Page 48 - Drumul_socialismului_1966_05

DIN T O A T A LUMEA

A cademia de Ştiinţe a U.R.S.S. D a to rită ei. c u răţăto rii de pom i carte este de şase m ilioane de bit
a însărcinat 270 de istorici vor fi scutiţi să se m ai uive în (unitate de m ăsură binară a c a n ti­
cu alcătuirea noii Istorii a U n iu n ii copaci pentru a fRce această o- tăţii de in form aţii). Cu alte c u ­
POPA Sovietice In 12 volum e. E diţia va peraţie. vinte, rezerva globală de in fo rm a ­
fi gata în cinstea celei dc-a 50-a i r ţii este de 4,6 10M bit.
aniversări a M a r ii R evoluţii Socia­ § n prezent, în toate b ibliote-
★
liste din Octom brie. • cile din lum e se păstrează a- entru p rim a dată va apare SUFLETUL
★ p ro x im n tiv 770 m ilioane de cărţi, • In tr-o lucrare am p lă descrie­
a salonul in ternaţional al broşuri, ziare etc. Dacă socotim câ rea tu tu ro r celor 130 de lim b i ale
L In v e n ta to rilo r de la B ru x e l­ fiecare carte conţine în m edic c ir­ a fost pregătită de institutele de COPILULUI
popoarelor din U .R S S . Lucrarea
La cabana m ată de desfrunzit copacii şi tăiat ca 100.000 de cuvinte de cîte cinci
les a fost prezentată o maşină a uto­
litere fiecare, înseam nă că rezer­
lingvistică din Moscova, L eningrad
ram urile. va m edie dc in fo rm a ţii d in tr-o şl republicile unionale. — M â m ic o , le rog, să m ergem
acasă... M i-e somn...
M ă m ic a îşi priveşte copilul do­
T 7 M O B un tîn ă r e x tre m de politicos. El jenitor... In ju r, in restaurant, lu ­
I N S T R U C T O R U L auto-m oto este
stau la mese,
U n ii
m e m ultă.
se adresează unei fete frum oase
care în v a ţă să şofeze : beau, m ănîncă. fum ează A lţii S
— V -a m spus pînă- acum că a- dansează. O s p ătarii aleargă prin- |
— Ţ I N E m inte, fiule, tră im pe m ică — uite cit păr alb are b u ­ veţl ochi m a ri, m ig d a la ţi, m in u n a ţi? tre mese. T ă tic u l s-a cam „afu- I
p ă m în t ca să m uncim . nica ! m at" şi s-n a n tre n a t în tr-o disett- J
— M i-a ţi spus — răspunde fata,
U n u l din tre punctele turistice — A tu nci am să m ă fac m a rin a ri cochetînd. ţie in te rm in a b ilă cu prietenul
i r
care atrage atit locuitorii V ăii M A M A : C u m iţi place noul tău său Soţia prieten u lu i discută cu
Jinlici, cit şi pe a lţi a d m iru lo ri ★ profesor dc istorie ? — A tu nci, la ce naiba, cu aceşti m ăm ica şi soarbe din cînd în
ni fru m u s e ţilo r naturii este ca­ — F I I A T E N T A , dom nişoară ! A P E T R E : N u prea, m âm ico. N u ştie ochi m a ri şi m igd a la ţi, nu obser­ cînd din p ah aru l cu berc.
bana Itusu, de la poalele P u rin ­ 1 ■ i înnoda sc scrie cu doi N. n im ic — tot tim p u l ne întreabă vaţi indicatoarele pentru circulaţie? — Im e d ia t, puiule, im ediat. A -
gului. A ju n s aici poţi a d m ira in — Ştiu, dom nule, dar m aşina pe noi. cuşi te rm in ă tăticul berea şi m e r ­
voie pitorescul îm p re ju rim ilo r m ea nu are decit un singur N. gem. M a i Joacă-te puţin cu f u r ­
★
6au poţi să-ţi propui escaladarea IN T R - O I N S T I T U Ţ I E : — în ţe ­ c u liţa ..
P a rîn g u lu i. lege, colega, este im posibil sâ dorm i
După o saptăm înă de m uncă la strung. în m ină. ori la com anda a- M A M A : M i ^ e l n , eşti insupor­ — M i-e somn tare. mâmico...
P o rn it în lupta cu în ă lţim e a , ni gregatului siderurgic, oam enii caută locuri pentru recrecre. U nul din tabilă. M i-n i scos, pur şi sim plu, tot tim p u l producţiei ! Vînăforesti M ă m ic a n-a m ai auzit scîncctul
ocazia să fii slăpînu) ţin u tu lu i, — In tr-a d e v ă r, este im posibil. A -
ete. cabana Kusu din M u n ţii P a rîn g u lu i. ii aşteaptă p rim ito are. I ’cisa- păr alb. copilului. Discută acum despie
îm p re ju rim ile Ic Ri sub p riv iri, jele naturale in m ijlocul cărora este aşezată cabana în deam n ă la d ru ­ M 1 H A E L A : Cred. m âm ico. cA nici furisita asta de dactilografă bate m odă. E foarte interesant.
ia r cerul pe um eri Obosit de meţie. tu n -ai fost m ai c u m in te cînd erai tntr-un a. Să ne în ch ip u im că a m însoţit P u iu l nu s-a m ai jucat cu fu r­
e fo rtu ri, d a r copleşit de e m o ţii­ tîm p de patru luni vin ă to rii care culiţa A pus capul în poala m ă ­
le provocate de m ăreţie, te în ­ activează în regiunea noastră. m icii şi. ch in u it, a a dorm it. fn
torci după ore, după o zi în tre a ­ N e -a m pierdut. îm p re u n ă cu ei, ju r lum e m u ltă , veselă. Se cioc­
gă, l« cabană. D in balcoane sc G D în im ensitatea pădurilo r, am a- nesc pahare, se vorbeşte taie, se
vede şerpuind V ale a .Jiului... hi ale exploatării aurului lergat pe întinsele c îm p ii in u r­ fum ează. Este ora zero, sîm bătă
m ă rire a vin atului. P reg ă tiţi aşa
S tră ju ită de d ealuri şi m unţi, $ cum sc cere, cu puşti, cartuşe şi noaptea O a m e n ii se distrează.
acoperită de cerul s p rijin it parcă T ă tic u l e „afum at", m ă m ic a dis­
de P arîng, p a n o ra m a pe care o alte m ijloace dc vinat. aceşti oa­ cută despre m odă. puiul doarm e,
m eni curajoşi au străbătu t pc jos
al în faţă îţi in cintă ochii Ziua visindu-se în pătucul lui...
m ii de kilom etri. V ă în ch ip u iţi
are un farm ec, noaptea altul. Fe U n asemenea procedeu necesita gilii aplicate pe lingouri, reuşim să că nu am putut reţine în m e m o ­ O scenă d in tr-u n restaurant,
un tim p cu cer senin se observă o foarte m arc cantitate de apă descifrăm o inscripţie: „Lycianns rie toate trofeele vînate. aşa câ seara. Ei, şi’ — vor spune poate
m a jo rita te a lo calită ţilo r din V a ­ Conducte m asive din ceram ică, ni Obrisci". (N u m e de persoană). pentru a afla precis am a v u t o unii Da, totul pare norm al. O a ­
lea Jiului. D eparte, în zare, spre ' f ? ' - - căror clem enţi s-au conservat e x ­ M ă rtu riile din colecţia a m in tită scurtă convorbire cu tovarăşul m enii au dreptul să se distreze
stingă, razele soarelui se scaldă trem de bine pină astăzi (fotogra­ nu se opresc nici. C ontinuă in tim p D a r c o p ilu l’ Să nu u ită m c opi­
In undele lucitoare Rle Jiu lui de fia nr. 2). transportau apa necesa­ pină aproape dc zilele noastre Cele Cristinc! Popa, preşedintele C o ­ lul! E ora cînd el ar trebui să
m ite tu lu i regional de vîn ătoarc şi
vest — fir lucitor de apă. ră „excavarii" rocii. la care ne-am re fe rit constituie pescuit sportiv. sc afle în pătucul lui. sâ viseze
N o a p te a , cînd norii călătoresc Colecţia geologică a l.M . B arza doar un episod din zbucium ata is­ — în a in te de a vorbi dc vină- jocuri frum oase cu păpuşile. Se
p e b n d e v a , departe, tabloul este dispune şi dc copii executate după torie a e x p lo a tă rii a u ru lu i în bo­ toarea propriu-zisâ, vreau să a- află insă in restaurant, în tr-o lu­
fe rm e c ă to r.. în tun eric. Pe bolta lingourile rom ane găsite in m u n ţii gaţii m unţi ai Z arandu lui. răt câ pe tim p u l iernii ne ocu­ m e străină de lu m ea păpuşilor
cerească s-au aprins zeci de m ii Z a ra n d u lu i (originalele se a flă la T IS T R A T E păm de h rânirea v in atului In si a basm elor în ju ru l lui se
de lu m in i L ic u ric i m ai m ari U i- J V > r; V - f a i - l i î & j j r " fl? K m Budapesta). D in tre num eroasele si­ Foto: V . O N O IU iarna trecută, vin a tu l din regiu­ bea vin, bere, ţuică. Sc fum ează
tln d u *te Jos. vezi l>oabe de lu ­ MW»1, - f V iln l ¥ j nea noastră a fost hrănit cu 17 U n ii vorbesc tare şi necontrolat
m in ă risipite în noapte: tone de fin, 59 tone de frunză, A lţii dansează, poate nu tocmai
L'J e v a ^ p V I
4 tone de sem inţe şi fructe şi 2 decent C opilul vede totul. în re ­
„U n cer de stele dedesubt tone de sare pentru cervite. De gistrează totul. N u pricepe d r
D e a s a p ra -i cer de stele..." asemenea, potecile au fost c ură­ ce a fost adus aici, de ce este
\ ţate de zăpadă, distribuindu-se ţin u t aici Respiră aerul viciat
A fla t în tre cele două „ceruri" „ M u n ţilo r lâloşi şi-nalli lingă ele o cutie dc c h ib ritu ri. Cu zilnic hrana la fazani şi p otîr- dc fum şi tuşeşte. Ochii i s-au
sim ţi un fio r rece, plăcut, ta re -ţi Cu sprinceana semne daţi toată dim ensiunea lor redusă, a- nichi. înroşit, c obosit şi cînd nu m ai
p ă tru n d e corpul şi un altul, cald. C il sinlcţi voi dc bogaţi" proape m inusculă uneori, ştearţu- — A m vrea să a flă m ce a n u ­ poate, pune capul în poala m ă ­
o adiere ce tc înfăşoară în tr-o V ersu rile ap arţin unui m inei din rile sint lucrate cu o în altă artă. m e s-a v în a t în p rim ele 4 luni ale m icii şi adoarm e. U n somn ne­
m a n tie uşoară, nevăzută... Fee­ Zlalna. S em n ific a ţiile sint insă Pe capacele lor sint reprezentate anului. firesc, zbucium at.
ric tablou, din lum ea basm elor m u lt m ai largi. Traversează tim pul scene de m uncă îi' galerii şi p er­ — In această perioadă au fost D in cînd în cînd se trezeşte :
parcă! Acest .şirag de lu m in i p ie - | şi spaţiul pină in ere străvechi. Se sonaje legendaro-m ilologice. Ş tearţuri (lăm pi organizate 292 v in ă to ri la care — M â m ico , te rog...
sărate în intuanei ic se în tin d e pî- | conturează caractere um ane d o m i­ R om an ii foloseau un procedeu de m in ă ) din e- an participat 3375 pasionaţi ai — Im e d ia t, puiule, im ediat..
nă departe, spic dreapta, spre I nate de pasiuni oarbe O întreagă ingenios de exploatare, inspirat din acestui sport. A u fost ucişi 13 T ă tic u l continuă discuţia M ă ­
stingă. Luciul apei din tim p u l zi- I istoric zbucium ată, plina de m ister fenom enele na tu ra le E cunoscut poca rom ană. lupi, 750 vulpi. 1.400 diverse r ă ­ m ica a trecut la a lt subiect: co­
lei lasă loc sclipirii stelelor... şi aventură, se leagă de cristalele faptul că stincile din deserturi, În ­ pitoare m a m ife re , 3930 diverse legele de birou. C opilul doarm e
C oşurile term ocen tralei de la j nobile ascunse în m asivitatea o p a ­ cinse ziua pînă la te m p e ra tu ri e x ­ răpitoare cu pene. A m reuşit ast­ suspinînd...
P ai’oşeni încearcă să atingă m ă - I că a rocilor trem de ridicate, crapă în tim p u l fel sâ predăm la e x p o rt 4.700 kg E trecut de m iezul nopţii
reţia m uniţi lor. C ă rb u n e le adus | Au lic e u l şi peste m u n ţii „fălosi nopţii 'datorită frig u lu i intens. R e ­ carne de m istreţ, iar la D C A. T ă tic u l, m ă m ic a şi copilul. în ­
aici din în tu n e ric u l p ă m în tu lu i şi-nnlli" ni Z a ra n d u lu i asemenea dus la necesităţile uzuale, proce­ G2G2 piei dc vînat. P ro fit de acest treaga fam ilie. T ă tic u l si m ăm ica
dă naştere scînlcilor din noapte, epoci. A cum s-a d u ra t o a ltă istorie deul era u tilizat în subteran Roca p rile j pentru r evid enţia filia ­ pot să stea la restaurant chiar
în tu n e ric u l p ă m în tu lu i dă lu m i­ a au ru lu i, liniştită, calm ă, norm ală. a u rife ră era încălzită pînă la înro- lele Petroşani, Sebeş, D eva şi O - şl la ora aceasta C opilul insă.
nă, ia r lu m in a a îm p ră ş tia t bezna Obsesia caratelor a dispărut. Au şire cu un foc puternic, ia r apoi răştie. care au o bţin ut cele m ai nu! Căci dacă ne gindim serios,
trecutului. răm as însă măi tui iile ei... era stropită cu un je t de apă rece. frum oase succese. responsabili. o să vedem în altă
începutul e x ploatării a u ru lu i în
In a d in c u rile p ă m în tu lu i aces­ A puseni se pierde in tim p. Fără Astfel s fărîm at, m in ereu l pleca — D in cîte ştim , vă ocupaţi şi lu m in ă această scenă. D incolo
tei văi zac bogăţii S -au fo rm a t îndoială că rom anii nu au făcut „la ziuă", spre şteam puri. cu pescuitul sportiv. de aerul viciat, dincolo de obo­
secole de-a rîndul. D easupra lui aici o investigaţie în necunoscut. — Si în această direcţie s-au seală, e sufletul copilului. Un
se în a lţă zi de zi blocuri, zeci de S pre lăcaşurile tainice ale a u ru lu i făcut unele lu cruri frumoase. A m suflet curat, gingaş. Dc ce sâ i-l
blocuri. C ă rb u n e le e vechi, dar îi conduceau urm e date. De altfel, populat apele de m unte cu a lte ră m p re m a tu r’ De ce sâ-i a-
ele sint noi. A lt strigat se în alţă bogăţia in aur a te rito riu lu i dac a 300.000 puieţi de păstrăv curcu­ lungăm din lum ea lui păpuşile
azi spre cer A lt ecou răsună in fost unui din m otivele principale beu şi indigen, d in tre care şi basm ele si sâ i Ic în locuim cu
m unţi Al m uncii îm plin ite , al ale invaziei lom ane. 150.000 au fost depuşi la lacul atm osfera de restaurant?
bucuriei. In colet ţin geologică a în tre p rin ­ Cinciş. A cţiunea c o n tin u ă ... Să ne distrăm , să fim veseli
Priveşti această vale. Stelele cc derii m iniere Barza, n u m ită m ai C onvorbirea a fost scurtă, d a r Să nu u ită m însă copilul În a in te
sc scaldă în ea nu-s o glind irile sim plu „m uzeul au ru lu i", găsim n u ­ cu fapte bogate. Le-am redat în ­ de toate sâ ne g in d im la sufletul
tocmai, ca să nu credeţi c u m v a
celor din în a ltu l cerului. S in t ste­ meroase m ă rtu rii ale e x p lo a tă rii câ e vorba... de o g lu m ă vîn ă to - lui Şi să-l culcăm la tim p , în p ă ­
nobilului m etal de către rom ani. tucul în care visele sale se îm ­
le adevărate Făcute de om spre reascâ. pletesc cu basm ul.
P rin tre m ostrele rare de m inereu,
n îm prăştia bezna. V ale a Jiu lu i adevărate capodopere ale naturii, V . A L B U G IÎ. P A V E L
e acum V A L E A L U M I N I L O R . în tiln im un grup de ştearţuri I
(lăm p i de m ină) din epoca ro m a ­
P ro f M I R C E A M U N T E A N U nă, confecţionate din lut ar? (fo­
tografia nr. J)
ALBUM DE
P en tru com paraţie, am aşezat m f W l M
VESTUL SĂLBATIC - LEGENDA SI ADEVAR lingă C apul H o rn , s-au în d rep tat
spre N ord. S ăracii au pornit
pc
uscat. P înă în 1850 num ai vreo
50.000 au ajuns pe p ă m în tu i făgă­
duinţei ; în u rm ă to rii 20 de ani,
n u m ă ru l lor s-a înzecit. In tim p u l
T re i denenii după re Cri.slofor şi ucis. T rib u rile indiene au fost gulilor „lum ii noi”. P rim a g rijă a 1704-1871, Senatul S .U .A , a ra ti­ războiului civil. Lincoln a dat dis­
C o lu m b a păşit pe Insula San S a l­ alungate spre vest, dincolo de a- fiecăruia a fost să-şi facă rost de ficat 370 de acorduri impuse in die­ poziţia să se înceapă construirea
vador, spaniolii şi portughezii au pele flu v iu lu i Mississippi. Această o puşcă bună şi dc un car m are nilor. P rin tre acestea nu se n u m ă ­ liniei de cale ferată U nion P acific
cercetat în treaga constă a A m e ric ă peregrinare dc-a lungul unei v e ri­ cu c o v iltir in care să locuiască in ră sutele de înţelegeri „pe cu v în t care sâ unească coasta A tla n tic u ­
de Sud şi, m in a ţi de goana după tabile căi a lacrim ilo r a continuat mod provizoriu, pînă la găsirea de onoare", încheiate de orice a- lui cu cca a Pacificului. încă în a ­
aur. nu pătruns tot m ai adine în un sfert de veac şi a fost însoţită unui loc unde să-şi dureze o casă. vcnLurier care fu m a luleaua păcii inte dc te rm in a re a ei, a început
te rito riile greu accesibile ale con­ de num eroase bătălii. A u reuşit nu m a i ccî m ai puternici, cu d ife riţi şefi de trib. Toate acor­ i n s t r u i r e a a lto r linii transconti-
tinentului. Pcătn+nderea în A m e ric a L u p ta pieilor-roşii a fost eroică cei m ai rezistenţi, adeseori şi cei d urile erau încălcate de albi. In nentale — Southern Pacific, N o r t­
dc N ord s-a realizat foarte lent. şi deznădăjd uită, d a r tot atît de m ai puţin cinstiţi M ii de oam eni 1800. indienii m ai dispuneau încă hern Pacific şi altele Acestea au
In 1520. conchistadorul Francisco m are a fost tragedia zecilor de m ii au pierit în lupta grea pentru cu­ de G2G 000 k m p de p ă m în t în re­ c o n trib u it la posibilitatea v a lo rifi­
Coronado a străbătu t continentul de e m igranţi, care, alungaţi de c ri­ cerirea Vestului sălbatic. zervaţiile stabilite pentru ci. In cării bogăţiilor V estului sălbatic.
de la est spre vest, aju n g în d la zele industriale şi agrare din E u ro ­ T re p ta t, pe lingă d ru m u rile pro­ 1030. această suprafaţă se redusese C o rp o ra ţiile feroviare au obţin ut
G ra n d C anyon, în C alifo rn ia, v i­ pa. căutau o salvare în lum ea nouă. vizorii. la m arginea pă d u rilo r sau la 130.000 km p. In d ia n u l, cîndva mai î concesiuni din partea statu­
itorul p ă m in t al făgăduinţei. A u E m ig ra n ţii au sosit lipsiţi de prin preerîe au apărut prăvălioare pro p rie ta r al p ă m în tu rilo r ncsfîr- lui — n u m ai U nion Pacific deţi-
trecut de atunci secole, d ar poves- m ijloace, ferm hotâriţi sâ guste aici („G eneral storics"), în care se v in - şite ce se întindeau în faţa o ch i­ nînd G4 m ilioane ha — teritoriu
lor Iui, a pierdut totul. A b ia în m ai m are dccît al oricărui stat din
1024 i s-n recunoscut d ineptul dc a E uropa occidentală. D a r lin iile de
se n u m i cetăţean am erican. cale ferată nu a r fi făcut doi bani.
Jefferson, în tem eietorul Statelor dacă nu ar fi trecut pe lîngă locuri
U n ite ale A m c ric ii, visa ca poporul ţxDpulate. Iată de ce nu au fost
lui să se îndeletnicească cu a g ri­ uitaţi nici m icii p roprietari, care,
cultura paşnică. A m e ric a are pă­ conform legii gospodăriilor (ho-
m în t m u lt şi bogat. „Lăsaţi, părea mesteads), au p rim it g ra tu it un
a spune el. să se dezvolte în E uro­ lot de Gă ha. Fiecare se străduia
ti ri le despre prim ele ex p e d iţii iu libertatea şi bunăstarea de care deau de tonte — tic la articole de pa industria cu cortegiul ei dc m i­ să fie cît m ai aproape de linia de
căutarea incalculabilelor bogăţii nu se putuseră bucura in vechea vîn ătoarc pină la dantele şi b iju ­ zerie, foam ete şi zguduiri sociale". cale ferată R ăm în ea de hotărît
ale teritoriu lui d in tre cele două lor patrie — Europa. D a r ei an terii, gin şi rr>m. fireşte la preţuri Războiul din 1861-1865 între N ordul (in c va ajunge p rim u l Ia loturile
oceane sint încă vii in m inte. U lt i­ găsit te ritoriu l deja ocupat. T r e ­ de cel puţin trei o ii m ai m ari clo­ industrial şi S udul p la n ta to rilo r a neocupate. Şi din nou povestea se
m a m are etapă a e x tin d e rii te ri­ cuse tim p u l cînd fiecare e m igrant cit la B a ltim o re sau P hiladelph ia. spulberat şi ultim ele iluzii despre repetă : m îi de m ici fe rm ie ri
toriului actualelor State U nite a îngrădea cîteva m ile pătrate de Pe zi ce trecea, creştea n u m ărul o asemenea dezvoltare. A tît state­ (squattcrs) pornesc spre Vest. De­
început în secolul al N lX -le a . pâinint, declarîndu-sc pro p rie ta ­ ţăruşilor care în grădeau p ă m în tu - le din Nord, cît şl cele din Sud vine cunoscut d ru m u l C u m b e rla n d ,
In 1811-1812 a fost în frîn tă re­ rul lor ; în tîm p lâ ri ca cele ale fe­ rile coloniştilor. P ionierii, care şi-au în d re p ta t p riv irile spre Vest. prin m u n ţii Apalaşi, n ăpădit de
zistenţa trib u rilo r indiene de po ricitului W illia m Pen, care „cum ­ pătrundeau în Vest, spre ţă rm u l spre p ă m în tu rile nesfîrşite care se puhoiul de diligente şi care cu co­
litoralul estic al Statelor U nite, pe părase". pentru o sumă in fim ă, în ­ O ceanului Pacific, erau oam eni in ­ în tindeau în direcţia Pacificului, v iltir. Această v eritabilă a rm a d a
ra re faim osul şef Tecum seh reu­ treaga Pennsylvanic, sau ale o la n ­ dependenţi. Egalitatea în tre ei era p â m în tu ri care cran o nesecată avea nevoie de m ii şi m ii de lu ­
şi se să le unească în vederea a p ă ­ dezilor care obţinuseră, contra u- im pusă de condiţiile n a turale de sursă de m a te rii prime. Acolo se cruri. ceea ce a dus la a p a riţia a
ră rii com une îm p o triv a alb ilo r I)m r.or fleacuri in valoare dc vreo 20 viaţă. Orice speculaţie era p e rm i­ găsea şi m u lt a u r cu care se pu­ n um cm şi negustori şi furnizori,
pielea lui Tecum seh s-au făcut cu­ dolari, lotul pc care se află o ra ­ să aici. orice am b iţie — legală, tea dezvolta producţia industrială. bandiţi şi escroci.
rele pentru ascuţirea bricelor Î n ­ şul N e w Y o rk , erau dc dom eniul orice năzuinţă — justificată. Au G oana după aur în S .U .A . a în ­ L in iile de cale ferată pătrund
vingătorul lui. generalul W illia m trecutului. D a r em ig ra n ţii ştiau a părut tot felul de secte religioa­ ceput pe la m ijlocul secolului al tot mai adînc în prceric. Tot m ai
ll a n ison, a fost ales ulterior p re ­ că în Vest există păm întui i nc- se, de m isionari a m b u la n ţi care X lX - Ie a . A început din nou să se adine pătrund cu turm ele lor şi
şedinte. U ltim u l sef indian de pe sfîrsite, despre ale căror bogăţii luptau pentru cueerirea de tere­ vorbească despre c antităţile fabu­ a ş a -n u m iţii cowboy m exicani şî _ n r
litoralul estic, Otseoln. le-a mai fabuloase pom eneau încă legendele nuri şi de prozeliţi. loase de m etal preţios care s-ar texanî, veniţi din sud şi care tră ­
pricinuit încă cîţiva ani neplăceri de pe vrem ea conchistadorului In lic i-p n tru decenii, zeci de găsi în C aliforn ia. Cei m ai bogaţi iau în m od p rim itiv , ca şi indienii.
cuceritorilor, dar, în cele din u r ­ Francisco Coronado Ei s-au în ­ trib u ri ale populaţiei băştinaşe au au pornit pe m are, ocolind în tre a ­ hara c u t in ir
mă, a fost prins şi el în tr-o cursă dreptat intr-acolo, adaptîndu-se re- dispărut d e finitiv. In perioada ga A m e ric ă de Sud şl, trccînd pe (V a urm a). Desene de: V. MUîAlLESCU j