Page 44 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3535 |
“ ------- ------------“

IO N P I L L A T

Cu 75 de ani în u rm ă s-a născut conturat el m ai tîrziu, pu rtîn d a m ­ Ion P illa t este un adept al clasi­
Ia Bucureşti Ion P illa t, poetul care prenta unor puternice in filtra ţii cism ului, al e c h ilib ru lu i şî a rm o ­
a îm bog ăţit şi a p rim e n it lirica sim boliste şi parnasiene din lite ra ­ niei, asem uindu-se, te m p e ra m e n ta l,
noastră d in tre cele două războaie tura pe care a frecventat-o. „Ele — cu V asile A lecsandri. D espre aceşti
m o ndiale cu creaţii rem arcabile, că­ spune P illa t în „ M ă rtu ris iri" — nu scriitori T u d o r V ia n u spunea că
rora tim p u l nu le-a putut fura nici au fost rodul p îrguit al sufletului „se găsesc în situaţia de a degusta
p înă azi din frum useţe. şi al p â m în tu lu i autohton, ci punctul lum ea în loc de a o scorm oni p înâ
P rim e le patru clase p rim a re şi silit al c reieru lui şi al bibliotecilor la tem e lia şi rostul aşezărilor o m e ­
trei de liceu le-a făcut in p a rtic u la r străine". neşti".
la Piteşti ; în contin uare a u rm a t O dată cu a p a riţia vo lu m u lu i „Pe U n e o ri poetul este atras şi de rea­
cursurile liceului „S fîntul Sava" din Argeş in sus" (1923), se produce un lită ţile sociale, deloc tra n d a firii. al<»
Bucureşti după absolvirea căruia, re v irim e n t în creaţia poetului, ca­ satului, ereîn d cîteva m icrobiografii
în 1905, a plecat la P aris pentru a-şi racterizat prin redescoperirea şi revelatorii ale unor oam eni care due
continua studiile. R ezultatele obţi- ancorarea pro fu n d ă în re a lită ţile o existenţă aspră şi precară.
. nute aici sînt excepţionale : două rom âneşti, prin îm bog ăţirea neaştep­ „Cu m in a stau la gură, şi
bacalaureate (in m atem atică şi in tată a gam ei de sentim ente şi a re- tăcută.
filozofie) şi două licenţe u n iv e rs i­ Desculţă şi cu părul sub
tare (una în istorie şi geografie, iar basma
cealaltă in ştiinţe juridice). Nu te ui(a la faţa m ea trecută
A n ii petrecuţi la P aris au lăsat Pc v re m i la horă în flo re a şl ea.
urm e adinei asupra personalităţii A L B U M N ecazuri de m uiere, cum sînt
poetului, înlesnindu-i contactul cu sute...
Ideile care frâ m în ta u F ra n ţa d in a ­ De-o v rem c-nco acc-m i u m blă
intea prim ului, război m ondial, cu COMEMORATIV o m ul beat
tendinţele diverse care caracterizau V iţic a c bolnavă... cilii
lite ra tu ra şi arta epocii. A ici şi-a s -a ju tc ?
fo rm at o bogată cultură aud iin d pro­ Pe cel m ai m ic dc Paşti l-a m
fesori şi filozofi cu n u m e sonore, cuzitei de Im a g in i poetice. P oetul în gropat"
vizitin d m o n u m e n te de artă, citind devine m ai sim plu, m ai sentim en­ („Ile a n a lui Io n")
cu nesaţ scriitori prodigioşi : Lecon- tal, m ai autohton, este atras de p e i­ Ion P illa t a devenit un tra d iţio ­
te de Lisle. H e re d ia . M a lla rm £ , V e r - sajul ferm ecător al patriei, de tre ­ nalist care deplîngen v re m u rile de
R E T R O S P E C T I V A laine, B audelaire, Gide, W ild e , Poe cutul ei istoric, de obiceiurile şi t r a ­ odinioară însă nu sub aspectul so-
Slăvesc partidul ş a . S ub im presia puternică lăsată de d iţiile poporului — în tr-u n c u v în t cial-politic, ’ ei sub cel filozofic, de
dc tot ce com pune fiin ţa noastră
p e rin d a re nepotolită a g en eraţiilo r,
U N l l l D E C E N I U c a ted rala N o tre -D a m e şi sub im ­ naţională. C u un suflet „ fo rm a t deşi, teoretic, era adversarul tra d i­
A c u m îm i caut cu sfială slova periul unor uşor vizib ile in flu e n ţe m a i m u lt din scnînuri deci! din ţiei m oarte, închistate, care nu ac­
Se în tîln iseră în > sala C lu b u lu i m i­ cere în revistă a creaţiilor celor pes­ Şi aş dori ca a rip ile ei livreşti. în d ecem brie 1006 a com ­ fu rtu n i" — cum spune A u re l Rău — ceptă inovaţia. Este acesta şi un t r i­
nie r din Lupeni. U n ii, d upâ m u lţi te HO de m e m b ri ai cercului de artă S-o poarte spre B anal şi spre M oldova pus p rim a sa poezie, in titu la tă „In P illa t este atras de la tu rile lu m i­ bu t dat cure n tu lu i „gîndirist" în
ani, a lţii se vedeau zilnic; toţi erau plastică, a celor şase tineri plecaţi Şi pe întreg cuprinsul patriei. c atedrală". In 1911 a debutat la re ­ noase ale vieţii, de peisaje încărcate alb ia căruia a alu necat poetul. In
cuprinşi însă de aceeaşi em oţie, de de aici la studii superioare pentru vista „C o n v o rb iri literare**, condusă de culori şi arom e, de bogăţiile v o lu m e le „Satul m eu* şi „Biserica
bucuria în tîln irii a-si desăvirşi talen tu l şi a celor 14 Aş vrea ca tot poporul sâ-m i audă dc T itu M aiorescu, ia r un an m a i toam nei. Totuşi unele versuri sînt de a ltă d a tă ' m ai ales, el devine un
Aceşti oam eni, care în tim p u l lor copii care se iniţiază acum in m în u i- A cum , dc ziua scum pului partid, * tirziu i-a a p ă ru t p rim a culegere de străbătu te de o uşoară m elancolie e xponen t m ă rtu ris it al o rto d o x is m u ­
lib e r schim bau pichauieru l, rindeaua rea penelului. C u vin tele ce cu respect $1 trudă versuri in titu la tă „V isări p â g in e ', pric in u ită de curgerea in exorabilă lu i.'
sau m istria cu pensuîa, pentru a i- G ra fic ia n u l Iosif T e llm a n n e m in - Cu bucurie azi le-ani potrivit. p rim ită cu m u ltă c ăld u ră de A l. a v re m ii, de dispariţia acelora care P a ra le l cu activitatea poetică, P illa t
m o rta liza pe pi uz A aspecte din m u n ­ dru de elevii lui. îşi am inteşte cum . Macedonschl, care îl socotea pe i-au în c o n ju ra t şi înseninat copilă­ a scris num eroase articole şi eseuri
ca şi via ţa tova ră ş ilo r lor, s-au în tîl- în u rm ă cu zece ani, şapte te m erari P artid u le . Iubit al meu părinte! P illa t „un foarte m are poet pe ria. A sem enea versuri sînt antolo­
n it pentru a sărbători* un deceniu de se încum etaseră a lua în m în ă pen- Eu sînt vlăstarul tău în m u g u rit care R o m â n ia îl aşteaptă".' gice : p riv ito a re la fenom enul lite ra r pe
vo lu m e
care le-a strîns in două
activitate. 1 sula şi a începe să „mîxgăleaseâ" Şi m -ang ajez ca şi de azl-nain te In 1913 s-a întors în patrie hotă- „Tot m ai m iroase via a („P ortrete lirice** şi „T ra d iţie şi lite ­
A u trecut în revistă toate tablou­ pinza ce li se p ro fila în faţă. Copiii M u n c in d , să le slăvesc neobosit. rît să se dedice pasiunii care-l m is­ lâniilos şi ronrnă, ra tu ră ") şi o scos, fn colaliornre cu
rile, au com entat pe lari,' unele din au crescut şi, îm p re u n ă cu ei, Iosif S U R D U C A R O L tuia — scrisul — însă aici n-a găsit Mustos a piersici coapte şi Perpessieius, citeva antologii de v e r­
ele. S -au oprit lung rin fa ţa to v a ră ­ T e llm a n n , conducătorul cercului. L u ­ elev Ia Liceul din Sebeş liniştea necesară pen tru că, o dată crud a foi dc nuc...
şilor lui T u d o r G a lu ' pe care i-a i- crările lor mi devenit cunoscute pînâ cu in tra re a R o m â n ie i în război, a V ezi. din zăvoi sitarii spre suri ale poeţilor noştri : „A ntologia
m o rta liz a t în tabloul « V en ind din departe pe m eleagurile lu m ii. fost m o b iliz a t şi re p a rtiza t ca o fiţe r alte veri sc duc toam nei" (1921), „Antologia poeţilor
şut"; în faţa constructorilor lui S i­ La Londra şi V arşo via, la toate de leg ătură la m isiunea m ilita ră Ce vrea cu m ine toam na pe de azi" (1925) si „C artea dorului"
ni ion, Costea din „N ou l peisaj" şi .P e bienalele organizate de C.C.S., picto­ Certitudine franceză. dealuri dc n iă-ntoorn ă ? (1934)
şantier", în faţa tab lo u lu i lui Ion rii am ato ri din Lupen i sînt prezenţi, D u p ă război a v e n it din nou în („In v ie ') V a lo rific a re a m oştenirii literare
T îrc ă .S o n d o rii", au a d m ira t auten­ lu crările lor sînt com entate pe larg • B ucureşti de unde n-a m ai plecat sau : lăsate de Ion P illa t. concretizată
ticitatea personajeJor lui Iosif M a r-, de către vizitato ri şi c h ia r de unii C u m apele ce clocotesc la vale p înâ la sfîrşitul vieţii. M o a rte a t im ­ „Şi cînd. tîrziu. lungi u m b re prin a p a riţia în 1965 a unei m asive
ton din „ L a gura m inei". critici de artă. Ia r titlu l de „cerc* N u se întorc sâ curgă spre izvor; purie, survenită in a n u l 1945, la se vor culca pc lunci culegeri din creaţia poetului, p re­
D a r pu n ctu l de atracţie al retro­ fruntaş" pe tara vine să întregească C u m soarele dc viaţă d ătăto r vîi*sta de 54 de ani, l-a făcut să-şi C în d gol va fi cireşul ia r luarea tu tu ro r fru m u s e ţilo r d u ra ­
spectivei l-a constituit lu crarea pic­ m unca pe care pictorii a m a to ri au N u-şi stinge raza strălucirii sale; părăsească condeiul, care nu era cerni plin dc stele, bile smulse dîn sufletul său cald şi
to ru lu i a m a to r Czatai. E m il, .P e is a j depus-o de-a lungul multor ani încă secătuit.. B unicii i-aş aduce acasă gingaş, care nu întotdeauna a fost
industrial" care. recent, la a lV - â La îm p lin ire a a zece ani de la în ­ C u m v u ltu rii nu sc opresc din zbor O p e ra sa poetică se în tin d e pe coşuri grele... senin, constituie un act de pictate
bienală de artă plastică, a o b ţin u t fiinţarea cercului de artă plastică au De team a stîncilor ivite -n cale; parcursul a patru decenii şi c u p rin ­ D e-aş m ai avea bunică şi m ai m u lt decît lăudabil.
p re m iu l II, în tre c in d pe m u lţi m î- ţin u t să fie prezenţi şi V io re l Vasile. C u m niciodată albele petale de peste 15 v o lu m e de poezii o rig i­ sufletul de-a(unci !
n uito ri ai p e n e lu lu i din ţara prezenţi H olas T ib e riu , Sculy Felicia, Petrişor N u le pătează u m b ra unui nor; nale : „V isări pâgine" (1912), „E te r­ („Cireşul") A L E X A N D R U R A L G R A D E A N
cu lu c ră ri în sala D a i Ies din C a p i­ V a le ria , M îrz a L iv iu , C zatai E m il — nită ţi de-o c lip ă 0 (1914), „A m ă g iri"
tală. p rin c ip a lii in iţiatori ai cercului, cît N ici din în a ltu l ccr al ţării m elc (1917), „ G ră d in a în tre z id u ri' (1919),
Ş iru l p re m ia ţilo r e com pletat de şi studenţii de la In s titu tu l .J. A n - N u se va stinge raza Koşiei Stele „Pe Argeş în sus" (1923), „Satul m eu"
cele două p re m ii 11 obţinute pentru dreesen' din C lu j — Costea Sim ion. A prin să dc P a rtid u l Com unist. (1925), ‘„Biserica de a ltădată" (1926).
grafică de Bociu G heorghe şi Pîss M o in u n g M a ria , Crişan M a ria , Bâ- „ L im p e z im i" (1933), „Poem e în tr-u n
M in e rv a pentru liw ogravu rile „A u to - loi N îcolae, care au plecat din acest N u se va stinge stcm a-nţclepciunii vers" (1935), „ Ţ ă rm pierdut" (1937),
poi'tret" şi „O ş c n i', de p re m iile I I I cei-c. Ce Patriei li dă cinstirea lu m ii „ U m b ra t im p u lu i' (1940), „ Îm p lin i­
pentru gra fic ă ale lu i Balaş Ion eu V iz ita to rii retrospectivei au notat Şi m?e; dem nitatea că exist. re" (1942). „C u m p ă n a dreptăţii"
lu crarea .L a b ir in tu l subteran" şi H e - în cartea de im presii cuvinte calde, N E C U L A I C H I R IC A (postum ă) şi altele.
gheduş La ză r cu „Roade". L u c ră rile “izvorite din adîncul in im ii, cuvinte C ercul lite ra r „Flacăra" P rim e le v olum e de versuri nu
„ M in e r", a lui Bociu G heorghe şi de îm b ă rb ă ta re pentru intensificarea d in H u nedoara sînt re prezentative pentru u n iv e r­ ^ U T C R
„Culesul fru ctelo r", a lui Popovici a c tiv ită ţii de creaţie a pictorilor a- sul liric pilla tia n , aşa cum ni s-a
V a le ria s-au intors de la bienala cu m ntori. u rîn d u -le ca m unca lor să
cite o m enţiune, rod al m u n cii de­ aducă n u m ai bucurii şi laude m in e ­
puse de ei. rilo r oraşului nostru din m ijlo c u l că­ 2 - ...*** Ceea ce caracterizează aproape duce cu gîn d u l la poezie ?
R etrospectiva unui deceniu de rora s-au ridicat. toate c reaţiile ce ne-au sosit in u lti­ In cc-l priveşte pe tov. Jude foan
m uncă a cercului plastic din Lupen i E U G E N r o r A U n u l d in tre exponatele de v a ­ m a vre m e este tem atica lo r oare­ din A lm a ş u l M ic — Pocniţa, ra io ­
a constituit şi un bun p rile j de tre ­ electrician la m in a Lupeni ş.r . t loare ale bibliotecii B a tth y a n e u m cum com ună. M a i toţi autorii aces­ nul Orăştie, apreciem intenţia de
din A lb a lu lia este şi acest, m a ­ tor lucrări îşi propun să aducă un
a-.şî e x p rim a g în d u rile in poezie
f flr ***«&«»» I $ . nuscris din secolul X V I I I . El are sincer om agiu P a rtid u lu i C om unist d a r l-a m sfătui să continue în pro­
. . la început un c alen d ar cu m in ia ­ R o m â n , la cea de a 45-a aniversare. ză, pentru că face m ai bine. Ne a
H u n e d o a r a ţj • •» turi reprezentînd ocupaţiile oa­ „Sint unul din cei m u lţi, care în ­ dem onstrat-o scrisoarea care poves­
m e n ilo r din fiecare lună a anului.
. ana: «ţ»- cearcă, dînd glas p o rn irilo r lă u n tri­ teşte „necazul" te le v izo ru lu i de m u lt
ce, să-şi aducă c o n trib u ţia la sărbă­ defect de la m in a H a n c ş !
O raşul palpită in ritm u ri de ja r torirea m a re lu i e v e n im e n t care se S trofa care ne-a trim is-o loan
C u zboruri de p u rp u râ -n largi curcubee 13 ^ II . apropie — îm p lin ire a a 45 de ani de G rig o rc B ălan din A lm aşul Mic —
Şi flăcări ţîşnind, taie spaţii fugar • | la crearea P a itid u lu i C om u nist Orăştie, este p ro m iţă to a re Ea v i­
S ă-ajungă la tîm p lclc căii lactee. 3; ;
R om ân " — ne scrie tov. Rcm us brează de sinceritate şi căldură.
f C îm p e a n u din C ugir, o dată cu poe­ Tocm ai aceasta ii da auten tic ita te şi
In fiecare şarjă un cîntec dc b ă r b a t ; efcii rm ■ >■: ) • zia in titu la tă „P a rtid u l", din care valoare. O reproducem cu plăcere :
In fiecare floare-un strigăt d e -m p lln ire ! . ...t F0LCLW cităm p rim a strofă : Eu n-am să-ţi ciu l din
In fiecare gest un crez nestrăm utat, „ L -a m întâlnit în com binat. ferm ecate strune
In fiecare cîntec — o şarjă şi-Q Iubire! Pe m agistrale com uniste, Şi nici n -a m să-lr vorbesc în
C u v în tu l lui în a rip a t grai ales
E. E U G E N l > ‘vra
i n W • — Energice p orniri a dat Cî am să-ţi cînt un cîntec.
C ercul lite ra r „Flacăra" •.-V r ■ ffl& M tt* ■ HNEDQRE1W în tre c e rii socialiste". cum se spune.
din H u nedoara V ers u ri izbutite conţin şi strofele D in adîncul in im ii purces.
c e u r i > i urm ătoare. Păcat însă că poezia nu A tît ? A v e m im presia că poezia
este u n ita ră ca realizare. nu este te rm in a tă , că acest cîntec
Cîntec In poezia „ M ii de flori", vechiul purces „din adîncul in im ii" nu este
U N S U C nostru colaborator Ion Popa S tfm i- spus pînă la capăt.
ieşti din O răştie, reuşeşte în bună
A ş te p tă m
de la dum neavoastră
A L C IN EM A T O G R A FIER O M A N EŞ T I H A I D U C I I 51 I a r v e r d e l o i d e v i f ă m ăsură să realizeze un cîntec de noi creaţii.
A l e i n e led, d r a g u l H fi s lă v iie partid u lu i. D e la Liceul din Ilia ne trim ite
C u m s u r î d e m i I n s o a r e R e m arcabilă, prin in editul ei, nl două poezii interesante elevul M i ­
In vestigarea acestei tem e nu este istorice, fiin d m a i degrabă necesară tăiată şi creionarea puternică, m e ­ c h ia r cu participarea noastră, a spec­ Ţ a r a m e a , q i ă d i n ă t - n I l o a t e , se pare im aginea poetică din strofa resei! ( an — „P a rtid u lu i" şi „ P rie ­
nouă în c in e m a to g ra fia rom âneas­ reflectarea pe peliculă a gin d irii m ora b ilă , a unor personaje solide tatorilor. C ă p a r i i d u l m e u c e - l d r a g u rm ă to a re : tenie". M a i izbutită este prim a , d a r
că. P rin 1929, a m a i ru la t pe ecra­ poporului care a ridicat haiducia încadrate în tr-o atm osferă plină de D ru m u l de la tră d a re la răzbu­ A s ă d i i p e - a l s ă u m e l e a g M ii dc stele ca ru b in u l nu în aşa m ăsură îneît să fie p u b li­
nele rom âneşti un „H aiducii*1, re a li­ la n ivelul de sim bol al aspiraţiilor veridicitate. îm b in a re a celor două nare e u rm ă rit de regizorul D inu T r a i u l n o u sl f e r i c i r e a , L u m in c a ză -a l ţării cer cată integral.
zare în d ră zn e a ţă şi te m e ra ră , eon- sale de libertate şi dreptate. la tu ri e organică, ca este aceea care Cocea cu o pasiune puternică, d u b ­ B u c u r i a f i - n l r ă / l r e a . Ş i-a ltc m ii nerăbdătoare Dacă azi spre şcoală m ă -n d re p t
ţin in d reale v irtu ţi pentru acea v re ­ F a p tu l că s-a reuşit în m are m ă - dă unitate şi esenţă film u lu i. Facem lată de exigenţă şi sim ţul m ăsurii. B at In P o rţile dc F ie r Ş i-n v ă ţ cum se struneşte
me. F ilm m ut, „H aid u cii" avea a - «ură acest lucru, ne în d e a m n ă să o disociere num ai pentru uşurinţa A cţiunea nu ne oboseşte deloc, Culeasă din comuna Petreşti de A lă tu ri de acestea se întilnesc şl atom u l.
tunci o d istribuţie interesantă, schi­ considerăm recenta producţie a stu­ analizei. fiindcă ni se oferă exact cît N1STOR N'IC O LA E e x p rim ă ri prozaice, fă ră în cărcătură Dacă roade-nzccite dă pom ul
ţa personaje trainice, veridice, c u ­ dioului „Bucureşti" un m om en t im ­ A cţiunea, deşi poate fi redusă la este necesar şi frum os, de la prim a elev la Liceul din Sebeş em otivă, declam atorii. Ş i-n v in g ă to r în (oale c om ul.
prinse însă în tr-o acţiune plină de portant în cinem atografia rom â­ num ai cîteva elem ente, nu este to­ scenă pînă în final. Se im pun e o m ai atentă apleearo E că p a rtid u l
patetism exagerat şi gesturi „eroi- neasca de evocare a trecutului isto­ tuşi o schemă — pretext, cl o bună Cea de a doua latură, persona­ asupra versului. N u vă lăsaţi furat condusu-nc-a drept
ciste". L im ite le sînt m ai m u lt ale ric al poporului. parte din substanţa însăşi a f ilm u ­ jele şi atm osfera generală, este )a Floare de uşurinţa de a versifica. (A tenţie, Aici, această form ă inversă, folo­
epocii, vechiul film , din care tele­ R ealizat după un scenariu colec­ lui. T ră d a re a , enu n ţa tă în pregene- fel de bine realizată ca şi acţiunea. a versifica nu însem nează în totdea­ sită la finele u ltim u lu i vers, nu ni
viziunea o proiectat recent cîteva tiv, al autorilor Eugen B arbu, N ico- ric, işi cere o răzbunare. F ilm u l se H a id u c ii evoluează în cadrul lor una a scrie poezie !). se pare prea fericită, lăsînd im p re ­
cadre, dovedind succesul ab o rd ării lae M ih a îl şi M lh a i Opriş, film u l îşi va axa pe această răzbunare, p re ­ n atural, al m in u n a ţilo r codri stră­ Ceea ce ne trim ite tov. A u re l Bol- sia de ceva forţat, im p ro p riu .
unei asemenea teme. păstrează caracterul de a venturi, gătită cu talent, m ăsură şi discer­ vechi, unde a p a ra tu l de film a t se înfloritoare dor. tot din O răştie („P rim ă v a ra a Tn ceea ce priveşte „P rietenia" a m
In istoria poporului nostru, h a id u ­ cup rin zîn d însă profunde im p lic a ţii nământ. E, în fond, o a v entură, dar dispensează de a rtific iile de decor sosit", „De cînd p artid u l a venit", şi re m a rc a t cîteva im agini frum oase,
cii au constituit un elem ent trainic, sociale, grevate pe fundalul d o m n i­ o a v e n tu ră posibilă, în care credem. şi lu m ină. Cîntccele lor. „zise" cu „Cintă puiul cucului") reţine a te n ­ d a r şi b an alităţi.
e x p rim în d de-a lu ngul a sute de ani ilor fanariote din secolul al X V I I I - U r m ă r im răzbunarea lui A m za a - a rtă şi fineţe, din adîncul sufletu­ C a o l l o a r c - n l l o r i t o a r e ţia prin ostentativa apropiere de fo l­ Perseverează, nu te grăbi şi caută
revolta poporului îm p o triv a orându­ lea. V ia ţa h a iducilor păstrează din supra c in icului şi lacom ului S îrbu lui, au m u ltă autenticitate incit N i - e v i o l a I r ă t i o a r e clor. Ceea ce-i lipseşte în p rim u l rînd să ieşi de sub im presia lecturii, rto-
irilo r nedrepte şi a a s uprito rilor legendele, doinele, baladele şi cln- ca o lu ptă a B inelui asupra R ăului, atm osfera haiducească a film u lu i N u - s s t ă p i n i c a a l t ă d a t ă a utorului este clarificarea tem ei, a b în d in d u -ţi tim b ru l propriu.
străini şi autohtoni. Legaţi orga­ tecele populare de haiducie erois­ sim ila ră cu cea din basm ele noas­ pare extrasă direct din poeziile şl C u b i c i u l cq sfi n e b a l ă . ideii pe care vrea s-o dezvolte. D în - O aglom erare dc im presii de „ieri
nic de via ţa o bidiţilor, haiducii au m ul ei rom antic, dub la t în film de tre. A m z a nu este un ave n tu rie r, legendele populare. A z i c u s u l le i l o f i m u n c i m sul aşterne versurile pe h îilie , cum şi de azi** este şi „H u n e d o a ra "
fost în c o n ju ra ţi cu dragoste şi pro­ o puternica m a n ie ră realistă ce sub­ ci purtăto ru l ideii de dreptate. O distrib u ţie bine gîn d itâ aduce Ţ a r a m i n d r ă n e - o c l ă d i m ti vin, fără să le ordoneze, sâ u rm ă ­ Ilenei Pelrişor, elevă la Liceul d in
iectaţi in tr-o a u ră de eroi legendari. liniază cu ra ju l, în d ră zn e a la şi in ­ Sirbu. în schimb, haiducul tră d ă ­ film u lu i încă o calitate, aceea a in ­ Ţ a r ă m î n d r ă - n l l o r i t o a r e rească o idee călăuzitoare. De d r a ­ Sebeş, în care se întilnesc ape re
In folclorul românesc, haiducia în ­ teligenţa poporului ridicat îm p o tri­ tor, v în d u t b o ierim ii şi dom nului, te rp re tă rii. F d r ă p e r e c h e s u b s o a r e . gul de a „ lim a " cuvinte, se ajunge şerpuiesc p rin tre C a rp a ţî (? !) „ fn n i-
scrie paginile cele m a i frum oase de va îm p ila to rilo r. are toate elem entele necesare pen­ Poate, pe alocuri, se vor recunoaş­ F r u n z ă v e r d e d e n e g a r ă uneori la e x p rim ă ri confuze. V ă sfă­ culare care fug re p e d e 0 „pe v îrf de
poezie, a d e v ă r şi eroism. F ilm u l îm b in ă două laturi esen­ tru a sim boliza Răul. Ia tă de ce ac­ te şi elem ente „de reţetă" ale f il­ D r a g ă n i - c a c e a s t ă I a r ă , tu im să participaţi la şedinţele cer­ m u n ţi", „cărînd buştenii", m in e ri
U n film „Haiducii** im punea deci ţiale : acţiunea densă, interesantă, ţiunea captivează, pentru că acest m u lu i de a ven tu ri. R ealizate bine, F r u n z ă v e r d e d e m o l i d cului lite ra r de pe lingă casa raio­ care scol cărb u n e din adînc, ţă ra n i
exig enţe deosebite. El nu se putea frum oasă, care se urm ăreşte pe tot ele nu scad noii producţii c in e m a ­ D r a g n i - e a l n o s l r u p a r t i d . nală de cultură şi sâ c itiţi m ai m u l­ a c ă ro r „avere" sporeşte an de an.
lega doar de a n u m ite date concrete parcursul proiecţiei cu răsuflarea rău, trebuie învins cu orice preţ, tă poezie clasică şi contem porană. fu rn a liş li, oţelari, etc. etc. E vident,
tografice din valoare cî, d im po trivă, Culeasă din satul Scbcşel de Aceleaşi deficienţe sînt proprii şi aceste bogăţii şi frum useţi sînt p ro ­
aduc un plus de c alităţi la frum osul PUTEA ELENA lu c ră rilo r sem nate dc Ştefan M a ria prii H u n e d o a re i, d a r ele sînt com u­
film de haiducie realizat de studioul elevă la Liceul din Sebeş din B rad, în care, in afară de faptut nicate plat şi neconvingător.
„Bucureşti". că silabele de la sfîrşitul versu rilo r
T. IS T R A T E se potrivesc, „sună", nim ic nu ne I. M Î N D R U

2 - — 3 —

largi cît orizontul. Se foarte tîn ă ră şi f r u ­ blem ă de algebră la tua ru lu i. A ic i era o
spune că oam enii 9înt moasă. cercul m a te m a tic ie n i­ potecă. P ă m în t negru
drepţi şi buni cînd — Bine ai venit... lor. M -a m înscris a- care, pe ploaie, te fă ­
au astfel de p riv iri. nene M irc e a I colo. cea să te afunzi prin-
A a v u t oarecare re ­
M e rg
către
casă,
prosteşte.
Schiţă de Mircea Tuţă m al departe. N o rii fug zervă cînd a spus C ercul m a te m a tic ie ­ zîn d u -ţi piciorul. II
Zîm besc
văd şi acum şi îi sim i
şi ploaia a stat. Ţese nene M irc e a . M ă uit nilor!... R ezolv o pro­ culoarea. Picioarele
«oarele şi văzduhul la ea plin de m irare. blemă!... în ainte, cînd p a rc ă -m i străpung as­
se um ple de lu m ină. D in d e p ă rtă rile gîn- o în tre b a m ce m nî fa ltu l şi se înfig a-
M e rg prin ploaie, ani. L -a m lăsat m ie A c u m văd m ai bine. dului, se conturează face, îm i răspundea, dînc, dincolo • de
dar nu simt. Sînt b u ­ şi întunecat, plin de B locurile albe. prind încet chipul L ilianel. „strîmbindu-se, că se scoarţă, in p ă m în tu l
curos. V aliza , care m i cărăm izi, var, cim ent lu m in a şi o aruncă Ea este şi îi întind joacă. R îd e a m de ca. negru. M ă sim t cres­
se păruse grea cînd şi noroi şi îl găsesc înapoi. Parcă s-ar ju ­ m ina. A c u m nu m ai pot. cut din cl O altă fa ­
m -a m m e a t în tren. m are şi alb. Dacă ca de-a prinselea cu — B ună ziua, L ilia - are o figură serioasă, tă, la fel ca şi L ilîa -
este acum uşoară şi n-ar fi ploaia, ar fi soarele. A m aju ns şî na, ce m ai faci? liniştită şî p lină de ija, m ă în tre b ă p rie ­
o duc ca pe un fulg. şi m ai luminos. Im l pe strada unde locu­ Ce în tre b a re platăi încredere. C red că tenos:
In ju ru l meu, văd to­ dau seama că num ai iesc îm i zăresc casa P uteam să spun şi eu
tul frum os; şi oam e­ aşa poate să fie. Nici lingă cei doi castahl. ceva m ai inteligent. ştie foarte m ulte. — M a i pleci de-a-
nii, şi străzile, şi blo­ oam enii nu m ai sînt Ei au rămas. Sînt Totuşi, îm i răspunde P un valiza jos să casn... nene M irc e a ?
curile. ca înainte. S în t la fel singurii de pe stradă. zim bin d: stau de vorbă cu ea. — Nu A m venit să
M ă reîntorc în o ra­ ca oraşul- — luminoşi, In faţa mea se opreş­ — M ulţum esc, m ă Cînd m ă aplec văd
şul m eu după cinci veseli, cu p riv irile te o fată. Este tinără. duc să rezolv o pro- asfaltul curat al tro ­ particip la construc­
ţia uzinei.
S C E N A D IN F I L M