Page 41 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI (Vr. 3534
1

Problemele cetăţeanului

TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII BANAT

AUDIENTELE LA SFATUL POPULAR m angajeazâ imediat:

— ingineri constructori cu vechime de 6 ţi 8 ani, în colectivul
D o rin d să in fo rm a m oam enii m u n ­ U rm e a ză ca aceste conducte să le form u la te în orele dc audienţă de conducere şi ca şefi de serviciu la Grupul nr. 2 construcţii Lugoj,
cii despre felul cum se organizează sosească şi să se execute lucrarea şl dc către cine?
audientele la un sfat popu lar orâşe- prin m uncă patriotică. — Sesizările sau cererile care nu Acestora li se asigură locuinţă.
n.si cum se urm ăresc şi se rezolvă D in rin d u l problem elor de interes pot fi rezolvate pe loc râ m în înscrise
sesizările sau cererile făcute de ce­ general, m ai desprindem pe cele p ri­ •într-un registru special cu audienţele. — maiştri şi maiştri principali constructori şi instalatori, pentru
t i n i cu acest prile j, am adresat cî- vind construcţii de scoli şi căm ine Aici se stabileşte data pînă la care şantierele din Caransebeş, Hercu lane, Orşova şi altele.
teva în tre b ă ri tovarăşului loan Deae. cu ltu rale in localităţile a p a rţin ă to a ­ trebuie rezolvată sesizarea şi de că­
preşedintele C o m ite tu lu i executiv al re. îm b u n ă tă ţire a a provizionării şi tre cine. C ontrolul respectării te rm e ­ Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele în con­
S fa tu lu i popu lar orăşenesc Brad deservirii, a ilu m in a tu lu i public pe nului şi a rezolvării practice a ce­ diţiile H.C.M. 1053/1959.
unele străzi, respectarea n orm elo r de rerii. il face în p rim u l rind cel care
— A u dien ţele sini o form ă d i­ %
rectă de legătură cu cetăţenii, igienă ele. a p rim it în audienţă Periodic însă. Cei care doresc să se angajeze, se vor prezenta personal la
de cunoaştere a cerinţelor lor. D a r m u lţi cetăţeni vin Ia noi cu preşedintele c om itetului executiv centrala trustului din Timişoara, piaţa Unirii nr. 3, telefon 1.42.73-
P entru a fl cit m ai eficiente, problem e personale; fie că este v o r­ controlează personal dacă cele rid i­ »
clc trebuie, in p rim u l rînd. b i­ ba dc repartizarea unui spaţiu loca­ cate de cetăţeni in orele de audienţă 79-80.
ne organizate. Vă rugăm să ne tiv corespunzător nevoilor, de pro­ sînt rezolvate. Acest m od, am spune
spuneţi cum satisfaceţi d u m ­ centralizat, de control este eficient.
neavoastră acest prim dezide­ Pot să vă spun că datorită exigenţei
rat ? în exercitarea controlului toate* pro­
— ( ’om itetnl executiv al S fatulu i blem ele ridicate de cetăţeni şi g ă­
popu lar orăşenesc B rad organizează site juste, au fost rezolvate, iar altele
audienţe dc trei ori pe săptâm inâ, in sînt în curs de rezolvare. Aceasta
este o chestiune de pr incipiu la care
zilele dc luni. m a rţi şl joi. A legerea CONSUMATORI !
acestor zile s-a făcut după o consul- curarea de lem ne de foc. dc con­ ţinem foarte m ult, întrueît întăreşte
tij'p largă cu cetăţenii. Joia, de pildă, strucţie, clc convieţuire în bloc sau relaţiile noastre cu cetăţenii, sporeşte
încrederea reciprocă, strînge şi mai
prim eşte in audientă preşedintele pe străzi, (ie că se cer doar relaţii
c om itetului executiv. In această zi, în legătură cu condiţiile de vinzare m ult legăturile masei cu organul lo­ In magazinele O.CL. Alimentara din Petroşani găsiţi în perma­
la Brad. este tîrgul s âptăm m al. A s t­ a unor terenuri pentru casc, relaţii cal al puterii de stat. . i v nenţă un bogat sortiment de produse zaharoase ca :
— V ă m u lţu m im m ult penlru
fel. cetăţenii din satele a p a rţin ă to a ­ despre unele legi noi. despre condi­
re. iu ocazia deplasării la tirg, işi ţiile de moştenire, de înfiere ctc. Si­ re la tă rile ec ni le-aţi făcut. ba secţia a I I I - a bobina.i dc la „Viscoza" I.upcni lucrează ru ŞERBET din cacao, lâmiie, vanilie, zahăr ars, portocale ;
pot rezolva si a n u m ite problem e de- gur că fiecărui caz. în parte îi acor­ A ţi fost foarte a m abil. Sperăm BISOMJI Bega, citro, extra, victoria, cu cacao ;
pinz.înd de siatul populai'. dam atenţia cuvenita. Recent. a ve­ că şi cititorii vor prim i cu in ­ pasiune şi dăru ire m u lte femei, prin ale căror m îini harnice trec
Lunea, audienţele au loc în tre o- nit în audienţă cetăţeana T o m a M a - teres in fo rm a ţiile precise şi zeci dc m ii dc kilo m e tri do fir. U na d in tre acestea este bohinaloa- CARAMELE din lapte, cacao, fructe ;
rele 10-12, m arţea intre orele 17-10, ria, solieitînd un spaţiu locativ co­ largi pc care ni le-aţl furnizat. rca Lupica Suciu evidenţiată în intreecrea socialistă. CIOCOLATĂ cu vanilie, mocca, amăruie, extra fină, menaj ;
iar joia in tre orele 10-12. In afară respunzător. Studiind posibilităţile, C H . P A V F L Foto : V. O N O IU
de preşedinte, cetăţenii m ai sînt p r i­ noi i-am repartizat acesteia. în tr-u n RAHAT cu alune, nuci, fructe ;
m iţi de către un vicepreşedinte al im obil de pe strada H orea n r 9, o f uimi QTT^S Diferite bomboane şi drageur].
com ite tu lu i executiv, şi de către se­ locuinţa buna. U ncie cereri de acest
cre ta i. P rogram u l audienţelor' este a- gen nu le putem rezolva decît in tr-u n
fişat la in tra re a in clădirea sfatului tim p mai lung. Ţ in e m seama însă de Dîn istoria străbună a pămîntului hunedorean
popular. In cazur i deosebite, urgente, vechim ea cererii sî de greutăţile fa ­
noi acordăm audienţe şi în afara zi­ m iliei respective. T o t recent, cetăţea­
lelor şi orelor stabilite Pentru ca nul M ureşan D u m itru ne-a sesizat
că in blocul nr 1 de pc strada 9 M a i.
cetăţenii care vin la noi să se sim tă gulile de convieţuire S-a organizat Aşezarea străveche
«it m ai bine, am a m e n a ja t holul dc unul din tre locatari nu respectă re­ ÎNTREPRINDEREA pen tr u contractarea
la intrarea in secretariat, ca sală de
aşteptare, cu masă, scaune, hîrtie de o şedinţă cu locatarii blocului respec­
scris, cerneală, tocuri etc. tiv, care au luat atitu d in e îm p o triv a Şl INDUSTRIALIZAREA l a p t e lu i sim eria
vecinilor.
celui ce tu lb u ra liniştea
Şi încă un a m ă n u n t, după părerea pul In caz contrar, vom fi nevoiţi să de ta Turdaş (ii)
noastră im portant. In tim pul orelor C redem ca şedinţa işi va atinge sco­
de audienţă, salar iaţii sfatului popu­ angajează de urgenţă :
lai' sînt re ţin u ţi la sediu, pentru a luăm m asuri de evacuare. U rm ă rim — un chimist cu studii superioare în specialitatea funcţiei ; <
putea p rim î în orice m o m en t dispo­ în continuare acest caz Dacă p ă m in lu l regiunii H u n e d o a ­ L>r. docenl O C T A V I A N F I.O C A cultivarea cu săpăliga, de piatră
ziţii de rezolvare operativă a c e re ri­ E xe m p le de acest fel se pot da ra a păstrat — după cum s-a ară ta t sau de os, a plantelor, ca hrană — un tehnician I C.T.C. ;
lor care pot fi soluţionate pe loc. C e ­ încă m ulte. A n u l trecut am p rim it in in articolele precedente — peste pentru oam eni şi anim ale, sau a l­ — un tehnician I transporturi auto cu respectarea anexei IV
tăţenii nu m ai sînt nevoiţi astfel să audienţă c in a 230 de cetăţeni A nul veacuri şi m ilenii ie le m ai în de­ zare. Ieşite la supr afaţă prin n ă ru i­ tele, ca inul, pentru îm b ră c ă m in te H.C.M. 1053/1960.
m a i v in ă o dată la sfat pentru re­ acesta, piua acum , n u m ă ru l acestora părtate urm e ale om ulu i locuitor al rea m a lu rilo r, aceste piese se păs­ şi ţesut Jn această societate a o- Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii, servi­
zolvarea problem ei ridicate. Acest se ridica la 100. peşterilor din epoca pictrii vechi trează in colecţiile m uzeelor din m u lu i producător de hrană, rolul ciul personal şi învâţâmînt din Simeria, strada Troian nr. 88, telefon 29
fapt întăreşte încrederea o a m enilor — Din role re la la le m ai sus (paleolitic), cu atit m ai reprezenta­ Deva şi Orăştie. Cele m ai m u lte o- economic si valoarea m uncii fe ­
în organul local al puterii de stat. Ii ain desprins m ultitu d in e a ce­ tive sînt vestigiile râm ase din neo­ biecte insă, rezultat ăl cercetărilor m eii era p recum pănito r; e epoca
face să ni se adreseze deschis cu re rilo r cu care cetăţenii se a- litic, a doua epocă a pietrii. sistematice, sînt păstrate în m uzeul de în flo rire a gintei m a tria rh a le .
problem e d in tre cele m ai variate dresează sfatului popular. E- E im portant de ară ta t că intre arheologic din C luj. Spre sfîr.şit, com unitatea aşezării
— iWă icrlaţi că vă în tre ­ xlslâ vreo lim ita re a proble­ viaţa omenească din epoca pietrii In epoca de în flo rire a societăţii de la Turdaş a trecut spre p a tria r­
rup. A ţi a m in tit despic o va­ m elor acestora? Adică, m ai pc vechi şi cea neolitică nu există o în ­ neolitice, ca cea din aşezarea de la hat, c u rolul m ereu crescind al b ăr­
rietate de problem e cu care ce­ Înţeles, cu ce problem e se pot trerupere (după cum ea nu există Turdaş, în urm a confecţionării şi batului in producţia v re m ii.
tăţenii se adresează com itetului adresa cetăţenii sfatului popu­ nici in epocile urm ătoare), dovadă în tre b u in ţă rii tot m ai iscusite a u- D ezvoltarea uneltelor a a v u t ca ÎN T R E P R IN D E R E A D E E X P L O R Ă R I
executiv al sfatului popular o- lar? a unei contin uităţi n eîntreru pte a neltclor, viaţa omenească a făcut u rm a re practicarea pe scară m ai
râşencsc. A ţi putea să enu m e ­ — Despre o lim ita re nici vorbă nn aceleiaşi populaţii locale, la care m a ri paşi înainte. P rin priceperea întinsă a păstoritului şi a cultiv ă rii
raţi citcva din cele m ai des poate fi. O rice cetăţean se poate a- s-au adăugat, apoi, noi populaţii şi dezvoltarea sa n eîntreru ptă, o- p ă m în tu lu i, ceea ce a dus la prim a M IN IE R E H U N E D O A R A
ridicate in orele dc audienţă? dresa s laiului popular cu orice pro­ venite dinafară. nnil acestor v re m u ri îndepărtate m a re div iziu n e socială a m uncii:
— Desigur-. P roblem ele ridicate blem ă, orie it de grea sau de deosebi­ Epoca propriu-zisă a neoliticului, dădea uneltelor form e tot m ai po­ desprinderea trib u rilo r de păstori
sînt atît dc ordin obştesc, cît şi de tă a r fi ea C h ia r dacă unele din a- care începe pe la 5000 î e.n., este triv ite pentru d iferitele lor în tre ­ de cele care se ocupau cu c u ltiv a ­
Interes personal. M u lţi cetăţeni vin eeste cerinţe fo rm u la te in orele de pregnant reprezentată din punct de b u in ţă ri (topoare tu gaură pentru rea p ă m întului. Aceasta a avut ca cu sediul in oraşul Deva, strada Minerului nr. 2
în audienţă pentru a cerc s p rijin in audienţă nu pot fi rezolvate direct vedere m aterial, pe întregul terito­ m îner, dălţi, lam e de cuţit, v îrfu ri urm are, pentru acele v re m u ri, o angajeazâ pentru secţiile explorări miniere Teliuc est şi Ghelar
repararea unor trotuare, a unor de sfatul popular, noi iniei venim pc riu al ţării, inclusiv pe cel luinedo- de săgeată etc.) — le şlefuia. De creştere sim ţitoare a p rodu ctivităţii est :
străzi, plantarea de pom i o rn a m e n ­ lingă instituţiile in drept pentru a fi rean. A şezările omeneşti din aceas­ aici, denum irea epocii a doua a m uncii.
tali, crearea de zone verzi. In cîteva soluţionate. Dc In faptul m ă ru n t că tă epocă indepărtată a p a rţin d ife ­ pietrii: epoca pietrii şlefuite. De o Sub raportul spiritual, la o am e­ - MINERI CALIFICAT) ;
cuvinte, m u lte problem e privesc în ­ cineva nu are g rijă de a nim alele do­ ritelor c ulturi caracterizate fiecare m a re im p o rta n ţă pentru societate e nii locuitori ai aşezării de la T u r ­ - AJUTORI MINERI ;
frum useţarea si gospodărirea oraşu­ mestice şi pînă la problem ele m ajore din ele prin a n u m ite tipuri şi fo r­ inventarea, pe acest grad de dezvol­ daş se observau unele m anifestări
lui. As putea să vă dau şi exem ple. privind în frum useţarea şi apioviz.io- me de obiecte şi, m ai ales. prin fo r­ tare al el, a o lă ritu lu i, a confecţio­ artistice (vase frum os si bogat o r­ - VAGONETARI $1 MUNCITORI NECALIFICATI ;
De pildă, de curînd, C odrin Teodo r narca oraşului, toate pot constitui m a şi elem entele de decor ale ce­ nării p rim e lo r vase din lut ars, pe nam entate, piese de podoabă din - 2 CONTABIL! PRINCIPALI.
si Turloran Cornel clin localitatea problem e pentru orele de audienţă. ram icii care Ie ardeau şl ornam entau In a- os şi din lut, idoli etc.); aveau c u l­
Pocniţa, au cerut sprijin pentru pro­ Practic, ele sint nelim itate. P rincipalele culturi neolitice de semenea îm p re ju ră ri, nu e în lîn i- tul unor fiinţe superioare care în ­ Cei interesaţi se vor adresa la sediul întreprinderii in vedeioa {
curarea unor conduc te de canalizare. — Şi acum o u ltim ă în tre b a ­ pe terito riu l regiunii H u nedoara a- plă to r că pe lingă v ariatele unelte truchipau forţele n aturii, practicau angajării.
C ererea lor a fost rezolvată pe loc. re. C u m sc urm ăreşte soluţio­ parţin c u ltu rii T urdaş şi Petreştl , din piatră şi os, m a te ria lu l arheo­ v răjito ria. O rganizarea socială a
lansîndu-sc o com andă în acest scop. narea sesizărilor sau cererilor dai şi altora. logic tel m ai frum os si m ai bogat, tim p u lu i era cca gcntilică, m ai întreprinderea asigurâ condiţii optime de cazare şi spor de şan
„C u ltu ra Turdaş", cea m ai im p o r­ ieşit la suprafaţă şi din aşezarea de m ulte la m ilii la un loc form au g in ­ fier 30 la sută.
tantă şi cu o foarte largă arie de la Turdaş, ca şi din altele contem ­ ta, apoi tribul.
răspîndire şi în restul te rito riu lu i porane cu ea, il form ează ceram ica In societatea sedentară de la T u r ­
la rii, a fost num ită astfel după m a ­ (oale, blide, tigăi, strecurători şi a l­ daş, oam enii îşi construiau locuin­
ANI $1 ÎNFĂPTUIRI rea aşezare străveche din V alea tele) îm pod obită cu benzi incizatc ţe In supralaţâ — colibe şi case clin
M ureşu lui, din hotarul actualei co­
de
şi uneori pictată, precum şi n u m e ­
păm in t —
nuiele cu lip itu ră
m une Turdaş, situată la locul n u ­ roasele lu crări sculpturale, idoli, re- care, grupate pe un a n u m it spaţiu,
(U rm a re din pag O şi puţuri, d eterm inarea de profile m it „La luncă". Aşezarea, foarte prezentind fig u ri um ane şi anim ale. form au un sat, o m are aşezare în SALIMA OCMft MUREŞ. REGIUNEA CLUJ
extinsă cîndva, obiectiv im p o rtan t lunca M ureşu lui atît de bogată în
noi pentru lu crările m iniere, e x tin ­ In ce priveşte m ijloacele dc trai,
de cercetare a specialiştilor din in ­ derea tăierii m ecanizate şi a susţi­ de cercetare a arheologilor din toate pe lingă cele procurate din cule­ cele necesare traiului.
stitutul nostru vizează obiective- nerii m etalice în straiele subţiri, tim p u rile , e m ereu d im in u a tă de sul sem inţelor şi al fructelor, din E de a m in tit, în sfîrsit, că aşe­ strada R azboieni n r . . 19, telefon 104. 10G
clieie ale industriei e xtractive m i­ m odernizarea transportului, e p u ra ­ cursul capricios al M ureşului. vîn a t şi pescuit, se practica şi do­ zarea străveche de la Turdaş, ca
niere : valo rificarea superioară a rea apelor şi altele. R ezolvarea lor In m arginea abruptă a acestuia, m esticirea şi creşterea a n im a le lo r orice aşezare din com una p rim itiv ă ,
substanţelor m in e ra le utile, îm b u ­ va li posibilă num ai p rin tr-o s trin- nu o dată s-au găsit şi se găsesc (oasele aflate Ja Turdaş, ca şi în nu a lăsat pe teren u rm e m o n u m e n ­ angajează urgent
n ătăţirea actualelor procedee de sâ colaborare dintre specialiştii noş­ încă, obiecte din străvechea aşe- alte locuri, arată acest lucru), ca şi tale de construcţii sau de altă n a ­ m aiştri m in e ri pentru cariera de nisip de la Făgetul ferii, raio­
lucru din m ine, perfecţionarea con­ tri şi cei dîn producţie. tură. Totuşi, cercetarea şi studie­
rea num eroaselor obiecte de m u ­ nul T u rd a , regiunea C luj.
strucţiei şi stabilirea c rite riilo r m o­ Un interes deosebit îl acordăm
derne de alegere şi( exploatare a activităţii cercurilor ştiinţifice stu­ zeu, provenite de aici şi sesizarea A n g a ja re a sc face în condiţiile H .C .M . 1053,1060 şi anexa 4/1965.
u tilajelor electrom ecanice, scăderea denţeşti m enite să dcsăvirşeasc ă pre­ pe tei'en a cadrului geografic şi
preţului de cost a construcţiilor, in ­ gătirea inginerească de largă con­ ţopogi a! ic al aşezării, ne pot da o - R e laţii s uplim entare Ia serviciul personal şi In v ă tă m în t, în tre orele
troducerea unor sisteme m oderne cepţie a studenţilor noştri. Sesiunile im agine reală a traiu lu i populaţiei 7 — 14.
de calcul etc. Pe această direcţie s-a acestor cercuri au o m are eficacitate, care a vieţuit cu m ile n ii în urm ă
înscris şi recenta sesiune ş tiin ţifi­ s tim ulînd interesul tineretului cer­ pe aceste m eleaguri.
că a cadrelor didactice cu tem a cetător spre rezolvarea unor proble­
„Dezvoltai ea ştiinţei şi tehnicii în m e practice de m inerit.
industria m inieră*’ în care au fost O activitate susţinută se desfă­
prezentate num eroase com unicări şi şoară în institutul nostru pe tăi im caldă — c in em atograful „Steaua m uzicale ; 17,20 C iu tă Lucia Hoic;
17.30 La cobză, Ion Şerban ; 17,45
roşie1* ; I L I A : W innctou (seria a
referate. educativ pentru form area şi conso­ 13 M e lo d ii prezentate de Tem istocle
U rm în d Indicaţiile partid u lu i, in ­ lidarea trăsăturilo r m orale ale v i­ 11-a) — cin em atograful „ L u m in a 1*.
Popa ; 18.15
M ed a lio n Costache
stitutul nostru concentrează in pre­ itorului inginer de m ine, capabil să N e g ri de conf univ. E m il B oldan ;
zent activitatea cadrelor de specia­ răspundă problem elor m ajo re ale MAI 1966
lişti spre rezolvarea unor m u ltip le producţiei şi vieţii. 19,03 C om p ozitorii au c u v în tu l ;
problem e ivite la e x ploatările c a r­ ...M ăsurată in ani, istoria In s titu ­ R A 19.30 M e m o ria p ă m în tu lu i ro m â ­
bonifere din V ale a Jiu lui : e x tin d e ­ tului de m ine din Petroşani e scurtă nesc „T e za u r dacic" — poem ra d io ­
rea îm b u n ă tă ţirii flu x u lu i tehnolo­ În fă p tu irile sînt însă m ăreţe, stră­ fonic de Cicerone Thcodorescu ;
gic in abatajele cu fro n t lung, m ă ­ lucind a lă tu ri de m in u n a te le în fă p ­ P R O G R A M U L 1 : 5,00 P rogram 20,00 Seară de operă : „Don C ar-
surarea pl'esiimiî în abataje, galerii tuiri ale socialismului. Vase din lut ars descoperite în aşezarea neolitică de la Turdaş. Ci 6IH 3 de fa n fa ră ; 6,15 T ra n s m ite m pen­ los" de V e rd i ; 23,43 C oncert de
noapte.
tru sate ; 6,45 S alut voios de pio­ B uletin e de ştiri şi ra d io ju rn a le :
nier ; 7,15 „O fată, un flu tu re , o 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00;
floare" — m uzică uşoară ; 7,30 M u ­ 14,00; 16,00; 18,00; 22,00; 23.52
D E V A : H a id u c ii — cin em atogra­
Ce ne oferă biblioteca şi cabinetul tehnic ful „P atria"; Viscolul — c in em ato­ rite instrum ente ; 7,45 M e lodii din 13.00; 15.00; 17,00; 19,00; 21,03;
zică populară in terpretată Ia d ife ­
(program ul I) 7,30; 9.00; 11,00;
graful „ A i la " ; S I M E R I A : A m in ­
tiri d in copilărie — cin e m a to g ra ­ opereta „ V în t de libertate" de 23,00; 0.52 (program ul II).
P u n a e v s k î ; 8.00 S u m a ru l presei ;
ful „M ureşul" ; H U N E D O A R A : C i­ 8.08 Cintece şi jocuri populare ;
La începutul acestui an, ziarul şi n e m u lţu m irile fireşti ale celor care re de producţie indigenă. M e rg în d netului tehnic in tr-u n spaţiu cores­ neva acolo sus m ă iubeşte — cin e­ 8.30 La m icrofon, m elodia prefe­
nostru insera în coloanele sale fa p ­ apelează la serviciile bibliotecii şi ca­ pe firu l acestor neajunsuri, m i se punzător. C ealaltă chestiune privind m atograful „Flacăra" ; J-cmcia în rată ; 9,30 S fatul m edicului ; 10.05 Televiziune
tul că la cabinetul tehnic al În tre ­ binetului tehnic Iată părerea cî- pare cu totul nejustificată absenţa dotarea bibliotecii cu m aterial do­ halat — c in em atograful „C on stm c- In te rp ro ţi de m uzică populară ;
prin d e rii m iniere H unedoara, m unca torvu: com pletă a p ublicaţiilor şi in fo rm a ­ c u m e n ta r adecvat, din ţară şi străi­ torul" : T E L IU C : O liv e r T w is t 10.30 R adioraeheta pionierilo r ;
de in fo rm are şi docum entare te h n i­ ing. E m ilia n D iim iticscii: Ducem ţiilo r de specialitate din alte lim bi. nătate. aşa cum au subliniat in te r­ cin em atograful „M in e ru l" ; PE- 11,13 T e a tru radiofonic „Candide"
că este răm asă m u lt în u rm a nevoi­ m are lipsă de m ateriale docum entare. A m ascultat părerea şi a altor ca­ locutorii noştri, este o cerinţă strin­ T R O Ş A N f : V a n in a V u nini dc V o lta ire ; 12,29 M u zic ă uşoară 18,00 C onccrt-festival T ra n s m i­
lor actuale şi dc perspectivă ale pro­ In fo rm a ţiile şi noutăţile tehnice, des dre tehnico-ingînereşti. A m avut ca gentă, la ordinea z.ilei şi rezolvarea cin em atograful „Republica* If ai- de N orii D em etriad şi ElIy Rom an; siune de la M oscova : 19,00 T e le ­
ducţiei. După m ai bine de patru luni, solicitate, lipsesc, iar cele care nc interlocutori m aiştri, şefi de brigăzi, ei nu suferă nici o am inare. In s titu ­ ducii — c in em atograful „7 N o ­ 14.08 „Ca la noi în T ra n s ilv a n ia " ju rn a lu l de seară ; 19,15 P en tru
iată-ne din nou !a cabinetul cu p ri­ parvin sînt de m ulte ori depăşite m ineri experim entaţi. In u n a n im ita ­ tul de docum entare tehnică pune la iem brie" ; L U P E N I : Depăşirea — — em isiune de folclor m uzical ; cei m ici : Ş tiţi şâ desenaţi ? ; 19,30
cina. Ce surprize ne-au pregătit gaz­ Lipsesc din bibliotecă m anuale şi te au fost de părere că actuala fo r­ în d e m în a în tre p rin d e rilo r ultim ele cin em atograful „C ultural" ; L O - 15,40 „Răsună cîntec nou" — e m i­ P en tru elevi : Şcoli şi tra d iţii ; 20,00
dele in acest răstim p? cărţi de strictă necesitate profesio­ m ulă de organizare, dotare şi func­ noutăţi tehnice, in form aţii de specia­ N E A : .Scaramouche — c in e m a ­ siune susţinută de form aţii a rtis ti­ S ap tă m in a ; 21,00 A v a n p re m ie ră ;
O prim ă constatare. Toată litera­ nală. Personal, nu -m i pot închipui ţionare a cabinetu lui tehnic nu se litate si un bogat m a te ria l docum en­ tograful „7 N o ie m b rie "; Colina — ce de am a to ri ; 16,20 C intecul 21,13 Teleglob ; 21.30 R ecitalul te­
tura tehnică a fost in ventariată, cla­ cabinetul tehnic fără m aterial docu­ ridică la nivelul sarcinilor sporite ce tai'. Ce altă in vitaţie se mai aşteap­ cinem atograful „ M in e ru l" ; V U L ­ .saptămînii ; 18,00 „Pe-un picior de norului Ion Buzea ; 22,00 Cenuşâ-
sificată şi a ra n ja tă în ra ftu ri pe do­ m e n ta r legat de cunoaşterea zâcă- slau în faţa m inerilor. De altfel, con- tă? A r fi de dorit ca din bibliotecă C A N : Maril.vn — cinem atografii! plai" — balada „Tancu Jianu" ; rcsele-eei anului (Em isiunea a H -a );
m enii de specialitate C ă rţile dc lite ­ să nu lipsească buletinele de in fo r­ „Muncitoresc" : C R J V ID IA : S pic 17.30 In slujba patriei ; 18,03 In 22,30 P rogram de rom anţe cu M ia
ratură beletristică si celelalte p u b li­ m are tehnică, caietele de sinteză, culm i — c in em atograful „M un ju ru l globului : 18,13 C întă M a ria D raia şi Ion Luiean : 22,50 T e le ­
caţii de cultură generală au fost pliantele .şi celelalte m ateriale de citoresc" ; A N I N O A S A Două L ă tă re ţu ; 18,30 Dialog cu ascul­ ju rn a lu l de noapte ; 23,00 B uletinul
transferate bibliotecii sindicatului Pe urmele materialelor publicate propagandă ce pot fi uşor procurate. etaje de fericire — cin em atograful tătorii ; 19,15 P agini din opereta meteorologic ; 23,05 Jnchideroa e-
S-a făcut oid in e şi in p riv in ţa e v i­ O evidenţă a fişelor S.E, ar uşura „M u n cito resc"; A L B A I U L I A : „C în tă re ţu l m exican" de Lopez.: m isiunii.
denţei periodicelor şi cărţii tehnice. m u lt posibilitatea aplicării unor so­ Fata lui Buhe — < inematogi aful 19.30 P rogram pentru iubitorii de
O i interesaţi au posibilitatea să u r­ luţii .şi metode avansate de m uncă. .V ic to ria " ; U nora le place jazzul rolelor ; 20,00 Radiogazeta de sea­
m ărească m ai uşor „zestrea" biblio­ m in tu lu i, m etodelor de exploatare secinţele nedoi ite au si apărut. La In felul acesta s-ar evita dispersa­ — cinem atograful „23 August" ; ră ; 20,45 N oapte bună. copii : „ M o ­
tecii. iar îm p ru m u tu rile de cărţi sc etc. Lucrez la un studiu şi m -am lo­ m ina din Teliuc, s-au aplicat anul rea forţelor, cheltuirea in utilă de e- T E 1 U Ş : U ltim a cavalcadă spre tanul ce) învăţat" ; 21,15 A tenţiune, Timpul probabil
fac cu m ai m u ltă com petenţă şi ope­ vit deseori de aceste greutăţi. M ă acesta num ai două inovaţii A sem ă­ nergie şi tim p pentru a găsi răspuns Santa C ru z — cin em atograful V ic ­ p ă rin ţi ! ; 22,37 M o m e n t poetic.
rativitate. Luc ru rile au fost urnite folosesc de cărţile din biblioteca p e r­ nător sc prezintă situaţia şi la cele­ unor problem e ce au fost rezolvate toria" ; Z L A T N A : Dincolo dc ha P R O G R A M UF. II : 8,30 Ana B ă ­
din punctul m ort. Există preocupare sonala. D ocum entarea pe „cont pro­ lalte unităţi clin în treprindere Pe clc m ult. , ricră — cin em atograful „M u n c ito ­ lăci şi Constantin Busuioc — m e ­
şi interes din partea oam enilor de a priu" insă, nu poat. înlocui docu­ ansam blul I. M . H unedoara, există Revenind la necesitatea im pulsio­ rul" ; S EB EŞ : Juilex — c in e m a ­ lodii populare ; 8.50 P reludii la P E N T R U 24 O R E
iace un lucru bun. m entarea sistematică. organizata pe patru planuri tem atice de inovaţii nării m işcării de inovaţii şi raţio n a­ tograful „Progresul" ; Gustul m ie ­ opere ; 9.03 Rapsodia dobrogeană
A v in d In vedere Insă nevoile reale care trebuie să o desfăşoare cabinetul (întocm ite la nivel de m inister, de lizări, ar fi bine să se form eze colec­ rii — c inem atograful „Sebeşul" : de Ludovic Feldm an : 9.35 Folclor V rem e a în curs de uşoară im be
de in fo rm a re şi docum entare eficien­ tehnic. D irecţia generală m inereuri feroase tive de inovatori, care să se ocupe A P O I.D U L D E S U S : D u m inică la orăşenesc: 10.10 C ărţi care vă aş­ n âtaţirc cu ceru) te m p o ra r noro .4
tă si operativă a oam enilor, cabinetul O ctavian Săhău. tehnician: Prin si altele), care cuprind 66 de obiecti­ de rezolvarea a n u m ito r obiective din ora 6 — cin em atograful „23 A u ­ teaptă ; 10,25 P agini din opera Izolat vor cădea ploi sub fo rm ă d«*
tehnic nu se m anifestă ca un factor darea în exploatare' a U zinei de p re ­ ve legate strîns de îm bun ătăţirea planul tem atic de inovaţii. B ineînţe­ gust" : C U G IR : C om oara din Lacul „M anon Lescaut" de P u m n i ; 12.00 averse. V in tu l va sufla m oderat
activ al progresului tehnic şi cerce­ parare a m in e re u rilo r feroase de ia organizării m uncii, sporirea produc­ les câ aceste colective trebuie să dc argint — cinem atograful „7 N o ­ P en tru prim a oară in em isiunile din vest şi sud-vest. T e m p e ra tu ra
tă rilo r ştiinţifice. La nivelul actual Teliuc, au ap a ru l o serie de proble­ tivităţii. creşterea conţinutului de simtă a ju toru l calificat şi com petent iem brie" ; O R A Ş T IF : Şoarecele din noastre ; 1.1,08 M uzică de balet ; în creştere, ziua va fi cuprinsă
dc organizare a în tre p rin d e rii, co m ­ me tehnologice noi deosebit de com ­ m etal în m inereul livrat. C in acest al cabinetu lui tehnic. O docum enta­ A m erica — cinem atograful „ F la ­ 13.30 Em isiune literară : 14.00 în tre 18 şi 25 grade ia r noaptea
plexitatea sarcinilor de producţie re­ plexe. Rezolvarea lor cere o bună noian de problem e ce-şi aşteaptă re­ re bine pusă la punct ar stim ula e- căra" ; Procesul de (a N u m b c rg Fragm ente din opereta „Teatrul intre 8 şi 14 grade.
c lam ă o nouă orientare a m uncii de cunoaştere a tot ceea ce s-a realizat zolvarea. pînă la ora actuală nu s-a forturile şi interesul pasionaţilor (seriile 1 şi II) — cinem atograful plutitor" de K ern : 14.30 C în tă fo r­ P E N T R U U R M Ă T O A R E L E
concepţie, cercetare, docum entare si in această direcţie Biblioteca te h n i­ în fă p tu it nici una prom otori ai noului în rezolvarea o- m aţia de am atori „O plim is tii" : 3 Z I I. E
in fo rm a re tehnică. O r. la gradul ac­ ca nu posedă insă nici un m aterial Sînt suficiente exem ple pentru a biectivelor m ajore cu eficienţă eco­ .P a tria " : H A Ţ E G : Trageţi în 14.43 V ie r* de doină ferm ecată.:
tual de înzestrare, cabinetul tehnic pe această tema. Cu părere de rău iu* da scama că se im pun a fi luate nomică m a x im a dc soarta carora de­ Stanisla^ — eincmntogral'u) „Popu­ 15.30 Concert de » stradă : 16.30 V rem e relativ frum oasă şi căi
nu ponte ţine pasul cu noutatea teh- constat ca în prezent lipsesc clin b i­ măsuri operative. M ai intîi, credem pinde înfăptuirea sarcinilor dc plan. lar" ; B R A D : Doi băieţi ca piinca lncluş-!nvii-te(n.ş ; 16.50 Peisaje du roasă cu cerul noros la început
nico-ştiinţifică, nu poate acorda o bliotecă chiar docum entaţia tehnică că ar fi necesar să se studieze po­ apoi devine schimbător.
consultaţie largă, com petentă. De aici şi prospectele noilor u tilaje m inie- sibilitatea m u tă rii bibliotecii şi cabi­ T. O V I D I U