Page 52 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3537

Clasa m uncitoare. întregul nostru arde lei. Tn semn de preţuire a h ă r­ ducţiei veqolalo şi animale, rentabi­ torul a ară ta t o serie de m ăsuri ce g a n iza ţiilo r sindicale, creşterea auto­
popor — a spus raportorul — tră ­ niciei si priceperii tor, 728.00G de lizarea unităţilor sj sporirea aportu­ şi folosire a fondului întreprinderii, bri dc sindicat aleşi în adunări şi trebuie luate pentru îm b u n ă tă ţire a rită ţii si com petenţei lor in în d e p li­
ieşte încă atm osfera în ă lţă to a re in m uncitori, ingineri si tehnicieni au lui lor la alcătuirea Ionelului central precum şi a altor reglementări pri­ conferinţe au conl-ibuit activ, prin in viitor a m uncii în această direcţie. nirea sarcin ilor m u ltip le ce le revin.
care a fost .sărbătorită a 45-a a n i­ p rim it. în u ltim ii trei ani. insigna de produse acir ieole, la ajut ora rea vind sistemul de premiere, în v e ­ sesizările si propunerile făcute, In îm ' C onsiliul C e n tral a ho lârit să pro­
versare a P a rtid u lu i C om u nist R o­ dc fruntaş in întrecerea socialist,i. cooperativelor de producţie cu se­ derea îmbinării tot mai strînsc a .in­ bunâtăţirea aprovizionării populaţiei, In continuare, raportorul s-a ocu­
m ân. In n o d u rile m aselor largi a n- M a i m u lt de GG.000 de oam eni ai minţe şi animale dc inaltă produ cti­ tereselor personale ale angajaţilor cu a asistenţei medicale, a condiţiilor pat de problem ele m uncii org a n iza ­ pună Congresului en m i ş c a r e a sindi­
vut un puternic răsunet expunerea m uncii îşi m enţin acest titlu de trei cele generale nle statului. de tratament şi odihnă în sta ţi u-nilc torice. In strînsâ legătură cu a v în - cală din tara noastră, in tolalitalea
făcută cu p rile ju l glorioasei a n iv e r­ ani consecutiv Pentru rezultatele vitate şi asistenţă dc specialitate. I ii Refernulu-se la contractele colec­ bnlnco-elim atcnre. Uniunile pe ra ­ tul im petuos al economici n a ţio ­ ci. să poarte denum irea dc U niunea
sări, de către secretarul general al obţinute în anul trecut, 32 colective staţiunile de maşini şi tractoare o r­ tive. raportorul a arătat că acestea m uri de producţie, sindicalele din nale, al tu tu ro r ra m u rilo r ei, cu Generală a Sindicalelor dm R om ânii.
C o m ite tu lu i C e n tra l al P artid u lu i de m uncă au fost distinse cu „Stea­ canele sindicale să antreneze m eca­ sînt încheiate intre sindicale — c i toate dom eniile deservirii, trebuie să creşterea continuă a (laşei m u n c i­ Această denum ire exprim ă unitatea
C om unist R om ân, tovarăşul Nicolae gul roşu" şi „D iplo m a de în tre p rin ­ nizatorii la folosirea cu întreaga ca­ reprezentanţi ai awgaiolilor — şi contribuie mai mult la dezvoltarea toare. a niv e lu lu i ci de conştiinţă organizatorică si de acţiune a miş­
Ceauşescu. e xpunere care constituie dere fruntaşă pe ra m u ră în în tre ­ pacitate a maşinilor, executarea lu ­ conducerile întreprinderilor, oglin­ conştiinţei otice şi profesionale, t:i socialistă şi pregătire profesională cării sindicale, corespunde rolului
un e x e m p lu de în a ltă ţinută p rin c i­ cerea socialistă pe ţară". Sute de în ­ crărilor cir* calitate la timp şi la un dind relaţiile socialiste, comunitatea întărirea disciplinei si creşterea so­ a sporit fo iţa organizatorică a sin­ şi sarcinilor sporite ce îi revin in
pială şi spirit de răspundere în e x a ­ tre p rin d e ri au p rim it asemenea dis­ înalt nivel agrotehnic, la reducerea de mlercsc a părţilor contractante. licitudinii membrilor lor faţă de ce­ dicatelor. Cele 11.G46 sindicate e x is ­ nduola clapă de desăvirşire a con­
m in area m a rx is t-le n in is tă a e v e n i­ tincţii la nivelul legiunilor, raioa­ preţului de cost Ţărănim ea coope­ Consiliul Control al Sindicalelor a rinţele oamenilor mum ii. iar condu­ tente astăzi in în tre p rin d e ri, G.A.S., strucţiei socialiste.
m entelor, un docum ent de o deose­ nelor si oraşelor. In cursul şesena­ ratistă — aliată de nădejde a clasei luat. în ultimii ani, măguri care au cerile organelor de stat şi c- S M .T . si com une cuprind peste U ltim a parte n ra p o rtu lu i este
bită im po rta n ţă teoretică şi p ra c ti­ lului. sindicatele au atras în m işca­ m uncitoare in lupta pentru propăşi­ dus la îm bunătâlirea conţinutului conomice respective să ia m ă ­ 4.100.000 de m e m b ri, cu aproape consacrată a c tiv ită ţii in tern aţio n ale
că. E xp unerea are o m are în sem nă­ rea de masă a inovatorilor şi raţîo- rea tării şi bunăstării poporului — contractelor colective, urmărind, îm ­ suri ca sesizările, sugestiile şi 1 300.000 m ai m u lţi decît în anul a sindicatelor din R om ân ia E d u c a t*
tate si pentru cunoaşterea. înţelege­ rwi]izntorilor peste 417.000 m uncitori, poate fi siciură că oamenii muncii preună cu conducerile adm inistrati­ propunerile echipelor dc control congresului precedent. Au crescut în spiritul patrio tis m u lu i şi in te rn a ­
rea şi explicarea procesului de a p a ­ ingineri si tehnicieni, ale căror ino­ din fabrici şi uzine nu-şi vor prccu- ve, ca angajamentele reciproce să obştesc să (ie analizate şi aplicat'' puternic rin d u rilc activului s in d i­ ţio n alism u lu i socialist — a spus
riţie si dezvoltare a clasei m u n c i­ v aţii aplicate in producţie au dus pp|i eforturile pentru a produce noi dibă o bază reală, să asigure condi­ cu toată răspunderea de unităţile cal. Au fost aduse îm b u n ă tă ţiri in v orbito rul — sin dicalele s p rijin ă
toare din ţara noastră, a u n irii sale la "economii de 2.8 m ilia rd e lei. maşini, utilaje agricole cu întrebuin­ ţiile necesare îndeplinirii planului si în subordine Va. fi necesar să adu­ structura organizatorică n sin dicale­ In tru totul politii a e x te rn ă a P a rti­
în organizaţii profesionale de luptă Păşind în noul cincinal, sindica­ ţări multiple, in q rilă m in lc chimice, rezolvării problemelor de inlcrcs so­ cem îm bunătăţiri organizării si for­ lor, in raport cu specificul u n ită ţi­ dului C om u nist R om ân şi a statului
pentru cucerirea şi apărarea in te re ­ tele au concentrat încă de la înce­ că m ecanizatorii vor executa lucraii cial si cultural ale salariaţilor. Unele melor controlului obştesc pentru ca lor si cerinţele locurilor de m uncă. nostru, politică corespunzătoare in ­
selor sale vitale, a d ru m u lu i greu put efortu rile oam enilor m uncii spre de înaflâ calitate aqrolelniieâ. «vhi- conduceri de întreprinderi nu acor­ acesta să capete un caracter perm a­ R eferindu-se la unele deficienţe tereselor şi năzu in ţe lo r clasei m u n ­
si plin de în v ă ţă m in te parcurs de o r­ în d e p lin ire a si depăşirea planului cîndu-şi astfel corrtrioulia la spori­ dă, insă, atenţia cuvenită îndeplinirii nent, să fie niai exigent, să asigure, care s-au m anifestat în m unca o i - citoare şi ale în tre g u lu i popor ro ­
ganizaţiile sindicale de In p rim e le lor de stat pe l%f> 1 n tim p m în d cu rea belsuctului holdelor unite ale co­ tuturor angajamentelor asumate prin în primul rînd. prevenirea lipsuri­ gani/.atoi îcâ. raportorul a spus m ân, la tem elia căreia stau p rin c i­
în jgheb ări si pînă la puternicele nestăvilit entuziasm cea de-a 45-a operatorilor. contracte, iar sindicatele nu au luat lor, să cupi iudă şi alte dom enii de p rin tre altele : Rrinc ipalul neajuns piile respectării s u veranităţii şi in ­
noastre sindicate unite, la m ăreţul aniversare a p a rtidu lui, m ilioanele Raportul subliniază apoi sarcinii'* întotdeauna poziţie combativă faţă deservire a populaţiei. constă în aceea că sindicatele nn dependenţei naţionale, egalităţii in
Congres de astăzi dc p a rticipanţi la întrecere au re a ­ sindicatelor in ce priveşte realizarea dc asemenea cazuri, n-au insistat Consiliul Central al Sindicatelor a rezolvă cu opera tiv ita te şî suficientă d re p tu ri, neam estecului in tre b u rile
Congresul sindicatelor din R o m â ­ lizat în industrie, peste pian. pînă polilicii de investiţii n partidului si pentru în lă tu ra re a lor. In form a lui acordat si va trebui .să acorde şi în com petentă o serie dc problem e le­ interne, a v a n ta ju lu i reciproc.
nia coincide cu aniversarea unui la 1 M a i, o producţie globală de 1.2 stalului nostru Colectivele dm insti­ actuală, contractul colectiv nu te- viitor o atenţie deosebită a clivilu- gate de activitatea profesionalii si C o n d n m n în d cu hotărîre agresiu­
m o m en t im p o rta n t din acest proces m ilia rd e lei, o producţie m a rfă de tutele de proiectare' trebuie să fin flei lâ suficient problem ele care tre ­ tii in domeniul legislaţiei muncii, so( la i-c n llu ra lă a salariaţilor. nea S tatelor U n ite în V ie tn a m , sin­
al organizării profesionale a clasei peste 1 m ilia rd lei — rezultate m u lt antrenate în mai mare măsură la buie să constituie obligaţii recipro­ aducind o contribuite însemnată la In munca de în d ru m a re si control, dicatele din tara noastră, o dală cu
m uncitoare în lupta îm p o triv a e x ­ superioare angajam entelor luate realizarea proiectelor şi docum enta­ ce pentru conducerile în tre p rin d e ri­ aplicarea corectă a legilor, la form a­ consiliile regionale si locale ale sin­ în tregu l popor, îşi e x p rim ă so lid a ri­
ploatării şi a supririi, pentru e m a n c i­ iniţial. ţiilor tehnice în termen şi la un înalt lor si com itetele sindicale. U n iu n ile rea şi dezvoltarea în constituia celor dicatelor s-n ii rezum at uneori la tatea frăţească deplină cu lupta
parea ei socială. A c u m GO de ani, în fă p tu ire a m ăreţu lu i program de nivel calitativ, la acordarea asisten­ pe ra m u ri de producţie ale sindica­ ce muncesc a sentim entului răspun­ indicaţii cu caracter genera!, nu au dre a p tă si c ro i'â a poporului v ie tn a ­
ca rezultat firesi al d ezvoltării pro­ dezvoltate a economiei naţionale, ţei tehnice necesare. Ţiiiînd seama telor. îm preun ă cu m inisterele, tre ­ derii fală de proprietatea socia­ pus întotdeauna accentul pe ceea mez. pentru libe rta te si in d e p e n ­
leta ria tu lu i rom ân, al evoluţiei sale stabilit pentru perioada 1900-1970 de de lipsurile care s-au manifestai pe buie su studieze şi să aducă îm b u n ă ­ listă. la întărirea disciplinei ce este esenţial, specific. în u n ită ­ denţă naţională.
pe calea im liegârii organizatorice şi cel de al IX -le a Congres al p a rtid u ­ unele şantiere, de toiul impori.m t tă ţiri contractelor colective din ra ­ muncii. Sindicalele au în dru­ ţile din d iferite ra m u ri de produc­ S u b lin iin d că sindicatele din
m a tu riz ă rii politice, org a n iza ţiile sin­ lui. continuarea in ritm susţinut a al activităţii constructorilor in spori- m u rile respective, asigurîud toto­ mat îndeaproape acliviUUe.-i com isii­ ţie. Consiliul C entral a concentrat R om â n ia desfăşoară o bogată a c ti­
dicale, pe ra m u ri de producţie, îsi in d u s tria li/.u ii soc ialiste, org a n iza ­ iea eficienţei economice a investi­ dată, un sistem efic icnit dc u rm ă rire lor pentru soluţionarea litigiilor de la nivelul său unele problem e pe vitate pentru în tă rire a colaborării
uneau pentru p rim a data forţele în rea ştiinţifică a producţiei şî spori­ ţiilor. să axăm mai mult munca o r­ a realizării prevederilor cuprinse în muncă si a consiliilor de judecată, (a re nu le-a putut cuprinde şi re ­ şi u n ită ţii de acţiune a m işcării sin­
C om isia G e n e ra lă a Sindicatelor. In rea eficienţei economice în toate do­ canelor sindicale. încă de la începe­ ele. din caic fac parie peste 200 000 rk zolva întotdeauna în mod operativ. dicale de pre tu tin d e n i si că au fost
(u rs u l deceniilor, sindicatele au fost m eniile, cer ridicarea nivelului c a ­ rea lucrărilor, pe îm bunălătir^a or­ V o rb ito ru l a a m in tit o scrie dc activişti obşteşti Kste necesar — a subliniat vorbitorul extinse relaţiile cu o rganizaţii a f i­
părtaşe la grelele bătălii duse de litativ al întregii activităţi, creşte­ ganizării producţiei. gospodărirea m ăsuri im portante luate dc stat pen­ Ocupîtulu-sc de act iviialca (ullu- — să ne m o b ilizăm toate forţele de liate la F.S.M., de alte a filie ri sau
clasa m uncitoare, în fru n te cu pai ti­ rea com petenţei organelor sindicale raţională a materialelor, executarea tru îm b u n ă tă ţire a condiţiilor de ral-CflucA!ivâ a sindicalelor, raportul care dispunem pentru creşterea con­ autonom e, raportorul a ară ta t că in
clui ei de avan g a rd ă , îm p o triv a e x ­ în problem ele economice. lucrărilor de ronstruclu si montai de m unca si protecţia m uncii In p e r i­ ofiilă că în perioada dintre ede tinuă a rolului, răspunderii şî a uto­ prezent ele au legături de prietenie
ploatării burgh e/o-m oşieresli, a A preciind ceea ce s-a obţinut po­ buna calitate. Da) finul că tu* şantie­ oada JfMîO-liJGâ au fost cheltuite clin două conrirtt.se. aceasta a fos| m.ii rii,iţii sindicatului, ca unitate de si colaborare cu o rganizaţii s in d i­
reacţiunii şi fascism ului, pentru li­ zitiv în m obilizarea oam enilor m u n ­ re vin muncitori, in principal, din fon d u rile statului pentru îm b u n ă tă ­ bogata în continui, mai variata şi a bază a m işcării noastre sindicale, in cale din peste 90 dc ţări de pe toa­
bertate. in d ependenţă naţională, d e­ cii la îndeplinirea planului de stat mediul rural, să no ocupăm de în ­ ţirea condiţiilor de munca peste 4 întreaga viaţă a în tre p rin d e rii sau te continentele. V om dezvolta si pc
m ocraţie şi progres social, la lupta — a spus vorbitorul — este necesar, chegarea intr-un timp mai scurt a m ilia rd e Ici. ac ordîndu-sc. totodată, exercitat o insemnaiă mnurirc a- instituţiei respective. m ai departe relaţii ie frăţeşti cu sin­
poporului rom ân pentru o viaţă l i ­ totodată, ca pentru îm b u n ă tă ţire a coloriivaîor de muncă, do educarea celor ce Inc re a /.i in c ondiţii deose­ supra < ou*,iiiibu celor ce muncesc, dicatele din toate ţările socialiste,
C om itetele uniu n ilo r pe ra m u ri dc
beră, lum inoasă, la care are dreptul activ ită ţii pe v iilo r să tic in lâ tu ia te acestora în spirit u! disciplinei soc io- bite. concedii suplim entare plătite, a lărgii orizontul lor de cunoştinţe. producţie, organele sindicale terito ­ în interesul în tă ririi unităţii şi coezi­
Explicarea şi cunoaşU'rea operativă
şi pe care şi-a fă u rit-o cu hotâi'îre uncie lipsuri rare s-an m anifest.it in liste Comitetele sindic,'Uelor din echipam ent si a lim e n ta ţie de pro­ dr călre cci|e( 11 voie din în’rrpr i li­ unii .sistemului m ondial socialist.
nestrăm utată. această direcţie in m unca sindica­ noile inlrepri nden să-şi sporească tecţie, sporul cIp salariu si program deri o sarcinilor de plan. a angaja­ riale. o vilind tutelarea m ă ru n tă , res- V o m lărgi si în v iito r contactele si
pectînd autonom ia sindicatelor, sti-
M işcarea sindicală din ţara noas­ telor. P rincipalul neajuns constă in contribuţia la efec luarea în bune dc luciu redus O rganele s in d i­ mentelor şi realizărilor ohlinule in m ulind larg in iţia tiv a lor. vor tre ­ colaborarea cu sindicatele din ţă rile
cale au exercitat eu tot mai bune
tră este m in d ră că şi-a adus conţi i- aceea că în în d ru m a re a organelor condiliuni a probelor tehnologice. la rezultate controlul obştesc asupra intre(erea socialistă. popularizarea bui să le ajute îndeaproape pentru capitaliste, din ţările recent e lib e ­
butia la m a rile în fă p tu iri care au sindicale nu am abordat în totdea­ atingerea în cel mai srurl timp a pa­ prin divooe forme şi mitloacr a ce­ a pătrunde în esenţa problem elor rate sî coloniale, considerînd că prin
respectării dispoziţiilor legale p r i­
tra n s fo rm a t din tem elii viaţa ţării, una problem ele de produc ţie în mod rametrilor proiectaţi vind condiţiile de m uncă, tim pul dc lor mai harnici şi pricepuţi nimici­ economice, sociale si c ulturale <e aceasta ne aducem consecvent con­
a poporului rom ân, că după zeci de diferenţiat, după specificul ra m u ri­ I ii continuare, in raport se arată lucru si odihnă, m unca suplim entai ■ tori ;iu influentul po/iiiv asupra mo­ stau în faţa colectivelor de oam eni trib u ţia la în tă rire a si dezvoltarea
ani de luptă, prin e fo rtu rile celor lor. A fo rd in d atenţia cuvenită îm ­ că in anii c incinalii Ini vor intra in sî de noapte, regim ul dc lucru sta­ dului de a gîurli si dc a munci al ni m uncii, să desfăşoare sistematic* unităţii de acţiune a m işcării sin­
m ai buni rep rezen tan ţi ai săi, a g ri­ bu n ătăţirii conţin utu lui c onsfătuiri­ câmpul muncii peste 9t.)f).n0d de .sala­ b ilit pentru femei si tineret Apoi majorităţii oovîrşiloure a salariaţi­ si corespunzător activitatea o rg a n i­ dicale in ternaţionale.
jii neobosite m anifestate de partid lor de producţie, plinind in dezba­ riaţi. majoritatea muncitori, care vor raportorii! a arătat unele deficienţe lor. Re baza consultării largi a co­ zatorică de educare şi m ob iliza re a S indicatele din R o m â n ia au m ili­
pentru continua ei în tă rire , ea se terea lor problem ele cele mai actu­ lucra in condiţiile înzestrării conti­ cnre m ai există în ac est dom eniu. ;ilit lectivelor (k muncă. (i nî ud scama maselor, folosind form e si metode tat consecvent pentru dezvoltarea
prezintă astăzi puternică, unită, ca o ale si stringente, este necesar să dăm nue a întreprinderilor cu tehnica m o­ clin partea unor m inistere şi în tre p rin ­ dc părerile si sugestiile acestora, de m u m ă potrivite pentru rezol­ si în tă rire a acestei u nităţi si, în a ­
im portantă forţă socială in dezv o lta ­ dovadă de m ai m ultă perseverenţii dernă. a mecanizării şi automatizării deri rîl şi a unor si nebune. O rg a ­ >i nd ic a! ('le vor Irebni să se ocupe varea sarcinilor concrete ce le re­ inte de tonte, pentru consolidarea
rea R om ân iei socialiste. pentru a determ ina conducerile producţiei. Aceasta (ere din partea nele sindicale — a subliniat el — mai indeuproRi.'O de imhu nălăţire-i vin. In relaţiile cu conducerile în ­ un ită ţii Federaţiei Sindicale M o n ­
D upă ce a în făţişat m a rile re a li­ tehnic o-adm inisti alive să rezolve o- sindicalelor o alcnţic deosebită pen- vor trebui să intensifice controlul rentafieii si conţinut.ului si dc ex- tre p rin d e rilo r şi instituţiilor, c om ite­ diale. din care fac parte încă dc Ia
zări obţinute de poporul rom ân în perntiv propunerile valoroase făcute 11 ii prcqălirea cadrelor noi. penlr.i obştesc în rc pri vaste vinirildU-vi 1 indttr<v> manifestărilor ne teme teh- tele sindic aţelor trebuie sâ-si a f ir ­ în fiin ţa re a ei. Preocupate de s p o ri­
anii şesenalului, raportorul a spus : de oam enii m um ii In întrecerea ridicarea permanentă a calificării si muncii în întreprinderi, să ridice ni­ niro-e( ononuee. m e m ai din plin rolul dc exponenţi rea continuă a rîiu lu rilo r F.S.M . de
sindicatele, organizaţii profesionale socialistă, spiritul de în tra ju to ra re specializării cadrelor ".visteiile C on­ velul de corn huli vitale şi exigenţă Sine!icnt.elp să folosească cu mai ai m aselor de salariaţi, să fie in trn n - creşterea eficienţei ac ţiu n ilo r sale,
de masă ale clasei m uncitoare din tovărăşească nu este îndeajuns sti­ siderăm necesar ca po linie dc sini faţă de lipsuri, sprijinind totodată m ulta eficienţă opinia de maso. toa­ sîngenle faţă de neajunsurile ce se sindicatele noastre s-au străduit să
patria noastră, insusindu-şi politica m u la t la unele colective, deoarece să se urgenteze revederea reglem en­ Comitetul dc Sta! pentru Proiecţia te form ele şi m ijloacele culturale m anifestă in organizarea si desfă­ contrib uie la îm b u n ă tă ţire a a c tiv i­
P artid u lu i C om unist R om ân, care nu se popularizează cu operativitate tărilor privind cursurile de calificare, M uncii în îndeplinirea atribu lijlor.j e-i pentru in l;iri',cn continuă a .disci­ şurarea producţiei, să vpgheze la tăţii F.S.M . si a organelor sale de
corespunde pe deplin intereselor v i­ stadiul în d e p lin irii angajam entelor specializare si ridicare a calificării. revin. In atelaşi timp. sindicalele plinei socialiste. |n tr-e mânură mai respectarea d re p tu rilo r oam enilor conducere, corespunzător g ra d u lu i
tale ale oa m e n ilo r m uncii, m ilitează şl nu se în tre p rin d acţiuni susţinu­ O mai bună organizare a şcolilor trebuie sa desfăşoare o susţinută ac­ m are în l.*»i~.;itira m uncii dp echauţie m uncii, stabilite de legislaţia noas­ de dezvoltare şi m a tu riz a re a mişcă-,
neabătut pentru în fă p tu ire a ei. des­ te de s prijinire a m uncitorilor care profesionale, adaptarea programelor tivitate de educare pentru runoaşm - să I io cuprinse problem e (le etica, tră socialistă, să rezolve principial rii sindicale din diverse ţări, tra n s ­
făşoară o m u ltila te ra lă activitate mi-si îndeplinesc norm ele şi anga­ la cerinţele actuale ale ştiinţei şi rea temeinică şi respectarea norm e­ de com portare în munca, fam ilie si problem ele. întotdeauna de pe poz.i- fo rm ă rilo r survenite în lu m e In u l­
m enită să asigure participarea la r ­ jam e n te le luate, U nele consilii re ­ tehnicii şi. în această lumină. îm bu­ lor de protecţie si igiena muncii dc societe.te. m anile să contribuie la ţiile îm b in ă rii intereselor personale tim ii douăzeci dc ani.
gă a celor ce muncesc la viaţa eco­ gionale. lo< ale si com itete ale sin­ nătăţirea manualelor şcolare trebuie către fiecare salariat. d e /v o lV n e n profilului moral propriu cu rele ale colectivităţii. Ţ în în d seam a de caracterul F.S.M.,
nomică, politică si social-cullurnlă a dicatelor. deşi depun m ultă num ea să fie în mai mare măsură in anlen- constructorilor socialism ului N u m e ­ De asemenea, va trebui să acor­ ca organizaţie la care aderă de
ţării. si folosesc tim p preţios din a c tiv i­ tin M inisterului ln v ă lă m in h ilu î şi a Iu ansamblul măsurilor lu.de pen­ roasele acţiuni orgnn i/nte de sindi­ dăm pe viitor o atenţie m ai m are bunăvoie centrale sindicale n a ţio ­
tatea 1 oi pentru organizarea de ministerelor de resort tru creşterea nivelului de trai — se
C u v în tu l rostit de la tribun a C o n ­ arată în raport — un loc deosebit il cate sini m enite să contribuie, şi in îm b u n ă tă ţirii a ctivităţii uniu n ilo r pe nale independente ce acceptă să-şi
gresului nostru de către tovarăşul schim buri dc experienţă si alte acţi­ Vorbitorul s-a ocupat apoi. de ocupa asigurările sociale, realizate viitor. Ui educarea patriotica a ( d o r ra m u ri de producţie, să le lărg im a- coordoneze e fo rtu rile in lupta p e n ­
uni. nu se preocupă în deajuns
dc
N icolae Ceauşescu ne-a u m p lu t in i­ finalizarea si transpunerea în viaţă c o n trib u ia sindicatelor la înfăptuirea in întregime pe scama slutului şi ce muncesc, la populariznrcn h o U - Irib u ţiilc . să le creăm cadrul orga­ tru satisfacerea unor revendicări si
m ile de profundă em oţie şi bucurie, polilicii partidului de creştere conti­ a căror conducere este în c re d in ­ rîrilo r partidului şi statului, la in­ nizatoric necesar pentru a conduce cucerirea unor obiective com une,
în alta apreciere dată activităţii sin­ a concluziilor. nuă a bunăstării poporului Reprw- ţată sindicalelor Num ai urm a- form area operativa a oam enilor sî în d ru m a direct activitatea s in di­ sindicatele din ţara noastră au m i­
dicatelor, sublinierea rolului tot mai R aportorul s-a ocupat, in contin u­ zentiiul interesele maselor Inrqi ck* siqurărik1 soriale do stal. iu anii m uncii asupra e venim entelo r p o liti­ calelor din ram ura respectivă în litat in F.S .M pentru respectarea
im p o rta n t ce le revine in întreaga are, de problem a organizării ştiin­ salariaţi, sindicatele fui îmbrăţişat c i şcsr-nalu lin s-au cheltuit po-dc 2(* ce interne si iniei naţionale. problem ele de producţie, sociale si autonom iei fiecărei organizaţii a f i­
viaţă a societăţii, în d ru m ă rile deo­ ţifice a producţiei şi a m uncii. A ră - toată căldura si răsoiinderea sarci­ miliurrlu lei. din caro cea mai mure Sindicatele desfăşoară o vie şi profesionale specifice acesteia. T o to ­ liate, neamestec in tre b u rile in te r­
sebit de valoroase pentru continua tînd că sindicalele sprijină prin d i­ nile ce le revin, hiîiid parte activă parte pentru acordarea de pensii : au rodnica activitate în dom eniul m iş- dată. este necesar să precizăm m al ne, pentru prom ovarea unor relaţii
îm b u n ă tă ţire a m uncii organelor si ferite form e obşteşti m ăsurile care la înfăptuirea cu roiHccventă a p rin ­ bcnefiriat de cură balneo-c liuiatcrica. (ă rii artistice de am atori care, d a ­ bine a trib u ţiile consiliilor sindicale de respect reciproc, bazate pe d e ­
o rg anizaţiilor sindicale în toate do­ se iau în arest scop la toate nive­ cipiului socialist al retribuţiei după numai prin sindicalo, cirmi 2 nuli- torită în d ru m ă rii si condiţiilor de regionale, locale şî raionale, ca o r­ plina egalitate in drepturi, pe p r in ­
m en iile de activitate. înflăcărR tul lurile, vorbitorul a citat experienţa cantitatea şi calitatea muncii C onsi­ o .iw de oameni ai muncii: *uiik? im ­ (a re se bucura, n luat o m are a m ­ gane teritoriale, in coordonarea ac­ cip iile celei m ai largi d em ocraţii
în d e m n al p a rtidu lui spre noi e fo r­ pozitivă clobînditâ în această d ire c ­ liul Central ai Sindicalelor. uniunile portante an fost rheltud e din buge­ ploare In p ic /e n l există peste ţiu n ilo r com une ale sindicatelor pe m uncitoreşti. In acest spirit, s in di­
turi şi noi b iru in ţi ne vor călăuzi ţie de com itetul sindicatelor de la pe ramuri de producţie, au conslri- tul di' asigurări sociale şi din fon­ lgn.nno (le artişti am atori cuprinşi plan local in problem ele social-cul- calele din Republica Socialistă R o m â ­
paşii în m unca si lupta pentru de- Exploatarea m inieră l.upem . l.'/.ine- hui! efectiv la elaborarea tuturor a r­ durile proprii ale sindic au ior pentru in 7.200 colective artiştii f ale sin­ turalc, care nu ţin de specificul a c ti­ nia isi vor în deplini si pc v iito r în ­
săvîrsirea construcţiei socialiste in k' .T ra c to ru l" — Braşov. Fabrica telor norm ative de stal privind con­ d.'/.v ol tarea bazei materiale, ridica­ dicatelor. Rentrii a asigura o e im a - vităţii pe ra m u ră de producţie. Res­ d atorirea lor in ternaţionaliştii. îsi
patria noastră. de în călţăm inte „ D îm b o v iţa 11 — B u ­ diţiile de muncă si de trai. Pârtiei- rea gradului dc contor! şi inibuiwi- n e n ti/a ip a si dezvoltarea activităţii pectarea dem ocraţiei m uncitoreşti, vor da si pe m ai departe co n trib u ţia
cureşti etc.: si a chem at organele pînd nemijlocit la perfecţionarea si activizarea m e m b rilo r de sindicat la activitatea F.S.M. .la în tă rire a con­
A sig u răm P a rtid u l C om unist Ro­ sînclicalp sa o folosească şi să o e x ­ lăţircn condiţiilor do deservire în artistice ( k masă. în (a re s-au m a ­
m ân — conducător iubit şi stim at de tindă rît mai m u lt in activitatea Irir. aplicarea sistemului de salarizare, staŢiunile balneo-i lim aterice. precum nifestat şi o spania de neajunsuri, în rezolvarea tu tu ro r problem elor tinuă a rin d u rito r sale, la acţiunile
întregul nostru popor — că m işca­ După ce a subliniat necesitatea fo­ normare a muncii <u premiere, sin- si pentru trimiterea copiilor in ta­ sindicatele trebuie să acorde o a te n ­ ce stan in fata în tre p rin d e rilo r sînt m enite să dezvolte si să întărească
rea sindicală, unită ca un singur losirii raţionale a cadrelor tehnieo- diratPle au veghea! la Înfăptuirea bere şi colonii Con.ş'ienli de însem- ţie mai m are îm b u n ă tă ţirii c o n ţin u ­ în d a to riri m in c ip a le ale organelor unitatea de acţiune a celor ce m u n ­
om în ju ru l său, va face totul p e n ­ ingm ereşli in rezolvarea pro b lem e­ corectă a m ajorărilor dc salam , la I a le-a sarcinilor privind buna gospo­ tului rc por lor i 111 u i, prom ovînd cu de conducere sindicale. F c n tru dez­ cesc şi a sindicatelor lor din în tre a ­
tru a se ridica la în ă lţim e a m a rilo r Încadrarea muncitorilor corespunză­ dărire a fondurilor destinate asigură­ prioritate lu n a r i inspirate din viaţa voltarea pc m ai departe a dem ocra­ ga lum e în lupta îm p o triv a e x p lo a ­
sarcini ce îi revin, că va depune lor tehnice cerute de organizarea tor pregătim profesionale şi stagiu­ rilor sociale, să dovedim şi in viilor şi preocupările oam enilor m uncii, sa ţiei m uncitoreşti, organele sindicale tării. pentru dem ocraţie, in d e p e n ­
ştiinţifică a producţiei, raportorul denţă naţională, progres social, pen­
întreaga ei capacitate org an izato ri­ s-a ocupat de problem ele aplicării lui în producţie, au controlat modul m axim um de ciripi şi oxigenlă faţă ridice nivelul c alitativ a! m anifes­ au datoria să dezvolte c lim a tu l p ri­
că şi educativă în slujba nobilei corecte a principiului cointeresării in care s-au aplicai măsurile menite dc constituirea si cheltuirea chibzui­ tărilor. elnic criticii si autocriticii construc­ tru triu m fu l cauzei păcii şl p rie te ­
cauze a ridicării continue a R o m â n i­ m ateriale a salariaţilor in obţinerea să asigure re a li/a re j nş tig u n lo r pla­ tă a acesiora. In acelaşi timp. se im ­ Un za m ate ria lă a m uncii c u ltu ra ­ tive, de dezbatere creatoare a pro­ niei intre popoare.
ei pe calea progresului şi civilizaţiei celor m ai buni indii i in producţie, nificate in raport c u în deplinii ea nai - pune ra sindicalele s#i controleze I.'- le s-a dezvoltat continuu, sindicate­ blem elor. de c onfruntare a d ife ri­ S u b lin iin d încă o dată a n g a ja m e n ­
socialiste. m ai a le 1' în ce priveşte calitatea m iilo r de plan în tru n i retribuirea I \ 11 in care conduceri Ic tehuii o-adm i­ le dispuniiul de peste ţUIO dc c lu ­ telor opinii în vederea adoptării ce­ tul .sindicatelor de a lupta pentru
Convins fiind că e x p rim gîndurite produselor si realizarea de economii muncii este strins legală de contri­ nistrativo şi cadrele medicale uutfili- buri si (ase dc culturii, de c in a lor m ai corespunzătoare m ăsuri, să în de p lin ire a m ă re ţe lo r sarcini stabi­
dum neavoastră, ale tuturora, folo­ buţia directă adusa de fiecare num zenzâ periodic starea morbidităţii si â.()()() biblioteci şi alte m ijloace de acorde o m are atenţie c ererilor si lite de Congresul al IX - le a ai P a rti­
sesc acest prilej pentru a adresa R aportul a arătat apoi sarcinile ce ( Mor la îndeplinirea planului la tuli aplică măsurile stabilite în vederea c u ltu ra lr/a re a maselor. In actualul sesizărilor cu care oam enii niunc ii du lu i C om u nist R om ân, v o rb ito ru l
m u lţu m irile si recunoştinţa sindica­ revin sindicatelor pentru a-şi spori indicatorii*, sindicalele trebuie >ă scăderii continue a indicelui ric in­ cinci nai, din toiului ilfl sindicatelor li se adresează cu tot mai m ultă în ­ a spus în încheiere :
telor, a întregii noastre clase m u n ­ rsm tribuţia la ridicarea calităţii pro­ sprijine activ extinderea muncii în capacitate temporară rk miincfi. a în ­ sini destinul-' in acest scop circa credere : fi orare problem ă să fie In num ele Congresului nostru, al
citoare, P a rtid u lu i Com unist, con­ duselor. creşterea product! vitâţ ii acord şi introducerea normelor cu tăririi sănătăţii celor ce muncesc. 140.000.000 lei. M en ţio n in d că cu e x a m in a tă cu m a x im u m de g rijă si m ilio a n e lo r de m e m b ri ai sindicate­
ducerii sale, pentru înalta grijă ce minieri si reducerea preţului de cost. m otivare tehnică Pentru a folosi mai toate acestea sindicatele nu au reu ­ atenţie si să i se dea o rezolvare lor, încredinţez p artidu l. C o m ite tu l
o poartă neabătut ridicării continue Folosind experienţa pozitivă dobin- bine m ijloacele de cointeresare m a­ Tjii all domeniu de inieres social şit să cuprindă, pe m ăsura c erin ţe­ prom ptă si principială. R aportorul sau C entral, că sindicatele din ţara
a bunăstării m ateriale şi culturale, dilâ. să c o ntrib uim in si m ai m are terială şi h întări caracterul stim u­ în rare sindicalele au desfăşura! •> lor, in a( livilatea cultu ra l-c d u c a tî- a subliniat apoi că va trebui să se noastră vor pune întreaga lor forţă
rodnică activitate il constituie con­
prom oveze si mai consecvent p rin ­
fe ric irii poporului român. m ăsură la respectarea cu stricteţe lativ at acestora, considerăm ulii ca trolul obştesc asupra deservirii popu­ vă, întreaga masă de salariaţi, să cipiul m uncii colective în a c tiv ita ­ organizatorică sî educativă in slujba
a disciplinei tehnologice, la în tărirea
In dep lin in d u -ş i tot m ai bine ro­ ox igcnlei tuturor lu crătorilo r de la organele de stal Să ia in studiu îm ­ laţiei Echipele de control obştesc în îmbogăţească varietatea fo rm e ­ tea organelor de conducere şi să se cauzei dcsăvîrşirii construcţiei so­
lul si a trib u ţiile sporite ce le revin, controlul tehnic, la dezvoltarea unui bunătăţirea modului dc constituire r are activează pesic HO 000 de m em ­ lor de deservire culturala, v o rb i­ acorde cea mai m arc atenţie prom o- cialiste, vor m unci cu abnegaţie şi
sindicatele au pus în centrul preo­ iu.alt sinit de răspundere a fiecărui v a rii şi pregătirii cadrelor de ac ti­ energie pentru a-si aduce o c o n tri­
cupării lor m obilizarea energiei cre­ m uncitor laţă de calitatea produse­ vişti sindicali. buţie tot m ai m are la în fă p tu ire a
atoare a colectivelor de m uncitori, lor pe carp le realizează. C om isiile în cele m ai bune condiţii a sarci-
ingineri şi tehnicieni, atragerea lor msincril.il- si tehnicienilor sînt che­ In legătură cu p ro ie c tu l, noului nilor cin cinalului, pentru creşterea
la conducerea si organizarea pro­ m ate ca. prin acţiuni concrete, v a ­ Statut, supus dezbaterii si ap ro b ării şi în tă rire a continuă a puterii eco­
ducţiei, îm binarea experienţei m u n ­ riate. să contribuie 'la ridicarea n i­ Congresului, vorbitorul a .subliniat nom ice a patriei, în flo rire a ştiinţei,
citorilor cu com petenta tehnică si e* velu lui de cunoştinţe tehnic■o-profe- în sem nătatea p revederilor sale şi a c u ltu rii si artei, ridicarea bunăstării
conomică a cadrelor de conducere. sionale ale tuturor m uncitorilor, ară ta t că adoptarea şi aplicarea lui m ateriale. îm bog ăţirea vieţii s p iri­
Ca reprezentante ale clasei m u n c i­ să-si sporească aportul la rezolva­ va face posibila a firm a re a şi m ai tuale si fericirea m in u n a tu lu i nostru
toare, sindicatele au p a rticipai activ rea problem elor tehnice ale în tre ­ dpplînă a in iţia tiv e i organelor şi or- popor.
la elaborarea p la n u rilo r economice, p rinderilor. la sprijinirea cab in e te ­
aducînd în verigile conducerii de lor tehnice si acordarea asistenţei
stat experienţa m aselor în organiza­ de specialitate inovatorilor si ra ţio ­ (U rm a re din pag. fj 0 m a r c p a r t e d i n d e l e g a ţ i i v e ­
rea producţiei, propunerile acestora nal i/.atorilor, la activitatea de cer­ n i ţ i d i r e c t d i n p r o d u c ţ i e s tn t f r u n ­
pentru valorificarea cit m ai deplină cetare ştiinţifică în institute si în s i n i o a m e n i d e $f»'//iRî. m l ă . l i t e r a - t a ş i j n î n t r e c e r e a s o c i a l i s t ă .
a rezervelor interne. Au crescut ro­ laboratoarele uzinale, la in trod uce­ t u r ă , e c o n o m i s i i , i n v u l â t o n şi p m - C o n g r e s u l a v a l i d a i m a n d a t e l e
lul si eficienţa consfătuirilor de pro­ rea în producţie a rezultatelor aces­ le s o ri . l u c r ă t o r i d i n p r e s ă . u l ( i i n ­ c e l o r 1.8-10 d e d e l e g a t i
ducţie trim estriale si a a dunărilo r teia. Este necesar ca sindicatele să t e l e c t u a l i şi f u n c ţ i o n a r i . D i n t o t a l u l I n u l t i m a p a r t e a ş e d i n ţ e i a u m a i
lunare în care m em b rii sindicatelor pună un accent deosebit pe m o b i­ d e l c q a l H o r . 05.7 la srilâ l u c r e a / ă 1 o r b i i : T e o d o r a Ş er ş tt n . p r e ş e d i n ­
au an a liza i problem ele economice lizarea colectivelor pentru însuşirea n e m i j l o c i t i n p ro d u c ţi e -, I 100 d e ta C o m i t e t u l u i U n i u n i i s i n d i c a l e l o r
şi de producţie si ale ac tiv ită ţii sin­ rit mai rapidă a tehnicii si tehno­ d e l e q a t i p r o v i n d i n i n d u s t r i e , c o n - d i n r a m u r a b u n u r i l o r d e c o n s u m .
dicale din secţii şi în treprinderi. logiei noi, realizarea in term en si la s l r u c f i i şi t i a n s p o r l u r i i 31 0 d m c - SvctOY.ar V t i h m a n o v i c i - T c m p o . p r e ­
întrecerea socialistă a constituit un în a lt nivel a sarcinilor cuprinse c o n o m i a f o r e s t i e r ă şi a g r i c u l t u r ă ; ş e d i n t e l e ( , ' o n s i l u d u i C e n h a l a l U -
si iii anii şesenalului m ijlocul p rin ­ în p lanurile tehnice, folosirea cit 185 d i n I r n ă f ă m i n t . i n s h t i i f i i d c m u n i i S i n d i c a t e l o r d i n R S . f . i u -
cipal prin care sindicalele au m o b i­ mai deplină a suprafeţelor, a capa­ a r f ă şi m e d i c o - s a m l a r e - . 2 -Io d i n c o ­ (/cisl avia. Al nr ici F n q ă i ă ş a n u . p r e ş e ­
lizat colectivele din în tre p rin d e ri la cităţilor de producţie si a tim p u lu i m e r ţ . c o o p e r a ţ i e şi a l t e r a m u r i e* d i n t a C o m i t e t u l u i s i n d i c a l u l u i d c
în deplinirea şi depăşirea planului de lucru, obţinerea de economii la c o n o m i c c şi a d m i n i s t r a t i v e D i n n u ­ Ut î n t r e p r i n d e r e a „ P a r t i z a n u l P o -
de dezvoltare a economiei naţio­ consumul de m aterii prim e, m a te ­ m ă r u l l o i a l a l dc Ie rt aţ il o r. ‘IH'l s i n i ş u " - B r a ş o v . Rix a h l o S c h c d a , s e c r e ­
nale. Câlnuz.mdu-se după (lirei t\- riale. com bustibil şi energie, re a li­ t e m e i . t a r a l C o n f e d e r a t ici G e n e r a l e I t a ­
vele C C . al P C R c-u p rivire la zarea producţiei m a rfă vîndute si D i n t r e d e l e g a ţ i i a l e ş i la C o n g r e s l i e n e a N u m e n , l o a n J i v a , p r e ş e ­
criteriile principale ale întrecerii so­ încasate si sporirea rentabilităţii în ­ 1.Z81 s i g t r o m â n i . I n i m a r / h i a r i . fi.'t d i n t e l e C o n s i l i u l u i r e g i o n a l a l s i n ­
cialiste. sindicatele au dcpns o acti­ treprinderilor. g e r m a n i şl <12 d e a l t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i . d i c a l e l o r d i n B a c ă u , f o n R a d u , p r e ­
vitate susţinută pentru a dezvolta O u p in d ii-s c dc sarcinile muncii D i n t o t a l u l d e l e g a ţ i l o r . -IdO a u t e r ­ ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i s i n d i c a l e l o r
caracterul de masă şi a vicii* a o r­ sindicale în domeniul agriculturii. ra- m i n a l ş c o li p r o f e s i o n a l e şi s c o l i (/e d e la Ş a n t i e r e l e d e c o n s t r u c ţ i i h i ­
ganizarea ac estei mişcări pe o tre a p ­ noriorul a spus; avem datoria să m a i ş t r i , -IC -l a u a b s o l v i i lic ee , sco li d r o e n e r g e t i c e si (le n a v i g a ţ i e P o r ­
tă m ai înaltă. C on trib u ţia întrecerii acordăm comitetelor sindicatelor din t e h n i c e şi p e d a g o g i c e , ia r 3 0 3 d e ­ ţil e d e Pier, V a s i l e B e r a r i i , d i r e c ­
socialiste la clepnşirea planuriloi a- G A S . un sprijin mai şisteinalie pen­ l e g a ţ i s i n i a b s o l v e n ţ i a i in s ti tu t U h u t o r u l g o s p o d ă r i e i a < ir ie o lc d e st al
m iale se reflecta si în l a p t n M ă in tru creşterea caparjptălii lor dc nio- d e î n v ă t ă m i n l s u p e r i o r . , \ ' i c o l a c ll ă l c e s c u 'b r e g i u n e a D o -
industrie. în perioada ItbîO-lfTo s-au lăli'/ar» a Tîi< ralurilor la or ci«miza ren i a C o n g r e s p a r t i c i p ă d c l e r i a l i b t o r ic a . şi G h c o r g h e P r t r c s c u . s e ­
o bţin ut suplim entar o producţie d e c o r a ţ i cu i n a h e d i s t i n c t a a l e l(c - c r e t a r al C o n s i l i u l u i C e n t r a l a l
producţiei pe baza şl iinle* oqrico+e
globala de peste* 15 m iliarde lei. o avansate, folosirea cil mai judicioa­ p u h l ic ii S o c ia! iste R o m â n i a p e n t r u S i n d i c a l e l o r .
producţie m arfă depăşind 13 m ili­ să a păm inliilui, a mijloacelor tehni­ r e / . i d t a t e l e d e o s e b i t e o h ( i n t t i e in 1 i K . r ă r d e C o h g i e s n l u i c o n t i n u u .
arde lei. mai m u lt de 4 m ilia rd e lei m u n c ă . (Acjcrprcs)
ce de care dispun, la creşterea pro­
economi* V benefici’, de 1.3 m ili­