Page 5 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI

M OiM U COHITETULUiHEfilOHlL HUNEDOARA AL P.CH. SI ţ SFATULUI PDPULAR REGIONAL

| ANUL XVIII. Nft. 3526 | | MIERCURI 4 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI

Î N I N T I M P I N A R E A C E L E I D E A 4 5 - A

—, ■ *■■■ .■!■■■ —— ^ hmlibh — r a nBiiUBMiii.iiwmiMUiin ^ fwn i niiu O t M P ^ ^ ^

A N I V E R S A R I A C R E Ă R I I P . C . R .

Laminorul de sîrmă de la Hunedoara In hala spaţioasă şi luminoasă, dolată cu utilaje moderne, de
înaltă tehnicitate, sînt create cele mal hune condiţii de muncă.

E n d em n Uzina ,.30 Decembrie" intîlniri cu tineretul Plecarea la Hanoi a unei delegaţii

de partid şi guvernamentale
faţă de minunatele condiţii de viaţă
„Ziua tineretului" din Republica şi studiu care le-au fost create, an-
Socialistă România a fost întimpina-
n o i s u c c e s e din Cugir raportează cu mîndrle de­ tâ cu însufleţire şi entuziasm de că­ gajîndu-se să nu precupeţească nici a Republicii Socialiste România
Colectivul Uzinei „30 Decembrie"
un efort pentru o temeinică pregă­
tre tinerii hunedoreni.
Sărbătorind
păşirea
sarcinilor
plan
cu
de
122.000 lei la producţia globală, această zi. tinerii au căutat să cin­ tire teoretică şi practică.
Tinerii siderurgîşti, constructori ai
cu 438.000 lei la producţia marfă, stească prin fapte deosebite aniver­ noii Huncdoare şi-au dat întîlnire Marţi după-amiază a părăsit Ca­ al C.C. al P.C.R., şef de secţie la
creşterea productivităţii muncii cu sarea a 45 de ani de la crearea ieri după-amiază in sala casei de pitala, pleeind spre Hanoi, delegaţia C.C al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct
In primăvara acestui an oamenii muncii din regiunea noastră 0,72 la sută, economisirea a 610 000 Partidului Comunist Român. In mi­ cultură Ei au ascultat cu deosebit de partid şi guvernamentală a Re­ al ministrului afacerilor externe, şi
nele din Valea Jiului, la marile a-
au încheiat o etapă rodnică de muncă, la capătul căreia ra­ lei la preţul de cost interes expunerea făcută de tovară­ publicii Socialiste România, condu­ fon Moangă, ambasadorul Republi­
portează succese ce depăşesc angajamentele luate în întrece­ Vorbind despre însemnătatea eve­ g regate ale combinatului hunedo- şul Nicodim Roşea, secretar- al Comi­ să de tovarăşul Emil Bodnaraş, cii Socialiste România la Hanoi.
rea socialistă. Realizările obţi nute constituie doar piatra de nimentului. evocînd momente prin­ rean, peste toi în întreprinderile in­ tetului rogional Hunedoara al P.C.R,, membru al Comitetului Executiv şi La plecare, pe aeroportul Bănea-
dustriale, pe ogoarele regiunii, tinerii
temelie a celor viitoare. Situindu -se la nivelul lor, privind cu cipale din viaţa şi activitatea parti­ şi-au adus contribuţia alături de cei­ privind activitatea partidului nostru al Prezidiului Permanent al C.C. sa. membrii delegaţiei an fost salu­
atenţie in perspectiva largului cimp de producţie, tot mai multe dului, trecînd in revistă principalele lalţi oameni ai muncii la depăşirea în cei 45 de ani, (are au trecut de al P.C.R., pi im-viceproşedinte al taţi de tovarăşii Gheorghe Apostol,
colective de muncă găsesc res urse noi, pe baza cărora îşi re­ succese obţinute de poporul nostru sarcinilor de plan In acelaşi timp la crearea sa, precum şi rezultatele Consiliului de Miniştri al Republi­ Alexandru Birlădeann. Alexandru
înnoiesc angajamentele iniţiale. în construirea socialismului, tovară­ ei au participat la entuziaste ac­ remarcabile obţinute de poporul cii Socialiste România, care la in­ Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Le-
şul Sirbu Iiăluţ, membru al biroului ţiuni patriotice pentru înfrLimuseţa- nostru sub conducerea P.C.R. în o- vitaţia Comitetului Central al Parti­ ontin Sâlăjan. I’lorian Dănălache,
Comitetului regional de partid, a rea oraşelor şi satelor, la alte lucrări pera de desăvîrşire a construirii so­ dului celor ce Muncesc din Viet­ Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu
felicitat cu căldură întregul colec­ cu caracter gospodăresc. cialismului in patria noastră nam şi a guvernului R.D Vietnam, Mânescu, ministrul afacerilor ex­
La Lupenî, tinerii s-au intîlnit cu
I. M. Hunedoara că cu elan sporit, să depună întrea­ tiv de muncă al uzinei pentru fru­ In cursul zilei de ieri, numeroşi ti­ tovarăşul Emil Plcşa, membru al bi­ va face o vizită în această ţară. terne, de membri ai C.C. al P.C.R,
şi ai guvernului,
de
de activişti
moasele realizări obţinute.
ga capacitate şi putere de muncă în
Din delegaţie fac parte tovarăşii
slujba îndeplinirii măreţelor sarcini Participanţii la adunare, dind glas neri din Valea Jiului, Hunedoara şi roului Comitetului regional Hune­ Paul Niculescu-Miy.il. membru al partid şi de stat.
Cugir s-au
de
intîlnit cu activişti
trasate de Congresul al îX-lea al preocupărilor lor continue de a partid şi (le stat. Cu acest prilej, ti­ doara a! P.C.R. întilnirea s-a desfă­ Comitetului Executiv, secretar al Au fost prezenţi însărcinatul cu
munci mai mult şi mai bine şi-au şurat intr-o atmosferă de entuziasm. afaceri ad-interim al R.D. Vietnam
Ieri. numeroşi mineri, tehnicieni P.C.R. neri de diferite profesii şi-au mani­ C.C. al P.C.R., general-colonel Ion la Bucui eşti, Ho Tu Truc, şi amba­
şi ingineri din cadrul I.M. Hune­ reînnoit angajamentele in întrece­ festat recunoştinţa lor adînră faţă A fost urmărită cu mult interes ex­ loniţâ, membru al C C. al P C.R., sadorul R P. Chineze, Tzen Tun
rea socialistă pe anul 1966.
doara s-au intîlnit intr-o entuziastă cum urmează : după de grija ce le-o poartă Partidul Co­ punerea cu privire la lupta şi acti­ adjunct al ministrului forţelor ar­ Ciuan.
adunare închinată celei de-a 45-a © depăşirea planului pro­ munist Român, bucuria că pr in mun­ vitatea partidului nostru de-a lungul (Agerpres)
aniversări a Partidului Comunist U. M. Cugir ducţiei globale cu 600.000 ca lor entuziastă, însufleţită, partici­ celor patru decenii şi jumătate de mate. Vasile Vlad, membru supleant
Român. Despre însemnătatea aces­ lei : pă la înfăptuirea măreţelor sarcini existenţă.
tui eveniment, la Teliuc, a vorbit to­ © depăşirea planului produc­ stabilite de Congresul al IX-lea al In sala Clubului sindicatelor din
varăşul foachim Moga. secretar al La Uzina mecanică din Cugir a P.C.R., dorinţa lor vie de a munci oraşul Cugir peste 4U0 de tineri me-
Comitetului regional de partid, care avut loc ieri o adunare festivă con­ ţiei marfă cu 450.000 lei ; fără preget pentru ca scumpa noastră talurgişti, constructori, elevi şi uce­ Primirea de către tovarăşul Citivu Stoica
a evocat momente din activitatea sacrată aniversării a 45 de ani de © să depăşească planul pro­ patrie, Republica Socialistă România, nici au luat parte la o întîlnire cu
partidului nostru şi a făcut o scurta la crearea partidului, la care au ducţiei marfă vîndută şi să atingă culmile înaltei civilizaţii, tovarăşul loau Sirbu. şeful Se« tiei
trecere in revistă a succeselor ob­ participat numeroşi muncitori, in­ încasată cu 420 000 lei : ale comunismului. propagandă şi agitaţie a Comitetului a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Turciei
ţinute de poporul român in constru­ gineri şi tehnicieni. Despre însem­ © producerea peste pian a 150 La Institutul de mine din Petro­ regional Hunedoara al P.C.R. Cu a-
irea socialismului, sub conducerea nătatea evenimentului a vorbit to­ maşini de spălat rufe: şani. un mare număr de studenţi au cest prilej li s-a vorbit tinerilor des­ şedinţi ar Consiliului de Stat. Gngo-
Partidului Comunist Român. varăşul George llomoşteami, secre­ $ economisirea a 700000 Ici participat la întilnirea cu tovarăşul pre activitatea Partidului Comunist Preşedintele Consiliului de Stat al re Geamânu, secretar, şi Gheorghe
Cu acest prilej, manifestîndu-şi a- tar al Comitetului regional de partid. la preţul de cost ; Gheorghe Vuşdea, secretar al Comi­ Român care îşi îndeplineşte cu cinste Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, membru al Consiliului de
taşamentul faţă de partid, dornici Evocînd momente importante din In numele întregului colec­ tetului regional Hunedoara al P.C R., rolul său de conducător devotat al Stoica, a primit marţi delegaţia Ma­ Stat.
să aducă o contribuţie cît mai depli­ activitatea partidului, vorbitorul a tiv de muncă, participanţii la adu­ care le-a vorbit despre trecutul glo­ poporului român pe calea luminoasă rii Adunări Naţionale a Turciei, con­
nă la înflorirea patriei noastre so­ trecut in revistă succesele obţi­ nare au trimis Comitetului Central rios de luptă al Partidului Comunist a socialismului şi comunismului. dusă de Fernih Bozbeyli, preşedin­ A fost prezent Semsettin Ariff
cialiste, minerii din munţii Poiana nute de întregul nostru popor în al partidului o telegramă prin care Român, arâtînd că bilanţul insufle- Aceste entuziaste adunări au fost tele Medjlisului, care face o vizită Mardin. ambasadorul Turciei la Bu­
în ţara noastră.
Ruscă şi-au reînnoit angajamentele construirea socialismului şi a felici­ îşi manifestă entuziasmul şi inte­ ţitor al înfăptuirilor înnoitoare cu urmate de bogate şi var iate progra­ cureşti
resul mereu crescind cu care vor
în întrecerea socialistă pe anul 1966. tat harnicul colectiv de muncă al munci de acum înainte, pentru tra­ care se prezintă partidul nostru la me artistice la care şi-au adus con­ La întrevedere, care s-a desfăşu­ (Agerpres)
cea de-a 45-a aniversare a înfiinţării
— Măsurile aplicate de organiza­ uzinei, care. desfăşurind o largă în­ ducerea în viaţă a măreţelor sarcini sale reprezintă o strălucita confir­ tribuţia brigăzi artistice de agitaţie, rat intr-o atmosferă cordială, au
formaţii de dansatori, recitatori, so­
ţiile de partid şi conducerile tehni­ trecere socialistă, a reuşit ca în pri­ izvorîte din Directivele celui de al mare a politicii sale înţelepte. Stu­ lişti vocali şi instrumentişti amatori participat Ştefan Voi tec, preşedintele
ce din unităţile întreprinderii — au mul trimestru al anului să depă­ TX-Iea Congres al P.C.R, denţii şi-au manifestat recunoştinţa din unităţile culturale locale. Marii Adunări Naţionale. Constanţa
subliniat ei — întrecerea desfăşu­ şească planul producţiei globale cu Crăciun şi î|ie Mnrgnlescu, vicepre- LA ÎNSĂMÎNTAîUL
rată în cinstea marii sărbători au 1.134.000 lei, al producţiei marfa cu
făcut ca Ia începutul lunii mai, co­ 7.620 000 lei, a sporit productivitatea
lectivul întreprinderii să poată ra­ muncii cu 2,09 la sută, a produs 14 | PORUMBULUI
porta realizarea şi depăşirea tutu­ maşini-unelte şi 1 350 maşini de cu­ Stănescu a fost obiectul unor aspre
sut peste plan. depăşindu-şi anga­
ror angajamentelor luate în întîmpi- CE GINDESC TOVĂRĂŞII TAI critici. Tinerii şi-au dat seama că
jamentele luate în cinstea zilei de refuzul comenzii de către Stănescu
narea zilei de 8 Mai. Au fost reali­ 8 Mai. nu este un fap: izolat in comporta­
zate peste plan 4.001.000 lei la pro­ — Analizind mersul actual al pro­ rea sa generală. Tot el era cel ca­ RAIONUL HAŢEG
ducţia globală, 5.064.000 lei la pro­ ducţiei — au subliniat vorbitorii — Comunistul este omul de lingă deca lucrurile, aici se înfruntă o- sînt dotate secţiile, eriticînd aspru re lipsea uneori nemotivat de la lu­
ne-am dat seama că dispunem de cru. de la adunările generale ale
ducţia marfă, 8 638 tone fier în mi­ tine în sensul cel mai propriu şi pinii felurite, se formează oamenii. atitudinea tovarăşului lor.
noi rezerve. Valorificarea acestora organizaţiei, cel caro avea o atitu­
nereul de fier marfă, 865 000 lei e- prin continua perfecţionare a pro­ uman al euvintului II cunoşti du­ Intr-o zi, strungarul Cleonic Toţi cei cane au luat poziţie cri­ dine necuviincioasă faţă de tova­ PRIMUL LOC
pă ceea ce gîndeşte şi face în fie­
uzinare al
eonomîi la preţul de cost, iar pro­ cesului de producţie,, creşterea ne­ care zi El îşi are locul bine stabilit Gherman din sectorul spălat rufe tică faţă de tovarăşul lor ar fi pu­ răşii de muncă.
maşini
de
secţiei
tut foar te bine „să-şi vadă de trea­
ductivitatea muncii a crescut cu contenită a productivităţii muncii, printre oamenii din secţie, brigadă, a Uzinei „30 Decembrie" din Cu­ bă", să-l lase in pace Dar n-au pro­ Adunarea a prins bine, pentru câ
desfăşurarea tot mai largă a între­ întrecerea socialistă declanşată
4.5 la sută Analizind din nou posi­ echipă, din laborator sau şcoală. gir, după ce se certase cu cineva, cedat astfel pentru că le este in fi­ acum. la cîteva luni, Stănescu este
cerii socialiste, ne-a determinat să Comuniştii şi-au luat răspunderi complet schimbat. Tn modul în (are I în cinstea aniversării partidului se
bilităţile de care dispunem, condi­ ne fixăm drept obiective principale mari în faţa poporului român — e- a aruncat din mină universalul re să nu treacă nepăsător i pe lingă desfăşoară cu tot mai mult avînt
ţiile nou create, ne angajăm să rea­ ale întrecerii pe anul 19G6 realiza­ liberarea socială şi naţională, fău­ strungului, un organ important al neajunsuri, pentru că uneori, aba-, munceşte, in caro se comportă cu şi pe ogoarele raionului Haţeg. O-
oamenii, in tot ce face se simte in­
maşinii. Se putea defecta. Un tînăr,
tei i mărunte la prima vedere, dez­
lizăm pînă la sfinţitul anului peste re? următoarelor depăşiri : rirea societăţii socialiste ale cărei fluenţa binefăcătoare a colc< tivu­ biectivul principal al acestei înlre-
ceri este realizarea Ia timp şi in
prevederile planului : ® la producţia marfă să rea­ trăsături să corespundă celor mai lui. I hune condiţiuni a tuturor lucrări­
$ 5.000.000 lei la valoarea lizam mai mult cu 5 mili­ înaintate aspiraţii ale poporului. Comunistul este cunoscut ca un lor agricole in vederea obţinerii u-
producţiei globale ; oane lei faţă de angaja­ Trăim zilele cînd comuniştii îşi în­ OAMENI CRESCUT! $1 EDUCAT! K PARTID om cu multe calităţi, intre care şi uor producţii sporite la hectar.
© 5.500.000 lei la valoarea mentul iniţial : tregesc conştiinţa datoriei împlini­ cea tir a şti să se apropie de oa­ I Aici, în ultimele două săptâmini,
producţiei marfă : $ la producţia marfă vindu- te, luptînd continuu. meni. de a-i asculta şi înţelege. cel mai mare volum de muncă a
tă şi încasată să realizăm
$ 12.000 tone metal, echiva­ o depăşire de 8 milioane Unul din fronturile cele mai gre­ Cînd găseşti un astfel de mediu fost solicitat de executarea însă-
lent cu 30.000 tone minereu lei ; le este cel al transformării omului, care se afla prin apropiere, i-a a- văluie la o analiză mai atentă o ga­ nu-ţi trebuie mult să-ţi spui gîn­ I minţârii porumbului pe cele 4 188
marfă : al formării şi dezvoltării concep­ tras atentia. Cel cu pricina însă l-a mă întreagă de implicaţii. durile. frămintarile. Tovarăşul hectare planificate prin planurile
® 5.500.000 lei la valoarea $ producerea peste plan a 25 ţiei înaintate despre muncă, avutul apostrofat brutal. Comunistul Ar- Iată ce s-a întîmplat în aceeaşi Lăncrănjan a observat pe unul din de producţie ale cooperativelor a-
producţiei marfă vîndută maşini-unelte. obştesc, societate, familie. Şi aici, tenie Lăncrănjan, aflat şi el aproa­ secţie Tînârul Ioan Stănescu a re­ muncitori că este evident frâmîntat I
şi încasată. Participanţii la adunare au trimis ca şi pe alte frontur i, figura comu­ pe de cei care îşi schimbau opiniile, fuzat intr-o zi maistrului o coman­ de ceva. Tn modul <*el mai omenesc gricole. Pentru aceasta, consiliile
o telegramă Comitetului Central al nistului se face simţită puter nic. El a cerut unui grup mai mare de oa­ de conducere şi mecanizatorii au
Adunarea minerilor a trimis o te­ Partidului Comunist Român prin este cel care simte pulsul oameni­ meni să-şi spună părerea asupra dă. Era vorba de un set relativ mic l-a întrebat ce gînduri îl apasă. O- | căutat ca, sub îndrumarea organi-
legramă Comitetului Central al care îşi manifestă adeziunea lor to­ I lor. le ghiceşte gîndurile, îi ascul­ acestui fapt. In cîteva minute mai de piese şi asta — susţinea el — îi mul i-a spus. după ezitarea fireas­ | zaţiilor de partid, să folosească la
diminuează cîştigul. Maistrul, că­
că în astfel de situaţii, că nu se
Partidului Comunist Român în rare tală faţă de politica partidului, asi- tă, le vorbeşte, omul care partici­ mulţi muncitori şi-au spus deschis ruia nu i s-a mai înlimplat aşa ce­ împacă bine cu solia, că s-au cer­ maximum atît tractoarele, maşinile,
gurind totodată conducerea partidu­ pă la bucuriile şi necazurile tova- atelajele proprii cit şi fiecare oră
se arăta <'â, închinînd realizările de părerea despre grija deosebită pen­ va de ani de zile. a ţinut să-i re­ tat şi câ sînt pe punctul de a-şi
lui că se vor mobiliza mai mult la râşilor săi de muncă bună de lucru la cimp.
pînă acum glorioasei aniversări a realizarea sarcinilor trasate de Con­ I La locul de muncă se întilnesc tru întreţinerea în bune condiţiuni proşeze tinăruluî, încercind sâ-1 destrăma familia. A chibzuit muit In primele patru zile de la înce­
partidului, sînt hotârîţi să munceas­ gresul al IX-lea al P.C.R. I oameni cu moduri diferite de a ju­ a maşinilor şi instalaţiilor cu care convingă câ la urma urmelor şi se­ pînă să-i spună ceva. pentru că nu perea însămînţăril porumbului vre­
tul respectiv de piese trebuie lucrat
este omul pripit in judecată şi ac­
de cineva Stănescu a reacţionat ne­ ţiune. A fost şi la tovarăşul său a- mea n-a fost prea îngăduitoare cu
lucrătorii ogoarelor din această
cuviincios. ajungînd să-şi insulte casă, a stat de vorbă şi cu soţia lui. parte a regiunii. In unele locuri a
de cătr e Br igada de Siguranţă din maistrul. Firesc, acesta a adus la i-a ajutat să cîntărească mai mult I plouat intermitent, cantitatea de
M O M E N T E DIN L U P T A Petroşani, se arăta : „Muncitori­ din secţie faptul şi a cerut ca Stă- soţi au trecut peste neînţelegerile litri pe metm pătrat. Dar. în ciu-
cunoştinţa organizaţiei de partid
lucrurile. In cele din urmă cei doi
apă căzută ajungînd pînă la 30
mea care formează
majoritatea
neseu să fie tras la răspundere.
de moment.
populaţiunii din accaslă regiune,
in cea mai mare parte este orga­ Tov. Lănerănjan, secretarul organi­ Ipostazele în tare-i găseşti pe co­ I da acestei greutăţi, la chemarea or­
ganizaţiilor de partid au fost luate
nizată în sindicate dc breaslă, şi. zaţiei de partid, s-a interesat mai munist sînt tot atit de variate ca măsuri care în mod treptat au dus
MUNCITORIMII HUNEDORENE formînd toate organizaţiunilc sin­ îndeaproape de tînărul în cauză şi şi preocupările oamenilor. Acolo la obţinerea unor rezultate bune.
a recomandat biroului comitetului
la
dicate generale, ce se divid
unde se află, el se dovedeşte me­
Amintim de pildă menţinerea trac­
U.T.C. să analizeze compoi tarea ce­
rindul lor, în sindicate aşa-zise
naţionale şi internaţionale. Intre lui care a refuzat comanda. Intr-o reu preocupat, atent la tot ce se toarelor şi maşinilor in bună stare
întîmplă in jurul său, mereu un
in ister ia bogată a clasei mun­ însufleţiţi de elan revoluţionar, plasei din Deva raporta subpre­ conducătorii sindicatelor interna­ adunare a organizaţiei U.TC. au de fnnctionai e, asigurarea din vre­
citoare din ţara noastră se înscriu în anul 1920 muncitorii au pornit fecturi că „muncitorii din atelie­ ţionale am constatat câ se găseau fost dezbătute aspecte ale atitudi­ om viu, care influenţează. me a seminţei necesare, folosirea
şi momente importante din lupta un şir de greve generale in ma­ rele C.F.R. Pîşchi (Simeria) au de­ o mulţime de indivizi care să în­ nii fată de muncă, in care tînârul atelajelor proprii şi verificarea in
şi acţiunile muncitorimii hunedo- joritatea centrelor muncitoreşti clarat azi. 1 septembrie, la ora 10, depărtează de adevăratul scop al C. ARMEAN U permanenţă a stării terenului in
rene. ale fostului judeţ Hunedoara. Ast­ grevă generală", iar a doua zi tot sindicalizării profesionale, permi­ raport de care s-a făcut o grupare
Ca şi întreg proletariatul din fel, intr-o telegramă înaintată el arăta intr-un alt raport câ se de legile în vigoare şi adoptă a foiţelor* existente. Aşa s-a pro­
România, muncitorimea hunedo- prefecturii, prim-pretoru! din Pe­ „greva a fost declarată ca semn principii de ordin comunist". cedat la toate cooperativele agri­
reană a cunoscut povara grelei troşani arăta : „azi, 24 martie, a de protest împotriva dispoziliuni- Partidul a luptat în această pe­ cole avînd însă prioritate unităţi ca
exploatări burghezo-moşiereşti. intrat in grevă muncitorimea din lor guvernului prin care nu recu­ rioadă pentru crearea unei strîn- cele din Toteşti, Sălaşul de Sus. Li-
Fată de situaţia politică şi eco­ Lonea, circa 2.000 şomeri pretind noaşte dreptul de grevă". se legături între muncitorii care | I. MANEA
nomică grea a maselor din Tran­ îmbunătăţirea plăţii". A doua zi. Intensificarea luptei ideologice- lucrau şi şomeri. Semnificativă
silvania, la începutul secolului cl raporta din nou câ : „minerii politice din mişcarea muncitoreas­ in acest sens este adresa Direc­
nostru creşte tot mai mult pro­ din Petroşani. Antnoasa, Lonea că, după greva generală din 1920, ţiunii Uzinelor de fier Hunedoara . (Continuare tn pag. a 3-aj
testul şi nemulţumirea oamenilor a făcut ca majoritatea membrilor din 7 iulie 1924, prin care cerea
muncii. Muncitorii — români, ma­ partidului socialist să păşească pe sprijinul secţiei de jandarmi Hu­
ghiari. ger mani etc.. de pe melea­ calea creării partidului comunist. nedoara „deoarece — se spune în Potrivit situaţiei însâminţării
gurile hunedorene s-au unit în Din documentele Cu toate câ din primul moment adresă — la exploatările noastre porumbului, existentă în coope­
lupta comună împotriva exploata­ al creării sale, P.C.R, a fost ne­ din Dosul-Galeşului sînt indivizi rativele agricole la dala de 3
torilor, pentru pace şi libertate de arhivă voit să înfrunte teroarea burghe- înlăturaţi de la lucru pentru ne­
naţională. zo-moşiereaseă, el a reuşit să or­ supunere, care fac instigaţîe pe moi inclusiv, raioanele se cla­
Astfel, după greva şi demon­ ganizeze lupla proletariatului în lingă lucrători să părăsească sau sifică astfel :
straţiile de stradă din 31 oc tom­ sînt încă tot în grevă. Azi, 25 mar­ funcţie de condiţiile existente, să înceteze lucrul. Vă rugăm a 1. Haţeg 99.4 la sută
brie 1918 de la Timişoara, la Pe­ tie, dimineaţa, s-au alăturat şi mi­ fiind singurul partid care a apă­ face cercetare şl a ne comunica 2. Orâştic 96.5 la sută
troşani şi Lupeni s-au organizat nerii din Dcakban.va (mina Denk rat interesele clasei muncitoare şi nouă rezultatul".. In 1925, Com­ 3. Alba 96.2 la sută
demonstraţii de stradă şi s-au în­ — N.R), numărul greviştilor e şi ale tuturor oamenilor muncii pania de jandarmi din Deva a 4. Sebeş 95.2 la sută
fiinţat sfaturi muncitoreşti orga­ 5.800" împotriva exploatării capitaliste. înaintat Parchetului Tribunalului 5. Deva 95,1 la sută
nizate pe principii internaţiona­ Conducătorii grevişti au fost a- In perioada stabilizăr ii relative din Deva un dosar şi mai mulţi 6. Hunedoara 91.4 Ia sută
liste. Soldaţii, care aveau misiunea restaţi, dar muncitorii au organi­ a capitalismului în România, in „indivizi" care se făceau vino­ 7. Ilia 85,7 la sută
de a împrăştia masele, s-au soli­ zat demonstraţii pentru eliberarea faţa partidului se punea proble­ vaţi de a fi agitatori printre mun­ 8. Brad 60 la sută
darizat cu muncitorii, fâcîndu-se lor ma păstrării legăturii cu masele citorii aflaţi in greva de la mi­ Din graficul de mai sus reiese
tot mai mult simţită tendinţa ma­ Minat de ură împotriva clasei pentr u apărarea cuceririlor obţi­ nele de aur societatea „12 Apos­ câ în toate raioanele, cu excep­
selor populare pentru unirea muncitoare, guvernul a adus în nute şi pregătirea clasei munci­ toli" Brad. ţia raionului Brad, au mai ră­
Transilvaniei cu România. Lupta faţa parlamentului, spre aproba­ toare pentru noi bătălii. Partidul In aprilie 1926. muncitorii mi­ mas de însămînţat supr afeţe mici.
revoluţionara a maselor, care a re, aşa-numita lege Trancu-Iaşi, lupta pentru a imprima o linie neri din Lupeni s-au solidarizat Dar, şi acestea pot fi realizate
înlăturat puterea vechilor autori­ care interzicea grevele muncito­ justă în mişcarea sindicală, pen intr-un timp cit mai scurt dacă
tăţi a dus de fapt la eliberarea reşti. După cum sc şti'-. întreaga tru transformarea sindicatelor ir» i’i'ul. io Vi\ în continuare va exista preocu­
Transilvaniei de sub jugul impe­ muncitorime a organizat cu aceas­ organizaţii largi de masă, capabi­ şeful Serviciului pare pentru folosirea cu maxi­
rialismului austro-ungar şi a pre­ tă ocazie greve de protest Docu­ le să mobilizeze masele la lupta arhivelor statului mum de eficienţă a tuturor for­
gătit. la 1 decembrie 1918, pr in a- mentele atestă o asemenea grevă împotriva exploatării. Intr-o in­ regiunea Hunedoara Arhitectura nouă. Vedere din maşină. ţelor şi mijloacelor existente în
dunarea de !a Alba Inlîa. unirea generală în anul 1920 şi la atelie­ formare înaintată prefectului ju­ (Continuare in pap. a 3-a I unităţi
ei cu România rele din Simeria Prim-pretorul deţului Hunedoara în anul 1924 Foto I. TEREK