Page 43 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Vizita tovarăşului L. I. Brejnev

în Republica Socialistă Romania

La in vitaţia tovarăşului Nîcolae La convorbiri au participat — din P C R ., şef de secţie la C C . al P C R . ;
Ceauşescu, secretar general al C o­ partea română — tovarăşii Gheorghe din partea sovietică — to v a ră ş ii:
m itetului Central al Partidului C om u­ Apostol, membru al C om itetului Exe­ A. V . Basov, membru al C C al
nist Român, tovarăşul L. I. Brejnev, cutiv şi al Prezidiului Permanent al P.CU.S., ambasadorul U R .S S in Re­
secretar general al Com itetului C en­ C C . al P C R . prim -vicepreşedinte al publica Socialistă România. K. V Ru-
tral al Partidului Comunist al U n iu ­ Consiliului de M iniştri al Republicii sakov, membru al Comisiei C entrale
nii Sovietice, a făcut între 10 si 13 Socialiste România. A lexandru Dră- de Revizie a P.C U S., prim -ad|unct
mai ac., o vizită neoficială in R om â­ qhici, membru al Com itetului E xe­ de şef de seclic la C C al P C .U S .,
nia. cutiv şi al P rezid iu lu i P erm a n e n t, se­ G. E. Ţ ukano v, membru al Comisiei
Intre tovarăşul N iro ia e Ceausescu Centrale de Revizie a P.C-U.S.
si tovarăşul b. I. B rejnev au avut loc cretar al C C . al P.C.R., Gheorghe In ziua de 13 mai ac., tovarăşul
ANUL XVIII. NR. 3535 SIMBATA 14 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI convorbiri prieteneşti, în cursul că­ Rădulescu. membru al Com itetului Nicolae Ceauşescu a oferit o masă
rora au făcut un schimb de păreri în Executiv al C C al P.C.R., vicepre­ în cinstea tovarăşului L. I. Brejnev
problem ele dezvoltării continue a co­ şedinte al Consiliului rle M iniştri al Masa, Ia care au participai m em brii
laborării dintre Republica Socialistă
Ce aroţă analiza indicatorului producţie România si U R S S . dintre P C R. si Republicii Socialiste România, M iliaî C om itetului Executiv al C.C al P C R .,
[ r . C l ' S. si în alte probleme de in- Dalea, secretar al C C . al P.C.R., A n ­ a decurs Intr-o atmosferă caldă, prie­
i leres reciproc. drei Pâcuraru, membru al C C . al tenească
m arfă vîndută şi

0 delegaţie a Marii
EFICACITATE^ T E L E G R A M A Adunări Naţionale

Comiiefului Central a Republicii Socialiste
CRITERIU DE APRECIERE al Partidului Comunist din Cehoslovacia România a plecat în

Danemarca într-o
Dragi tovarăşi,
A MASURILOR APLICATE Com itetul Central al Partidului Comunist Român, comuniştii şi în tre­ vizită oficială

gul nostru popor adresează Com itetului Central al Partidului Comunist
din Cehoslovacia, tuturor comuniştilor si oamenilor muncii din Repu­
ln lr-un magazin (Ic ar- indicaţia comitetului de proprii, sau la Fabrica blica Socialistă Cehoslovacă un cald salut tovărăşesc şi cele mai sincere La invitaţia prezidiului Folketingu-
licole electrice. o cum ­ partid si a organizaţii­ chimică din Orăştie Dacă felicitări cu prilejul îm plinirii a 45 de ani de la crearea partidului dv. lui danez, ca urmare o v i2itei făcute
părătoare urm ărea atenta lor de partid converg in tc opreşti la montaj te In cei 45 dc ani de existentă, Partidul Comunist din Cehoslovacia a in tara noaslrâ în anul irecut de o
funcţionarea unei maşini ultimă analiză spre a- convingi singur că a- condus lupta clasei muncitoare, a forţelor democratic»* din Cehoslovacia delegaţie a Parlam entului danez, o
de spălat rufe „A lbalu v celasi indicator — p ro ­ ceastă măsură a dus la pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce muncesc, pentru indepen­ delegaţie a M a rii A dunări N aţionale
Privi în jur la com i­ ducţia marfă vîndută si o mai bună aproviziona­ denta şi suveranitatea patriei, pentru făurirea societăţii socialiste a Republicii Socialisle România, con­
sia do recepţie adunatei încasată. Ele s-au născut re a acestui com parti­ Poporul român urmăreşte cu simpatie realizările importante o!e oa­ dusă dc Ştefan Voitcc, preşedintele
nd-hoc în jurul maşinii din dorinţa lucrătorilor ment cn piese. Iar cînd menilor muncii din Cehoslovacia în dezvoltarea economiei, ştiinţei si cul­ M A N., a plecat vineri dimineaţa in ­
si stmii nevoia unei iniei noslri, a comuniştilor, maşina rle spălat a tre­ turii, in ridicarea nivelului lor de trai tr-o vizită oficială în Danemarca. Din
destăinuiri „O vecină a penlru ca produsele ce cui exam enul calităţii, delegaţie (ar parte acad. rlr Ştefan S.
mea arc una asemănă­ le fabricăm să fie prim i­ unde exigenta controlo­ Sintem încredinţaţi că prietenia tradiţională dintre poporul român şi N'icolau, vicopreşodinle şi Ion Circel,
toare. M erge ca ceasul. te cu cule mai bune a- rilor este de neînduple­ poporul cehoslovac, reiaţi'!** frăţeşti dintre cele două partide si popoare secretar al M A .N ., prof Tudor lones-
A m vă7.nI ou ! Si . asta preciori dc beneficiari". cat. pe fata fiecărui lu­ ale noastre se vor întări si dezvolta cu succes si in viitor, in folosul am ­ cu si Ion Mărcus. deputaţi, Petre Bu-
m 'rric bine..'1. Dar do Ia materia p ri­ crător citeşti un senti­ belor popoare, al unităţii tarilor socialiste şi mişcării comuniste si m un­ 2 i 15, director în M A N .
citoreşti internaţionale, al cauzei socialismului sl păcii.
. O apreciere a uimi ma si pînă la beneficiar ment de satisfacţie si La plecare, pc aeroporlul Băneasa,
gospodine caro ,,a vă­ produsul parcurge o cale mindric. V ă urâm, dragi tovarăşi, noi succese in activitatea dv., consacrată delegaţia a fost condusă de Gheorghe
rul" cum merge maşina destul de lungă . — Aceaslă m indrie la dezvoltării m ultilaterale a Republicii Socialiste Cehoslovace, cauzei socia­ N ecula si M ia Groza, vicepreşedinţi
dc spălat Dar să ne o- — Tocmai pe ..aceaslă noi. la controlul tehnic lismului şi păcii. t ai M a rii A d u n ă ri Naţionale, G h e o r­
pnm In Uzina „30 D e­ cale'1 am intervenit, con­ de calitate — ne spune ghe Rădulescu, vicepreşedinte al C on­
cembrie" rlin Cuqir, a- tinuă tovarăşul Sasu — inginerul Liviu Gavn.ş, C O M IT E T U L C E N TR A L siliului de M inislri, Grigore G eam ă-
colo unde se lăurcsc ci s-a început cu orga­ şeful serviciului — min- Secvenţă din noua „ d a n te lă rie m etalică'’ a fu rn a lu lu i nr. 8, nu, secrelarul Consiliului de Stat,
pronuzele aceslor apre- nizarea S-ar părea că dria colectivului pentru a flat in construcţie la H unedoara. Foto : I. T E R E K AL P A R T ID U L U f C O M U N IS T R O M Â N Georqe M acovescu, adjunct al m inis­
c'eri adresate dc altfel, n-are nimic comun cu calitate o consemnăm in trului afacerilor externe, de preşedinţi
luluror produselor îea- producţia marfă vîndută cifre care exprimă nu­ ai unor comisii perm anente şi se­
lizate aici. si încasată. Comuniştii mărul rle produse recla­ gativ şi asupra afectivelor m atcă, cretari ai M .A .N , deputaţi, funcţio­
Si dacă maşina de au arătat insă înlr-o a- mate de beneficiari O are care la bovine pe regiune au fost
că SA
spălat „mcrqc ca cea­ dunarc lărgită a celor nu constituie un prilej C R E Ş T E M A N I M A L E M AI asigurate în proporţie rle nurViaî nari superiori din M A N . si M A E .
sul" — cum spunea cum- două organizaţii de bază de mînrlric faptul 80.2 la sută. iar la scroafe de 90 A fost de faţă V iqqo Chrislonsen,
părătoarca. dacă lanţuri­ tinulă la începutul anu­ pentru produsele realiza­ la sută. Pe bună d reptate s-a însărcinatul cu afaceri ad-interim al
le si fusele sînt apre­ lui că unele deficiente ia te in acest an n-am pri­ pus o în tre b a re : De ce în coope­ Danemarcei la Bucureşti.
ciate. loate se daloresc calitate si răm ineri in mit pînă acum nici o ro- rativele agricole din raionul
entuziasmului cu care urmă fată de planul sor­ clamatie imputabilă uz.i- M U L T E Si MAI PRODUCTIVE ! Sebeş, unde pjnă acum s-au ob­ (Aqerpres)
se munceşte în uzină noi ? Desigur, nu ioat° ţin u t rezultate bune d in sectorul
Pentru o exem plificare timental se daloresc sla­ maşinile livrate benefi­ zootehnic, in p rim u l trim estru al
bei organizări a muncii.
e suficient să cităm un M ăsurile luate penlru re ­ ciarilor au trecut deja acestui an n u m ă ru l vacilor a
singur indicator care partizarea judicioasă a în posesia gospodinelor, La indicaţia biroului C o m ite ­ asigurarea bazei furajere, a con­ p o triv it condiţii lor existente, rît scăzut cu 186 capete ? O situaţie
exprim ă in sinteză rela­ comuniştilor pe ateliere unele se află pe drum. tului regional de partid, zilele strucţiilor necesare, sporirea e- şi sarcinilor de plan P a rtic ip a n ­ asem ănătoare poate fi in tîln ită
ţia dintre rezultatele altele in magazine, dar trecute a avut loc o consfătuire fectivelor. îm b u n ă tă ţire a efective­ ţii la discuţii s-au orientat bînc şi in raionul llia precum si în De la Universitatea
frumoase pe care le ob­ si locuri de muncă, pre­ pentru mciuna dintre cir. pe tema rezultatelor obţinute şi lor m atcă prin extinderea selec­ atunci cînd au luat în dezbatere cooperativele agricole de pe raza
cum si acelea care au v i­
ţine colectivul uzinei si ral stabilizarea m uncito­ nu avem emoţii. A fost a sarcinilor care stau în faţa co­ ţiei, în g rijire a şi h rănirea în mod această problem ă în trucît de rea­ oraşului regional H unedoara. serală de marxism-
solicitarea mare a pro­ insa o perioadă cind ne operativelor agricole pe linia corespunzător a a n im a le lo r pro­ lizarea efectivelor planificate de­ P a rtic ip a n ţi la consfătuire p rin ­
duselor — rola l ia pro­ rilor pe schimburi si m a­ obişnuisem cu aceste o- creşterii anim alelor. I.a consfă­ prietate obştească etc. In aceas­ pinde în m are m ăsură buna a- tre care Ştefan D anciu, vicep re­ leninism-Deva
ducţia marlă vîndută si şini, au dus la îm bună­ 'molii Să citez citova ci­ tuire nu participat m edici rle la tă di lecţie au fost citate ca e x e m ­ p ro v i 2 ionare a populaţiei cu c a n ­ şedinte al C onsiliului agricol ra ­
încasată. Plusul realizai tăţirea procesului de pro­ fre. In 1963. nc-au (ost circu m scripţiile veterinare, ingi­ ple pozitive cooperativele a g ri­ tităţi sporite de carne, lapte, ional Orăstîe, Vasile Mopa. m e ­
peste prevederile planu­ ducţie. la depăşirea pla­ neri din cooperativele agricole, cole din  pold ul de Sus, C îlnic. Hnă. ouă etc A reieşit, de pildă, die la eircum seripţia veterinară P R O G R A M U L Z I L E I D E L U N I.
nului atit pc produse, cit reclamate 10.6-1 la sută că deşi au existat posibilităţi, 16 M A I A. C
lui reprezintă sporul dc specialişti ai consiliilor agricole, S im eria, B uria. Boz, Orăştie şi
si pe sortimente. din maşini In 196-1 re- altele. P a rtic ip a n ţii la consfătui­ m a jo rita te a u n ită ţilo r din raio a­ Răhău, Olieorqhc Oprinescu. se- Secţia economie, anul II , orele
produse care au luat clamatiile au scăzut la cadre cu munci dc răspundere de rre tn r al C o m ite tu lu i raional de 17- 20. predare, sala S fa tu lu i popu­
drumul beneliciarilor Slind de vorbă cu oa­ 13.RJ la sută. pentru ca la uniunile cooperativelor a g ri­ re au scos însă în evid enţă şî o nele B rad. llia şi oraşele regio­ pa rtid Haţeg si alţii au a rătat că lar oraş Deva.
înainte rle vreme si pen­ menii rare lucrează pe în anul trecut să fie re­ cole şi alţi factori chem aţi să seamă dc neajunsuri care se m ai nale H u n e d o a ra si Deva nu şi-au la baza sporirii efectivelor m atcă Secţia economie, anul I I I , orele
realizat încă efectivele de bovine
tru care uzina a încasai fluxul tehnologic al m a­ clamate doar 6.63 la sută contribuie la buna desfăşurare a m anifestă pe linia creşterii nu­ trebuie să stea o preocupare sus­ 18- 21, sem inar — sălile (le curs ale
sumele respective. şinii de spălat rufe afli din produsele fabricate. m uncii in acest sector im p o rta n t m ă ru lu i şi a produ c tiv ită ţii a n i­ p lanificate Dc asemenea, în ra ­ ţinută pentru trecerea tin e re tu ­ Şcolii generale „Dr. P. G ro z a “.
Ce a condus Ia re a l!- că uneori au intimpinal In primele patru luni al agric u ltu rii regiunii Au mai m alelor. In acelaşi tim p eî au ioanele Haţeg şi Sebeş realizarea lui fem ei la categoria a n im a le lo r P R O G R A M U L Z I L E I D E
7.area peste plan a 205 greutăţi din partea unor din acest an am atins un participat tovarăşii George H o- făcut propuneri preţioase pentru n u m ă ru lu i dc porcine s-a făcut productive, fn acest scop este M A R Ţ I , 17 M A I A. C.
i maşini de spălat rufe, întreprinderi care cola­ record, dacă poate fi nu­ moştean. secretar a! C o m itetului perfecţionarea org a n iză rii pro­ în proporţie de 96.8 şi respectiv necesar să se facă peste tot lo ti­ Secţia economic, anul I. orele
89 la sută. O cauză im portantă
3050 m diferite lanţuri borează la realizarea a- mit a$a : doar opt maşini regional H unedoara al P C R . . ing. cesului de producţie în sfera zarea întregului efectiv de viţele 18-21, sem inar — sălile de curs
articulate si 1.680 fuse reslui produs, datorită au produs qreutăli gos­ A u re l Nîstor, m e m b ru al biro­ creşterii anim a le lo r, astfel îneît a norealizării efectivelor constă apte pentru reproducţie. De ase­ ale Şcolii generale „Dr. P. Groza".
pentru rinq ? .,Un înireq nelivrării la timp a pie­ podinelor N'-aş vrea să ului C o m itetului regional H u n e ­ zootehnia să devină un sector a- în fă p t u i că n u m a i în p rim u l t r i ­ menea, se im pun e o m ai m are Secţia filozofie, anul I. orele
complex rle măsuri — ne selor Căutările pentru se creadă că ne ferim dc doara al P C R preşedinte al ducâtor de m ari venituri. m estru al acestui an unele coope­ preocupare faţă dc îm bun ă tă ţire a 18-21, s e m inar — sâlrile de curs
rative agricole au va lo rific a t pc
răspunde tov. Dumitru elim inarea acestor greu­ răspundere, dar nici a- C onsiliului agricol regional, acti­ piaţa neorganizată un n u m ă r de n atalităţii, selecţiei. scăderea ale Şcolii generale „D r P. G ro z a 1'.
Sasu. secretarul com ite­ tăţi au condus la găsi­ rrste defecţiuni nu ne vişti de partid şi de stat peste 30(1 bovine şi aproape 1 600 procentului de m o rta lită ţi etc. Secţia construcţie de partid a-
tului de partid — m ă­ rea de soluţii care au sînt imputabile pentru că In cadrul consfătuirii a fost Efectivele de animale nul I. orele 17-19, predare — sala
porcine. De asemenea, s-au fă ­
suri care au vizat rilm i- înlăturat deficientele U- ele s-au senma'at mai a- prezentat un referat din care a cut în mod nejustificat şi unele I. M A N E A de şedinţe a C o m itetului orăşe­
ciîal^a producţiei in fie­ nele piese cum sînt pil- les la motoare şi Ia alte reieşit că de la începutul anului la nivelul sarcinilor sacrificări penlru consum ul in ­ A. P O T O P E A nesc al P. C. R — Deva.
care secţie. ' realizarea nia de la bazinul centri­ Dies° pe care nu le fa ­ şi pinâ in prezent, in m ulte u n i­ tern. Aceasta dovedeşte o insu­ (C ontinuare în pag. a 3-a)
planului sortimental si fugii. distribuitorul de bricăm noi. tăţi. sub în d ru m a re a org a n iza ţi­ Lma din problem ele principale ficientă preocupare şi un slab
îmbunătăţirea calităţii apă. capacul cenlrilugii ilor de partid, consiliile de con­ dezbătute în cadrul consfătuirii control din partea consiliilor a-
produselor noastre. T o a ­ si altele, care erau pro­ S i'O F a fost m odul în care s-au preo­
te măsurile pe care le-aii duse de uzine colabora­ ducere au organizat m ai bine cupat consiliile de conducere şi gricole pentru consolidarea fe r­
luat conducerile tehnice toare mai îndepărtate so m unca in zootehnie Este vorba specialiştii din unităţi pentru m elor z.ootehnire.
ale secţiilor si uzinei la fac acum cu mijloace (Continuare in pag a 3-a) de o preocupare susţinută pentru sporirea continuă a şeptelului. Toate acestea au influenţat ne­
C E T Ă Ţ E N I I D E S P R E :
PAGINA 2 RAID -AN C HETÂ
PRIN UNITĂŢILE <£) R O M A . — l-n invilaha U n i­ bleme ale filozofiei m arxist-Ieni*
SEZONUL TRUFANDALELOR HUNEDO AREI versităţii rlin Torino. profesorii N. nişte.
Lascu si C Daicovicm de l<i U n i­
La 13 mai, acad prof. C. Ionescu-
CU LTURA clu de conferinţe pentru studenţi si G ulian a făcut în cadrul consfătui­
versitatea din Clui au linul un ci­
rii o inform are asupra activităţii fi-
corpul didactic pc teme ale lite­ lozofice desfăşurate In România în
.,Dum nea\oaslră. cr doriţi V să introducem în m agazin m ă rfu ri în E greu sâ exp u n e m aici părerile raturii latine şi arheologiei. ultim ii ani şi asupra principalelor
A R T Această în trebare adresată in - Gusturile c a n tită ţile pe care le considerăm că tu tu ro r cetăţenilor solicitaţi să ne Prof. N. I.ascii. prorector al U n i­ probleme care 'vor fi abordate în
„trec" in ziua respectiva. în acest fel
răspundă în cadrul raid ului — a n ­
tr-un mod 4>Iin de solicitudine,
am auzit-o în toate cele 8 u n i­ ele îşi m enţin prospeţimea chetă organizat în ziua de 9 m ai Ia versităţii clujene, a oferii rectoru­ anii imediat următori
tăţi de desfacere a legum elor şi gestionarilor Pe uşa unităţii nr. 23 (gestionar H unedoara. C oncluzia un a n im ă o lui Universităţii din Torino, M ario
© S O F IA . — Deleqaţia de scrii­
fructelor din oraşul regional D u m itru C alotă) orarul precizează consem năm în n u m ai două cuvinte : Allara, o seric de publicaţii ştiin­ tori români, în frunte cu Lucia De-
ţifice ale profesorilor din Cluj.
® Un succes H unedoara, vizitate cu p rile ­ La unitatea nr. 12 este gestionar că in zilele de luni du p ă -a m ia zâ este „Sîntem m u lţu m iţi". melrius, care face o vizită în Re­
ju l raid ului — anchetă orga­ tov. Ion Gheorghe. M ag azin u l curat, închis. La ora 17 m agazinul îşi p ri­ © M O S C O V A . — La Institutul publica Populară Bulgaria, a avui o
al cinematografiei nizat dc redacţia noastră. bine gospodărit, m ă rfu rile proaspete, meşte lotuşi clienţii. rle filozofic al Academici dc Ştiinţe întrevedere cu un qrup de scriitori
Şi penlru că ne a flă m In plin
— E o obişnuinţă să „nu respectaţi
spălate şi a ra n ja te cu gust. fac o im ­
lucrările din .Sofia.
a U R .S S ., se desfăşoară
sezon al trufan dalelor, ne-am presie plăcută. pro g ram u l'1 ? — în tre b ă m noi. Ceva despre consfătuirii directorilor institutelor
româneşti interesat îndeaproape de felul — Lucraţi de m u lt la această u n i­ — A v e m încă m u lte roşii, salată, rle filozofie din unele ţări socialis­ © Prezente la toate marile e x ­
cum sînt aprovizionaţi cetăţe­ tate ? epapă verde. Ele trebuie desfăcute operativitate te Din tara noastră participă arad poziţii si tîrguri internaţionale — la
nii H unedoarei cu legum e şi — De circa 4 ani. In meserie însă, cît m ai repede. A ltfel, tot clienţii vor prof. C. lonescu-Guiian. directorul W ashington, Tokio, Londra, Leipzig,
zarzavaturi proaspete. de vreo douăzeci de ani fî n e m u lţu m iţi. M a i e încă ceva : de M u lţi dintre tovarăşii cu care am Institutului dc lilozofie al A cade­ Frankfurt pe M ain etc. — cărţile
H A I D U C I I In terlocutorii noştri — circa — C u m reuşiţi să m enţineţi tru ­ obicei proviziile de dum in ica din c ă ­ stat de vorbă au considerat însă că mici Rppiihlicii Socialisle România
o sută de cetăţeni — au fost fandalele aşa de proaspete ? m ara gospodinei sînt pe term in ate lucrătorii din acest sector al com er­ şi doctor Gh. Dobrc, sef de sector româneşti sint traduse pe toate m e­
gospodine, m uncitori, intelec­ — In meseria noastră depinde de lunea, ia această oră. Asa că... vrem ţului socialist m ai au rle rezolvat un ridianele, înreqistrînd mai bine de
)a Institutul de cercetări economice
1 200 de titluri. O pera lui Sadovea-
# Poşta literară tuali. oam eni dc diferite vîrstr gust, de simţ. E m are lucru să satis­ să p re în tîm p in ă m un „gol" pe care im p e d im e n t : prospeţim ea tru fa n d a ­ ol Academiei Republicii Socialisle nu esle tradusă in peste 50 de ţări.
şi profesii. faci loate solicitările. Ne străduim l-a m sim ţi şî noi în ziua urm ătoare. lelor A m solicitat deci şi părerea
La unită ţile nr. 6, nr. 1 şi 2 din România. poeziile lui Eminescu în 30 de limbi.
<f Revedere (schiţă) piaţă, nr. 7 şi nr. 28 am în tîln it a- tov. Ion Bozdoc, şeful serviciului co­ Obiectul consfătuirii este o infor­ Creangă în 28, la fel teatrul lui Ca-
m ercial de la O .L .F H unedoara.
ceeaşi g rijă pentru sacosa gospodinei. — Noi ne străduim să satisfacem mare reciprocă asupra activităţii in ragialc, rom anele lui Rebrcanu, o-
C urăţen ia, expunerea c ivilizată a tru ­ cît m ai deplin toate cerinţele. De a- domeniul celor mai importante pro­ pera lui Tudor Arghczi.
! fandalelor, servirea prom ptă sînt şi ceea. am încheiat contracte cu O .L.F.
c ? V ţ aici la ele acasă. De unde se vede
v. | că gusturile gestionarilor încep să C a la fa t. A le x a n d rin . A rad, Argeş,
ţină cadenţa cu cele ale c u m p ă ră ­ A lba, Orăştie etc.
i torilor. Preconizăm , (le pildă, ca zilnic sâ 'm m
desfacem prin m agazinele noastre
(pentru început, bineînţeles) cite « a e l i T y f W M M
( I 200-300 kg. roşii. D upă 20 m ai vom
„Sîntem mulţumiţi introduce cartofii şi varza tim purie.
D in discuţiile cu tov. Bozdoc am
Pe fu rn alistu l Ştefan Toth şî m e ­ desprins concluzia că la O L. F. H u ­
canicul de în tre ţin e re A u re l R âdu- nedoara există preocupare pentru
canu de la C. S. H unedoara îi In tîl- buna a provizionare a o a m enilor
38 Concediu nim la unitatea nr. 12. m uncii cn legum e şi za rza v a tu ri de 1
sezon.
— Sîntem .clienţi obişnuiţi ai a-
cestui m agazin — ne inform ează ei. M a i există însă un „ce". In regiu­ f â r S a r v - î J S n n
întotdeauna găsim m ă rfu ri proaspete, nea noastră sînt destule u nităţi a g ri­
plăcut, de sezon. D upă cum vedeţi chiar şi cole care au început sâ livreze cea­
pă, usturoi, verdeaţă. Poate că apro­
roşii, castraveţi...
În văţăto area Dom nica Pitea venita vizionarea de la aceste un ităţi ar sa­
sâ se aprovizioneze de la unitatea tisface mai deplin una din cerinţele
reconfortant nr. 1 din piaţă, ţine să precizeze : h u n e d o re n ilo r: prospeţimea. O p e ra ­
— A provizionarea cu tru fan d a le tivitatea în a provizionare — consi­ V ,
s-a îm b u n ă tă ţit foarte m u lt faţă de derăm noi — trebuie să prim eze a-
anul trecut G ăsim totdeauna în c an­ cum m ai m ult ca oricînd C u sigu*
W m
tităţi suficiente ‘.alată, castraveţi, rnnţâ că n u m ă ru l celor ce se lovesc t W W â A <
verdeaţă, spanac, ceapă şi usturoi
B SPORT verde, ridichi de lună. azi de acest im p e d im e n t a r scădea , I T A L I A — In foto : Aspecte ale pavilio n u lu i românesc de Ia T îrg u l
sim ţitor.
Aspecl de Io magazinul dc desfacere a legumelor şi fructelor din Şi părerea tovarăşei Fănica V ă d u ­ in ternaţional de la M ila n o .
Deva. va (casnică) este aceeaşi. A. D A V ID