Page 40 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3534
■ M M O B B B B E O B S I cra»rt^« rvr*m%

Ancheta noastră
® La cultura griului, sporul de producţie ce se
poate obţine pe seama aplicării unei agrotehnici su­ cim — urm ■
perioare este de peste 30 la sută. ceea ce echivalează
cu mai mult de 500 kg la hectar. Pe întreaga regiune,
acest spor este de aproape 25.000 tone.
♦ Prin aplicarea a trei praşile mecanice şi ma­
nuale la cultura porumbului, producţia la hectar C U M A T I O R G A N I Z A T
creşte cu 200-300 kg, faţă de cazul cînd se efectuează
numai două praşile.
O Practica unităţilor agricole şi cercetările şti­
inţifice au demonstrat că pentru fiecare zi de întîr-
ziere la răritul sfeclei de zahăr se pierd cite 150-200
kg rădăcini la hectar, iar pentru fiecare praşilă apli­
cată se realizează în medie la hectar un spor de A C U L T U R L O R ?
5000-5000 kg rădăcini.

F faţă scot în evidenţă locul În ­
Aspectele relatate în pagina de
In această primăvară sînt create condiţii bune pen­ EXECUTINDU-SE sem nat pc care îl ocupă lucrările
tru creşterea şi dezvoltarea plantelor. In numeroase de în g rijire a c u ltu rilo r in cadrul
unităţi, porumbul, floarea-soarelui, cartofii, sfecla de c o m plexu lui dc m ăsuri a g rotehni­
ce cc se aplică în vederea o b ţi­
zahăr şi furajeră au răsărit şi sînt în cîteva frunze. De I PKâŞîLâ IN PLUS nerii unor producţii sporite la
asemenea, cerealele păioase cresc repede. Problema ce hectar. Practica u n ită ţilo r a g ri­
se ridică acum o constituie îngrijirea acestor culturi cole şi cercetările ştiinţifice au
prin combaterea buruienilor şi păstrarea umezelii La cooperativa agricola din D ctiu, ’/.ător a regulilor agrotehnice şi deci L A S F E C L A © E Z A H Â B dem onstrat că prin în treţin erea
în structura c u ltu rilo r de cîm p car­ obţinerea de recolte sporite, d e p in ­ în mod corespunzător a c u ltu ri­
in sol. toful ocupa un loc im portant. In fie­ de num ai de felul cum este organi­ lor, aplicînd praşilele şi pliv itu l
Fiecare lucrare de întreţinere aplicată Ia timpul op­ care an acestei culturi i se re p a rti­ zată activitatea coopei atoi ilor şi a ori dc cîte ori este nevoie se rea­
tim şl in condlţiunl agrotehnice corespunzătoare are o zează cite 45-50 hectare. P rin v a lo ­ m ecanizatorilor. Fără o bună m o­ lizează sporuri dc producţie dc
eficienţă economică ridicată. Acest lucru a fost demon­ rificarea deplină a condiţiilor de sol bilizare si utilizare judicioasă a tu­ cilCva sute şi chiar m ii de kg. la
strat de experienţele întreprinse în institutele de cer­ şi clim ă existente, nivelul produc­ turor fo ite lo r pe care le avem este hectar Calculele arată că num ai
la
ţiei m edii realizate se situează
de neconceput executarea in cadrul
la cultura porum bului sporul de
cetare, de practica de zi cu zi a unităţilor agricole de, i ’J.000-15.000 kg. tuberculi la hectar. epocii optim e şi de calitate a lu c ră ­ producţie obţin ut dc cooperati­
producţie. S-a constatat, bunăoară, că inUrzierea prăşi- C u m in fluenţează lu crările de în ­ rilor de în grijire. Ţ in in d seama de vele agricole şi gospodăriile dc
lei Ia porumb duce la îmburuienarea terenului şi la g rijire asupra soarteî recoltei ? Ne aceasta, consiliul dc conducere al stat pc scama executării la un
scăderea producţiei cu 500-1000 kg Ia hcc(*jr. Prin lu­ răspunde tov. Constantin M le rto iu . cooperativei, cu sprijinul organiza­ nivel superior a lu crărilor dc în ­
inginerul agronom al cooperativei. ţiei de partid, a stabilit o serie de tre ţin e re se ridică la peste 25.000
crări de întreţinere repetate, chiar in condiţiuni de se­ — Practica de producţie şi e x p e ­ m ăsuri tehnice şi organizatorice m e ­ tone. Ia tă dc ce este necesar ca
cetă, unele cooperative agricole cum sînt cele din Do- rienţele organizate pe loturile com ­ nite să asigure realizarea si depăşi­ în fiecare unitate agricolă, prin
bra, Alba, Apoldul de Sus, Simeria şi altele au obţinui parative ne-au dovedit că, pe lin ­ rea producţiei planificate. In aceas­ m ăsuri tehnice şi organizatorice
cite 2700-3100 kg de porumb boabe la hectar. gă m odul de alegere, pregătire şi tă p riv in ţă , am pus un accent deo­ judicioase, să se asigure m e n ţi­
fe rtiliza re a terenului, aplicarea sebit pe creşterea gradului de m e ­ nerea la n u rilo r în perm anentă
La plivitul buruienilor din culturile de cereale pă­ prasilelor de calitate şi in nu m ă r canizare a lucrărilor. Făcînd un stare curată de buruieni şi a fi­
ioase se folosesc forţele proprii din cooperativele agri­ corespunzător, precum si efectuarea calcul reiese câ num ai prin efectu­ nate, pentru a îm piedica pierde­
cole, iar Ia întreţinerea prăşitoarelor pe lingă acestea la tim p a lucrărilor de com batere area m ecanizată a prasilelor vom rea rezervelor dc u m id ita te exis­
sc utilizează şi mijloacele mecanizate de la S.M.T. Felul a d ă unătorilor sint factori hotâri- realiza un spor de producţie de peste tente în sol. Cc trebuie lâcut in
50 000 kg. cartofi, precum şi o eco­
în care sint folosite utilajele cit şl modul in care este tori care determ ină nivelul produc­ acest scop ?
ţiei In U rzierea unei praşile, dar mai nom ie dc 6-7 zile-m uncâ [a hectar.
făcută organizarea muncii determină in mare măsura ales neaplicarea la tim p a tra ta ­ La cele a rătate mai trebuie adăugată P erioada in care ne a flă m im ­
eficienţa lucrărilor de întreţinere. Inlrucit acum este m entelor îm p o triv a dăunătorilor pot şi eficienţa ce se obţine prin com ­ pune ca în agricultură sâ se e-
de
fcctuczc un volum însem nat
baterea cu m ijloace mecanîz.ate a
perioada cînd principala atenţie a lucrătorilor din agri­ duce la d im in u a re a producţiei de dăunătorilor. lucrări, în cadrul acestora locul
cultură, a organelor de partid şi de stat, este îndreptată cartofi cu cîteva m ii de kg. la hectar principal revenind însă acţiunilo r
bau chiar la com prom iterea totală
C rearea condiţiilor necesare a p li­
spre îngrijirea culturilor, redacţia ziarului ,,Drumul so­ a culturii. cării m ecanizate a lu crărilor de în ­ de în tre ţin e re a culturilor. F o r­
cialismului'1 a întreprins o anchetă în cîteva unităţi agri­ Ce acţiuni se în tre p rin d pentru a g rijire a început încă de la plantat. ţele şi m ijloacele dc care dispun
gospodăriile dc stat. staţiunile de
cole pentru a cunoaşte mal îndeaproape modul cum asigura evitarea unor astfel de si­ A tu nci am stabilit ca trasarea rigo­ maşini şi tractoare şt cooperati­
s-au organizat aceste lucrări. tuaţii 7 lelor in veciei ea plantării sâ o fac ă vele agricole perm it ca m ăsurile
Iată cîteva relatări în legătură cu constatările — In p rim u l rînd vreau să pre­ tractoriştii losif Popa si Ion Troxan, agrotehnice specifice fiecărei c u l­
u rm în d ra tot ei sâ execute cele La cooperaţie a agricolă dc producţie din M iercurea, în anul Irccut turi sâ fie aplicate în epoca op ti­
făcute : cizez că aplicarea in mod corespun- două praşile cu cultivatorul si stro­ prin executarea a patru praşile la slccla de zahăr s-a realizat un spor m ă şî la un nivel calitativ supe­
pitul contra gindacului din C olo­ de producţie dc 184 tone rădăcini. D upă cum reiese din graficul dc mai rior. Gospodăriile agricole dc stat
rado Astfel creste răspunderea lor sus, aplicarea unei praşile in plus a adus cooperativei un venit A ~ care au mai puţine braţe dc m u n ­
de
pentru calitatea lucrărilor, pentru 1.400 lei la hectar. că sînt dotate cu un n u m ă r s u fi­
soarta producţiei. Spre deosebire de cient dc sape rotative, c u ltiv a to a ­
anul trecut cind prăşitul mecanic re şi m aşini pentru com baterea
s-a făcut doar pe 15 hectare, în a- dău n ăto rilo r Folosirea la în tre a ­
rest an am prevăzut sâ folosim cul­ ga capacitate o u tila je lo r este o
tivatoarele pe întreaga suprafaţă condiţie esenţială pentru re a liza ­
cu ltivată cu cartofi. rea tic producţii sporite şî re d u ­
C ooperativele agricole rotativa. F.a s-a făcut pe tuat încă dună praşile celei realizate la Stretea. O ric ît de bine ar lucra insă m e ­ cerea preţului de cost al produ­
clin Dobra si Ilia au con­ 40 la sută din suprafaţa mecanice la in terval de Cu toate acestea, coope- canizatorii. in tervenţia directă si o- selor Dc aceea, trebuie sâ existe
la tiv a noastră a obţinut
diţii de sol şi clim ă a- cultivată. Pentru distru­ 15 zile, la o adîncim e O producţie bună de po­ perativâ a cooperatorilor pentru a- o preocupare susţinută din p ar­
sem ănătoare Cu toate gerea cinstei şi a bui*u- mai mică şi cu viteză plicarea praşilelor m a nuale pe rînd — In u ltim ii doi m om ent am executat tov. Vasile Mârhuş, tea o rganizaţiilor dc partid şi a
acestea, la Dobra s-au ienilor în curs de lă s ă ­ sporită de în aintare a ru m b lată dc ce şi în prezintă o deosebită im portanţă ani am c ultivat cite prim a praşilă. In con­ preşedintele coopera­ consiliilor gospodăriilor pentru a
obţinut, in anul prece­ rile lucrarea s-a realizat tractorului. acest an, după sem ănat, Dacă în anii trecuţi în tim p în a m u- 40 de hectare cu sfe­ tinuare urm ează sâ tivei agricole clin C li­ asigura buna funcţionare a trac­
dent. 2760 leg porum b tu viteza m a x im ă de R ealizarea la tim p a am u rm ă rit sâ org a n i­ nele greutăţi în această p rivin ţă, clă de zahăr. ne-a m ai facem încă trei nic. toarelor şi m aşinilor pc întreaga
de
zăm judicios m unca
boabe la hectar în tim p în aintare a tractorului. lu crărilor m anuale a fost în treţin ere a p o ru m b u ­ nereuşind sâ facem o m obilizare relatat tov. Constan­ lucrări de în g rijire şi — D m proprie e x ­ perioadă dc executare a lu c ră ri­
ce la llia s-au recoltat A urm at apoi prim a p ra ­ j> o s i b i I ă datorită a- lui. F in ă acum am lucrat corespunzătoare a cooperatorilor la tin Ropotâ, inginer- a- cu prilejul celei de a perienţă ne-am con­ lor de în g rijire In anul trecut,
nbiiţ 1006 kg. La baza şilă mecanică printre plicării re tribuţiei su­ o bună parte din supra­ m uncă, pentru acest an, prin m ă ­ gronom Ia cooperati­ doua praşile să re a li­ vins că neexeeutarea cînd s-a înregistrat o prod u c tiv i­
acestei diferenţe stau o rinduri făcută cu a ju to ­ plim entare. fapt ce a feţele cultivate cu sapa surile luate, avem garanţia câ vom va agricolă din M ie r ­ zăm ' ră ritu l" Intrucit în perioada oplim â si tate scăzută a u tila je lo r s-a in -
srrie ide lectori D intre rul cultiv a to ru lu i1. Cu a- stim ulat pe coopera­ rotativă, după care vom obţine rezultate la nivelul posibili­ curea. Cooperatorii solul este fertil vom la un nivel agrotehnic tîr/ia t aplicarea praşilelor la po­
ci insa cei mai im p o r­ cesl p rilej am pus un ac­ tori in sporirea pro­ tă ţilo r de care dispunem. Un sti­ noştri s-au convins asigura în m edie cîte superior a lu crărilor
tant l-a constituit modul cent deosebit pe reglarea ducţiei. In cadrul coope- aplica trei praşile m eca­ m ulent puternic este aplicarea re­ câ producţia ce se 100.000 de fire la hec­ de în g rijire duce la ru m b şi cartofi, fapt ce a dus
de în treţin ere a cultur ii. corespunzătoare a piese­ i ativei noastre unele b ri­ nice şi două m anuale. trib u ţiei suplim entare pentru depă­ realizează la hectar tar d im in u a re a recoltei la dim in u a re a sim ţitoare a pro­
Pornind de In acest ca­ lor active M ă refer la găzi au m uncit m ai b i­ D in cele relatate de şirea producţiei. In raport cu n u ­ depinde in foarte m a ­ Pentru a favoriza cu pînâ la 40 la sută. ducţiei şi fa depăşirea c h e ltuieli­
pitol sa vedem cum au faptul că, în funcţie de ne la în treţin erea po­ către preşedintele coope­ m ărul braţelor de m uncă pc care le re m ăsură de m odul creşterea plantelor de Această a firm a ţie o lor planificate. Stă in putinţa lu ­
m uncit cooperatorii din natura terenului, am sta­ ru m b u lu i decît altele Ca rativei rezultă câ la D o ­ avem , am repartizat cultura pe fa ­ cum sînt organizate sfeclă, o dată cu pra- pot susţine si cu un c rătorilor din gospodăriile de M at
bra se acordă m ultă g ri­
Dobra bilit ndîncim ea de lucru u rm a re şi producţiile jă felului în care este m ilii Pe suprafaţa ce revine fiecă­ si cum se desfăşoară şila n doua vom face exem plu. Astfel, dacă ca asemenea situaţii să fie în lă ­
— După ce am te rm i­ si zona de protecţie de o realizate au fost diferite. rei fa m ilii o praşilă pcate fi execu­ lucrările de în tre ţin e ­ îngrâşarea fazialâ cu în anul 1964 am rea­ turate. prin m ăsurile tehnice şi
nat tu însăm înţarea po­ par te şî de aIta a rîndu- Astfel, in tim p ce briga­ în tre ţin u tă cultura po­ tată în cel m u lt 3 zile, < cea c e va re. In anul 1964, apli- azotat de am oniu in lizat in m edie cite organizatorice care sc stabilesc
rum bului.
ru m b u lu i — ne spunea rilor. După prim a lu cra­ da din Slretea a obţinut La cooperativa agrico­ asigura m enţinerea perm anentă a cînd cîte trei praşile, cantitate de 60-80 kg 28.000 kg sfeclă de za ­ in liccarc unitate in fhirn ţin d ti-so
tov fon M u n le a n u , p re ­ re cu c u ltivato rul am 3.350 kg porum b boabe la lă din llia, datorită efec­ terenului în stare curată de buruieni. am realizat 18 000 kg la hectar. hăr la hectar, în anul tot m ai m ult efectul negativ al
şedintele cooperativei a- făcut prăşitul m anual pe hectar, cea din D obra a tuării cu In tîrziere a de sfec lâ la hectar. Faptul câ pînâ a- trecut am oblinut condiţiilor naturale asupra soar-
gricole. am u rm ă rit în ­ rînd si totodată răritul recoltat num ai 2.700 kg. prâşitului, rezultatele în ­ Sînt şi alţi factori de care depinde Pe suprafeţele unde cum cooperatorii clin num ai 15.000 kg A n a ­ tel recoltei
deaproape executarea la plantelor. Densitatea rea­ La brigada din Dobra registrate anul trecut nu soarta producţiei ? s-au făcut m ai m ulte M iercurea au execu­ lizând cauzele acestei $î cooperativele agricole, cu
tim p a lucrărilor de in ­ lizată a fost de 35.000 lucrările de în treţin ere au fost pe măsura posi­ — Desigur. Este vorba de prezen­ lu crări de în treţin ere tat prim a praşilă pe diferenţe s-a consta­ s p rijin u l m ecanizatorilor, au con­
tre! iu n e Prim a luc rare lire de porum b la hectar au în tîrziat, iar calitatea bilităţilor. ţa zi de zi a specialistului pe teren, producţia a fost m ai întreaga suprafaţă de tat că pc Ungă efec tul diţii depline pentru a executa la
a I --'reci:lată cu sapa In continuare s-au efec­ lor nu a fost pc m ăsura pentru a controla starea de vege­ mare. De aceea, in a- tim p şi dc calitate lucrările de
A ici s-au aplicat doar taţie a c ulturii şi a indica începerea 56 de hectare ocupa­ negativ al secetei,
două praşile m ecanice, fiecărei lucrări la tim pul potrivit. In nul trecut am efec­ tă cu sfeclă de zahăr producţia a fost d i­ în g rijire Ia cu ltu rile dc cereale
dar nîci acestea nu s-au a fa ră de aceasta. înainte de a por ni tuat pe întreaga su­ si fu ra je ră oglindeşte m inuată de în tîrzie- păioase sl prăşltoarc. In acest
efectuat la tim p. R ă ritu l la lucru obişnuiesc sâ fac scurte in ­ p rafaţă cultivata cu preocuparea ce există ren râ rilu lu i, lucrare scop este necesar să sc asigure o
plantelor s-a făcut tîr- structaje cu brigadierii, m ecaniza­ sfeclă patru praşile. pentru sporirea re ­ prin care se asigură bună m obilizare la lucru a co­
ziu, ceea ce a in fluenţat torii si cooperatorii, a ră tîn d u -le con­ Ca urm are, am o b ţi­ coltei de rădăcini la densitatea plantelor operatorilor. sâ fie folosite cu
negativ dezvoltarea lor. nut o recoltă de hectar . S pre deosebi­ la hectar. N ereatiza- m a x im u m dc randam ent a te la ­
P en tru a ilustra aceasta diţiile agrotehnice în care trebuie 22,600 kg rădăcini la re. la cooperativa a- rea la tim p a lu c ră ri­ jele şi m ijloacele m ecanizate puse
a m in tim fa p tu l câ la d a ­ executate praşilele, m uşuroitul sau hectar, ceea ce echi­ gricolă clin A poldul lor de în g rijire s-a la dispoziţie de către S .M .T. T r e ­
com baterea dăunătorilor.
valează cu un
spor
I . ia>. i».v;i iv.oUi de stat lost nevoie să executăm un volum m are de ta de 1 iulie prim a pra- de 4 600 kg sfeclă, ob­ de Jos unde în anul datorat unor d eficien­ buie în lă tu ra tă practica cc se m al
In anul trecut la cooperativa a-
m anifestă în activitatea
unor
din A lba 1 ci lin a cultivat cu griu şi orz o m uncă la lucrările dm vii şi la prăşit. şilă m ecanică se re a li­ gricolâ din Oră.ştioara de Jos s-a ţinut pe seama a p li­ trecut s-a obţinut o ţe m anifestate in or­ consilii dc conducere dc a avea
suprafaţă de 1240 hectare. Despre preocu­ M o tiv u l invocat nu justifică râm inerea zase doar pe 45 hectare realizat o producţie de cartofi cu cării unei praşile în producţie mică de ganizarea m uncii. Pe reţineri in ceea cc priveşte creş­
parea conducerii gospodăriei pentru în tre ­ în urm ă cu lucrările de în treţin ere la pă­ din cele 186 cite au fost peste 5.000 kg. la hectar m ai mică plus sfeclă, pînă la dara o par te din suprafaţă, terea gradului dc m ecanizare a
dc 10 mai nici 6o la
ţinerea acestor culturi ne-a in form ai to­ ioase. Cooperativa agricolă din Geoagiu insâm inţate cu porum b. decît în anul 1064. sută din suprafaţa cu unde am aplicat re tri­ lucrărilor, deoarece s-a dovedii
D in cele arătate re­
varăşul V irg il M atei, inginerul sef al gos­ dispune de un m are n u m ă r de braţe de In tîrzie re a lu crărilor de zultă câ o praşilă e- sfeclă de zahăr si dc buţia suplim entară, câ prin scurtarea perioadei de a -
podăriei. m uncă, dat ele n-au fost în m ăsura cores­ în treţin ere cit .şi c a lita ­ — C ontribuţia cea mai m are la fectuatâ in plus adu­ nutreţ nu a fost p ră ­ s-a depăşit producţia plioare a m ăsurilor agrotehnice
— Acordăm o m are atenţie în treţin erii punzătoare m obilizate la lucru. De sem na­ tea lo r m ai slabă s-a d a ­ dim in u a re a recoltei a avut-o in tîr­ şită. Relatarea nc-a m edie realizată pe t o- se asigură sporuri de producţie
c u ltu rilo r de păioase In anul trecut, din lat apoi si unele deficienţe în organizarea torat în bună parte fa p ­ zierea praşilelor şi neaplicarea a- ce sporuri însem nate făcut-o tov. loan Plt- operativâ. fapt <e care întrec cu m ult costul p lă ţi­
cauză câ nu s-a făcut p livitul buruienilor m uncii. S-at fi putut obţine rezultate cu tului că m unca în b r i­ cestei lucrări în mod corespunzător de producţie. Pe baza ne-a de te rm in a t ca in
lor pentru m uncile efectuate de
a tim p, pe unele suprafeţe producţia la m u lt m ai bune dacă suprafaţa cultivată găzi nu a fost organizată pe întreaga suprafaţă. Acesta este experienţei a c u m u la ­ tca, inginerul agro­ acest an sâ folosim a- S .M .T.
hectar a fost dim inuată. Din această si­ cu păioase ar fi fost repartizată proporţio­ corespunzător. răspunsul pc care ni l-a dat tov. te, am dori sâ aratuţi nom al cooperativei cest sistem — prin a-
tuaţie am tras m ulte învăţăm inte. De în ­ nal pc fiecare brigadă. De asemenea, con­ Ţ in in d seama de re­ Elena Visascu. inginerul agronom cum aţi organizat a- Aici ar trebui ca cordarea cooperatori­ M ă s u rile stabilite in fiecare
dată ce au apărut buruienile în culturi am ducerea cooperativei si-a prevăzut ca o su­ zultatele necorespunzâ- al cooperativei am intite. cum lucrările de în ­ acestei c ulturi sâ i se lor a 60 la sută din cooperativă agricolă pentru coin­
verificat fiecare tarla şi am constatat că. in prafaţă de circa 50 ha cultivată cu griu .să toare înregistrate la co­ Sc constată insă câ din deficien­ treţinere? acorde mai m ultă a- valoarea producţiei teresarea cooperatorilor în spo­
a fa ră de r elc de griu si ovăz, am plasate in fie p livită chimic. M ăsura este foarte bu­ operativa din Ilia, ca ţele sem nalate nu s-au tras în v ă ţă ­ . — Ca şi în anii p re­ tenţie în sensul de a date peste plan. E fi­ rirea producţiei la hectar — prin
hotarul satului Ciugud, toate sînt curate. na. deoarece braţele de m uncă pot fi fo­ urm a re a aplicării p ra ­ cedenţi. am re p a rti­ fi executate la tim pul cienta acestor m ăsuri aplicarea re tribuţiei s u p lim e n ta ­
A m luat de îndată m ăsuri ca nici, pc o su­ losite la prăsii, dar este inexplicabil de r.n vilelor cu intîrziere, pen­ m intele necesare nici în acest an. zat cele 40 de hectare potrivit lucrările de s-a făcut sim ţită incă re la toate culturile — sint m e n i­
prafaţă de 200 hectare să se facă plivitul se intir/.ie cu îndeplinirea ei. Este necesar tru acest an s-au luat o N u m a i aşa se explică de ce nu s-a cu sfeclă pe brigăzi, întreţinere. Este nece­ de la prim a praşilă te sâ creeze condiţii favorabile
'him ic cu Raphon. în cantitate de 2 litri ca in tim pul cel mai scurt, cit se m ai poate serie de m ăsuri In le­ întocm it nici un plan de m ăsuri echipe şi fam ilii de sar ca organizaţia de aplicată — lucrarea pentru desfăşurarea la un nivel
la hectar Lucrarea a fost deja executată, intra cu tractoarele în lan, să se execute gătură cu aceasta, tov. tehnice şi organizatorice pentru pe­ cooperatori, fapt ce partid să sprijine a m in tita fiind efec­ superior a lu crărilor dc în g rijire.
lai în prezent culturile se prezintă intr-o si această lucrare, urmărindu-.se ca nici un Orşa Chlrvasie, preşe­ rioada de în g rijire a cu ltu rilo r în ne perm ite să a p li­ consiliul de conduce­ tuată în num ai două D ar. prin aceasta nu sc poate
re. pe brigadieri pen­
«taie bună de vegetaţie hectar c ultivat cu păioase să nu răm înă dintele cooperativei a- căm retribuţia pentru tru antrenarea tu tu ­ zile. In continuare ne considera eă s-a făcut totul, că
La cooperativa agricolă ele producţie din neplivit. gricole ne-a relatat: care sâ se stabilească responsabili­ depăşirea producţiei vom preocupa cu toa­ s-a rezolvat problem a în tre ţin e rii
ror cooperatorilor
V ia ţu l ele Jos plivitul păioaselor a fost o r­ $i la cooperativa agricolă din Câstău p li­ — întreaga suprafaţă tăţi pe oam eni şi term ene de exe­ planificate. După se­ * prăsit. la tă răspunderea de e- culturilor. Pentru buna desfăşu­
ganizat pe brigăzi. vitul păioaselor este răm as in urm ă. T o v a ­ cultivată n i porum b a cutare a lucrărilor. Această stare de m ănat s-a făcut tâvă- Cu întrebarea: care xecuturea râ ritu lu i şî rare a m uncii este necesar ea în
— Pentru a grăbi lucrările de întreţinere răşul Ion Itâd a Iau. preşedintele cooperati­ fost repartizată pe b ri­ lugirea întregii supra­ a prasilelor, astfel in ­ fiecare cooperativă agricolă ş|
• a paioase — ne-a relatat tovarăşul Nicolne vei. ne-a relatat: găzi şi fa m ilii şi s-au lucruri trebuie sâ dea de gindit o r­ feţe A m ur m ă rit apoi este influenţa lu c ră ri­ cit să putem obţine gospodărie de stat să sc întoc­
Albu. preşedintele cooperativei, am stabilit — In tr-a d e v ă r in cooperativa noastră stabilit producţii d ife­ ganizaţiei de partid şi consiliului de cind plantele au ajuns lor de în treţin ere a- cel puţin 20.000 kg mească planuri concrete dc m ă ­
incă inointe de a începe plivitul ca fiecare m ai e de plivit aproape ju m ătate din su­ renţiate în vederea a p li­ conducere al cooperativei. în 2 frunze şi în acel supra producţiei dc sfeclă de zahăr la suri tehnice şi organizatorice în
brieadă să asigm e un num ăi de cel puţin prafaţa cultivată cu griu, dar vom lua m ă ­ cării retribuţiei supli­ sfeclă? ne-am adresat hec tar. care să sc stabilească, responsa­
50 cooperatori spre a participa la muncă suri pentru o m ai bună m obilizare a coo­ m entare. Acest sistem bilităţi pe oam eni şi term ene de
In aceiaşi tim p îm preun ă cu inginerul co­ peratorilor la lucru de organizare a m uncii executare a lucrărilor. Zn această
operativei am controlat stadiul do dezvol­ îi stim ulează pe coope­ p riv in ţa sarcini de m are răspun­
tare a buruienilor in fiecare parcela şi_ am Acest „vom lua m ăsuri" spune de fapt ratori pentru efectuarea dere revin o rg anizaţiilor de
diriint foi lele să execute plivitul. in p rim ul îoai te mult. Din cele constatate la faţa lo­ la tim p a tuturor lu c ră ­ partid, care au datoria sâ s p ri­
rînci la culturile de griu si orz care au cului reiese câ tovarăşii din consiliul de rilo r de întreţinere. In jin e şi să în d ru m e îndeaproape
fost mai im buruienate. Pe o suprntaţâ dn conducere nu şi-au organizat tem einic această perioadă u rm ă ­ conducerile u n ită ţilo r agricole în
3 hectare, constr.lind ca exista loarte mult.) munca n-au u rm ă rit cum brigadierii m o ­ rim zilnic stadiul de vederea folosirii cît m ai ju d ic i­
ră p iţă , iar plivitul acesteia solicita un vo­ bilizează cooperatorii, cum îi repartizează creştere a plantelor pen­ oase a forţelor dc m uncă şi a
lum m are de muncă, am exec utat lucrarea la executarea lucrărilor. In ziua cînd am tru a fi stabilit m o m e n ­ m ijloacelor m ecanizate. Dc ase­
m ecanizat folosind substanţe chimice. Pe vizitat această unitate, la sediul cooperati­ menea, u n iu n ile cooperatiste sînt
supialaţa de 50 hectare, cit cuprind lotu­ vei au venit mai m ulţi cooperatori să sc tul executării lucrării cu chem ate să ajute cooperativele .
rile semincere urm ează să se execute şi intereseze unde trebuie sâ m eargă la p li­ sapa rotativă şi a prim ei agricole în organizarea m uncii.
plivitul al doilea vit Aspectul am intit, deşi pare neînsemnat, praşile mecanice. A m In aprovizionarea cu m ateriale
Din cele relatate reiese câ în această scoate în evidenţă slaba organizare a m u n ­ prevăzut să aplicăm cel necesare executării in bune con­
unitate munca pentru în treţinerea păioa- cii în brigăzi si echipe. De rem arcat este diţii a lu c ră rilo r agricole.
Kelur a fost bine organizată. Tre b u ie însă şi faptul că însuşi consiliul de conducere puţin două lucrări de în ­ De m odul cum sc preocupă
a iv ia t că nu s-a u rm ă rit zilnic respectarea se orientează uneori greşit în planificarea treţinere mecanice şi
întocm ai a m ăsurilor stabilite Au fost pe­ activităţii. Astfel, in plină zi de lucru, la m anuale. organizaţiile de partid şi condu­
rioade cînd in brigăzi erau foi ţe de m uncă sediul cooperativei avea loc o şedinţă dc cerile unităţilo r agricole dc re- *
disponibile, dar ele n-au losţ d irija te spre ''onsiliu. în loc ca acest tim p preţios sa fie zolvarca problem elor organiza­
a participa in nu m ă r cit mai m are la p li­ folosit la m obilizarea cooperatorilor spre torice depinde în m ăsură h o fâ rî-
vit. pentru term inarea acestei lucrări In 8 executa în tr-un tim p cit m ai scurt lu ­ toarc soarta recoltei din acest an.
cooperativă mai sînt incă de plivit fire a 70 crările de întreţinere a culturilor. In discu­ întreaga lor activitate trebuie sâ
hectare cultivate cu păioase. lată de re ţia pc care am avut-o cu tovarăşul V iorel P A G IN A fie subordonată realizării p re v e ­
este necesar ca între masuri şi fapte sa Calotă inginerul cooperativei, ni s-a re la ­ derilor p la n u rilo r dc producţie,
existe o deplină concordanţii. tat că în anul trecut plivitu l s-a făcut su­ R E A L I Z A T A DE acesta fiind principalul criteriu
U n alt aspect de acest fel l-am în tilm l perficial iar 20 la sută din suprafaţa cul­ dc apreciere a m uncii desfăşurate
la cooperativa agricolă din Geongiu. In a- tivată cu păioase a răm as neplivită, d im i- pentru înfăptuirea sarcinilor pe
eeasta im ita t* nu fost plivite 320 hectare. nuîndu-se astfel recolta cu aproape 100 kg N. T IR C O IJ caic Congresul al IX -lc n al p a rti­
Dar. pc O suprafaţă de 80 hectare aceasta la hectar. Consiliul dc conducere, toţi m e m ­ A P O T O P E A dului le-a pus în faţă lu crătorilo r
lucrare n-a lost încă executată. M o tivu l ni brii cooperatori trebuie să tragă în văţa*
l-au explicat preşedintele şi inginerul co­ ni ii iţele cuvenite din aceste deficiente şi N. G IU R G I U U rm ă rin d zi de zi starea de vegetaţie a culturii de porum b, la in d ic a ţia specialiştilor, m ecanizatorii din agricultură cu p riv ire la
sa acorde întreaga atenţie grăbirii pliv i- de la gospodăriile de stat din Câlan. Bîrcca şi S in tăm aria Orlea au tre c u t la executarea prim ei oraşile
operativei. mecanice cu cultivatorul. creşterea continuă a producţiei
— A m in t i m a t cu plivitul deoarece a tului la păioase la hectar la toate culturile.