Page 51 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 51

PROLETARI  D IN   TO A TE   TARILE;   U N 1JI-V A I


                                                                                                                                                       IERI                   S-AU                          DESCHIS












                                                                                                                                                                IN                C       A       P      I   T      A       L      A
                                         COMITETULUI REIIM  HUNEDOARA AL P CR. 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL




               ANUL  XVIII.  NR.  3537                             MARJI  17  MAI  1966                             4  PAGINI  -   25  BANI







                              L U C R Ă R I L E                                          C O N G R E S U L U I                                                  S I N D I C A T E L O R









                                                                                           C u v i i - t a r e a                                                  t o v a r ă ş u l u i
             I n   m u r e a   s a lă   a  P a l a t u l u i   R e p u ­  l u i   g e n e r a l   a l   C   C.  a l   P . C   R.  a  fost
           b l i c i i   d i n   C a p i t a l ă   s - a u   d e s c h i s   l u n i    s u b l i n i a t ă .   I n  r e p e t a t e   r i n d u r i ,   c u
           d i m i n e a ţ ă    l u c r ă r i l e    C o n g r e s u l u i    v i i   a p l a u z e   şi  o v a ţ i i   e n t u z i a s t e .
           s i n d i c a t e l o r   d i n    R e p u b l i c a    S o c i a ­  L a   p r i m u l   p u n c t   a l   o t d i n e i   d e   zi.
           listă   R o m â n i a   S - a u   i n i i  I n i i   n i c i   d e ­  t o v a r ă ş u l   C o n s t a n t i n   D r u g a n   a  p r e ­
           l e g a ţ i i   a l e ş i   d e   s i n d i c a t e l e   d i n   t o a ­  z e n t a t    r a p o r t u l   d e    a c t i v i t a t e   a l    N I C O I. AE  C  E A V Ş E S C V
           te  r e g i u n i l e   l a r i i   —   m u n c i t o r i ,   i n ­  C o n s i l i u l u i   C e n t r a l   a l   S i n d i c a t e l o r .
           g i n e r i .   t e h n i c i e n i ,   o a m e n i   d c   ş t i m -    I n   c o n t i n u a r e .    A n t o n    E m i l i a n .
           lă.  a r t ă   şi  c u l t u r ă ,   f u n c ţ i o n a r i ,   a c t i ­  p r e ş e d i n t e l e   C o m i s i e i   c e n t r a l e   d e
           v i ş t i   a i   s i n d i c a l e l o r ,   r e p r e z e n t a n ţ i    c e n z o r i ,   a  p r e z e n t a t   r a p o r t u l   aces­                                                         cii.  dezvoltarea  conştiinţei  lor  socialiste,  c u lti­
           ai  c e l o r   p e s t e   4  m i l i o a n e   d e   m e m ­  tei  comisii.  Dragi  tovarăşi.               ţionare  a  angre n a ju lu i  com plex  al  economiei   Ie  depun  în  producţie,  gradul  lor  de  calificare,
                                                                                                                         noastre  socialiste  in  plină  dezvoltare  im pun  o   rezultatele  pe  care  Ic  obţin  în  m uncă.  varea  unei  a titu d in i  în ain ta te   faţă  de  in tere­
           b r i   d c   s i n d i c a t   d i n   t a r a   n o a s t r ă .  P r e z e n l i n d   a c t i v i t a t e a   l i n a n e i a r u
                                                                               Congresul  sindicatelor  din  R om ânia,  care   strictă  disciplină  de  producţie  şi  de  m uncă  în                         sele  generale  ale  societăţii  socialiste,  a  răspun­
             L a   C o n g r e s   i a u   p a r t e ,   d c   a s e m e ­  şi  g o s p o d ă r e a s c ă   a  C . C . S   şi  a  i n -                               în  calitatea  lor  de  reprezentante  ale  p rin ­
                                                                             are  loc  in  condiţiile  a v in tu lu i  general  al  în ­  fiecare  în treprindere.   Introducerea   tot  m ai                  derii  faţă  de  bunul  m ers  al  în tre p rin d e rilo r,
           n e a ,   n u m e r o ş i   i n v i t a / i   —   m e m b r i    s t i t u t i i / o r   s a le   a n e x e ,   r a p o r t o r u l   a                  cipalelor  mase  de  producători,  sindicatele  sînt
                                                                              tregului  popor  în  m unca  pentru  în fă p tu ire a                                                                            fa ţă   de  proprietatea  socialistă  —   izvorul  bu­
           ai  C   C   a l  P C   R  .  a i   C o n s i l i u l u i   d e    a r ă t a t   cu  v e n i t u r i l e   m i ş c ă r i i   s i n d i ­  largă  a  ştiinţei  şi  tehnicii  înaintate  în  econo­  chem ate  să  îndeplinească  în  orin d u ire a   noas-
                                                                              pro g ram u lu i  elaborat  dc  Congresul  al  IX -le a                                                                          năstării  întregului  popor.  ( V i i   a p l a u z e ) .
           S t a t   şi  a i   g u v e r n u l u i ,   c o n d u c ă t o r i    c a l e   a u   c r e s c u t   i n   1965  c u   6 8   la   mie,  m odernizarea  procesului  de  producţie,   tră *u n   rol  însem nat  în  întreaga  a ctivitate  de
                                                                              al  partid u lu i,  urm ează  să  analizeze  a c tiv ita ­
           d e   i n s t i t u t  ii  c e n t r a l e   şi  o r g a n i z a ţ i i    s u t ă   f a ( ă   d e   1961  P r i n c i p a l a   s u r s ă    perfecţionarea  continuă  a  organizării  produc­  conducere  şi  p lanificare  a  economiei  naţio­  O rg a n iz a ţiilo r  sindicale  le  revine  în d a to ri­
           o b ş t e ş t i ,   a c t i v i ş t i   d c   p a r t i d   şi  d e    d e   v e n i t u r i   o   c o n s t i t u i e    c o t i z a ţ i a    tea  desfăşurată  în  u ltim ii  ani  de  sindicate  şi   ţiei  şi  a  m uncii  ridică  in  faţa  sindicatelor  în­  nale,  sâ  participe  activ  la  elaborarea  şi  în fă p ­  rea  de  a  m ilita   activ  pentru  prom ovarea  eticii
           stat.  v e c h i   m i l i t a n h   a i   m i ş c ă r i i   r e ­  s i n d i c a l ă   şi  l a x a   d c   î n s c r i e r e    i n    să  stabilească  sarcinile  de  viitor  ale  mişcării   datoriri  de  m are  răspundere  Ele  trebuie  să   tuirea  tuturor  m ăsurilor  care  privesc  perfec­  noi.  a  tră s ă tu rilo r  proprii  o m u lu i  în a in ta t  al
           v o l u ţ i o n a r e .         s i n d i c a t .   V e n i t u r i l e   s i n d i c a t e l o r   a u    sindicale,  m ăsurile  ce  trebuie  luate  pentru   participe  activ  la  generalizarea   m etodelor   ţionarea  continuă  a  a c tiv ită ţii  economice,  r i­  societăţii  socialiste,  a  unei  c o m p o rtă ri  c iv ili­
             P r i n   m u i e   d e   d e l e g a ţ i   şi  i n v i t a ţ i    c r e s c u t   d a t o r i t ă   s p o r i m   c o n t i n u e   a   unirea  e lo rtu rilo r  clasei  m uncitoare,  ale  tu tu ­  ştiinţifice  de  m uncă  şi  de  organizate  a  pro­  dicarea  n ivelului  de  trai  al  poporului.  U n iu n ile    zate  în  societate  şi  în  fa m ilie ,  de  a  crea  un  pu­
           s î n t   s i m b o l i c   p r e z e n t a t e   I n    s a lă    s a l a r i i l o r   o a m e n i l o r   mmicii.   p re ­  ror  salariaţilor.  în  vederea  realizării  obiecti­  cesului  de  producţie  pentru  asigurarea  creş­  sindicale  trebuie  să  ia  parte  la  întocm irea  p la ­  ternic  curent  de  opinie  îm p o triv a   m e n ta lită ţii
           i n s ă  şi  m u n c a   c r e a t o a r e   a  p o p o r u ­  cum  şi  a  n u m ă r u l u i   m e m b r i l o r   d c    velo r  planului  cincinal.  terii  continue  a  p rodu ctivităţii  m uncii,  scăde­  nului  de  stat  pe  m inistere  şi  departam ente,  la   şi  obiceiurilo r  retrograde*  a  a titu d in ilo r  în a ­
           lui  n o s t r u ,   h ă r n i c i a   şi  i n s u l t e i i r e a    s i n d i c a t   c a   u r m a r e   a  d e z v o l t ă r i i   î n    Tn  num ele  C om itetului  C entral  al  P a rtid u ­  rea  cheltuielilor  de  producţie,  folosirea  e fi­  elaborarea  tu tu ro r  m ăsurilor  m enite  să  asi­  poiate  fa ţă   de  m uncă  şi  via ţă ,  de  a  c u ltiv a   în
           c u   c a r e   o a m e n i i   m u n c i i   i ă u t c s c   v i i ­  r i t m   s u s ţ i n u i    a   e c o n o m i e i   n a ţ i o ­  lui  C om u nist  Român.  C onsiliului  de  Stat  si   cientă  a  capacităţii  în tre p rin d e rilo r  şi  a  t im ­  gure  realizai ea  integrală  a  p revederilor  sale.   rin d u rile   oam e n ilo r  m uncii  a m b ia n ţa   convie­
           t o r u l   î n f l o r i t o r   a l  R o m â n i e i   s o c i a ­  n a l e .  guvernului  Republicii  Socialisto  România,  sa­  pului  dp  lucru,  ridicarea  re n ta b ilită ţii  econo­  Ele  trebuie  să  parlioipe  In  toate  şedinţele  de   ţu irii  socialiste.  Ele  trebuie  sâ  pună  în  cen­
                                                                              lut  din  toată  inim a  pe  p articipanţii  la  C on­  mice  a  fiecărei  unităţi,  sporirea  a c u m u lă rilo r   colegiu  ale  m inisterelor  pentru  a-şi  spune  cu­  trul  a c tiv ită ţii  educative  dezvoltarea   senti­
           lis te .                          R a p o r t u l   a p r e c i a z ă   c ă   l a n d u r i l e
             S i n i   d c   f a l ă   r e p r e z e n t a n t i   a i   37   î n s c r i s e   i n   b u g e t u l   s i n d i c a t e l o r   au   gres  şi  prin  ci  pe  toţi  m e m b rii  organizaţiilor   socialisto.  Asigurarea  unei  calităţi  superioare   vintul  în  legătură  cu  problem ele  care  p ri­  m en tu lu i  de  dragoste  faţă  de  pa tria   socialistă,
           d c   o r g a n i z a i  ii  s i n d i c a l e   d e    p e s t e    a s i g u r a t   m i j l o a c e l e   h n a n c i a r e   n e ­  sindicale  din  tara  noastră,  urez  succes  deplin   a  produselor,   realizarea  unor   perform anţe   vesc  dezvoltarea  ra m u rilo r  respective,  viaţa  şi   devo tam en tu l  pentru  p a rtid u l  com unist,  pen­
                                                                             lucrărilor  Congresului  dumneavoastră.  ( A p l a u ­  înalte  com parabile  pe  piaţa  m ondială,  la  toate   activitatea  in  producţie*  r  oam enilor  muncii   tru  cauza  socialism ului,  pentru  cu ceririle  re­
           h o t a r e ,    a i    F e d e r a ţ i e i    S i n d i c a l e    c e s a r e   n e n t i u   s a t i s l a c e r e a   n e v o i l o r
           M o n d i a l e ,   ni  B i r o u l u i   I n t e r n a i i o n a l    c u i t u r a l - e d u c a t i v e   a l e    m e m b r i l o r    ze  p u t e r n i c e }  m ă rfu rile ,  trebuie  să  fie.  de  asemenea,  unul   Uniunea  G cnrralâ  a  Sindicatelor,  Consiliul  său   voluţionare  ale  în tregului  popor,  Inlărireo  fră ­
           al  M u n c i i ,   p r e c u m   şi  c o r e s p o n d e n ţ i    s i n d i c a l e l o r   şi  p e n t r u    a c t i v i t a t e a    Se  află  în  această  sală  reprezentanţi  ai  m u n ­  din  obiectivele  centrale  ale  activităţii  sindi­  Central  trebuie  să  ia  porle  la  analizarea  şi  d e fi­  ţiei  dintre  oamenii  muncii,  indiferent  de  na ţio ­
           ui  p r e s e i   s t r ă i n e .  o r g a n i z a t o r i c ă   şi  g o s p o d ă r e a s c ă  citorilor  din  fabrici  si  uzine,  de  pc  şantiere,   catelor.  nitivarea  planului  de  sta1,  de  către  Consiliul  de   nalitate,  în  munca  unită  pentru  dezvoltarea  şi
             O r a   9.  î n t r e a g a   a s i s t e n t ă   h U i m -    S u b l i n i i n d    c ă    f o n d u r i l e   a l o c a t e    din  u n ită ţile   socialisto  ale  agriculturii,  re p re ­  Folosii e i  cuceririlor  ştiinlei  şi  tehuii ii  m o­  Miniştri.,  precum   si  la  şedinţele  C onsiliului  de   în flo rire a   patriei  noastre  com une,  so lid a rita ­
           pi i:ă   cu  p u t e r n i c e   a p l a u z e   şi  u r a t e    d c   s lu t  p e n t r u   a s i g u r ă r i l e   s o c i a l e    zentanţi  ai  intelectualităţii,  ai  funcţionarilor,   derne,  °xtinderea  m ecanizării  si  a utom atizării   M in iş tri  care  dezbat  principalele  problem e  ge­
           pc.  to\  a r ă ş i i    N i c o l a e    C e a u ş c s c u    •iu  c r e s c u t   i n   I 0 6 > ' c u   47  la   s u l ă    ai  maselor  largi  de  oam eni  ai  m uncii,  care.   producţiei  reclam a  in  mod  imperios  m u n c i­  nerale  alo  economiei  şi  problem ele  care  intere­  tea  in ternaţîonalistă  cu  cei  ce  muncesc  de  pre­
           C l u \ u   S t o i c a ,   G h e o r g h c   A p o s t o l .    l a t a   d c   a n u l   1960,  \  o r b i t o r u l   a  s u ­  prin  efo rtu rile  lor  perseverente,   eroice,-  au   sează  în  mod  direct  pe  oamenii  muncii  tutindeni.  ( A p l a u z e   p u t e r n i c e ) .
           ■ \l e x u n d r u    B i r l ă d e a n u .    E m i l   t i n d -    b l i m a t   c ă   p c   v i i l o r   e s te   n e c e s a r    în ălţat  R om ânia  m odernă,  liberă  si  în flo ri-   tori  cu  o  tem einică  pregătire  profesională,  cu   P a rtid u l  şi  statul  au  în c re d in ţa t  sindicatelor
           nai aş.  A l e x a n d r u   D r ă g h i c i .    P e t r e    să  se  d e a   o   a t e n ţ i e   m u i   m a r e   a p l i ­  lom e  ( A p l a u / . c   î n d e l u n g i ) .  un  larg  orizont  de  cunoştinţe  ştiinţifice,  te h ­  Tovarăşi.  sarcina  de  a  organiza  în treaga  activitate  c ul-
           H o r it ă .  C o n s t a n t i n   D r u g a n .   A l e x a n ­  c ă r i i   c o r e c t e   c  p r e v e d e r i l o r   l e g a l e    Clasa  m uncitoare  —   clasa  cea  mai  în aintată   nice  si  de  cultură  generală.  In  acest  vast  do­  Ţ elul  principal  al  întregii  politici  a  P a rti­
           d r u   M o g h i o r o ş .   P a u l   N i c u l c s c u - M i -    î n   g o s p o d ă r i r e a   şi  f o l o s i r e a   a c e s ­  a  societăţii  —  oliberindu-se  pe  sine,  a  eliberat   m eniu  al  oerfec ţionării  pregătirii  tehnic o-pro-   tu ra l-a rtîs tic â   din  în tre p rin d e ri,  in s titu ţii,  de
           z.il.  G h e o r g h c   R ă d u / e s c u ,    L e o n t c    t o r   f o n d u r i   d c   c ă t r e   s i n d i c a t e .  dc  exploatare  şi  asuprire  toate  păturile  m u n ­  dului  C om unist  Rom ân  este  ridicarea  continuă   pe  şantiere.  Ele  au  datoria  de  a  contribui  în -
           R ă u l u ,   L c o n t i n   S ă i ă j a n .   m e m b r i   s u ­  C o m i s i a   c e n t r a t ă   d e   c e n z o r i    a -    citoare.  întreaga  naţiune  rom ână.  Ea  a  dus   fesionale  a  m uncitorilor,  al  fo rm ă rii  de  noi   a  n ivelului  de  trai  al  oam enilor  m uncii  de  la   tr-o  m ăsură  sporită  la   a ctivitatea  generală
           p l e a n ţ i   a i   C o m i t e t u l u i   E x e c u t i v   şi   pr e ci a z .ă   cu   C C . S    a  m a n i l c s t a l   o    greul  luptei  şi  m uncii  pentru  construirea  so­  cadre  cu  înaltă  calificare  pentru  industria  m o ­  oraşe  şi  sate.  In  societatea  socialistă  toate  b u ­  care  se  desfăşoară  în  ţara  noastră  în  scopul
           s e c r e t a r i i   C C .   a l   P . C . R .   v i c e p r e ­  g r i j ă   p e r m a n e n t ă   p e n t r u   r e z o l v a r e a    cialism ului.  indeplinindu-si  cu  cinste  în d a to ­  dernă  sindicatelor’ le  revin  sarcini  de  cea  mai   nurile  m ateriale  şi  culturale  a p a rţin   m aselor
           ş e d i n ţ i   ai  C o n s i l i u l u i   d e   S t a l   şi  a i    o p e r a t i \ ă   a  s c r i s o r i l o r   şi  s e s i z ă r i ­  ririle   ce   i  revin  în  procesul  tran sfo rm ării  re ­  m are  im portanţă.  îm p re u n ă   cu  M in is te ru l  In -   lărg irii  o rizon tului  de  c u ltu ră   al  o a m e n ilo r
           C o n s i l i u l u i   d c   M i n i ş t r i ,   c a r e   i a u   loc    lo r  o a m e n i l o r   m u n c i i   şi  a  e l a b o r a t    voluţionare  a  soc ietăţii  In  tot  ce  s-a  în fă p tu it   largi  ale  oamenilor  muncii,  întregului  nostru   m uncii.   A ctiv ita te a   c u ltu ra l-a rtis tic â   şî  de
           I n   l o j a   d m   d r e a p t a   p r e z i d i u l u i .  m ă s u r i   c a i c   a u   d u s   la   i m b u n u t ă t  i-   în  aceşti  ani.  in  uzinele  şi  com binatele  rid i­  v â ţâ m in tu lu i  şi  cu  m inisterele  economice,  ele   popor  răspindire   a   cunoştinţelor   ştiinţifice   tre­
             P m   î n s ă r c i n a r e a   C o n s i l i u l u i   C e n ­  r e a   c o n t i n u ă   a  a c t i v i t ă ţ i i   in   a c e o s -    cat0  pe  întregul  cuprins  nl  ţării,  în  înfăţişarea   trebuie  să  ia  parte  activă  la  stabilirea  şi  a p li­  Paralel  cu  activitatea  de  organizare  Şi  m o ­  buie  desfăşurată  în  strinsă  legătură  cu  orga­
           t r a l   a l  S i n d i c a l e l o r ,   t o v a r ă ş u l   C o n ­  tă  d i r e c ţ i e    I n   v i i t o r   v a   t r e b u i   să   nouă.  lum inoasă  şi  prosperă  a  oraşelor.  în
           s t a n t i n   D r ă q a n ,   p r e ş e d i n t e l e   C  C . S . , ,    se  d e a   o  a l e n f i c   şi  m a i   m a r e   r e ­  schim bările  profunde  petrecute  in  toate  d o m e ­      nele  de  stat.  C o m ite tu l  de  Stat  pentru  C u ltu ră
           r o s t e ş t e   c u v i n t u l   d e   d e s c h i d e r e .  z o l v ă r i i   o p e r a t i v e   c  c e r e r i l o r ,   te -    niile  vieţii  economice  şi  speiale,  se  află  în^        şi  A rtă ,  av.înd  sarcina  de  a  coordona  în treaga
             C o n g r e s u l   n o s t r u   —   n  sp u s   v o r ­  c l a m a t i i l o r ,  s e s i z ă r i l o r   şi  p r o p u n e ­  corporale  energia,  priceperea  şi  entuziasm ul'                v ia ţă   c u ltu ra l-a rtis tic â   din  ţara  noastră,  poar­
           b i t o r u l   —   e s t e  ■  c h e m a i   să  e x a m i ­  r i l o r   o a m e n i l o r   m u n c i i ,   i a r   o r g a ­  clasei  m unciloaic  clin  România   ( V i i   a p l a u z e )     tă,  îm p re u n ă   cu  sindicatele,  răspunderea  pen­
           n e z e    a c t i v i t a t e a    d e s l ă ş u r a t ă    d e    n e l e   s i n d i c a l e   su  ia  a t i t u d i n e   î m ­  Prin  m unca  lor  a vin tatâ  m uncitorii  au  creat
           C o n s i l i u l    C e n t r a l   a l   S i n d i c a t e l o r ,    p o t r i v a   m a m l e s l ă n l o r   d e   b i r o c r a ­  industria   noastră   socialistă  ;   ei   dezvoltă         tru  activitatea  care  se  desfăşoară  în  în treprins
           de   o r g a n e l e   şi  o r g a n i z a ţ i i l e   s i n d i ­  t i s m   şi  s u p e r l i c i a / i l a t c .   l a t ă   d c   c e l    baza  m a te ria la   a  societăţii  socialiste,  sporesc   deri,  în  aşezăm intele  de  c u ltu ră   sindicale.
           c a l e   d e   la  C o n g r e s u l   d i n   7960  si   c a r e   î n c a l c ă   l e g a l i t a t e a   şi  d i s c i p l i ­  avuţia  m a te ria lă   si  bunăstarea  poporului,  în ­           U n   dom eniu  im p o rta n t  al  a c tiv ită ţii  sindica­
           p i n ă   i n   p r e z e n t   —   p e r i o a d ă   p l i n ă    n a   d c   stal.  tăresc  puterea  economică  a  patriei.  R ezu lta­                                                            telor  îl  constituie  dezvoltarea  în  rîn d u rile   sa­
           d c   e v e n i m e n t e   t n   v i a t a   p a t r i e i   şi   R a p o r t u l   a  p r o p u s   ca  v i i t o a r e a    tele  obţinute  în  prim ele  patru  luni  ale  aces­
           d c   m ă r e ţ e   î n f ă p t u i r i   a l e   p o p o r u l u i ,    C o m i s i e   c e n t r a l ă   d e   c e n z o r i   su  c u ­  tui  an  oglindesc  elanul  cu  care  m uncitorii,       la ria ţilo r,  în  colaborare  cu  U n iu n e a   de  C u ltu ră
           r o t o d a t ă .   C o n g r e s u l   a r e   s a r c i n a   să   p r i n d ă    u n    n u m ă r   m u i   m a r e   d e    inginerii  si  tehnicienii  au  trecut  la  în fă p tu ire a         F izică  şi  Sport,  U n iu n e a   T in e re tu lu i  C o m u ­
           s t a b i l e a s c ă   p e n t r u   n o u a   e t a p ă   d e    m e m b r i   c u   p r c q ă h r c   e c o n o m t c o - l i -    cin cinalului,  arată  realism ul  prev e d e rilo r  p la ­   nist  şi  alte  organizaţii  de  masă,  a  sportului,
           d e z v o l t a r e   a  t ă r i i ,   l u m i n o l ă   p u t e r ­  n a n c i a r ă    î n    v e d e r e a   d e s l ă ş u t ă r i i    nului,  constituie  o  ilustrare  a  posibilităţilor
           nic  d e   i n s u f l e l i l o r u l   p r o g r a m   e l a ­  u n e i   a c t i \   i t ă t i   c il   m a i   b u n e  realizării  sale  cu  succes                                             tu ris m u lu i  şl  excursiilor,  asigurarea  co n d iţii­
           b o r a t   d e   C o n g r e s u l   a l   I X - l e a   a l    I n    c o n t i n u a r e a    l u c r ă r i l o r   C o n -    C u p rin zîn d   masele  largi  de   salariaţi   din              lor  pentru  organizarea  plăcută  şi  in structivă  a
           p a r t i d u l u i ,   s a r c i n i l e   c r e s c î n d e   $i  dc    r i t e s u l u i   a u   î n c e p u i   d i s c u ţ i i l e    la   toate  dom eniile  a c tivităţii  sociale,  sindicatele   tim p u lu i  lib e r  al  m u n c ito rilo r,  pentru  recrea­
           m a r c   î n s e m n ă t a t e   c e   s t a u   I n   l a \ a    r a p o a r t e l e   p r e z e n t a t e .   A u   l u a i   c u ­  din  ţara  noastră,  cu  vechi  si  bogate  tra d iţii  de   rea  o a m e n ilo r  m u n cii,  in  vederea  reîm p ro sp ă­
           s i n d i c a t e l o r   n o a s h e   In   o p e r a   î n ­  v i n t u l   d e l e g a ţ i i :   G h e o r q h e    Borş.
                                                                              luptă  în  slujba  intereselor  celor  ce  muncesc,                                                                               tării  forţei  de  muncă,  a  capacităţii  lor  crea­
           t r e g u l u i   p o p o r   d c    d e s u v l r ş i r e   a   p r e ş e d i n t e l e   C o n s i l i u l u i    l o c u l    al    aduc  în  condiţiile  o rîn d u irii  socialiste  o  con­
           c o n s t r u c ţ i e i   s o c i a l i s t e .  s i n d i c a t e l o r   d i n   B u c u r e ş t i.    M i h a i    tribuţie  im portanta  la  dezvoltarea  societăţii,                            toare.
            P e r m i l e ţ i m i   ca.  i n   n u m e l e   d e t e -   B ă d u l e s c u ,   p r e ş e d i n t e l e   C o m i t e t u ­  la  în fă p tu ire a   a spiraţiilor  de  progres  si  b ună­         în d e p lin ire a   în  condiţii  tot  m a i  bune  a  în ­
           ( l a ţi lo r ,  a l   t u t u r o r    p a r t i c i p a n ţ i l o r    l u i   s i n d i c a l u l u i   U / m e l o r   ,J  M ai"
                                                                             stare  nlr  întregului  nostru  popor.  ( A p l a u z e   p u ­                                                                    d a to ririlo r  im p o rta n te   ce  re v in   organelor  sin­
           la  C o n g r e s ,   să  s a l u t   c u   c e a   m a i    d m   P l o ie ş ti .  P e t i c   C o n s t a n t  in.  m i ­
                                                                              t e r n i c e )    Ele  îndeplinesc  un  rol  însemnat  în                                                                        dicale  im pun e  lărg irea  a trib u ţiilo r  acestora  şî
           m a r e   b u c u r i e   p r e z e n t a   I n   m i / l o c u l    n er .  şe i  d e   b r i g a d ă   la  E x p l o a t a r e a
                                                                             educaţia  m aselor  largi  ale  oam enilor  m uncii
           n o s t r u   a  m e m b r i l o r    C o m i t e t u l u i    m i n i e r ă   d i n   L u p c n i .   M i r c e a   S g i u -    in  spiritul  atitu d in ii  înaintHte  faţă  de  m uncă,          îm b u n ă tă ţire a    structu rii   lor  organizatorice.
           C e n t r a l ,   a i   C o m i t e t u l u i   E x e c u t i v   şi   m a l ă ,   p r e ş e d i n t e l e   C o n s i l i u l u i   s i n ­                                                         T re b u ie   sporite  a trib u ţiile   u n iu n ilo r  pe  ra m u ri
                                                                             al  răspunderii  pentru  realizarea  p la n u rilo r  de
           a i  S e c r e t a r i a t u l u i   C o m i t e t u l u i   C e n ­  d i c a l e l o r   C o m b i n a t u l u i    s i d e r u r g i c    producţie,  în  creşterea  nivelului  profesional,       care  asigură  o  m ai  bu n ă  leg ătură  cu  m in is ­
           t r a l   a l   P a r t i d u l u i   C o m u n i s t   R o m â n ,    . . G h e o n i h c   G h e o r q h i u - D e /"  d i n   G a ­  tehnic  şi  cultural  al  clasei  m uncitoare
           i n   I r u n l c   c u   s e c r e t a r u l   g e n e r a l   a l    l a ţi ,  N i c o l a e   M o r a r u .   p r e ş e d i n t e l e                                                             terele  şi  cu  celelalte  organe  de  stat.
           C o m i t e t u l u i   C e n t r a l ,   t o v a r ă ş u l   N i ­  C o m i t e t u l u i    U n i u n i i   s i n d i c a l e l o r    Cu  toate  rezultatele  bune.  trebuie  m enţionat            D ezvoltarea  continuă  a  dem ocraţiei  m u n c i­
                                                                              că  în  m u ir a   sindicatelor  se  mai  m anifestă
           c o l a e   C e a u ş c s c u .  d i n    î n t r e p r i n d e r i l e   i n d u s t r i e i   m e ­                                                                                                toreşti  trebuie  sâ  asigure  participarea  activă
            S a l u t ă m ,   d e   asemenea,  prezenta   t a l u r g i c e   şi  c o n s t r u c ţ i i l o r   d c   m a ­  încă  d e fic ie n te :  ele  nu  au  reuşit  să  desprindă                        a  tu tu ro r  m e m b rilo r  sindicatelor  la  întreaga
           la  C o n g r e s   a  m e m b r i l o r   C o n s i l i u ­  şini.  E l e n a   N u c .   p r e ş e d i n t a   C o m i ­  întotdeauna  şi  să  pună  în  centrul  atenţiei  lor
                                                                              problem ele  principale  ale  dezvoltării  econo­                                                                                 v ia ţă   sindicală.  In  conducerea  organelor  sin­
           lu i  d e   S t a l   şi  a i   C o n s i l i u l u i   dc   M i ­  t e t u l u i   s i n d i c a l u l u i   d e   la  F a b r i c a
                                                                              mice  si  soc iale,  concenti indu-şi  uneori  atenţia
           ni ş tr i.                      d e    c o n i c c t n   şi  t r i c o t a j e    „ B u c u ­                                                                                                        dicale  trebuie  să  fie  aleşi  cei  m ai  buni  şi  m ai
             A d r e s ă m   u n   s a l u t   t o v ă r ă ş e s c   t u ­  r e ş t i" ,   A r t e m c    Pop .  p r e ş e d i n t e l e    asupra  unor  sarcini  neesenţiale.                                 activi  oam eni  ai  m uncii,  energici  şi  pricepuţi,
           t u r o r   c o n d u c ă t o r i l o r   o r g a n i z a ţ i i l o r    C o m i t e t u l u i   s i n d i c a t u l u i   d c   la  I  P.   In  nona  etapă  a  desăvîrşirii  construcţiei  so­    capabili  să  desfăşoare  o  m uncă  organizată  şi
           d c   s la l  şi  o b ş te ş ti ,  a c t i v i ş t i l o r   d e    T o p l i t a .   r e g i u n e a   M u r e ş - A u t o n o m ă    cialiste,  în  centrul  preocupărilor  sindicatelor
           p a r t i d ,   v e c h i l o r   m i l i t a n ţ i   ai  m<$că-   > 1 nq l\ tu ru ,  A ) u r m   D r ă c e a .   p r e ş e d i n ­  trebuie  să  st^a  lupta  pentru  dezvoltarea  con­             perseverentă  pentru  în d ep lin irea  a trib u ţiilo r
           r ii   r e v o l u ţ i o n a r e ,   t u t u r o r   t o v a r ă ş i ­  te le   C o m i t e t u l u i   s i n d i c a t u l u i   U z i n e i    tinuă  a  bazei  te h n h o -m a le ria le   a  socialism u­  im p o rta n te   ce  revin  m işcării  noastre  sindicale.
           lo r  c a r e   a u   r ă s p u n s   i n v i t a t  i e i  d e    d c   a l u m i n i u   d i n   S l a t i n a .  lui  pentru  creşterea  fo ite lo r   de   producţie,                             Pe  m ăsura  m e rsului  în ainte  al  societăţii  so­
           a  l u a   p a r t e   la  C o n g r e s u l   n o s t r u .  D u p ă   a m i n / . ă   a u   lu a t   c u v i n t u l    sporirea  bogăţiei  naţionale  şi  ridicarea  n iv e ­                    cialiste   alianţa   muncitorească-ţărănească   —
             A d r e s ă m    d e l e g a ţ i l o r    s i n d i c a ­  pro/,  ing.  C o n s t a n t i n    D in c ul c .s c u.    lului  de  trai  al  poporului
           l e l o r    d e    p e s t e   h o t o r e   u n   c a l d   s a ­  p r e ş e d i n t e l e    C o n s i l i u l u i   n a ţ i o n a l    Sindicatele  unpsc  în  rîn d u rile   lor  pe  p rin ­  baza  politică  a  o rîn d u irii  noastre  —   se  ridică
           lut  m u n c i t o r e s c   şi  t r a d i ţ i o n a l a   u r a ­  a l   i n g i n e r i l o r   şî  t e h n i c i e n i l o r .   P i e t ­  cipalii  făuritori  ai  b u n u rilo r  m ateriale  şi  spi­  pe  o  treaptă  superioară  ;  cele  două  clase  p rie ­
           re  ..B ine   a t i   v e n i t   I".  re  G c n s o u s .   s e c r e t a r   g e n e r a l   a d -    rituale  ale  societăţii,  ai  avuţiei  naţionale,  stă-                                    tene  se  apropie  tot  m ai  m ult,  deschlzindu-se
             D e l e q a t i i   a u   a l e s   a p o i   p r e z i d i u l    l u n c l   a l   F e d e r a ţ i e i   S i n d i c a l e   M o n ­  pini  ai  m ijloacelor  de  producţie,  fă u rito ri  ai   perspectiva  contopirii  lo r  în  viitor  în tr-o   sin­
           C o n g r e s u l u i ,   c o m i s i a   d c   v a l i d a t e ,    d i a l e .   V i c h e n t e   B ă l a n ,   p r e ş e d i n t e l e    destinelor  României  socialiste  ( A p l a u z e ) .   In  so­
           s e c r e t a r i a t u l   C o n g r e s u l u i ,    c o m i s i a    C o n s i l i u l u i   r e g i o n a l   a l  s i n d i c a l e l o r    cialism  există  o  unitate  deplină  între  interesele   gură  clasă  m uncitoare  a  naţiunii  socialiste  Se
           p e n t r u   r e d a c t a r e a   p r o i e c t e l o r    d e    H u n e d o a r a ,   h a n   F.  S h u r a l o v .   se-   oam enilor  muncii  si  interesele  generale  ale  în ­             dezvoltă  democraţia  socialistă,  se  lărgeşte  par­
           h o t ă r î r i   $/  r e z o l u ţ i i .  crc/nr  a l   C o n s i l i u l u i   C e n t r a l    al    tregii  socictâli  ;  bunăstarea  şi  fericirea  fiecăruia                                   ticiparea  maselor  la  întreaga  viaţă  a  ţării,  creş­
             C o n g r e s u l   a  a p r o b a i   i n   u n a n i m i ­  S i n d i c a l e l o r   d i n   U . R . S S .   C o n s t a n ­  ciupind  ilc  prosperitatea  întregii  lări,  sînt  con­         te  tot  mai  mult  rolul  organizaţiilor  de  masă  şi
           t a t e   u r m ă t o a r e a   o r d i n e   d c   zi   :  ti n   A l c x e i .   v i c e p r e ş e d i n t e   a l   C o ­  diţionate  de  rezultatele  obţinute  in  dezvol­
             1. — Raportul  de activitate  a!   m i t e t u l u i   s i i u h c a i u l u i   dc   la  m m a    tarea  econom iei  si  culturii.                                                               obsteşli,  şi.  în  mod  deosebit,  al  sindicatelor  în
           Consiliului  Central  al  Sindica­  L e ş u l   U r s u l u i .   L i - $ i u - p i n .   s e c r e t a r    Pi  in  întreaga  lor  activitate,  sindicatele  tre ­                                 viaţa  societăţii  în  sistem ul  dem ocraţiei  socia­
           telor  din  Republica  Socialistă   a l   F e d e r a ţ i e i   S i n d i c a t e l o r   d i n    î n ­  buie  să  dezvolte  in  n u d u l  oam enilor  m uncii                                    liste;  sindicatele  alcătuiesc  un  cadru  larg  de
                                           t r e a g a   C h i n ă .   G h e o r g h c   C a r a m f i l ,   conştiinţa  de  proprietari  ai  m ijloacelor  de  pro-
           România  pentru  perioada  ce   d i r e c t o r   q c n e r a l   a l   U z i n e i   d e   l i b r e    duejie,  spiritul  dc  răspundere  pentru  elabo­                                          e x p rim a re   liberă  a  p ă re rilo r  m aselor  cu  p r i­
           a  trecut  de  la  congresul  pre­  s i n t e t i c e   Să*  in c ş li .  P i o l r   G q i c v s c I u ,   rarea  p la n u rilo r  de  producţie,  pentru  gospo­                                  v ire   la  diferite  aspecte  ale  politicii  p a rtid u lu i
           cedent  al  sindicatelor  şi  sarci­  v i c e p r e ş e d i n t e   al  C o n s i l i u l u i   C e n ­  dărirea  fond u rilo r  financiare,  a  tu tu ro r  m ij­                                  şi  statului,  ale  d ezvoltării  societăţii  noastre
                                           t r a l   a l   S i n d i c a l e l o r   d m   R P    P o l o ­  loacelor  m ateriale  ale  în tre p rin d e rilo r,  pentru                                       socialiste.
           nile  ce  le  revin  în  înfăptuirea
                                           n ă ,   C o r n e l   B e n t a .    m a i s t r u    o f e l a r    bunul  m ers  al  întregii  a ctivităţi  economice  ;
           hotăririlor  celui  de-a)  IX-lea   la  U z i n a   . . I n d u s t r i a    s l r m e i ‘‘   d m    ele  trebuie  sâ  stim uleze  energia,  in iţia tiv a   şi                                       C o n tin u în d   tra d iţiile    in ternaţionaliste  ale
           Congres  al  Partidului  Comu­  C i m p i a   T u r z i i .   R o z a l i a   T i e r .   p r e ş e ­  capacitatea  creatoare  a  tu tu ro r  celor  ce  m u n ­                                    m işcării  m uncitoreşti  din  R om ânia,  sindicatele
           nist  Român.                    d i n t a   C o m i t e t u l u i   S i n d i c a t u l u i   F a ­  cesc.  în d a to rire a   principală  a  sindicatelor  din                                     îşi  aduc  contrib uţia  Ia  în tă rire a   m işcării  sin­
                                           b r i c i i   d e   î n c ă l ţ ă m i n t e   „ S o l i d a r i t a ­  fabrici  şi  uzine,  de  pe  şantiere,  din  gospodă­                                        dicale  m ondiale,  participă  la  activitatea  o rg a ­
             2.  —  Raportul  Comisiei  cen­  t e a "   d i n   O r a d e a .   M i h a i   L i c u l e s c u .    riile  agricole  de  stat  şi  staţiunile  de  m aşini  şi   carea  m ăsurilor  de  perfecţionare  a  organizării   bilizare  in  m uncă  a  m aselor  largi  de  salariaţi,   n iza ţiilo r  in ternaţionale  ale  clasei  m uncitoare,
           trale  de  cenzori.             i n g i n e r   ş e i   l a   U z i n e l e   „ E l e c t r o p u -    tractoare  este  aceea  de  a  organiza  p a rtic ip a ­  in v â ţâ m in tu lu i  profesional  şi  tehnic,  a  in v â -   in  vederea  creşterii  continue  a  producţiei  de   m ilitîn d   pentru  creşterea  rolului  acestora  in
                                           t e r e "  d m   C r a i o v a    rea  s a lariaţilor  la  elaborarea  p rogram ului  de                                 bunuri  m ate ria le   —   baza  asigurai ii  bunăstării
             3.  —  Raportul  cu  privire  la                                                                            ţă m în tu lu i  seral  şi  fără  frecvenţă  de  cultură                              viaţa  politică  şi  socială  a  lu m ii  contem porane,
                                             T o v a r ă ş u l   N i c o l a e   P o p a   a  p r e -    activitate  al  fiecărei  unităli  si  la  munca  de   ge n erală  şi  superior,  a  cursurilor  penlru  ri­  în tregu lui  popor  —   organizaţiile  sindicale  au
           proiectul  Statutului   Uniunii   z e r . l a t   a p o i   r a p o r t u l   C o m i s i e i    d e    în d e p lin ire   a  prevederilor  planului  de  stat.   dicarea  calificării  profesionale  din  în tre p rin ­  datoria  de  a  se  preocupa  continuu  de  îm b u ­  pentru  în tărirea  colaborării  cu  toate  org an iza­
           Generale  a  Sindicatelor  din   v a l i d a r e                  Sindicatele  trebuie  sâ  colaboreze  îndeaproape   deri.  Sindicatele  trebuie  să  se  preocupe  în d e a ­  n ătăţirea  con d iţiilo r  de  m uncă  şi  de  viaţă  ale   ţiile  sindicale  —   garanţie  a  în d e p lin irii  cu  suc­
           România.                          I n   u r m a   \  e r i h c â r i i   d o c u m e n t e l o r    cu  conducerile  adm in is tra tiv e   ale  în tre p rin ­  proape.  în  colaborare  cu  conducerile  în tre p rin ­  oam enilor  m uncii,  de  satisfacerea  cerin ţelor   ces  a  rolului  im p o rta n t  ce  revine  clasei  m u n ­
                                           c o n i e r i n t e l o r   l o c a l e   $i  r a i o n r d e   a l e    derilor,  cărora  statul  socialist  le-a  încredinţat   şi  nevoilor  lor  în  continuă  creştere,  dc  re a li­
             4.  —  Alegerea  Consiliului   s i n d i c a t e l o r   —   se  a r a t ă   i n   r a p o r t    sarcina  de  a  gospodări  uzinele  şi  fabricile.   de rilo r  şi  cadrele  tehnico-inginereşti.  de  crea­  zarea  în  fapt  a  d re p tu rilo r  pe  care  societatea   citoare  în  lupta  pentru  pace  şi  socialism   ( A -
                                                                                                                         rea  celor  m ai  bune  condiţii  m ate ria le   şi  orga­
           Central  al  Uniunii  Generale  a   —   C o m i s i a   d e   v a l i d a r e   a  c o n s t a t a t    Conducerea  econom ico-adm inistrativâ  a  în tre ­  nizatorice  care  să  pe rm ită   m u n c ito rilo r  sâ  be­  socialistă  le  asigură  tuturor  celor  ce  muncesc.   p l a u z e   p u t e r n i c e ) .
           Sindicatelor  din  România  şi  a   cu  n o r m a   d e   r e p r e z e n t a r e   s t a b i l i t ă    p rinderii  şi  sindicatul,  ca  exponenţi  ai  in tere­  neficieze  de  posibilităţile  create  de  stat  p e n ­  Ele  trebuie  să  urm ărească  îndeaproape  felul
                                           iIc  C o n s i l i u l   C e n t r a l   al  S i n d i c a t e ­  selor  clasei  m uncitoare,  ale  întregului  popor                                                 D ragi  tovarăşi.
           Comisiei  centrale  de  cenzori.                                                                              tru  a  învăţa,  pentru  a-şi  perfecţiona  continuu   în  care  sini  respectate  şi  aplicate  în  toate  in ­
                                           l o r   a  lost  r e s p e c t a t ă .  Ca  u r m a r e ,    trebuie  să  acţioneze  în  strjnsă  colaborare  p e n ­    stituţiile  şi  în tre p rin d e rile   leeile  ţârii.  U n iu ­  In  în fă p tu ire a   m ăreţei  opere  de  construire
             A   fost  a p r o b a t   a p o i   r e g u l a m e n ­  a u   lost  a l e ş i   I  8 4 0   d e   d e l e g a i i .   r e -    tru  în fă p tu ire a   politicii  p artidu lui  de  în t ă ­  pregătirea  Ridicarea  continuă  a  nivelului  de   nile  sindicale.  Consiliul  Centra)  al  U n iu n ii
           tu l  d e   d e s f ă ş u r a r e   a  l u c r ă r i l o r   C o n ­  p r e z e n t  inel  ce i  4 . 1 0 0 .000  m e m b r i   a i    rire  a  puterii  economice  a  patriei,  de  îm b u n ă ­  pregătire  al  celor  ce  muncesc  va  duce  la  for­  G enerale  a  S indicatelor  trebuie  să  studieze   a  socialism ului  şi  de  ridicare  a  patriei  noastre,
           g r e s u l u i .               s i n d i c a l e l o r ,   d m    c a r e   la  C o n g r e s    tăţire  a  vieţii  celor  ce  muncesc.  m area  unui  m uncitor  cu  o  cultură  generală  şi   in  mod  aprofundat  cerinţele  legate  de  viaţa   sindicatelor  le  revin e  un  rol  din  ce  in  ce  m ai
             P r i m i t   c u   î n d e l u n g i   şi  p u t e r n i c e    s i n i   p r e z e n t i   1.826  d e   d e l e g a ţ i .  tehnică  m u ltila te ra lă ,  la  apropierea  treptată  a   si  m unca  tu tu ro r  salariaţilor,  să  urm ărească,   im portant.  Ne  e x p rim ă m   convingerea  că  ele
           a p l a u z e ,   a  l u a t   c u v i n t u l   t o v a r ă ş u l    D i n   t o t a l u l   d e l e g a ţ i l o r .   1.178  s in i    Sindicatele  trebuie  să  organizeze   periodic   m uncii  fizice  de  cea  intelectuală.  îm preună  cu  organele  de  stat,  aplicarea  şi   îşi  vor  în deplini  cu  cinste  m isiunea  socială
           N i c o / a c   C e a u ş c s c u .    c a r e   a  a d u s    m u n c i t o r i .   2 8 6   s i n i   i n g i n e r i   şi  t e h ­  dezbaterea  p rincipalelor  problem e  p rivind  ac­  Sindicatele  trebuie  sâ  acorde  o  atenţie  spo­  perfecţionarea  legislaţiei  m uncii.  U na  din  a tri­
           C o n g r e s u l u i    s a l u l u i    C o m i t e t u l u i    n i c i e n i .   91  l u c r ă t o r i   d i n   c o m e r ţ .   75   tivitatea  economică,  de  pi-oducţie  din  fiecare   rită  în fă p tu irii  politicii  partidu lui-  şi  statului   pe  care  o  au,  vor  aduce  o  contrib uţie  tot  m a i
           C e n t r a l   a l   P a r t i d u l u i   C o m u n i s t   R o ­  p e r s o n a l   m e d i c o - s a m l a r ,    ia r   210  în tre p rin d e re ,  sâ  asigure  m anifestarea  opiniei   de  cointeresare   materială  a  oam enilor   m un­  buţiile  im portante  care  revin  sindicatelor  este   preţioasă  la  organizarea  e fo rtu rilo r  m ilio a n e ­
           m â n .   al   C o n s i l i u l u i   d e   S ta l  şi  a l      colective,  generalizarea  experienţei  în aintate   cii,  aplicării  p rincipiilor  de  re trib u ire   socia­  exercitarea  controlului  obştesc  cu  p riv ire   la   lor  de  oameni  ai  muncii  din  tara  noastră  pen­
           g u \   e r n u l u i .   C u \   i n t a r e a   s e c r e t a r u ­  (C ontinuare  In  pag.  a  2-a)  a  oam enilor  muncii.  Stâpîni  ai  m ijloacelor   listă   si  de   stimulare  a  interesului  celor  ce   securitatea  şi  protecţia  m uncii,  asistenţa  m e ­
                                                                             de  producţie,  oam enii  m uncii  trebuie  sâ  a n a ­  muncesc  în  creşterea  continuă  a  producţiei  si                      tru  realizarea  m a rilo r  obiective  ale  desăvârşi­
                                                                             lizeze  la  sfîrşitul  fiecărui  an  rezultatele  ob­  ridicarea  calităţii   produselor.   îm p re u n ă   cu   dicală-  buna  funcţionale  a  cantinelor  şi  că­  rii  construcţiei  socialiste,   pentru   în flo rirea
                                                                             ţinute  în  În d ep lin irea  planulu i  în tre p rin d e rii,   conducerile   în tre p rin d e rilo r  şi  organele  de   m inelor,  a  g ru p u rilo r  sociale  din  uzine  şi  fa ­  continuă  a  econom iei  şi   cultu rii,  a  întregii
                               IN  PAGINA  A  2-A:                           stabilind  m ăsuri  pentru   v alo rificarea   m ai   stat.  ele  au  datoria  de  a  asigura,  paralel  cu   brici,  in  vederea  îm b u n ă tă ţirii  con d iţiilo r  de   v ieţi  sociale,  pentru   propăşirea   continuă  a
                Raportul  Consiliului  Central  al  Sindicatelor  prezen­    bună  a  rezervelor  m ateriale  şi  um ane,  pentru   perfecţionările  procesului  de  producţie,  îm b u ­  m uncă  şi  de  viaţă  ale  oam enilor  m uncii.  scumpei  noastre  p atrii  —   R epublica  Socialistă
                                                                                                                        nătăţirea  sistem ului  de  salarizare  şi  norm are
          tat  de  tovarăşul  Constantin  Drăgan.                            continua  perfecţionare  a  m uncii.       a  m uncii,  astfel  ca  v e n itu rile   s alariaţilor  să  re­  U n   obiectiv  de  seamă  al  activ ită ţii  sindica­  România,  ( A p l a u z e   p u t e r n i c e .   î n t r e a g a   a s i s t e n ţ ă ,
                                                                               Procesul  m odern  de  producţie,  buna  fu n c ­  flecte  cit  m ai  deplin  efo rtu rile   pe  care  aceştia  telor  este  m unca  de  educare  a  oam enilor  m u n ­  I n   p i c i o a r e ,   o v a ţ i o n e a z ă   î n d e l u n g ) .
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56