Page 47 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 47
PROLETARI D IN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
în a p o ie r e a d e l a h a n o i a d e l e g a ţ i e i U N D E
1 @ 9 R ■ DE PARTID $1 GUVERNAM ENTALE ROMÂNE
M E R G E M
S îm b â tă d im ineaţa i - â înapoiat în V irg il T ro fîn , C orneliu M ănescu. m i
C apitală delegaţia de partid şi g u nistrul a fa c e rilo r externe, de m e m b ri
vern a m e n tală a R epublicii Socialiste ai C.C. al P.C.R şi ai g u v ernu lui, de
R om ânia, condusă de tovarăşul Em il activişti de partid şi de stat.
Bodnaraş, m e m b ru al C om itetului A u fost prezenţi Ho T u T ru c . în
E xecu tiv şi al P re z id iu lu i P e rm a n e n t sărcinatul cu afaceri a d -in te rim al ASTĂZI
al C.C. al P.C.R , p rim -vicep reşed inte R.D. V ie tn a m la Bucureşti, am basa
al C onsiliului de M in iş tri al R e p u dorii R. P C h in e z e , Tzen Iu n -ciuan
blicii Socialiste R om ân ia, care. la in şi U n iu n ii Sovietice, A. V . Basov.
v ita ţia C o m ite tu lu i C entral al P a rti ' k $ Luna m ai este capricioasă
dului celor ce M uncesc din V ie tn a m La plecarea din Moscova, delegaţia încă. Se pare însă că astăzi soa
si a g u v e rn u lu i R.D. V ie tn a m , a făcut rom â n ă a fost condusă la aeroportul rele va fi generos şi darnic cu
o vizită in această ţară. V n u k o v o de K . T. M a z u ro v . m e m b ru cetăţenii dornici să-şi petreacă
D in delegaţie au făcut parte tova al B iro u lu i Politic al C C. al P.C.U.S., tim p u l în aer liber. B ăile G eoa-
răşii P au l N ic u le s c u -M izil, m em bru p rim -vicep reşed in te al C onsiliului dc giu, V a ţa . C ălan şi M ie rc u re a le
al C o m ite tu lu i E xecu tiv, secretar al M in iş tri al U .R S S ., V. V . K uzn eţov, stan la dispoziţie, asteptîndu-si
ANIIt XVIII. NU 3536 DUMINICA 13 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI C C . al P.C.R., general-colonel Ion p rim -lo c ţiito r al m in is tru lu i a fa c e ri cu nerăbdare cît m ai m u lţi v i
Io nlţă, m e m b ru al C C. al P.C.R., a d lor externe al U R.S.S., P. A. R ot- zitatori.
ju nct al m in is tru lu i fo rţelo r arm ate, m istrov, m areşal p rin cip al al u n ită
Vasiie V la d . m e m b ru supleant al ţilor b lindate, şi de alte persoane o- Q Iu b ito rii sportului pot u r
C.C. al P.C.R , sef de secţie la C.C.
ficiale sovietice.
LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR al P .C .R ., V asiie G liga, a d ju n c t al dor M arinescu, am basadorul R e p u de fotbal. Din jocurile etapei a
m ări astăzi interesante m eciuri
A u fost prezenţi, de asemenea, T e o
m in is tru lu i afacerilor externe şi Ton
M oangă, am basadorul R epublicii So blicii Socialiste R o m â n ia în U .R S S ., X X - a a c a m p io n a tu lu i regional se
cialiste R om ân ia la H anoi. N guven V an K în h , am basadorul R e desprind în m od deosebit cîteva
La sosire, pe aeroportul Băneasa, publicii D em ocrate V ie tn a m în partide ca cea de la V u lcan în
In u n ită ţile agricole socialis m e m b rii delegaţiei au fost salutaţi de U .R .S S .. C ian D e -ţiu n . însărcinatul care form aţia locală M in e ru l în -
te de pc cuprinsul regiunii se tovarăşii Gheorghe Apostol, A le x a n cu afaceri a d -in te rim al R P. C h in e tîlneşte pe teren propriu pe lide
desfăşoară în aceste zile o dru B îrlă d e a n u , A le x a n d ru Drăghici, ze !a Moscova, colaboratori ai A m rul clasam entului, A u ru l Z latna,
m uncă susţinută la în tre ţin e Gheorghe Râdulescu, L eontin S ălâ- basadei rom âne din Moscova. iar la B rad evoluează p e rfo rm e ra
rea c u lturilo r. D a t fiin d con jan, F lo ria n D ânălache, M ih a i Dalea, (Agerpres) etapei a X f X - a , M in e ru l T e -
d iţiile favorabile din u ltim u l liuc. La Petroşani, ocupanţii lo
tim p , p o rum bul se dezvoltă cului ff. întîlnesc pe ceferiştii
repede şt o dată cu el şi bu din Sim eria. C elelalte m eciuri
ruienile. D e aceea, sînt nece Noi a g reg a te en ergetice sînt t C onstructorul H u n e d o a ra
sare m ăsuri pentru executa — R efractara A lba, C F R. Tciuş
rea acestei lucrări la tîm p şi — P arin g u l Lonca. T e x tila Sebeş
de calitate. C adrele de specia intrate în funcţiune — Dacia Orăştie. ÎMin. Aninonsa
lişti din cooperativele agrico — M in e ru l G h e la r. In categoria
le urm ăresc p e rm anent stadiul Tn cursul acestui an au in trat în m ondială. A u fost date. de asemenea C se anunţă a fi viu disputată
de vegetaţie la c ulturi şi în funcţiune, în ainte de term enele p la în exploatare un g rup de 100 M W la partida de la C ălan din tre V ic
funcţie de aceasta indică e- nificate noi agregate energetice cu centrala de term oficare C raiova, un toria si M in e ru l D eva, iar din
B în tîln ire a
cadrul categoriei
fcctuarea lu c ră rilo r agricole o putere instalată de a p ro x im a tiv a ltu l de aceeaşi capacitate la cen tra din tre Jiul şi Recolta Cărei. M e
necesare. Ia tă citeva aspecte 550000 kilo w a ţi. P rin tre altele, a în la' „Steaua Roşie" Fîntînele, al doilea
care ilustrează acest fapt. ceput să livreze energie în sistemul agregat de 50 M W la Bucureşti-sud, ciuri a tractive se a n u n ţă a fi şi
energetic naţional p rim u l grup din iar centralele electrice de te rm o fic a cele de handbal din cadrul etapei
ţara noastră de 200 M W la centrala re din Iaşi şi O radea au fu rn izat a V -a a c a m p io n a tu lu i regional.
term o-electrică Luduş. Aceasta este prim ele m ii de k ilow aţi-ore.
Pe suprafeţele una din cele m ai ridicate puteri u n i D in agenda m a n ife s tă rilo r c u l
tare energetice tn electroenergetica (Agerpres) turale organizate astăzi vă reco
m a n d ă m eiteva.
cultivate cu porumb
0 U n interesant spectacol de
De la Universitatea circ are loc la Deva, „ In te rn a
tional Circus". care va fi p re ze n
Pe tarlalele cooperativei ag ri tat de către artişti de circ din
cole din Ohaba, raionul Sebeş, se de marxism-leninism— tara noastră, U .R S S ., Ita lia şi
m unceşte in aceste zile intens !a Cehoslovacia.
în treţin erea c u ltu rilo r prâşitoa- A p lic a re a p rim ei praşilc la
re. De în dată ce s-a constatat for cultura p o ru m b u lu i se află în PROGRAMUL ZILEI DE LUNI, 16 MAI A.C. $ N oua p re m ie ră a T e a tru lu i
m area crustei şi apa riţia b uruie T o a tă fo n ta p este pSam centrul preocupării lu c ră to ri Secţia economie, anul II, orele 17— 20, predare, A ta Sfatului popu de Stat „V alea Jiu lui" Petroşani,
nilor, s-a trecut la efectuarea lu lor de la G.A.S. Bircea. lar oraş Deva. piesa lui V ic to r E ftim iu , A triz ii.
crării cu sapa rotativă. Folosîn- Ieri. fotoreporterul nostru Secţia economie anul IU , orele 18— 21, seminar — sălile de curs ale va fi prezentată p u blicu lui d in
du-se judicios tim p u l dc lucru, c u c o c s e c o n o m i s i t V J R G IL O N O IU a surprins pe Scolii qenerale „Dr. P G roza“. H unedoara, iar spectacolul „ V i
aici, pînă ieri. s-a aplicat o lu peliculă un aspect care ilus PROGRAMUL ZILEI DE MARŢL 17 MAI AC. sul revistei", al T e a tru lu i de stat
crare cu sapa rotativă pe aproa- trează acest fapt. In g in e ru l Secţia economie, anul I, orele 18— 21, seminar — sălile de curs ale de estradă din Deva, va avea
r . i 400 hectare, din cele 570 hec M . V a rv a ric h i. brigadieru l Scolii qenerale „Dr. P. Groza" loc Ia Sebeş.
tare ocupate cu porum b. Conco O Î n TÎ IA t I v ă A m os M ihoc şi m ecanizatorul Secţia filozofie, anul I, orele 18— 21, seminar — sălile de curs ale
m itent s-a început şi praşila m a D u m itru Florea verifică ad in - Şcolii generale „Dr. P. G roza". $ La A lb a Iu lia , publicul din
nuală. Această lucrare s-a exe cimea dc lucru a pieselor acti Secţia construcţie de p artid a n u l I, orele 17— 19, predare — sala de oraş va asista la spectacolul A n
cutat pe o suprafaţă de aproape ve ale c u ltivato rului. şedinţe a C om itetului orăşenesc al P.C.R. — Deva. sam blului folcloric al raio nulu i
50 hectare. Ilia.
Cu m ultă hărnicie se munceşte MEREU ACTUALĂ
51 in cooperativa agricolă din
Roşia de Secaş. B rigăzile dc E ven im entele Im p o rta n te ce au care se face şi este păstrată c u ră ţe
cim p din această unitate au exe In cele patru luni care au trecut rei şarje şi u rm ă rim ca încărcarea avut loc în u ltim a vre m e în viaţa nia străzilor.
cutat prâşitul m a n u a l pe m ai de la începutul anului furnaliştii de fu rn a lu lu i să se facă conform c e rin poporului nostru au în d e m n a t pe C ă lă to ru l care trece astăzi cu tre
m u lt dc 70 hectare. De asemenea, scrie redacţiei. In num eroasele cores Diaîog, cu
la H u nedoara au produs peste plan ţelor tehnologice, la in tervale optim e. m u lţi cititori şi corespondenţi să nul prin una din staţiile C ulan, S u b -
la cooperativa agricolă din Totoî, m ai m u lt de 16.000 tone fontă cu Tovarăşul Nicolae Mârculcscu, se cetate, Petroşani, Lu p en i sau Coş-
raionul A lba. prâşitul m anual Ia cocs economisit. N u m a i la furnalu l cretarul biroului organizaţiei de pondenţe p rim ite de pe întinsul re la riu — îşi începe scrisoarea tov.
porum b s-a făcut pe o sup ra fa nr. 7 au fost elaborate pe această bază, a râtînd că în luna a prilie s-a giunii, străbate ca un fir roşu hotâ- V. losif — constată cu m u lţu m ire
ţă de aproape 50 hectare, ia r la cale m ai m u lt de 4.100 tone fontă economisit cea m ai m are cantitate rîrea oam enilor m uncii de a m unci că parcurile şi zonele verzi se bu
cea din Orăştie pe 14 hectare. şî s-a redus preţul de cost cu peste de cocs. ne-a vorbit despre unele m ai bine pen tru a obţine re a li cură de o deosebită atenţie din p a r
1.800 000 lei. acţiuni în treprinse de organizaţia zări tot m ai frum oase în industrie tea gazdelor.
şi
şî a gricultură, în gospodărirea
Im p o rta n t de re ţin u t este că în de partid. nelor regiunii, S p ic u iţii. din m a ld ă corespondenţii A lţi corespondenţi ne scriu despre
— U rm ă rin d ponderea consum u
A doua praşiSă reducerea p reţulu i de cost al fontei lui de cocs în preţul de cost ăl f o n - ’ în fru m u s e ţa re a oraşelor şi com u lu c ră rile de în fru m u s e ţa re a oraşe
lor Călan, A lb a Iu lia, com unelor
m icşorarea consum ului de cocs a
avut de la o lună la alta, o eficaci tei am ajuns la concluzia că rezul rul de scrisori cîteva. Draşov, Petreşti şî C a ld a .
la sfecla de zahăr tate din ce în ce m ai m are. In ia tatele nu sînt pe m ăsura posibilită Tn depozitul final B aru M a re — T u tu ro r celor care ne-au scris. Io
nuarie, dc e x e m plu, num ai prin e- ţilor, tocmai pentru că în unele pe ne scrie tovarăşul Vasiie A le x a n d ru B rad. D. T u d o ru ţ — A lb a Iu lia, realizări, autoarea scrisorii, tov. m u lţu m im şi îi rugăm să ne srric
conom isirea cocsului, preţul de cost rioade se înregistra un n u m ă r m are — se desfăşoară o vie întrecere so G. P etru — P etrila , 1. Craşca — V icto ria Crişan, care îşi iubeşte m ai des. A m in tim cu acest prile j
al fiecărei tone de fontă a fost mai de ore de staţionare şi de mers re cialistă. P rincipalele obiective ce corespondenţilor şi citito rilo r z ia ru
In anul trecut, m e m b rii coope C ă la n şi de la a lţi corespondenţi. m u lt com una şi ţine la prestigiul
rativei agricole din Tciuş, au mic cu 6,63 lei, în februarie — cu dus. Aceasta fiind situaţia am a n a stau la baza în trecerii s î n t : sorta Deschidem şi alte plicuri. T o v a ci. are si cîteva propuneri. In tru c it lui nostru că ne pot scrie şi Ia con
realizai la cultura sfeclei de za 0,30 lei, în m a rtie — cu 9,47 lei, lizat problem a respectivă în tr-o a- rea raţională şi valo rificarea supe răşii P. L a u re n ţiu si P. M o ld o v a n Teiuşul este o localitate des vizitată cursul „O m u l în producţie, fam ilie
dunare generală a organizaţiei de
hăr. o producţie m edie dc 33 000 Iar în ap rilie cu 20,07 lei. bază. C om uniştii au apreciat că re rioară a masei lemnoase, reducerea din Petreşti ne scriu despre ritm u l de turiştii din ţară şi de peste ho şi societate". In cadrul concursului
la zero a p e n a liză rilo r provenite din
kg. la hectar. Aşa după cum nc-a P en tru a face cunoscute m etodele zultatele pot fi îm b u n ă tă ţite , dar neîncârcarea ta tim p a vagoanelor. susţinut în care s-au desfăşurat lu tare — spune dînsa — ar fi de dorit se publică articole de d ife rite ge
relatat tovarăşa V I C T O R I A Si e x p e rie n ţa bună a fu rn a l işti lor B rigăzile conduse de D u m itru R o- cră rile agricole din c a m p a n ia de ca vitrin e le m agazinelor şi u n ită ţi nuri şi fotografii. A şteptăm rit mai
IIR U S C /V , inginera cooperativei, de la acest m are şi m odern agregat este necesar ca m uncitorii să fie p rim ă v a ră la C A P . din localitate. m u lte corespondenţe bune, bogate
am rugat pe cîţiva d in tre ei să ne m ai m u lt s p rijin iţi de către şefii dc goveanu şi Petru M a n e a işî respec lor com erciale să fie m ai estetic a-
producţia sporită o b ţin ută se d a - schimb. A d u n a re a generală a cerut tă cuv în tu l dat. In luna a prilie toate P artic ip a re a entuziastă a cetă în conţinut.
toreşte faptului că toate lu cră vorbească despre felul în care au Inginerilor, şefilor de schimb, Ră vagoanele program ate au fost în ţenilor la acţiunile de m uncă p a tri ranjate, să aibă un aspect com ercial
rile dc în tre ţin e re s-au făcut la m uncit. în d ru m e m ai concret şi îndeaproape cărcate la tim p expediind u-se circa otică face obiectul a lto r scrisori. plăcut. Lasă de dorit si m odul în T. O Y T D IU
P rim u l interlocutor a fost com u
tim p şi dc calitate. „Peste 100 de utecisti — se spune
nistul Ludo vic Ciois, p rim -fu rn a lis t activitatea la fiecare loc de m uncă. 4.000 tone m ate ria l lemnos din sor
Pc baza experienţei acum ulate, tn schim bul condus de in gineru l Ei urm ăresc acum p e rm a n e n t în tim ente diferite. S ortatorul îoan in scrisoarea sem nată de tov. Gh.
cooperatorii din Tciuş acordă^ şi Ion Râdoi. cărcarea fu rn a lu lu i, insuflarea a e ru Şam otâ m ăsoară de şapte ori pînă Bozu — de la P r e p a r a ta c ă rb u n e
acum o m a rc atenţie aplicării — La econom isirea cocsului con lui. arderea com pletă a gazelor în sâ taie o dată. El este un bun cu lui din Lupeni — au efectuat anul
praşilclor şi rări tu lui- In aceste trib u ţia este colectivă. Tn brigada caupere, graficul dc descărcare a noscător al v a lo rilo r ascunse în fie acesta 400 ore de m uncă patriotică
zile toate forţele sînt folosite la mea, ca si în celelalte, preocupările fontei etc. De asemenea, s-a cerut care buştean. la în fru m u s e ţa re a uzinei şi colecta
efectuarea celei de a Il - a praştie. pentru econom isirea cocsului au o m u n c ito rilo r de la vagonul cîn tar Despre întrecerea m un cito rilo r de rea a 136 tone fie r vechi. S u p ra v e
Piuă acum au fost prăşite m anual sferă largă. U n a din căile folosite sâ facă dozarea şi încărcarea m a la Fabrica de conserve din H aţeg ghetorul A le x a n d ru Covaci, lăcă
peste 20 hectare c u ltivate cu dc noi este asigurarea funcţio n ă rii terialelor Introduse în furnal din ne in form ează tov. M a ria B ara. O r- tuşul M a ria n Vasiie. strungarul îoan
sfeclă din cele G5 ocupate cu a - norm ale a fu rn a lu lu i, astfel îneît silozuri dispersate, respectînd strict ganizîndu-şi bine m unca, se spune Coropiţă, m ecanicul îoan Baba, sînt
ceastă plantă. Totodată se e x e tim pul de o p riri şi de m ers redus reţeta. C auperiştilor lî s-a propus în scrisoare, acordînd atenţie a p ro în fruntea tu tu ro r a c ţiu n ilo r ce se
cută şi răritul P en tru a se asi să fie cît m ai m ic posibil. T o ţi oa sâ insufle aer la o te m p e ra tu ră cît v izionării ritm ice cu m ate rii prim e, în treprind.
gura o densitate optim ă, în func m enii din brigadă ştiu că atunci m ai constantă şi la cel puţin 1040 m uncind cu a v în t sporit, colectivul C etăţenii din Teiuş p articipă cu
ţie dc gradul de fe rtilita te a te cînd fu rn a lu l are un m ers redus, grade Celsius. S-au stabilit şi alte dc aici şi-a în d e p lin it a n g a ja m e n m u ltă în sufleţire la gospodărirea şi
renului. ră rîtu l se face sub su o p riri dese. consum ul de cocs este m ăsuri care au dus la în tă rire a răs tele luate în cinstea celei de a 45-a în fru m u s e ţa re a com unei lor. In 0 P A R IS .
pravegherea perm anentă a in g i m al m are decît atunci cînd el func pund erii personale şi care şi-au a- aniversări a p a rtidu lui. Scrisori care p rim ă v a ra acestui an Teîuşul si-a G u v e rn u l francez a conferit lui lităţi franceze şi străine de A n d re
nerei şi a şefilor de brigăzi. ţionează norm al. P en tru aceasta, rătat eficacitatea în perioada u rm ă scot în evidenţă entuziasm ul şi h ă r înnoit m u lt înfăţişarea. A u fost M ih n e a G heorghiu, vicepreşedinte H olie a u x , director general al C e n
Cea dc a doua praşîlâ la sfe ţinem o strînsâ legătură cu caupe- toare. nicia oam enilor m uncii, rezultatele spoite faţadele caselor, vopsite şi al C o m itetu lu i de S tat pentru trului naţional al c in e m a to g ra
cla de zahăr a început zilele aces rlstul. a^em g rijă ca aerul insuflat Despre dozarea m a te ria le lo r ne-a obţinute de ei in producţie am p ri a lin ia te gardurile. Cu aju to ru l ce C u ltu ră şi A rtă din R epublica So fiei franceze, în num ele lui A n d re
tea şi în alte cooperative a g ri să aibă v te m p e ra tu ră cît m ai în altă I. G A R A I A C U * 15 m it si din partea tov. V. S tre m ţa n tăţe n ilo r şî cu s p rijin u l dep u ta ţilo r cialistă R om ânia, crucea „O rd in u l M a lra u x , m in is tru pentru aface
cole. La M ih a lţ, de exem plu, s-au şi constantă. N e străduim să respec — Teiuş, 1. B ertoti — Petroşani, s-au a m e n a ja t trotuare pe m ai m ulte a rte lo r şi literelor'' în g ra d u l de rile culturale.
prăsit 15 hectare din 45, iar la tăm graficul de descărcare a fiecă (C ontinuare în pag. a 3-a) N. Sbuchca — H aţeg, N . M a rc u — străzi. D upă ce am inteşte şi de alte ofiţer, pentru m erite deosebite în Cu acest p rilej, A n d re H o lie a u x
G a itiu 6 din cele 15 hectare cul dom eniul artei şi c ulturii. şi M ih n e a G heorghiu au subliniat
tivate cu sfeclă. Distincţia a fost în m în a tâ la posibilităţile de dezvoltare a cola
Tov a ră ş u l N IC O L A E A N D R E I, Cannes în prezenţa unor persona borării cu ltu ra le rom âno-franceze.
instructor al C o m itetului raional
dc partid Orăştie, nc-a in fo rm a t
că şi la cooperativa agricolă din PREMIERĂ ESTIVALA ANCHETĂ
A u re l V laîcu . aplicării praşilel
a Il- a la sfecla fu ra je ră i^ sc acor
dă o m a rc atenţie. P înă ieri a- w z m $
ceastă lucrare s-a aplicat pc m ai A început m arele exod  sosit cuprinse o serie Intreaqă de lucrări, bane : cabana P rislop din m u n ţii C u- Izvoare st într-un viitor apropiat vom - 0*9
m ult dc 25 la sută din suprafa anolim pul excursiilor, drum eţiilor. de la cele mai mici pînă la cele mai qirului. cu 100 de locuri şi cabana construi un al treilea ştrand Staţiu i J 0 K
ţa ocupată cu sfeclă, e v id e n ţiin - Frumuseţile naturii, aromele sale, mari In primul rînd s-au făcui o Costeşti de lingă Orăştie cu 30 do nea a fost dotată cu un nou com f î * f i
du-se cooperatorii Ile a n a G a v ri- aerul tonifiant, izvoarele sale lim serie de reparaţii capitale la vilele locuri. plex de deservire în care vor func
lă, Saveta G rozav eseu. G hcorghc pezi şi tămăduitoare te cheamă, te 15, 16, 18, 19 şi reparaţii curenle Gheorghe M u n lo iu — adm inistra ţiona începînd de la sfîrsitul acestei
Uriţcseu, A n a N edcl şi alţii, care farmecă. D u dA luni şi zile de în la ţoale celelalte vile O parte din torul s t a ţiu n ii: Voi continua şi lărgi luni secţii de frizerie, coafură, cos M m iA k ’k M
se află în fruntea în trecerii pen cordare lînqâ furnal, în abataj, pe mobilier a fost schimbat, s-au efec cele spuse de tov. Chirculescu. O metică, croitorie, cofetărie. A u înce
tru te rm in a re a acestei lucrări. şantier, pe oqor sau aplecat deasu tuat zugrăveli In sălile de caniină, dată cu deschiderea sezonului — 29 put şi sînt pc terminate lucrările de
pra cărţii, cîteva zile de destindere, la băile închise de tratament şi de aprilie — am avut anqajat întregul introducere a conductelor cu apă
un tratam ent, un concediu, sînt b ine nămol. S-a mărit, prin dirijarea mai personal necesar bunei deserviri a potabilă in înlreaqa staţiune. Spa
venite. Staţiunile de odihnă şi bal bună a izvoarelor, debitul de apă al pacienţilor. A v e m în momentul de tiile si zonele verzi s-au aflat şi ele
In viticultură n eoclim aterice şi-au deschis larq celor două bazine astfel că acum fată bucătari, cofetari, ospătari, per in atenţia noastră. A u fost plantate
porţile. O a m e n i ai m u n cii din toate putem schimba apa o dată la 24 sonal sanitar, femei de serviciu atît mai multe specii de flori, s-au ame
colturile tării s-au pregătit, au luai de ore In bazinul cel mic şi de la vile cît şi la ştranduri, spălătorie, n a ja t ronduri, aleile au fost rea-
C oncom itent cu lu c ră rile de în - trenul, avionul, turismul pentru fi două ori pe sâptăm înă în cel m are. la băile Închise şi de nămol. S-au m enajale şl pietruite.
eţinere a plantelor prăsitoare, prezenţi la prem ieră. A ş a d a r a în Staţiunea a fost dotată cu două ca făcut forări pentru captarea de noi Cît priveşte activitatea în afara
gospodăria agricolă de stat din ceput prem iera estivală. tim pului afectat tratam entelor, tre
Iba Iu lia, se acordă o atenţie Cum s-au preqâtit gazdele pentru buie să spunem că ea nu este cea
orită şi lu crărilor în vitic u ltu - această premieră? Cum au întîm pl- mal bogată sî atractivă. In noul că
. C olectivul de lu crători al a- nat ele p rim ii oaspeţi? Zilele trecute m in construit nu funcţionează de
stei unităţi n te rm in a t în în - am făcui un scurt popas în frum oa cît clubul şi biblioteca. Celelalte ac
egime sapa m are pc întreaga sa slatiuno Geoaqiu. De cum am În tiv ită ţi nu pot avea loc aici din F R A N Ţ A — Festivalul in te rn a ţio n a l de la Cannes.
p ra fa lă dc 247 hectare ocupată ceput a urca şoseaua în pantă ce cauza unor deficiente de construc In foto : D elegaţia rom ână in tim p u l c onferin ţei de presă Ia
i vie Şi a făcut p rim u l p liv it duce spre ea i-am si simtit pulsul, ţie. Totuşi orqanizăm spectacole în Cannes. De la stînga la dreapta — actorul I. Besoiu, actriţa Ilinca
legat la port-altoi. P înă în pre- bătaia, vibraţia. La intrare am făcui sala căm inului vechi, o dată pe săp- Tom oroveanu, M . G heorghiu. vicepreşedinte ai C o m ite tu lu i dc
nt. în întrecerea socialista ce tămînă. D um inica invităm formaţii C u ltu ră şi A rtă şi M irc e a M ureşan, regizorul film u lu i „Răscoala".
cunoslinlă cu unul dintre cele mal
■ desfăşoară în tre brigăzi, pe atractive puncte ale s a le : ştrandu artistice din regiune sau ale căm i
îm elc locuri se situează brigâ- rile, mari, cu apă limpede caldă, a- nelor culturale din apropiere. In a- o B U D A P E S T A .
Ic viticole din Ţ e ln a si A lba menaţa'.e cu trambuline si înconju fară de acestea, la care se adaugă In capitala R. P. U n g a re au ţări arabe şi africane recent e lib e
ilia. conduse de brigadierii Icn - rate de cabine. Puţine staţiuni din timpul petrecut la ştrand, excursii luat sfîrşit lucrările C on fe rin ţe i rate şi din opt ţâri socialiste, p rin
uc A le x a n d ru şi Vasiie Pop. prin îm prejurim i, oamenii aflaţi la tre care şi din R epublica S ocia
tară se pot mîndlri cu asemenea in ternaţionale care a discutat sar listă R om ânia. C o n fe rin ţa a a d re
Intense pregătiri se fac acum ştranduri. Sosiţi aici ne-am adresat tratament vizionează zilnic cile un cinile sindicatelor şi o rg a n iz a ţii sat o chem are către toţi pedagogii
vederea efectuării p rim ului cîtorva tovarăşi, autori ai pregătirii film, îm prum ută cărţi de la bibliote lor de masă pentru lichidarea din lum e să c ontrib uie la lic h i
ropit. premierei că, petrec la seri de dans. a n a lfabetism ului. D upă cum s-a darea a n a lfa b e tism u lu i caic n-
O atenţie sporită acordă lu M ih a i Chîrculcscu — contabil : O - Ludo vic Both. m edic curant : Şi m ai anunţat, la conferinţă au fectează încă peste 50 la sută din
ă rilo r în vitic u ltu ră si m e m b rii mul muncii care vine la noi, care şi-a ^ ........... sub aspectul medicol, curativ s-au p articip at reprezentanţi din nouă populaţia lum ii.
3opcrativci agricole din D ucer ales staliunea noastră ca loc de tra fSSSPS1 ^>1 x d r ‘ făcut lucruri frumoase. Aş vrea să
T u
«BK3P 1.7,
ea. Pînă in prezent ci au e x c tament, Irebuie să se simtă bine, să le am intesc pe cele m ai im portante, 0 C O N A K R V . S ch im b u l in s tru m e n te lo r de ra
itat sapa m are pe m ai m u lt dc aibă asiquralc condiţiile necesare, începînd din acest sezon s-a m ă rit La M in is te ru l A facerilor E x te r tificare a avut Ioc în tre Fvnnriu
m u ta t e din suprafaţa ocupată desfăşurării unui tratament balnear pavilionul de tratament cu o sală de ne al G u in e e i a avut loc cerem o Popescu, însărcinatul cu afaceri
hidrofizioterapie dotată cu un ap a
,i vie. De asemenea aici se lu- optim , să găsească aici respect pen rat de masaj subacval pentru a se nia schim bului instrum entelo r de a d -in te rim al R epublicii Socialiste
tru munca lui, qriiă si afecţiune pen ■ »&• > ratificare a A cordului de colabo
renză intens şi la plantarea celor rare cu ltu rală în tre R epublica So R om ân ia la C onakry şi Saiclou
tru viata şi sănătatea sa. Pornind de
.000.000 viţe în pepinieră, lu- Soare. Bună dispoziţie, clipe dc destindere şi răgaz, odihnă. Toate GH. JURCÂ cialistă R om ân ia şi Republica Conte, m in is tru l educaţiei naţio
la acestea, conducerea si adm ini
rarca respectivă fiind aproape straţia staţiunii au elaborat un plan acestea le găsiţi Ia Staţiunea b a ln e o -c lim a te ric ă Gcoagiu. Guineea. nale din Guineea.
ic term inat^ aenerat de preaătlri în caje au fos' Foto : V. ONOfTl / C o n t i n u a r e I n v a g . a 3-a)