Page 39 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

m » » 2 l PAGINA 3 _

© Ancheta noastră m Dil i istoria străbună

a pămîntului hunedorean
CUM ATI

Aşezarea străveche
ORGANIZAT
de la Turdaş (II)

ÎNTREŢINEREA
• Ce ne oferă biblioteca

CULTURILOR ? şi cabinetul tehnic
I N V E S T I Ţ I I L E A N U L U I 1 9 6 6

C O O R D O N A T E L E M
mm 12
Ane
NOULUI CARTIER

C entrul de greutate al ac ti­ spre organizarea lucrului in de organizare ştiinţifică a pro­
v ită ţii g rupu lui de şantiere al două schim buri )a roşu, iar ducţiei a stat şi rezolvarea u-
T .R .C .H . din D eva se află în pentru o peraţiu nile dc finisaj nor problem e de tehnică nouă.
zona G o jd u a oraşului. Aici a stabilit un flux continuu de Cea m ai recentă şi mai efici­
continuă să se m aterializeze desfăşurare, cu efective con­ entă măsură se referă la u tili­ a rc*
an de an coordonatele noului centrate pe blocurile cu ter­ zarea nisipului de flotaţie la
cartier, stabilite cu fantezie şi m ene de predare. execuţia tencuielilor, care a-
gust de proiectanţi. N u m a i în Pentru o organizare eît mai duce economii anuale Hp
196G se vor preda alte 684 a- tem einică s-a trecut şi la efec­ 600 000 lei. elim ină operaţiunea
p arlam en te. T e m a in te rv iu lu i tuarea unor construcţii semi- de gletuire, cu el sc lucrea­
dc /aţă, solicitat tovarăşului perm anente, necesare depozi­ ză foarte uşor, rezultînd su­
inginer loan G iu rg iu , directo­ tării m a te ria le lo r Piuă acum prafeţe foarte fine In viitor •lîradul, oraşul m inerilor din M u n ţii Apuseni se dezvoltă şi se în fru m u s e ţe a ză continuu. In fotografie: panoram a no u lu i oraş. Foto : I T E R E K
rul g rupu lui, se referă In acti­ am construit, după proiectele vrem ca nisipul de flotaţie
vitatea şi rezultatele pe care elaborate de com ponenţii co­ sâ-1 folosim şi la prepararea
constructorii le-au obţin u t în misiei, două m agazii dem onta- unor betoane uşoare de izola­
p rim ele patru luni ale anului. bile cu structura uşoară din re la blocurile înalte. Probele didactic v a lo ro s : profesori, confe­
— V ă rugăm să ne spuneţi oţel beton, avînd o suprafaţa dc laborator ne-au dem onstrat ÂNI ÎNFĂPTUIRI renţiari, şefi de lucrări, asistenţi,
cum se prezintă b ila n ţu l p r i­ dc depozitare de 500 m.p. In calităţi şi rezultate evidente. preparatori care împărtăşesc cu AZI INAUGURAM
m elor patru luni de a c tiv ita ­ viitor vom m ai construi ast­ Tot după proiectele comisiei dragoste cunoştinţele şi e x perienţa
te ? fel de m agazii, însum înd 1.000 s-au executat deja schele agă­ lor. bucurîndu-se de stim a şi pre­
— Spre satisfacţia noastră, dc m p. suprafaţă de depozi­ ţătoare, mai uşoare şi m ai ren ­ M ăsurată in ani, istoria In s titu tu ­ ţuirea studenţilor. Ei se străduiesc
in bilanţul p rim e lo r patru luni tare. tabile dccil cele dc tipul n a­ lui de m ine din Petroşani este Prof. univ. dr. Ing. să asigure predareahdisciplinelor de
de activitate n-avem nici o — O parte din depăşiri le de celă. iar în prezent este în scurtă, îşi are începutul de abia prin specialitate şi de cultură tehnică la
breşă. P rincipalii indicatori au plan s-an realizat pe seama curs de a m e n a ja re o staţie de toamna anului 1048 In în fă p tu iri ARON POPA un înalt nivel ideologic şi ştiinţific, 0 RUBRICĂ NOUA :
fost realizaţi după cum u r ­ creşterii p rodu ctivităţii m u n ­ betoane şi m ortare sem iauto­ însă. scurta istorie a acestei insti­ rectorul In stitu tu lu i de m ine In strînsâ legătură cu problem ele
m ează : planul de producţie a cii. Ce a condiţionat sporul de m ate cu gospodărie proprie de tuţii de în v ă ţa m in t superior este Petroşani ce se ridică in industria noastră
'„st depăşit cu 077.000 lei. 1,4 la sută. consemnat la acest var. bogată şî densă. extra c tiv ă , determ inate de progre­
produ ctivitatea m uncii a spo­ indicator în perioada la care — D ar despre calitate ce ne P riv it de la scara realizărilor actu­ sele ştiinjei şi tehnicii contem po­
rit cu 1.4 la suta, am predat ne i efci im ? puteţi spune ? ale. începutul poate să pară tim id. sitar. S-au creat condiţii conforta­ rane.
132 apartam en te, în condiţiile — M a i în tîi rezolvarea unor — Spre regretul nostru tre ­ A veam atunci o singură facultate bile de trai, toate taxele sînt des­ S trîns legată de ridicarea n iv e lu ­
econom isirii a 180 000 lei la problem e privind extinderea buie să a firm ă m că in ce p ri­ (clc M ine), cu o singură secţie (Ex-^ fiinţate. se oferă echipam ent gratuit, lui c a lita tiv al procesului de in v ă -
preţul dc cost. operaţiu nilor de prcfabricare veşte calitatea ne situăm u i un ploatari miniere). iar studenţii m erituoşi beneficiază ţâm în t şi de rezolvarea unor pro­ Problemele
— K un tablou sugestiv al In tr-o proporţie m u lt m ai m a ­ pas în urm a celorlalte reali- Dc-a lungul celor 18 ani de exis­ de burse B a /a m aterială a institu­ blem e m ajore ale m in e ritu lu i, este
m uncii desfâşm'ate pîna acum. re ea în anii precedenţi noi am zări. Spre a ieşi din această tenţă. iir-tilutul s-a dezvoltat im pe­ tului este în continuă Îm bogăţire — activitatea de cercetare ştiinţifică
situaţie, am întreprins recent
V -a m ruga sa ne vorbiţi des- trecut la prefabriearea siste­ cîteva măsuri. In fiecare joi tuos. răspunzim ) cerinţelor tot mai in urm ăto rii patru ani peste 5.000 000 desfăşurată de cadrele didactice şi
p iv m asurile şi acţiunile care m atică a treptelor şi contra- o comisie alcătuită din secre­ m ari de cadre dc specialişti. Astăzi lei sînt destinaţi unor construcţii studenţi. U rm în d direcţiile trasate
au condus la obţinerea lor. treplelor a ticuri lor. soclurilor funcţionează două facultăţi cu patru noi în acest dom eniu de către C ongre­
— S ituaţia bună din pre­ şi a unor elem ente Iraforate. tarul com itetului de partid, secţii, exista o puternică bază m a ­ De pregătirea şi educarea studen­ sul al IX -Ie a al P.C.R., activitatea
zent se datoreste m ăsurilor lu ­ Pentru lucrările dc' canalizare ingineri din conducerea g ru ­ terială form ată din spaţii de şcola­ ţilor se ocupă in prezent un corp (C o ntinuare în pag. a 3-a) cetăţeanului
c om ite­
preşedintele
pului,
ate încă din trim estru l IV al din cvartale am executat tu ­ tului sindicatului. secreta­ rizare, 'căm ine şi cantină. C lădirea
anului trecut. P regătiri le noas­ buri, iar pentru canalele co­ rul organizaţiei V T . C . şefi nouă a in stitutului are 16 a m fite a ­
tre dc atunci au început. Ca lectoare s-au efectuat clopote dc şantiere şi m aiştri, efectu­ tre. aulă, cinem atograf, un pavilion
sa le im p rim ă m un caracter de dim ensiuni m ari. T rebuie ează controale m inuţioase, la destinat laboratoarelor etc Pentru De la Universitatea serală
m ai sistematic, în cadrul g ru ­ să am intesc că s-au adus îm ­ fiecare obiectiv în parte. Tn studenţi s-au pus la dispoziţie o sală O dată cu interviul pe care îl publicăm în pagina
pului a luat fiin ţă o comisie b u nătăţiri evidente şi in do­ de sporturi şi în c ă -tre i căm ine (nou
dc organizare ştiinţifică a m eniul tehnologiei de execuţie funcţie dc constatările făcute, construite) cu o capacitate de 1 000 de marxism-teninism— a IlI-a inaugurăm rubrica ..PROBLEMELE CETA
de deficienţele sem nalate
se
producţiei, alcătuită din toţi a preansam blelor de instala­ iau m ăsuri operative de rem e­ ŢEANULUI". Ne propunem ca în cadrul acestei
inginerii de pe şantierele ţii tehnico-sanitare. Prin in o­ diere. De asemenea, în cadrul locuri.
noastre. P rim a preocupare h vaţiile prezentate de m aistrul Biblioteca dispune de peate 110.000 P R O G R A M U L Z I L E I D E L U N I, 16 M A I A.C. rubrici să informăm oamenii muncii din regiunea
comisiei a fost găsirea unui loan Borcan, s-au adoptat pre- grupu lui a luat fiinţă şî o co­ volum e de literatu ră tehnică, ştiin­ Secţia economie, anul II, orele 17— 20, predare, sala S fatulu i popu­ Hunedoara asupra unor probleme de interes ge­
misie de calitate caic verifică
stil u nitar de organizare a ’cedee eficiente de lipire, tă ­ perm anent, prin sondaje efec­ lar oraş Deva neral, privind relaţiile dintre cetăţeni şi insiltu
procesului de producţie, a- iere şi filetare, care au sporii tuate la in tervale scurte de ţifică, ideologică şi beletristică a lă ­ Secţia economie, anul II I. O rele 18— 21, sem inar — sălile de curs ale
sigurarea unui front de lucru productivitatea m uncii pe ca­ tim p, calitatea tuturor lucră­ turi de cele peste 250 colecţii de re ­ Şcolii generale „Dr. P. Groza". ţiile însărcinate cu rezolvarea cerinţelor acestora,
cit mai larg pentru perioada tegorii de operaţiuni. rilor. viste. caiete de inovaţii, în d ru m ă ­ P R O G R A M U L Z I L E I D E M A R T I, 17 M A I A.C. popularizarea şi explicarea unor legi, cum putem
d r iarnă. Pot spune că în pe­ P roductivitatea m uncii a Cu aceasta, cred că am a- toare şi instrucţiuni pentru labora­ Secţia economie, anul I, orele 18— 21, sem inar — sălile de curs ale folosi serviciile întreprinderilor de transport, ofi­
rioada friguroasă a anului am sporit şi datorita folosirii sis­ juns la discutarea unor rezer­ Şcolii generale „Dr. P. Groza".
atacat integral întregul front tem ului dc execuţie cu cofraje ve de care m ai dispunem. In toare etc. Secţia filozofie, anul I, orele 18— 21, sem inar — sălile de curs ale ciilor poştale, cooperaţiei meşteşugăreşti, ce nou
de locuinţe. astfel incit la glisante, sistem căruia i-am a- prim ele patru luni am răm as Studenţii de astăzi sînt scutiţi de Şcolii generale „Dr. P. Groza". tăţi intervin în aprovizionarea populaţiei cu pro
sfîrşitul lunii m artie execuţia dus unele îm b u n ătăţiri. C on­ datori beneficiarulu i cu 80 de grijîle m ate ria le chinuitoare ce îm ­ Secţia construcţie de partid anul I, orele 17— 19, predare — sala de duse industriale şi alimentare, care sînt atribuţiile
ne-a găsit eu 240 a p a rta m e n ­ com itent cu glisarea efectuăm apartam en te, ceea ee dovedeş­ povărau în trecut tineretul un iv e r- şedinţe a C o m ite tu lu i orăşenesc al P.C.R, — Deva. şi activitatea inspectoratelor sanitare, cum poate
te in finisaj. 302 în diverse m ontarea planşeelor, turnăm te că realizările fizice de pînă
stadii la roşu şi cu 200 a p a r­ ram pele de scări. executăm acum nu reprezintă nicidecum fi rezolvată noaptea o reţetă medicală, schimbările
tam ente la fundaţii. P ropor­ placajul ceram ic glazurat, m o n ­ întregul potenţial economic al din orariul magazinelor şi farmaciilor, extinderea
ţia stabilită ne-a perm is folo­ tăm tim p lă ria exterioară şi grupului. Restanţele se dato-
sirea mai raţionala a forţelor gru n d u im faţadele ce u rm e a ­ resc fa ptu lui că încă se m ai M ecanizarea ia reţelei comerciale etc.
de m uncă şi a utilajelor. ză a fi tratate cu praf d r pia­ constată carenţe în p riv in ţa tot m ai m ult locul Dorim ca noua noastră rubrică, pe care o vom
După rezolvarea acestei pro­ tră. ritm u lu i de m uncă la finisaje. m uncii m anuale publica bisăptăminal, să fie cit mal folositoare tu
bleme. comisia s-a orientat In centrul atenţiei comisiei In raport cu desfăşurarea în u nităţile fores­
m uncii la roşu, operaţiunile turor oamenilor muncii. In pagina a IlI-a a ziaru­
din perioada de finisaj se e- tiere. lui de astăzi, publicăm primul interviu din noua
fectueaza m u lt prea lent. din
care cauză tim pul p lanificat In f o t o : Aspect noastră rubrică : Audienţele Ia sfatul popular.
de execuţii s-a depăşit tocmai de la I. F. Haţeg.
la apartam en tele restante. P en ­
tru a intensifica activitatea şi
în această u ltim ă parte a exe­
cuţiei, am hotărît ca pentru e-
fectuarca tencuielilor in te ri­ REZENŢE!
oare sa stabilim o d inam ică a
m uncii efectivelor pe fiecare
obiectiv in pacte, in raport de
com ponenţa şi calificarea m e­
die a brigăzilo r şi prod u c tiv i­
tatea realizată de fiecare m u n ­
citor. Spre a creşte producti­
vitatea m uncii tencuitui ilor P E S T E H O T A R E
vom îm b u n ătăţi şi actualul
sistem de deservire cu m a te ­
riale, m ecanizînd în tr-u n pro­ © A T E N A 12. — Corespondentul © S O F ÎA 12. — Corespondentul
cent m u lt m ai ridicat o p eraţi­ Agerpres, C. A lexandro aie, trans­ Agerpres, C. Linte, transm ite La
unea de ridicare a m o rta ru ­ m ite : Profesorul arh. G rigore lo- Sofia s-au încheiat lucrările p ri­
lui. De asenjenea, pl in folosi­ nescu, director al D irecţiei m o n u ­ mei C onferinţe balcanice a a rh ite c ­
rea pe scara m ai largă a m a ­ m entelor istorice din Republica So­ ţilor. D in ţara noastră, la co n ferin ­
şinii de şlefuit se va in tensifi­ cialistă R om ânia, a ţinut la A tena ţă a participat G ustav Guşti, vice­
ca şi ritm u l de execuţie la o conferinţă în cadrul Asociaţiei preşedinte al C o m ite tu lu i de Stat
m ontarea şi finisarea parche­ in ternaţionale sud-est europene. pentru Construcţii, A rhitectură şî
telor. C onferinţa, in titu la tă „A rh ite c tu ra
şi pictura moldovenească în veacu­ Sistem atizare.
A O A R G A
rile X I V — X V I \ însoţită de proiec­
ţii şi de film u l „Com ori de artă © M O S C O V A — T rim is u l A ger-
m onum entală", a avut loc la M uzeul pi es, T Niţescu, transm ite :
bizantin din Atena. M a re le parc de cultură şi odihnă
SokoIniUi din Moscova cunoaşte în
A c u m m aşina se opreşte $ P R A G A 12. — Coresponden­ aceste zile o afluenţă deosebită de
MÎNA OMULUI PRICEPUT autom at după ciclul de spă­ tul Agerpres, A Litâ, transm ite : vizitatori N um eroşi locuitori ai
lare. A treia : schim barea ca­
b lului de a lim e n ta re electri­ La 11 m ai a început cel de-al 21- Moscovei vin aici să viziteze E xp o­
că şi schema electrică Ia toa­ lea festival m uzical „P rim ă v a ra la ziţia economică românească. Tn săp-
te m aşinile de spălat rufe. Praga". La festival participă 17 tâm ina care a trecut de la deschi­
ţări, p rin tre care şi Republica S o­
— Baiat bun, harnic si tare întreprindere, unde a urm at lat C ine nu cunoaşte m aşi­ înainte m aşinile erau c o m p li­ cialistă Rom ânia, care este repre­ dere. expoziţia a fost vizitată z il­
priceput. A adus m ulte îm ­ cursurile facultăţii m uncito­ na de spălat „A lba L u x ” ? cate, greu de m a n e v ra t si zentată de m ezzosoprana Elena Cer- nic de zeci de m ii de persoane, in ­
b u n ătăţiri maşinii de spă­ reşti Apoi n dat exam enul Ea a fost şi este apreciată şi destul de scumpe. In o v a ţiile neî, tenorul Ion Buzea şi d irijo ru l clusiv de numeroşi turişti străini
lat... de adm itere la Institutul po­ peste hotarele patriei. Tn u l­ respective au adus economii M a rin Constantin aflaţi la Moscova
A precierile aparţin se­ litehnic, facultatea m ecani­ tim ii ani i s-au adus o serie anuale în valoare de peste
cretarului com itetului dc că, pe care a absolvit-o în de îm bun ătăţiri. 800 000 lei.
partid de la U zina „30 D e ­ anul 1961. F atu itatea l-a re­ — In tr-u n m agazin am a- D in cite am a fla t au fost
cem brie” Cugir, tovarăşul partizat să lucreze la Cugir. sistat la o discuţie purtată de aduse şi alte îm b u n ă tă ţiri
Sasu. La cine se referea ? La — Acum înţeleg. cum părători. Lăudau m aşina m aşinii de spalat, fabricată
tîn â ru l loan Suc.iu, venit în — M i-a fost greu la înce­ de spălat fabricată la Cugir. la Cugir, care o fac şi mal
uzină cu cinci ani în urm ă. put. N u mai lucrasem într-n Şeful de secţie a fost pus căutată de cum părători.
„A tm o s fe ra ” fiind creată, dis­ asemenea uzină. T itlu l de in ­ în încurcătură. C ontribuţia ★
cuţia cu eroul reportaju lui de giner însă m ă obliga. lui la perfecţionarea m aşinii Cu cîteva zile in urm ă în
faţă s-a în firip a t repede. C înd a venit în uzină, loan de spălat a fost hotărîtoare, coloanele ziarului nostru au
— Dai- pînă să veniţi la u- Sucîu a fost repartizat să lu­ însă nu-i place să se laude. fost publicate realizările ob­
zină cu ce v-aţi ocupat ? creze ca maistru la atelierul D upă m ulte insistenţe a tre ­ ţinute de colectivul Uzinei
de rezistentă. buit să dea explicaţii.
— Cu m ai multe. „30 D ecem brie” dîn C ugir în
— Munca oam enilor este — C um să fie A m re a li­ prim a etapă a întrecerii so­
— A dică ? apreciată m u lt la noi în uzi­ zat şi eu trei inovaţii mal cialiste. Ele au fost deosebit
— A m fost m uncitor la F a ­ nă. Dacă pui o părticică din im portante. P rim a : schim ba­ de frumoase, o părticică de
brica de pielărie din Mediaş. viaţa ta la îm pingerea în a ­ rea câiî de rulare a maşinii contrib uţie şi-a adus-o şi co­
— Păi ce legătură are fa ­ inte a procesului de produc­ de spălat. Adică am înlocuit m unistul loan Suciu, şeful
brica de pielărie cu o uzină ţie, conducerea îţi dă posibi­ roţile de cauciuc care se eră- secţiei m aşini de spălat A n ­
constructoare de maşini ? litatea să faci şi m ai mult. pau, cu roţi de bachelitâ. A- gajam entele uzinei au fost
— Stiti. eu sînt din Benic Asemenea posibilităţi i vanta ju l este acela că m a ­ reînnoite. S întem siguri că
şi am v ru t să vin m ai aproa­ s-au creat şi tînărului ingi­ şina nu se mai strică uşor„ btrţin m aşini de spălat v*. fi
pe de casă. D ur nu am venit ner. După cîteva luni u fost este m ai m obilă şi se r eali - din nou in prim ele rînduri
prin transfer. n um it inginer de schimb. La zeazâ im portante economii ale întrecerii pentru în d e p li­ U .R .S S . La Moscova, in parcul Sokolniki, a avu! loc deschiderea
Ceea ce incintă ochiul dc m ulte ori nu poate fi exp rim a t A re dreptate loan Sucîu. sfîrşitul anului 1964 lui Su- A doua : schim barea schemei nirea înainte de vrem e a noi­ Expoziţiei economice a R. S. R om ânia.
în cuvinte Inrcgistrînd pe peliculă acest peisaj industrial Nu a venit la Cugir prin d u i s-a încredinţat o sarci­ electrice şi introducerea cea­ lor angajam ente In fo to : — L. B rejnev şi A. K osigh in vîzitînd E xpoziţia economică
htinedorcan, fotoreporte-a noastră. IL E A N A T E R E K l-a in ­ transfer. Din Mediaş a ple­ nă de m are răspundere : şef sului de tem porizare la m a ­ a R.S. Rom ânia.
titulat sugestiv : F A N T E Z I E IN D U S T R IA L Ă cat la C luj, recom andat de de secţie la m aşina de spă­ şinile de spălat „A lba L u x ”. V . A L B I '