Page 42 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 42
4
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3534
Cu prilejul şederii la Pekin L u c r ă r ile A d u n ă rii Consiliul de Securitate va S. U. A.
m o n d ia le a să n ă tă ţii Proiect de lege privind
a delegaţiei de partid — Intervenţiile delegaţilor romani dezbate problema rhodesiană liberalizarea comerţului
N E W Y O R K 12 (Agerpres). — La baza art 7 din C arta O N .U . — să fo cu ţările socialiste
Se propune M a rii B rita n ii — în
noastră, a subliniat necesitatea de a
O rganizaţia N a ţiu n ilo r U nite s-a a-
Corespondentul
—
G E N E V A 12.
şi guverilamentale romlâne cadrul discuţiilor tehnice generale se aprecia com plexul aspectelor .epi- nunţat oficial că problem a rhodesia- a interzice transporturile, îndeosebi
losească forţele sale a rm a te pentru
L im a n , transm ite : In
Agerpres, H
demiologice şi operaţionale
atunci
nâ va fi luată în dezbaterea Consi
care se desfăşoară la cea de-a 19-a tin d se lansează un program de e ra liului de Securitate m arţi, 17 mai. de petrol si produse petrolifere, că W A S H IN G T O N 12 (Agerpres). —
B uletin ul de presă al Casei A lb e
Nigeria,
dicare Subliniind im portanţa fo rm ă
T re i ţări africane — M a li,
tre Rhodesia.
A dunare m ondială a sănătăţii, a fost
care a viizitat R LO. Vieinam abordată problem a rolului şi m eto rii cadrelor pentru orice program U ganda — m em bre ale 'C onsiliului Consiliul de Securitate, sc arată in anunţă că guvernu l am erican a t r i
mis spre aprobare Congresului un
sanitar, delegatul rom ân a propus
de Securitate, au remis Consiliului
dologiei statisticei sanitare.
Delegaţii rom âni d»\ M . A ldea şi m odificarea proiectului de rezoluţie proiectul de rezoluţie elaborat de proiectul de rezoluţie, cere Angliei proiect de lege privind libera liza re a
conducătorii
să aibă consultări cu
dr. C. Popovici au pre/pntat e x p e al C onsiliului executiv, ccrind lărgi grupul african la O .N U. în care se partidelor politice africane din R ho com erţu lui cu m ă rfu ri ncstrategice .al
rienţa ţârii noastre în această pro rea sprijinulu i O rganizaţiei pentru cere ca guvernul britanic să folo desia în scopul instalării unui regim S.U.A. cu U .R S S . şi ţările socialiste
din Europa răsăriteană. Se su b lin ia
Convorbiri cu premierul Ciu En-iai program si buget, delegatul rom ân, form area personalului naţional. P ro sească toate m ijloacele necesare, in care să corespundă năzuin ţelor po ză că legislaţia propusă va a ju ta la
blemă. In şedinţa comisiei pentru
fost
punerea d e lrgatu lui rom ân a
dr. M A 'dea, a atras atenţia asupra susţinută de delegaţii A rgentinei, clusiv foiţa, pentru în lăturarea re porului Zim bab w e. Totodată, proiec extinderea com erţu lui Est-Vest prin
tul re a firm ă dreptul in alienabil al
P E K IN 12. — Corespondentul m unist Român, adjunct al m in is tru .dificultăţilor pe care le in tim p in ă Austriei, C iadului, Ecuadorului, F ra n g im ului rasist sud-rhodesian şi pen poporului din Rhodesia de sud la e- autorizarea preşedintelui Johnson de
Agerpres, î. G âlâţeanu. transm ite : lui foiţe lo r arm ate nle Republicii /e ra d ic a re a paludism ului în m a jo rita ţei, Iugoslaviei, Libanului, Republicii a negocia în mod separat tratate co
Joi dim ineaţă, Ciu E n-lai, vicepreşe Socialiste România, Vasile Vlad, tea ţârilor interesat?, datorită lipsei tru aplicarea im ediată în privinţa liberare şi independenţă şi recunoaş m erciale cu ţările socialiste. Legisla
dinte al C o m itetu lu i C en tral al P a rti m em bru supleant al C o m itetului C en personalului sanitar. De asemenea, A frica C entrală, Senegalului, S tate Rhodesiei a Declaraţiei O N U. p ri te caracterul 1 e^*»I al luptei poporu
dului Com unist C h in e /, prem ier al tral al P artidulu i Com unist Rom ân, analizînd m ăsurile întreprinse prin lor- l'n ite ale Americ-ii, Turc iei, U n iu vind acordarea independenţei ţărilor lui pentru drep tu rile sale. ţia prevede de asemenea, e x tinderea
C onsiliului de Stat al R P. Chineze, şeful secţiei relaţiilor externe a C C prisma experienţei obţinute de tara nii Sovietice şi Voltei Superioare. şi popoarelor coloniale. Agenţia France Presse m e nţionea clauzei naţiun ii celei m ai favorizate
a avut o convorbire cu Em il Boclna- al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al în tratatele com erciale d intre S U .A ,
ras, m e m b ru al C om itetului E xecutiv m inistru lui afacerilor externe al Re In proiectul de rezoluţie se consta ză că în trun irea C onsiliului de Secu şi ţările socialiste din Europa răsă
şi al P rezidiului Perm anent al C o publicii Socialiste Rom ânia. Aurel tă că situaţia din Rhodesia de sud ritate a fost fixată pentru m arţi, pc
m ite tu lu i C entral al P artid u lu i C o D um a. am basadorul Republicii So Acad. prof. dr. M. Ciucă distins cu reprezintă o am en in ţa re la adresa de o parte pentru a perm ite m e m b ri riteană care vor fi încheiate în baza
m unist Rom ân, prim -vicepresedinle cialiste Rom ânia la Pekin. păcii si securităţii internaţionale* şi lor Consiliului să urm ărească e volu acestor legi. In term enii proiectului
al C onsiliului de M in iş tri al Repu Din partea chineză la convorbire se cere tu tu ro r statelor, îndeosebi Re de lege propus se prevede ca acordu
blicii Socialiste Rom ânia, şeful dele au luat parte L\ . 1. m e m b ru al B i medalia şi premiul „Fundaţiei Darling“ ţia negocierilor de la Londra, pe de
gaţiei de partid si guvernam entale roului Politic al C.C. al P.C. Chinez, publicii S u d -A fric a n e şi Portugaliei, alta pentru a oferi posibilitatea m i rile com erciale din tre S U.A. şi ţă
rom âne care a venit In Pekin, după vieeprem ier al C onsiliului de Stat al ruperea com pletă a tuturor relaţiilor niştrilor de externe ai A lgeriei si rile socialiste din Europa răsăritea
vizita făcuta în R.D V ietnam . R P Chineze. Li Sien-nien, m em brii G E N E V A 12 — Corespondentul acad prof. dr. M Ciucă, a rostit o economice şi a leg ăturilo r de trans nă sâ fie încheiate pe o perioadă
al B iroului Politic al C C . al P. C. Agerpres. H oria Lim an, transm ite : scurtă c uvîntare in care a scos in Senegalului să sosească la N e w Y ork,
Din partea rom ână la convorbire Şedinţa plenară de joi a A d u n ă rii relief personalitatea laureatului, port cu Rhodcsîa de sud. dacă vor dori acest lucru. in iţială de m a x im u m trei ani, ele p u
au luat parte Paul N iculescu-M izil, Chinez, vicepi em ier al C onsiliului de m ondiale a sănătăţii a avut un ca creator al şcolii rom âneşti de palu- ţind să fie suspendate sau abrogate
m em bru al C om itetului Executiv, se Stat al R P. Chineze, Giao I-m in , racter festiv La recom andarea Co cTologiei. El a subliniat m eritele e x
cretar al C om itetului C entral al m em bru supleant al C C . al P.C. C h i în orice m om en t de una din părţi
nez, Siao G uan-hua. adjunct al m i m itetului de experţi pentru paludism cepţionale ale savantului rom ân în după un preaviz rezonabil. Se p re
P artid u lu i Com unist Român, general- nistrului afacerilor externe, şi alţi*. au fost decernate m edalia şi prem iul lupta im p o triva paludism ului pe
colonelul Ion loniţă, m em bru al C o C onvorbirea a decurs în tr-o atm os C om itetului Fundaţiei D arlîng. aca plan m ondial. ( La Jrei octombrie, alegeri vede, de asemenea, stabilirea de con
m ite tu lu i C entral al P artidulu i C o feră tovărăşească şi prietenească. dem icianulu i prof dr M ih a i Ciucă M u lţu m in d pentru distincţiile a sultări bilaterale la intervale regu
(Republica Socialistă R om ânia), si corelate, acad prof. dr. M . Ciucă a late în vederea e x a m in ă rii prevede
prof. P. G Sergheev (U. R. S S S ) evocat etapele luptei îm p o triva pa rilor contractuale si a efec telor lor a-
pentru contrib uţia adusă în dom e
Dineu la Ambasada română din Pekin niul general al epidem iologiei si t r a ludismului' în diferite regiuni ale prezidenţiale în Brazilia supra re la ţiilo r dintre S.U.A. şi ţă ri
tam entului paludism ului, ca şi pen lumii. El a adus un om agiu m em o le interesate. Rusk a subliniat in tr-o
riei savanţilor- paludologi care au
P E K IN 12. — Corespondentul Chinez, Siao G uan-hua, adjunct al tru contrib uţia adusă în acţiunea de colaborat la opera de eradicare a scrisoare adresată Congresului a v a r -
Agerpres, I. G âlâţeanu, transm ite : m inistrului afacerilor externe, si Lu com batere a m alariei in diferite le acestei boli, subliniind totodată im R IO D E J A N E IR O 12. — Cores m inistrul justiţiei, pentru postul de ta jele unor astfel de acorduri com er
Tovarăşul Em il Bodnaras, conducă Pin. preşedintele Asoc iatiei de p rie giuni ale lum ii. / portantele succese obţinute in d o m e pondentul Agerpres, V. Oros, trans vicepreşedinte. Singurul partid o fi
torul delegaţiei de partid şi g u v e r tenie chino-rom ână. Preşedintele A d u n ă rii, dr. A. niul ocrotirii sănătăţii in Republica m ite : Preşedintele Castello Branco cial de opoziţie, Mişcarea dem ocrati ciale pentru S U .A . şi a cerut apro
nam entale rom âne, care a vizitai Tovarăşii E m il Bodnaras şi Ciu Sauter, in m in în d în alta distincţie Socialistă Rom ânia. a sem nat un nou act complim entai*, barea proiectului propus.
R D. V ie tn a m , a oferit joi seara, în Kn-lai au toastat pentru prietenia al nouălea Ia num ăr, prin care se f i că braziliană, nu si-a desem nat încă In cercurile oficiale ale S.U.A., in-
saloanele A m basadei Republicii So profundă d intre poporul rom ân şi po xează term enele alegerilor din acest candidaţii. P otrivit noului act insti form ează B uletinul de presă al C a
cialiste R om ân ia din Pekin, un di porul chine/, pentru colaborarea fr ă an, care vor avea loc in B razilia. Po tuţional, g uvernatorii vor fi aleşi nu sei Albe, se e x p rim ă părerea că deşi
neu in cinstea conducătorilor c h i ţească dintre Republica Socialistă triv it acestui act, la 3 octom brie vor a-
nezi. Au participat Ciu E n-lai. vice R om ânia si Republica P opulară C h i Vizita delegaţiei guvernamentale vea loc alegeri pentru posturile de p re direct, cum se făcea pînâ acum, ci num eroşi congresmeni am ericani şi
preşedinte al C C . al P. C Chinez, neză, dintre P artidul Com unist R o şedinte şi vicepreşedinte, un alt scru de a d unările legislative ale statelor oam eni de afaceri sprijină noua in i
prem ier al Consiliului de Stat al R P. m ân şi P artidul Com unist Chinez. tin este prevăzut pentru 3 septem respective ţiativă a g uvernu lui, aprobarea pro
Chineze, Cen I. m em bru al Biroului Din partea rom ână au participat sovietice în R. A. U. brie, cind urm ează să fie desem naţi In cercurile politice braziliene se iectului de lege va necesita un tim p
Politic al C.C al P C Chinez, vi<e- m em b rii delegaţiei de partid şi gu noii guvernatori în 11 state b razi
prem ier al Consiliului de Stat. Li vernam entale rom âne şi A urei D um a, liene, iar la 15 noiem brie va avea apreciază că noul act instituţional va m ai îndelungat. De altfel, in aceleaşi
Sien-nien m em bru al B iroului P o li am basadorul Republicii Socialiste A S S U A N 12 (A g erp re s ).— la Assuan. Delegaţia a fost însoţită de loc scrutinul p liv in d alegerile gene da g u vernu lui preşedintelui Branco cercuri se a firm ă că guvernul ar dori
tic al C C al P C . Chinez, viceprc- Rom ânia la Pekin. La 12 m ai m e m b rii delegaţiei gu preşedintele G am al A bdel Nasser şi rale. P entru alegerile prezidenţiale, un control m ai a m ă n u n ţit în d ir ija să e x tindă discuţiile asupra proiec
m ier al C onsiliului de Stat. G iao I- Dineul s-a desfăşurat intr-o atmos vernam entale sovietice, condusă de de alţi conducători de stat din R .A .U . pînâ in prezent au fost desem naţi rea şi u rm ă rire a alegerilor în in ten
m in, m em bru supleant al C C . al P C . feră caldă, tovărăşească. A lexei Kosîghin, preşedintele C onsi Cu acest prilej, la Assuan a avut loc doar candidaţii guvernam entali, ge tului de lege propus .in aşa fel incit
un m iting al prieteniei dintre popoa ţia de a asigura candidaţilor oficiali sâ fie înţelese pe deplin avantajele
liului de M in iş tri al U R S S. care e- neralul Costa e Silva, actualul m in is
rele celor două ţări la care au luat m a x im u m de sanse. creştem com erţului Est-Vest".
fectuează o vizită în R epublica A ra
Spectacolul de balei bă Ifn itâ , au vizitat bara ju l în a lt de cuvîntu l G a m a l A bdel Nasser şi tru al a părării al B raziliei, pentru
A lexei Kosîghin.
postul de preşedinte, şi Pedro A leixo,
„Fata cu părul cărunt“
O V A R Ş O V IA . — Josef C y ra n -
m iercuri o întrevedere cu A h m e d
A fost prezent A u re l D um a, a m b a
In scara zilei de 12 mai. delega sadorul Republicii Socialiste R o m â SITUAŢIA DIN VIETNAI kiew icz, preşedintele C onsiliului T a ib i B enhim a, director al cabi
ţia de partid şi guvernam entală ro de M in iş tri al R P. Polone, l-a p ri netului regal din Maroc, cu grad
mână rare se află la Pekin, după nia la Pekin. m it pc Lee K u a n Y ew , p rim u l de m inistru, care se află într-o v i
vizita făcută in R.D. V ie tn a m , a luat La intrarea în sală, oaspeţii au fost m inistru al R epublicii Singapoie. zită oficială la Alger.
parte la spectacolul «Pata cu pârul salutaţi călduros de cei prezenţi. S A IG O N 12 (Agerpres). — A g e n alegerile promise, .că nu va preda N E W Y O R K 12 (Agerpres). — In care se află în ti-o vizită la V a r
ă ru n t'’. prezentat pe scena O pe La sfîrsitul spectacolului tovarăşul ţia de presă Eliberarea relatează că, puterea decît peste un an, nu a fost şovia. 0 LOjVfE. — M ie rc u ri a luat
rei din Pekin de către colectivul sco Em il Bodnaiaş si ceilalţi m em b ri ai în cursul luptelor desfăşurate la 21 com entată de cercurile oficiale a m e tr-o prelegere ţinută în faţa studen
ţilor de la U niversitatea din Prince-
lii de coregrafie din Şnnhai. delegaţiei, însoţiţi de vîceprem ierul şi 22 aprilie, forţele patriotice din ricane. P u rtătorul de .cuvint al A d ton (statul N e w Jersev), senatorul a- O P R A G A, — M ie rc u ri a pă sfîrsit vizita oficială pe care p re
Li Sien-nien, au urcat pe scenă, au şedintele Republicii Dahom ev, ge
Oaspeţii rom âni au fost însoţiţi de provin» ia sud-vietnam ezâ Gia Lai m inistraţiei s-a lim ita t la cele spu m erican George M c G o v ern , dem ocrat răsit Praga N. B aibakov, vicepi e- neralul Soglo, a făcut-o în Togo.
oferit artiştilor un coş cu flori, le-au au scos din luptă f>00 de m ilita ri in a
Li Sien-nien, Giao I-m in , Siao Guan - strîns cu căldură m îin ile şi i-au fe li mici, dintre care 450 am ericani. In • se de secretarul de stat, Dean Rusk, din partea statului D akota de sud. şedinte al C onsiliului de M in iş tri
luni, în faţa Comisiei senatoriale pen
hua, Pin Sao-huî şi Lu Pin. citat pentru succes. cursul a cţiunilo r deosebit de pu ter tru problem e externe. Rusk a pre a declarat că el „consideră că şeful al U .R S S ., preşedintele C o m ite 0 A N K A R A . — La 11 mai au
statului saigonez, generalul N guyen
tului de Stat al P lanificării, care
nice declanşate de torţele Fro n tu lu i tins că prim a declaraţie a lui K y a Cao l<v, nu reprezintă opinia poporu intre 5 şi 11 m ai a făcut o vizită început în sudul T u rciei, m an e
lui sud-vietnam ez". Nu ştiu, a spus
Presa chineză despre şederea N aţional dc Eliberare, a fost atacat fost înţeleasă greşit de ziarişti. el, ce consecinţe vor avea alegerile in R S. Cehoslovacă. vre ale forţelor m ilita re terestre,
aeriene şi m aritim e.
Noua declaraţie făcută de K v este
şi un aeroport am erican din a p ro
pierea oraşului Pleiku. 58 de avio a astfel destul de jenantă pentru se din V ie tn a m u l de sud promise de K y,
ne am ericane au fost distruse sau a- cretarul de stat. m enţionează agen dar consider că ele ar putea să con O H E L S IN K I — Iv a n Başev, 0 C O P E N H A G A . - In tr-u n
la Pekin a delegaţiei române varîate de focul a rm e lo r grele ale ţiile de piesă. R eafirniindu-şi in ten tribuie la o soluţie negociabilă a con m inistru l afacerilor externe al Re discurs pronunţat m iercuri seara
patrioţilor sud-vietnam ezi. ţiile, scrie pe de altă parte agenţia flictului. Senatorul a cerut gu v e rn u publicii P opulare Bulgaria, care în faţa C am erei de com erţ din
P E K IN 12 — Corespondentul lilm re a care a avut loc m iercuri sea ★ France Presse, K v a oferit noi argu lui am erican să respecte rezultate se află in Finlanda, a fosl p rim it Bergen (Norvegia), m inistru l a ia -
de p rim u l m inistru V iro la in e n .
m ente propriilor săi, adversari din
le alegerilor chiar dacă acestea nu
A g n p re s . I. G âlâţeanu, transm ite : ra in tre prem ierul Ciu En-lai si m e m H A N O I 12 (Agerpres). — La 10 Congresul am erican care 11 acuză vor reflecta in tenţiile scontate ale cerilor e xtern e al D anem arcei, Per
Presa chineză a publicat joi ştiri brii delegaţiei de partid şi guv e rn a mai num eroase g ru p u ri de avioane de iresponsabilitate. S.U .A . şi ale generalului Ky. O L O N D R A . — M ie rc u ri sea H a e k k e ru p , a subliniat că D a n e
despic plecarea din Hanoi a delega m entale rom âne care a făcut o vizită am ericane au pătruns in repetate rîn- ra a părăsit Londra, plecînd in m arca intenţionează sâ părăseas
ţiei de partid şi g uvernam entale ro in R.D V ietnam Ştirea despre aceas duri în spaţiul aerian al R .D V ie t tr-un turneu dc inspecţie a baze că Asociaţia E uropeană a Lib e
mâne. condusă de tovarăşul Emil tă în tîlnire. este însoţită de o foto nam, bom bardînd şi m itra liin d cen lor m ilita re engleze din G olful rului Schim b (A.E.L.S ). după 1 ia
Bodnaraş si despre îiitim pinarea ei grafie înfăţişind pe oaspeţii rom âni tre populate şi industriale din pro Persic, m inis tru l britanic al a r nuarie 19G7.
în R P Chineză, după vizita făcută îm preuîiâ cu conducătorii chinezi. vinciile H a T in h , Nghe An, T h a n matei terestre, G. Reynolds.
in R.D. V ietnam . Presa chineză in form ează în ace Hoa, N am Ha, Yen Bai şi l.ao Cai, 0 L A G O S . — D upă cum a n u n -
Ziarele publică in fo rm a ţii însoţite laşi tim p despre dineul oferit de to insulele H on M e din provincia T h a n h |â agenţia M A P , în N igeria a fost
de fotografii despre sosirea delega varăşii Cin En-lai şi Cen I, în cins Hoaj şi Con Co. situată în pai tea de 0 N E W Y O R K . — U n avion, recent descoperit un im p o rta n t
ţiei pe aeroportul din Pekin. De ase tea tovarăşului E m il Bodnaras şi a nord a zonei dem ilitarizate. aparţin în d unei societăţi petrolie zâcâm în t petrolifer. E xploatarea
menea. publică o relatare despre în- m e m b rilo r delegaţiei rom âne In legătură cu aceste noi acţiuni re am ericane, echipat cu două m o sa urm ează sâ înceapă ir; cursul
ale aviaţiei Statelor U n ite . M isiunea toare, şi care transporta petrol, a an u lu i viitor.
de legătură a în a ltu lu i C o m an d am en t luat foc la cîteva m inute după de
al A rm a te i populare vietnam eze a colarea de pe aeroportul in te rn a 0 N E W Y O R K . — F irm a am e
Semnarea dedarafiei trim is la 11 m ai un mesaj Comisiei ţional din Houston, prâbuşindu-se ricană „ M a rtin " a pus. pentru
internaţionale de supraveghere si in flăcări. Toate cele cinci p e r
control în V ie tn a m , in care protes soane aflate la bord şi-au pierdut p rim a oară, în vinzare, generatoa
comune ehino-aihaneze tează cu hotărî re îm p o triv a încălcă viaţa. re electrice nucleare care pot
rii spaţiului aerian sî v io lării secu funcţiona tim p de cinci ani fără
P E K IN 12 (Aser preş) — nam entale a R. P. A lbania care a v i rită ţii teritoriale a R.D. V ie tn a m . M i O B LiE N O S A IR E S . — Peste sâ fie reîncărcate cu com bustibil.
In acest generator căldura em isă
După cum trasm ite agenţia China zitat R P Chineză. siunea de legătură cere cu insisten 11 000 de salariaţi de la u n iv e rs i de com bustibil — stronţiu — 90
Nouă. la Pekin a fost semnată la 11 ★ ţă respectarea acordurilor de la G e tăţile din A rgentina au declarat — este transfo rm ată direct în e-
mai declaraţia com ună chino-aiba- După o vizită de două sâptăm îni neva din 1954 cu p rivire la V ie tn a m joi o grevă, pe o perioadă nede lectricitate.
nc/.n. Din pai tea R P. Chineze, de In R P. Chineză, delegaţia de partid şi a dreptului internaţional, cere sâ term inată, cerind m ărirea aloca
claraţia a fost semnată de Ciu Kn-lâi, şi guvernam entală a R .P A lbania, se pună capăt tuturor acţiunilo r a- ţiilor destinate universităţilor.
vicepreşedinte al C C al P C C h i a plecat spre patrie. şresîve îm p o triv a R.D, V ietnam . 0 T E H E R A N . — P o triv it datelor
nez. prem ierul Consiliului de Stat, La aeroport delegaţia a fost con ★ o W A S H IN G T O N . — A d m i oficiale, în prezent populaţia Ir a
iar clin parfba R P. A lbania, de dusă de Liu Şao-ţi. Ciu E n-lai, Ciu W A S H IN G T O N 12 (Agerpres). — nistraţia naţională pentru aero nului se ridică la 23 m ilioane lo
M c h m e t Shehu. m em bru al B iroului De, Den Siao-pin şi de aRi conducă D eclaraţia şefului juntei m ilita re nautică şi cercetarea spaţiului cuitori, din tre care 36 la sută lo
tori de partid şi de stat, de numeroşi de la Saigon, generalul I<y, prin care cuiesc în oraşe, iar 64 la sută la
Politic al C . C . al P artidulu i M uncii cosmic ( N . A S . A ) , intenţionează, sate. D upă cum m enţionează zia
oam eni ai m uncii din capitala R. P. a con firm a t intenţia de a râ m în e la
din A lbania, preşedintele Consiliului R. D V I E T N A M : Răm ăşiţele avionului am erican F.105-D — doborit relatează agenţia A P . să efectue rele iraniene, în perioada d in tre
Chineze. putere pinâ la form area unui guvern
de M in iş tri al R. P. A lbania, condu In aceraşi z.i delegaţia albaneză a civil, ceea ce înseamnă, ţînînd seama deasupra provinciei Bac Thai. Acesta este al o m ielea avion doborit dc ze la 30 m ai prim a încercare de 1955 şi 1965, populaţia ţârii a
cătorul delegaţiei de partid si guver sosit la T ira n a de „pregătirile" care se fac pentru către forţele m ilita re şi m iliţia populară din R.D, V ie tn a m . a lansa o navă cosmică, echipata crescut cu patru m ilioane lo cui
cu instalaţii de televiziune pe su tori.
prafaţa Lunii. Lansarea va fi e-
fectuată cu ajutorul unor rache 0 G U A I A Q U I L . — S indicatu l
In c e rtitu d in ile care au urm a t vitatea tuturor partidelor politic* te de lipul „Atlas-C entaur". S ta luci atol ilor din portul eeuadorian
alegerilor prezidenţiale pentru de FRAMINTARILE CONTINUA O ficial starea de asediu este m o ţia de televiziune urm ează sâ M a n ta , a adresat preşedintelui
semnarea noului preşedinte al tivată de răpirea preşedintelui transm ită pe P âm în t fotografii al ţării. C lem ente Y ero v i ln d a b u ro ,
G uatem alei au iost depăşite. C u rţii supreme, Augusto Leon, şi 'solului lunar, precum şi date asu o scrisoare in care se arată că
M a rţi, Congresul naţional al G ua- a m in istru lu i in fo rm aţiilo r, Bal- pra tem peraturii, cîm p u lu i m ag vase pescăreşti am ericane pescu
tem alei a ales, după lungi de li eforturile juntei de a-si im pune populaţia rurală — care reprezin totuşi foarte greu să se m enţină thasar Morales. D ar se pare că netic etc. iesc ilegal în apele teritoriale ale
berări. pc Julio O s a r M endcz punctul de vedere, consultaiea e- tă două treim i din nu m ăru l total la putere, avînd in vedere rolul decretarea stării excepţionale este Ecuadorului. S em n a ta rii scrisorii
M ontenegro, liderul .P a rtid u lu i lectorală desfăşurată pe un fundal al locuitorilor ţării — trăieşte in pe cere aceştia continuă să-l jo a legată de intensificarea luptei de O P H E N IA N . - La 11 mai, cer preşedintelui sâ ia m ăsuri
re v o lu ţio n a r’ , preşedinte a) ţă de teroare şi fraude s-a întors îm condiţii de cum plită inapoierc c- ce în' viaţa politică a ţării. In a- taşam entelor dc partizani din m uncitorii sud-coreeni de la in im ediate în vederea în c e tă rii'b ra
rii pe o perioadă de < inri ani. potriva ei şi candidaţii m ilita ri, conomică. De aceea, in pprioada ceste condiţii s-ar’ putea ca refor ţară. încordarea şi tensiunea s-ar stituţiile m ilita re am ericane din conajului vaselor de pescuit ale
A fost necesară desem narea de cei doi colonei A g u ila r şi Poncia- de confuzie care a urm at alege m ele pe care le are îu vedere putea agrava şi m ai m ult pînâ la sase oraşe din Coreea de sud au S.U.A.
către congres a acestuia. în tru- no, au suferit o în frîngere râ.xu- Montenegro sâ capete un caracter preluarea de către Julio Cesar declarat o grevă de lungă durată
cit la alegerile din 6 m artie a.c., ^lăioare. „moderat" pentru a nu intra în M endez M ontenegro a funcţiilor revendicind. p rintre altele, m a jo
el nu obţinuse m ajoritatea abso G uatem ala avea imperios nevoie conflict cu interesele m a rilo r m o de preşedinte al tării (1 iulie a.c.). rarea salai iilor. O N E W Y O R K . - La Boston,
lută pentru a fi ales d ire it de un preşedinte care sâ depună nopoluri şi ale exponenţilor aces P rin desem narea lui M o n te n e unde a a v u t Ioc alegerea de noi
m e m b ri ai A cadem iei
naţionale
C am pan ia electorală din G u a te eforturi pentru a soluţiona g ra tora — 'm ilita rii De altfel, u n el gro ca preşedinte, poporul guate o R A W A L P IN D I . - Presa pa de ştiinţe a S.U.A,, s-a a n u n ţa t
m ala a fost foarte agitată A lă vele problem e sociale si econo tirile cercurilor de dreapta au de m alez a dem onstrat că respinge kistaneză a anunţat că m iniştrii oficial că» savanţii sovietici M .
turi de candidaţii m ilita ri ai mice ale ţârii, Aceasta pentru că venit şi m ai evidente guvernarea m ilita ră şi optează de externe ai Iran u lu i, T u rc ie i si Keldîş, L. A rţim o v ic i şi A. Lu rie
dreptei şi extrem ei drepte a apă problem a locuinţelor „care este M a rţi, la num ai cîteva ore după penlru norm alizarea vieţii politice Pakistanului urm ează să se în tîi- au fost aleşi ca m em bri de onoa
rut un ca n d id a t civil cu o p la t foarte acută", s-a în răutăţit şi mai rilor, m işcarea studenţească o ce ce M ontenegro a fost ales preşe a ţârii pe cale dem ociatică. Prin neascâ la Teheran la 20 mai. In re ai academ iei
form ă electorală care prevedea c m ult in u ltim u l tim p ; pentru Că rut liderilor .P a rtid u lu i revoluţio dinte, ju n ta m ilitară, în fruntea alegerea lui Montenegro, popu cadrul reuniunii vor fi abordate
serie de reform e pe tai im .xono- media de viistă a populaţiei nu n a r’ sâ nu-şi com prom ită victo căreia se află Enrique Peralta laţia din G uatem ala isi pune spe problem e referitoare la relaţiile
mic si social N e m u lţu m irile popu dcptăseşle 45 de ani : pentru că în ria, ajungînd la un com prom is cu A /u rd ia , a decretai starea excep ranţa in înfăptuirea unor re fo r dintre cele trei ţâri, e x a m in în d u - 0 N E W Y O R K . — P rim u l m i
laţiei faţă de junta m ilita ră s-au ţară analfabetism ul atinge cifra junta m ilitară. In cercurile oficia ţională pe o durată de 30 de zile. me sociale de care tara are n e se în mod special colaborarea lor nistru al C anadei, Lestcr P e a r-
concretizat în voturile pe care a- de 72 la sută, cel mai m are pro le se crede că fără ajutorul m i In această perioadă nu vor fi per voie în prezent mai m ult decit in dom eniul economic şi cultural. son, aflat în vizită la N ew Y o rk,
ceasta le-a acordat singurului c a n cent din A m erica Latină, cu e x mise reuniunile a m ai m ult de pa orieînd. a avut o în trevedere neoficială cu
didat civil, Montenegro. Cu toate cepţia Republic ii H aiti ; pentru că litarilor, lui M ontenegro îi va ti tru persoane şl sc interzice a c ti X IC O L A B C H E T l» O A L G E R . — Preşedintele A l secretarul general al O rganizaţiei
I geriei, H u a ri B oum edienne, a avut N a ţiu n ilo r U nite.
Redacţia şi adm inistraţia 2 Îarulul str, Dr. Pelru Groza nr. 25. telefon 15 88, 12 75, 15 85. 12 11. T a x a plătită In num erar conform aprobării Direcţiei Generale P .T.T.R . — nr. 263 328 din 8 noiem brie 1949, — T ip a ru l în treprinderea Poligrafică H unedoara-D eva.
40.065