perioadă m ai îndeluîigată, ceea ce producţia globală si m a rfă şi la p re­ Este necesară în tîln it cazuri cinci a d u n ă rile gene­ îndeaproape consiliile gospodăriilor
te suprafeţe se găsesc pomi răzleţi şi a r perm ite ca acţiunea de ridicare a ţul de cost al produselor anim aliere. rale nu au fost tem einic pregătite, de stat, să se preocupe în tr-o m ăsură
m ă ra r Suişuri care îm piedică m ecani­ potenţialului productiv al p ă m in tu ­ Rezultate nu s-n ales eu suficient discernă- m ai m arc de profilarea şi con c e n tra ­
zarea lu crărilor agricole La aceasta lui să se desfăşoare după criterii îmbunătăţirea m int ordinea de zi, prevederile pla­ rea producţiei în un ităţi specializate,
se m ai adaugă şi laptul că în am il ştiinţifice U n alt exe m p lu care dove­ nesatisfăcătoare Ce arată analiza n u rilo r de nuincă nu au fost m a te ­ de folosirea judicioasă n p ă m in tu lu i
trec ut din cauza lipsei de preocupare deşte lipsă de spirit gospodăresc in rializate în întregim e. S -au în tîln it si a m ijloacelor tehnice, de a p licarea/
pentru iniţierea unor acţiuni de îm ­ utilizarea cu eficienţă economică spo­ stilului şi a cazuri cînd in p lanurile de m uncă pc scară largă a celor m ai noi cuce­
losîrea irigaţiilor pe terenurile a m e ­ în zootehnie
b u n ă tă ţiri funciare, deşi ele nu ne­ rită a p ă m in tu lu i îl constituie nefo- preţului de cost ? sarcinile pe oam eni şi term enele de riri ale ştiinţei şi tehnicii agricole
cesitau investiţii prea m ari, s-au A naliza situaţiei financiare scoate metodelor înaintate. Prin îm b u n ă tă ţire a c o n ti­
sem nalat cazuri de stagnare a apei najate in acest scop In anul trecut în d e p lin ire nu au fost stabilite în nuă a o rganizării m uncii va creşte
pe unele suprafeţe, ceea ce, in final, s-nu irigat abia citcva zec i de hectare In structura producţiei si v e n itu ri­ in evidenţă o serie dc neajunsuri mod judicios, iar activul fără de -simţitor producţia agricolă şi se va
i are au existat în ceea ce priveşte
a dus la dim inuarea producţiei si ă din cele 339 am enajate In G A S. Pe- lor obţinute de gospodăriile de stat, realizarea cheltuielilor şi a v e n itu ri­ de muncă partid nu a losl atins in suficientă reduce preţul de cost. contribuindw-se.
ve n itu rilo r cu » iicv.a m ilioane de iei. Iresli si O arda, iar investiţiile făcute sectorul zootehnic ocupă o pondere măsură la rezolvarea principalelor astfel la realizarea s n ieinilor pe care
O slabă atenţie s-a acordat .şi m ăsu­ lot m ai însemnată. Cu toate acestea, lor planificate In sectorul vegetal, Congresul al IX -)e a al p a rtid u lu i
rilor de ridicare a potenţiulului pro- iui sînt justificate prin recoltele ob- in anul trecut nu s-au realizat, la spre exem plu, econom iile de peste 1 Rezultatele nesatisfăcâtoare în re ­ problem e care au stat în fa|a gospo­ le-a pus în faţa gospodăriilor de stat.
dncliv al păm intului. Astfel, deşi in jin u te deoarece udările nu s-au e- mai m ulte categorii şi specii de a n i­ m ilion Ici la preţul de cost s-au fă­ gistrate în iunii trecut dc către gos­ d ă riilo r de stat Nici activitatea orga­ x. TI neon