Page 50 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 50
PAGINA A 4-A DLL MUL SOCIALISMULUI Nr. 3556
u u ^ n r a n t a M m i
Ş TIR I IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • Ş T IR I I N F O R M A Ţ II C O M E N T A R II ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII /
VIZITA DELEGAŢIEI M. A. N. A REPUBLICII LUCRĂRILE Consfătuirea unor reprezentanţi DECLARAŢIA
SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN DANEMARCA ADUNĂRII O.M.S. ai partidelor comuniste M.A.E. AL U .R .U
din ţările Europei occidentale
C O P E N H A G A 14. — T rim is u l spe cea m ai m a re şi m ai m odernă în tre A d u n ă ri N a ţio n a le au participat la M O S C O V A 14 (Agerpres).-
cial Agerpres. N icolac loncscu, trans- prindere de acest gen din nordul un dineu o ferit la „Palace Hotel" de V I E N A 14 — C orespondentul A - fo rm e caic silit necesare pentru a Leonid Iliciov, locţiitor at m i
m ite : S im bâtâ, delegaţia M a r ii A d u Europei. Conducerea în tre p rin d e rii a preşedintele C onsiliu lui M u n ic ip a l al — Intervenţia gerpres, P. Stăncescu. transm ite : reduce forţa politică şi economică a nistrului a facerilo r externe al
nări N a ţio n a le a R epublicii Socialis oferit apoi un dejun în cinstea de oraşului Copenhaga. La dineu au p a r La V ie n a a a v u t loc o consfătuire m onopolurilor, pentru a obţine o de U R.S S , a prezentat am basado
te R om ânia, condusă de tovarăşul legaţiei rom âne. ticipat preşedintele F o lk etingului, a repre ze n ta n ţilo r unor partide co m ocratizare efectivă a vieţii publice rului M a rii B rita n ii la Moscova,
Ştefan V o ite i, preşedintele M . A . N , După-am iaz.ă, oaspeţii au v izitat Julius Bom holt, si alte persoane o fi delegaţilor romani- m uniste din ţările Europei occiden şi a netezi d ru m u l spre socialism. G. H arrison, o declaraţie in legă
a făcut o vizită la p rim ă ria O raşu lui orfelin atu l m em orial „Jacob M ic h a c l- ciale. tale. O rd in e a de zi a in tîln irii a cu C onsfătuirea a apreciat u tilitatea in i tură cli com unicarea M in is te ru lu i
Copenhaga. A ici. oaspeţii au fost în- sen", iar apoi au făcut o p lim b a re A u luat parte Constantin Băbeanu. prins un schim b de păreri asupra ţia tiv e lo r care favorizează colabora A p ă ră rii al M a rii B rita n ii, p o tri
thr.pii'Kîţi de preşedintele lo lk c tin - prin , Jaegersborg D e e r” (Parcul că însărcinat cu afaceri a d -in te rim al G E N E V A 14. — Corespondentul noilor posibilităţi ale foiţe lo r clasei rea si lupta com ună a partidelor co v it căreia in vara şi în toam na
gului (p a rla m e n tu lu i). Julius 13om- prioarelor). R om âniei la Copenhaga şi m e m b ri A gerpres, II. L im a n , transm ite : C o m uncitoare si dem ocraţiei, pentru u- m uniste şi a altor forţe dem ocratice, acestLii an trupelo r vest-gcrm anc
holt. de preşedintele C o nsiliu lui M u Seara, m e m b rii delegaţiei M a rii ai am basadei. misia ele program şi buget a O .M S. nîren lor îm p o triv a m onopolurilor, antîm onopoliste. P artidele com uniste li se va da din nou posibilitatea
nicipal, H e n ry Stjernquist. de p ri a supius p a rtic ip a n ţilo r la cea de-a pentru dem ocraţie şi progres social. au hotărit să prezinte propuneri po de a folosi te ritoriu l englez pen
m a ru l general al C openhagăi, U rb a n 19-n A d u n a re m o ndială a Sănătăţii, La consfătuire au luat parte delega zitive pentru a căror e x a m in a re si tru m anevre si aplicaţii m ilitare.
Hanson si de alte persoane oficiale, bugetul pe anul 1967, propus de d i ţiile partidelor com uniste din A u s aplicare ele doresc realizarea unei P roccdind astfel, se arată in d e
deputaţi şi m e m b ri ai C onsiliului Roma: Dezbaterile din Comisia pentru rectorul general si consiliul executiv tria, Belgia, B erlinul occidental, C i înţelegeri, si au subliniat necesitatea claraţie. guvernu l M a n i B rita n ii
M u n ic ip a l. S alu tin d delegaţia ro m â al organizaţiei. In şedinţa comisiei, pru. D anem arca, R. F. G e rm a n ă , E l u n irii tu tu ro r forţelor interesate în continuă politica de s p rijin ire a
nă, preşedintele C onsiliului M u n ic i delegatul rom ân. (li*. C. Popovici a veţia, Finland a, Franţa, Grecia, It a m enţinerea păcii m ondiale, a m e n in m ilita riz ă rii G e rm a n ie i occiden
pal a a m in tit cu satisfacţie re z u lta problemele externe a Senatului com bătut te n d in ţa de a se realiza lia. lu x e m b u rg . N orvegia, Spania, ţată de agresiunea a m ericană clin tale. G u v e rn u l sovietic declară
tele favorabile ale vizite lo r rec ipro- program ele de eradicare prin spori Suedia. P artid u l C om unist clin Por V ie tn a m şi de p retenţiile m ilita ris că această politică arc un carac
ce în cele două ţâri în trep rin se nu de R O M A N . — Corespondentul A ger- cialist Italian al U n ită ţii P roletare, rea personalului, arătinc) că aceasta tugalia a trim is la consfătuire o e x m u lu i vest-germ an ter periculos.
m u lt de edilii oraşelor Copenhaga si pres. 1. M ă rg in e a n u . transm ite : Co senatorul Lussu a cerut ca Ttalia să afectează o im po rta n tă parte a b u punere scrisă in problem a aflată pe In com unicatul dat p ublicităţii la
Bucureşti. A m fost profund im p re misia pentru problem e externe a Se acţioneze in vederea îm b u n ă tă ţirii getului. V o rb ito ru l a precizat că este ordinea de zi. sfirsitul consfătuirii se subliniază
sionaţi — a declarat el — de avin tu l natulu i italian şi-a încheiat dezbate re la ţiilo r intei naţionale, să ia a titu necesar ca obiectivele O rg a n izaţie i In cursul dezbaterilor s-a făcut o că atm osfera caldă si frăţească in
care caracterizează dezvoltarea ec o- rile asupra unor problem e ale s itua dine in favoarea d re p tu rilo r leg iti să fie atinse abordindu-se soluţiile trecere în revistă a m a rilo r lupte so care s-a desfăşurat consfătuirea a
nom icâ a ţârii dv. ţiei in ternaţionale actuale. D ezbate me ale poporului vietnam ez şi in alte ciale şi politice in dife rite ţări. P a rti constituit o expresie a sentim entelor
In răspunsul său, tovarăşul Ştefan rile s-au desfăşurat pe m arginea ra problem e. cele m ai economice. A d u n a re a a a- cip anţii la consfătuire au em is pă de solidaritate care leagă partidele întrunirea
M in is tru l de externe. Fân tâ n i, care
Voitec a s u bliniat im presia fa v o ra portului prezentat de m inistrul de doptat cu 69 de voturi. 29 contra şi rerea că dezvoltarea acestor acţiuni
bilă pe care frum osul oraş C open externe. I anfani. S enatorul Scocri- a luat c iivîiuul in încheierea dezba 6 abţin e ri, un buget de 51 515.000 la care să fie raliate si alte pături comuniste, în ciuda condiţiilor deo Direcţiunii
haga a produs-o asupra m e m b rilo r m arro, (a re a vorbit din partea g ru terilor*, s-a lim ita t să reia p ro b le m e dolari. sociale antîm onopoliste, este suscep sebite existente în fiecare ţară în
delegaţiei. El si-a e x p rim a t, de ase pului p a rla m e n ta r com unist, s-a pro le prezentate în raport cu o zi în a Tot în şedinţa Com isiei de program tibila să ducă la obţinerea acelor re parte. P. c.
inte. refcrindu-.se în linii m ari la re
m enea. convingerea că vizita pe care nunţat pentru o schim bare a a titu ian
a în treprins-o in ţara noastră dele dinii Italiei faţa de N A T O . S ena la liile externe ale Italiei, la contac si buget au fost luate în discuţie as
gaţia Folkctingului, ca si actuala v i torul Y'ittorclli. preşedintele grupului tele pe rare le-a avut recent in ca pectele tehnice organizatorice şi de
zită în D anem arca a delegaţiei M a rii socialist, a declarat că ..nu se poate pitala Am;! iei cu p rim u l m inistru cercetare ştiinţifică ale program elor O victorie a oamenilor R O M A 13 — Corespondentul A -
A d u n ă ri N a ţionale, voi- contribui in semna m ereu o poliţă în alb pentru britanic W ilson. precum şi la fid e li de eradicare a variolei. A u p a rtic i gerpres, I. M ărg in e a n u , transm ite:
tatea faţă de A lia n ţa atlantică fără
tr-o m ăsura însem nată la apropierea guvernul S U A., acordindu-i în ţe le V in e ri s-a în tru n it la Rom a. D i
şi la o m ai bună cunoaştere recipro gere în ce priveşte politica dusă în să aducă precizări asupra chestiuni pat la dezbateri 35 de delegaţi. R e muncii din Italia recţiunea P artid u lu i C om unist Ita
că a popoarelor R om âniei si D a n e V ietn am ". In num ele P artid u lu i So lor ridicate de senatori. prezentanţii unor ţări africane (M nli, lian, sub preşedinţia lui Luigi
m arcei. la intensificarea colaborării N igeria, C iad, Som alia. Senegal) şi I ongo, secretar general al p a rti
fructuoase si m u ltila te ra le in tre cele ţări asiatice (Laos, In d ia, Pakistan), R O M A 14 — Coi csponclcntul A g e r cedieri din m otive politice, sindicale dului. pentru a analiza situaţia
doua ţări pe plan economic, < ultu- pres. Giorgio Pastorc, transm ite : C a sau religioase. Astfel, noua lege re politică d in ţară in p re a jm a a le
ral si ştiinţific — pentru care există întrevedere K o s î g— au solicitat a ju to ru l tehnic şi m a te m era D eputaţilor şi-a încheiat dez prezintă o m a rr victorie a oam enilor g erilor a d m in is tra tiv e ce sc vor
cele m ai favorabile prem ize. rial din partea organizaţiei. D elega baterile asupra proiectului de lege m u n c ii din (talia, deoarece lim itează desfăşura in luna iunie. In com u
A u rm a t o discuţie prietenească în A L E X A N D R I A 14 (Agerpres). — au participat A n d re i G ro m ik o . m i tul rom ân, dr. M . A ldea. a n a lizîn d p riv in d asn-num ita „cauză dreaptă" dis c rim in ă rile politice, precum si nicatul dat publicităţii se «mata,
nistrul a facerilo r externe al U .R S S .,
tre m e m b rii delegaţiei rom âne si p er l.a reşedinţa de vară a preşedinte si ceilalţi m e m b ri ai delegaţiei g u expe rie n ţa ţă rii noastre, a subliniat în problem a concedierilor. Este o lege cele îm p o triv a conducătorilor s in d i in tre altele, că „D irecţiunea P C I.
sonalităţile daneze prezente si a fost lui Nasser din A le x a n d ria , a a v u t eă soluţia cea m ai eficientă este in care trebuie să vin ă în s p rijin u l oa cali din în tre p rin d e ri, acum cinci m a a subliniat necesitatea unei m iş
vizita tă clădirea p rim ă rie i oraş ulu i. loc sim bâtă o în trevedere intre p re v e rn a m e n tale sovietice, iar din p a r m en ilo r m uncii, a p ă rîn d u -i de con rile m onopoluri au declanşat o ade cări largi, unitare, in ţară pentru
tea R.A.U., m areşalul A bdcl lla k im
In aceeaşi zi, m e m b rii delegaţiei şedintele C onsiliului de M in iş tri al A m r r , p rim -v ire p i cşedinte al H .A.U., tegrarea ac ţiu n ilo r de eradicare a v a cedierile nem otivate Ia care recurg vărată ofensivă, inlensifieînd conce o soluţionare dem ocratică a p ro
rom âne. însoţiţi de Siinon From . l'.H S.S . A lcxeî Kosîghin şi preşedin riolei în p rogram ul naţional de ocro conducerile în tre p rin d e rilo r, iar C a dierile si cerînd au to rităţilo r să con ble m e lo r si îm p o triv a pericolului
p rim -v ire p re s ed in te al l'o lkelin g u lu i, tele R A U., G um ai Abdcl Nasser. Z a k a iy a M o h ie d d in . p rim u l m inistru tire a sănătăţii. EI a a ră ta t că accen m era D e p u ta ţilo r au aprobat-o cu o simtă la îngheţarea salariilor Deşi unei crize care ar putea d e te rm i
şi m rrnbri ai p a rla m e n tu lu i, au v iz i al R Â U . si alţi conducători clin tul p rincipal trebuie să fie pus pe m are m a jo rita te de voturi, 422 de nu garantează pe deplin stabilitatea na un serios proces involutiv şi
tat Fabrica de bere „Carlsberg" — La convorb irile care au avut loc, R .A .U . deputaţi au votat pentru, iar 32 îm locului de m uncă, legea îngrădeşte
form a re a cadrelor sanitare n a ţio n a potrivă. puterea m a rilo r m onopoluri şi în a pariţia pe scena politică a unor
De m u lţi ani masele de oam eni ai
le şi educaţia sanitară a populaţiei m uncii din Ita lia , sub conducerea seamnă un pas în ainte în lupta oa forţe reacţionare".
apărarea
pentru
m enilor m uncii
ACŢIUNI DE PROTEST ÎMPOTRIVA şî a preconizat m ăsuri pentru s p riji sindicatelor, luptă pentru a obţine d re p tu rilo r lor.
nirea ţâ rilo r în curs de dezvoltare.
Rpzoluţia, adoptată în u n a n im ita te , legi care să le apere interesele încă
din anul 1957, Giuseppe di V ittorio,
AGRESIUNII AMERICANE ÎN VIETNAM prevede includerea pro g ram u lu i de care era secretar general al C o n fe Succese ale
deraţiei G enerale a M u n c ii clin Italia,
eradicare a vario lei în bugetul o r
din a r al O M S., începînd din anul a propus introducerea unei asem e NOVISAD Deschiderea forţelor patriotice
nea legi, iar de atunci această p ro
P A R IS 14 — C orespondentul A g c r- dunat sem nături pe o petiţie către craticâ", K a rl O Glcsby. (Această o r 1967, an în care s-a h otărit să fie blem ă a fost ridicată de nenum ărate
pivs, Gcorges Dascal, transm ite : V i preşedintele .Johnson, petiţie ce va ganizaţie a fost in iţiatoarca. in p ri vaccinaţi a p ro x im a tiv 220 m ilioane ori în p a rla m e n t a tît de deputaţii co tîrgului agricol laoţiene
neri s-a desfăşurat in I ranţa prim a fi rem isă d u m in ică A m basad ei S .U .A . m ă v a ra an u lu i trecut, a m arşului de oam eni Se prevede ca m ala d ia să m unişti cît si de socialişti. A cum ,
din cele trei zile de acţiune pentru din Paris de o delegaţie a U niu n ii studenţesc asupra W a s h in g to n u lu i după votul din C am eră urm ează ca internaţional
p a ie in V ie tn a m , organizate de M iş T in e re lu lu i Com unist clin Franţa. îm p o triv a războiu lui d in V ie tn a m ). fie e lim in a tă in tr-o perioadă de 10 legea să fie discutată în Senat Ea K H A N G K H A I 11 (Agerpres).
.V r e m să creăm , i u i să dis tru
carea tineretului com unist. Aceasta ani. specifică faptul că nu se a d m it con Postul de radio „Patet Lao" a
gem !" — se spune în m anifestele B E L G R A D 12. — Corespondentul
zi a losi m arcaţii prin num eroase m a Agerpres, N. Plopeanu, transm ite: La transm is un com unicat potrivit
nifestaţii de strada, m itin g u ri şi m a r W A S H IN G T O N 14 (Agerpres) — îm prăştiate de studenţi cu ocazia u- Novisad s-a deschis sîm bâtă cel de
nei recente dem onstraţii a n tiră z b o i
şuri ale păcii, cît si prin organizarea „No pronu nţăm im p o triva războ al 33-lea tîrg agricol internaţional. căruia, de la începutul anului
iului din V ie tn a m şi a intervenţiei nice. pînă la 10 m ai, forţele patriotice
de conferinîc-clistuţii. La fiecare din In cele 20 de pavilioane aflate pe o
trupelor am ericane in această ţară", ★ Manifestare de protest laoţiene au doborit 130 de avioane
aceste m anifestări, activişti ai orga a declarat preşedintele „Asociaţiei W A S H IN G T O N 14 (Agerpres). — s uprafaţă de 360.000 m p — peste
nizaţiilo r tineretului com unist au a- studenţilor pentru o societate dem o- U n num eros grup al v e te ra n ilo r de 13.000 expozanţi din R.S.K.I. si străi am ericane ce au în tre p rin s ra id u ri
nătate, prezintă produse agricole si
război clin S tatele U n ite a publicat a studenţilor din R. S. A. şi bom b a rd a m e n te asupra re g iu
în ziarul „W ashington Post" o scri zootehnice, produse ale industriei nilor eliberate, aflate sub contro
soare deschisă adresată Congresului constructoare de maşini agricole, in- lul forţelor Neo Lao H aksat Au
în care se p ronu nţă îm p o triv a am es J O H A N N E S B U R C 14 (Agerpres). le pancarte se putea citi : „U n d e sînt clusti iei chim ice si a lim en tare, p re
tecului Statetor U n ite în treburile Peste 3 000 de studenţi au m an ife s lib e rtă ţile noastre ?", „Nu ne puteţi cum şi u tilaje necesare acestor ra m ai fost avariate num eroase a-
■ i in terne ale V ie tn a m u lu i de sud şi tat v in eri pe străzile oraşului Johan- interzice să g îndim !“, „Sîntem hotă- m uri industriale La deschiderea U r vioanc şi au fost făcuţi prizonieri
pentru încetarea războiu lui din a- nesburg în semn de protest îm p o rîţi \ \ sului a participat preşedintele mni m u lţi piloţi a m ericani.
ceastă ţară. Ei declară că amestecul triv a re stricţiilor impuse de m in is In cadrul valu lui de proteste din R .S F.T., I. B Tito, preşedintele V e
m ilita r al S U A. în V ie tn a m este o trul de ju stiţie al R.S.A.. V orster, lui în treaga ţară. m ii de studenţi şi ca ce! E xecu tive Federale, Petar S ta m -
.g ra v ă greşeală". V e te ra n ii cheam ă Ian Robertson, preşedintele U n iu n ii dre didactice ai U n iv e rs ită ţii din C a- bolici. secretar politic al C C . al
guvernu l S .U .A . să înceteze a c ţiu n i naţionale a studenţilor sud-africani. petown au semnat o petiţie adresată U n iu n ii C om u niştilor clin Serbia. lo-
van Veseli nov si alte personalităţi. A
le m ilitare, să-şî retragă trupele din D em on stranţii purtau pancarte ee- guvernului. în care protestează îm fost de faţă am basadorul R epublicii
rînd revocarea im ediată a in te rd ic potriva o rd in u lu i prin care se in te r
V ie tn a m u l de sud. Socialiste R om ânia la Belgrad, A u
ţiilo r im puse lui Robertson. Pe une zice activitatea lui Robertson. rel M ălnâsan.
guvernului sirian
V I E T N A M U L D E S U D . — C ir ţa atlantică". M c N a m a ra şî von H as
ca 5.500 de m uncitori, folosind ca încheierea convorbirilor dintre sel au sem nat un acord p riv in d achi D A M A S C 14 (Agerpres). —
mioane, biciclete, rickshaw e şi ziţionarea de către S .U .A . a unui a- La Damasc a fost dată p u b lic i
purtînd pancarte si lozinci an ti- miniştrii apărării ai S.U.Â. şi R.F.G. nu m it n u m ă r de tu n u ri de producţie tăţii o h otărîre a g u v e rn u lu i care
am ericnne si antig u v e rn a m e n ta le , vest-germ ană. V aloarea acestei tra n prevede îm p ă rţire a a peste 10 000
au străbătut străzile Saigonnlui. zacţii nu a fost dezvăluită. ha de p ă m în t ara b il la 1.093 de
T o t tim p u l dem onstraţiei a răsu W A S H IN G T O N 14 (Agerpres). — m ele ce s-au iv it in N A T O . ca u r Tntr-o c onferin ţă de presă ţinută fa m ilii de ţărani cărora li se vor
nat cunoscuta propoziţie : „ A m e V in e ri s-au încheiat convorbirile m are a recentelor evenim ente". Ei au după în trevederea cu Robei t M c N a pune la dispoziţie şi locuinţe in
ricani, plecaţi acasă", precum şi d intre m in iş trii ap ă ră rii ai IfF .G . si căzut de acord asupra contin uării m ara, m inistru l vest-germ an al apă a p ro x im a tiv 20 de sate Recenta
cererea legitim ă a poporului de S.U.A., Ivai-Uw'c von Hassel şi Ro- activ ită ţii N A T O. Totodată, cei doi rării. K a i- U w e von Hassel, a decla hotărîre se înscrie în cadrul legii
a se înceta războiul. D e m o n s tra n bert M c N a m a ra . M in is tru l vest-ger- interlocutori au trecut în revistă „cu rat însă că G e rm a n ia occidentală nu de re fo rm ă agrară, adoptată la 7
ţii au fost o priţi de forţele po li m an se află în tr-o vizită în S U A., satisfacţie" rezultatele obţinute de este în m ăsură să-şi respecte a n g a ap rilie de Consiliul de M in iş tri al
ţieneşti, puternic în a rm a te , care începînd de săptam îna trecută. In aşa-n u m itu l „C om itet M c N a m a ra " în ja m e n tu l de a c u m p ă ra clin Statele R epublicii A rabe S iria. P în ă in
au întins sirm â g h im p a tă pe străzi com unicatul dat pu b lic ită ţii după „obţinerea unei p a rtic ip ă ri m ai m ari U nite, pînă la 30 iunie 1967, a rm a prezent au fost îm p ă rţite peste
şi au încercat să folosească g re convorb iri se spune că cei doi m i a puterilor nenuclearo în planificarea m ent si m a te ria l m ilita r in valoare 52.000 ha de p ă m în t arabil, de ca
O fîisz΀>siare nade lacrim ogene. niştri „au discutat pe larg p roble şi în consultările nucleare din A lia n - de 1.350.000.000 dolari. în trucît ca re au beneficiat 4 179 de fa m ilii
„ în tîm p in ă m a ri dific u ltă ţi".
clc ţă ra n i lipsiţi de păm înt.
O
Ş l © g a. l u n g i t ă O BAGDAD. — Secretarul general al 0 SALISBL'RV. — V in e ri, trib u n a lu l C o m m o n w c a lth u lu i, A r tu r B ottom lcv. a Grevă proiectată de 62.500
Federaţiei ju riş tilo r arabi, C hafic E rch ev- din Salixbury a pro n u n ţat o nouă sentin- acceptat o in vitaţie oficială a guve rn u lu i
De trei slip tăm in i care aparţin aceste a însem nat în mod dat. a declarat intr-o conferin ţă de presă ţa, condnm nind 20 de a fricani, m e m b ri ai cipriot de a vizita C ip ru l, u im in d sa so
african
p a rtid u lu i
poporului
U n iu n e a
la N e w York- conţi- ziare au obţin ui îm practic piuă în pre la Bagdad că această organizaţie a hotărit Z îm b a b w e , interzis în Rhodesia, la cîte sească în insulă la 1 iunie. de marinari englezi
nuă greva lucrătorilor preună v enituri de 500 zent, datorită grevei convocarea unei reuniuni a forţelor de zece ani m uncă silnică.
de In ziarele „N e w m ilioane dolari. E xis lucrătorilor de la a- eliberare naţională din ţă rile arabe. El 0 XAIROBr. •— A genţia M a g h re b A ra b L O N D R A 14 (Agerpres). — In noaptea de 13 spre 14
Y ork H e ra ld T r ib u tă insă si un aclevar c este ziare, o hotărî re a adăugat că „reuniunea va avea ca scop 0 BRUXELLES. — V in e ri s-au des Press a n u n ţă că la N airo b i a fost dat pu m ai. C om itetul executiv al U n iu n ii S indicatelor mai i-
ne", , W o r l ri Tele- necontestat de nici care seamănă, m ai de principal adoptarea unor m ăsuri m enite chis la Bruxelles, tratativele economice b licităţii un com unicat oficial al g u v e r n a rilo r britanici a hotărit ca d u m in ic ă la ora 24 să în
grnph and Sun" si una din părţile în grabă, n i o încetare să dejoace p lanurile im perialiste si să facă în tre Belgia si Congo, în vederea rezolvă nului din K enya, prin care se instituie ceapă proiectata grevă a celor 62 500 de m a rin i ai flo
„Journal A m e ric a n ", conflict .* două clin a a pariţiei acestora. faţă a cţiunilo r lor îndreptate îm p o triv a rii contenciosului financiar. D elegaţia interdicţie ele circu laţie în nordul ţării. tei com erciale britanice Această h otărîre a fost luaţii
l'.iru să se întrevadă cele trei ziare, „Jour N oul ziar şi ediţia sa statelor arabe". congoleză este condusă de m inistru l de C om u nicatul precizează că această m ăsu după ce. in cursul zilei, p rim u l m inistru lla ro ld W ilson
perspectivele unei re nal A m e r i c a n"„ de seară nu au văzut externe, Iustin Bomboko, iar cea belgiană ra a fost luată în u rm a incidentelor care nu făcut o u ltim ă încercare de com prom is, insistincl de
g lem en tări im ediate a .W o rld T c lcgraph and lum ina tip a ru lu i si, 0 RAHAT. — A genţia m arocană de — de m in is tru l afac e rilo r externe, P ierre au avut lor în această parte a ţării, sol fa p t asupra form u lei unei m a jo ră ri provizorii a sala
conflictului care a Sun" au pierdut în după * ît se pare, abo presă an u n ţă că în prezent au loc prcg.i- H arm e). date cu m oartea a 11 persoane. * riilo r cu 3 la suta, fo rm u lă care a m ai fost respinsă de
provocat-o. începută naţii lor se m ulţum esc tiri în vederea celei de-a cincea co n ferin U niune.
la 24 aprilie, greva a deocam dată să citeas ţe a O rganizaţiei de colaborare economică 0 TOKIO. — U zinele de a viaţie ale 0 A M IM AN. — D elegaţia iordaniană, G re v a m a rin a rilo r britanici, va afecta im ediat im p o r
fost declarată in semn că alte ziare. După a ţa rilo r Asiei şi A fric ii, ale cărei lucrări com p an iilo r japoneze „ K a w a s a k i" şi condusă de p rim u l m inistru W asfi al T a ll, turile şi exp o rtu rile vitale ale A ngliei, aprovizionarea
de protest îm p o triv a „consec venţa" cu care se vor desfăşura în tre 16 si 20 m ai Ia C a- „Fudzi D ziuko K io " au p rim it com enzi care a în tre p rin s o vizită oficială in A ra - (a m cu com bustibil şi produse a lim e n ta re si transpor
concedierii n 2.1)00 de Notă externă a d m in is tra ţia noului sablanra. C o n fe rin ţa va dezbate, p rin tre din partea Statelor U n ite pentru construc bia S audită, s-a reîntors în ţară. La so turile transatlantice si din C a nalul M î n e c ii \
ziarişti si m uncitori zia r respinge re v e n d i altele, rezultatele sî perspectivele colabo ţia ele elicoptere m ilita re , destinate a r sirea pe aeroportul din A m m a n . p re m ie
tipog iafi în u rm a fu cările greviştilor si rării economice afro-asiatice. m atei am erirane. rul W asfi al T a ll a d e d a rat că c o nvorb i
zionării celor trei z ia prelungirea pe o p e ri rile avute cu ofic ia lită ţile de la Ryad,
re in tr-u n u i singur — oadă n elim itata a 0 C A IR O . — L'n com unicat al O fic iu 0 TOKIO. — P otrivit dalelor unei s-au desfăşurat „intr-o atm osferă p riete Noi scăderi Sa bursa
„W orld Journal T r i u ltim ii zece ani nu conflictului dintre ca lui F ro n tu lu i de E liberare din teritoriile C ărţi A lbe, publicată recent. în cursul nească şi au fost fructuoase pentru rele?
bune", nvincl în plus mai puţin de 300.000 si grevişti, s-ar putea, A ra b ic i de Sud publicat la Cairo, a făcut an u lu i trecut p reţurile la bunu rile de două părţi".
o ediţie de seară — de abonaţi Aceasta de asemenea, consi cunoscut că în cursul nopţii de joi spre larg consum au crescut cu 7,6 ta sută. im New York
.T h e W o rld Journal". pierdere se datorează dera că problem a vineri o patrulă britanica a fost atacată S-au scum pit, de asemenea, costul tra n s 0 JOHA N N E S B U R G — C itin d surse
M o tivu l invocat (le de fapt fenom enului mijloac clor fin a n c ia de patrioţi în plin centru al oraşului portului, chiriilor, apei potabile si altele. in fo rm a te din Johannesburg, agenţia LP1 N E W YO R K ' 14 (Agerpres). — La bursa din New' Y o rk
noua a dm inistraţie a pe care revista „ N e w re, caro a constituit Aclen. Doi dintre soldaţii englezi au fost V e n itu rile reale ale populaţiei de In oraşe anunţă că forţele m ilita re aeriene ale s-a în registrat vinei i o nouă scădere im portantă a
ziarului ar li lipsa de sweek" îl num ea re m otivul concedierii răniţi. C om u nicatul m enţionează, de ase au scăzut în raport cu anul trecut, si în R.S.A. vor fi echipate. înccpîncl clin luna cursului acţiunilor, a treia din accasLi săptăm înă
m ijloace financiare. cent „m aladia ziare celor 2.00() de ziarişti menea, că la începutul săptăm inii e le întreaga ţa ră se observă o lipsă acuta de septem brie a c., cu avioane cu reacţie con şi a sasca de la începutul lunii. Indicele industrial Do'v
C onform datelor fu r lor". Este vorba, după si m uncitori tipografi, m ente revoluţionare au dat foc la două locuinţe struite în ţară. Jones s-a a fla t la închiderea opera ţiu n ilo r de bursă la
nizate oficial, pierde cum subliniază ace nu este atît de acută tancuri petroliere de la ra fin ă ria engleză. cel mai scăzut nivel de la 29 iulie anul trecut. Din nou
rile globale suferite eaşi revistă, că «un pe cit a losl a m p lifi 0 LONDRA. — Din Lond ra se a n u n 0 LONDRA. — O biectivul principal al cauza scăderilor a conslituit-o situaţia din industria
de cele trei ziare în n u m ă r îngrozitor de cată H ăm în e de vă 0 DAKAR. — însoţit de o numeroasă ţă că C ha rlie C haplin a te rm in a t tu rn a vizitei pe care o va efectua la W ashington de autom obile Două d in tre principalele societăţi de
ultim u l an s-ar rid i m are de ziare an de zut cit tim p patrona delegaţie, preşedintele S enegalului, Leo- rea film u lu i „Prinţesa din H ongkong" în autom obile — „G eneral Motors" şi „Chrysler" — au
ca la IU m ilioane d o venii um flate şi goa tul se va lipsi de ve pold Scdar S en g h o i, a părăsit vin eri d i studiourile de la Pinew ood. in care ro lu şi O tta w a Gcorge Thom son, m inistru b ri an u n ţa t o reducere înseninată a v fn ză rilo r în u ltim a
si
europene
problem ele
tanic
pentru
lari. Ceea ce statisti le". ceea ce explica n iturile pe care le-ar m ineaţa capitala. începîndu-si călătoria rile principale sînt deţinute de Sophia atlantice, este de a obţine aprobarea S ta săptăm înă. O a m e n ii de afaceri sc întreabă dacă situa
cile comunicate1 ele lipsa de interes faţă obţine prin apariţia proiectată prin mai m ulte ţă ri arabe. El Lorcn şi M a rlo n Brando telor U n ite si a Canadei pentru m o d ifi ţia clin in dustria de autom obile nu pi cfigiu cază c u m v a
a d m inistraţia ziarului de ziarele respective* ziarelor respective va vizita întii Tunisul, unde va conferi cările structurii N .A .T .O ., în conform itate o recesiune serioasă în întreaga economie. Aceasta ra
„W o rld Journal T r i a m ultora d in tre ci după satisfacerea re cu preşedintele H a b ib B ourghiba, după O NICOSIA. — La Nicosia s-n anunţat eu un plan britanic, elaborat în acest m u ră ocupă un loc deosebit de im p o rta n t în econom ia
bune" ascund, eslc că titori. vendicărilor grevişti care se va în drepta spre Beirut. că m inistru l britanic pentru problem ele sens de guvernu l cngle 2 . am ericană (fiecare a sasea în tre p rin d e re clin S.U.A. lu
de fapt în aceeaşi pe Fuzionarea celor lor. crează pentru această industrie, ra re absoarbe 20 la sută
rioada editurile de trei ziare n e u y o rk e ze f PUTINEI,U din întreaga producţie de oţel a ţarii), incit ea consti
tuie in tr-a d e v ă r un barom etru foarte sensibil.
R e d a c ţia şi administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88. 12 75. 15 85. 12 11. T a x a D lâtîtâ In n u m e ra r conform a probării D irecţiei G enerale P .T.T.R . — nr, 263 328 din 6 noiem brie 1919, — T ip a ru l în tre p rin d e re a P oligrafică H u n e d o a ra -D e v a .
40 065