Page 55 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE (ARILE, UNJŢI-VA I
LUCRĂRILE CONGRESULUI

SINDICATELOR

Marţi dimineaţă au continuat lu­ cooperării dintre diferite întreprin­ grijă neslăbită pentru calificarea, ri­
crările Congresului Sindicatelor din deri, avînd în vedere câ de respec­ dicarea calificării şi specializarea oa­
Republica Socialistă România. tarea întocmai a planului de coope­ menilor muncii, îndeosebi pe şantie­
La începutul şedinţei, Ion Cotoţ, rare depinde, într-o măsură hotărâ­ re şi in noile întreprinderi. Vasta re­
secretar ai C C S., a prezentat Rapor­ toare, îndeplinirea sarcinilor care re­ ţea ele cursuri, lectorate, numeroase­
tul cu privire la proiectul Statutului vin colectivelor clin fiecare întreprin­ le expuneri, conferinţe, simpozioane,
Uniunii Generale a Sindicatelor din dere in parte. schimburi de experienţă, sesiuni teh-
România. Acordind o mare atenţie îmbună­ nico-ştiinţifice, aduc o contribuţie în­
ANUL XVIII. N.R. 3538 MIERCURI 18 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI Au continuat apoi discuţiile la ra­ tăţirii continue a conţinutului şi or­ semnată la lărgirea orizontului dc cu­
poartele prezentate. Delegaţii care au ganizării întrecerii socialiste, nume­ noştinţe tehnice şi profesionale ale
muncitorilor, inginerilor şl tehnicie­
luat cuvintul în şedinţele de luni şi roşi vorbitori s-au referit la efortu­ nilor. Ia informarea lor permanentă
marţi au înfăţişat un vast tablou al rile pe care le depun oamenii mun­ cu ceea ce este nou in acest domeniu
cii clin fabrici si uzine pentru îmbu­
PAGINI DIN JURNALUL TRENURI activităţii sindicatelor. de îndreptăţită nătăţirea calităţii produselor, creşte­ in ţară şi străinătate. Unii vorbitori,
Cu un sentiment
referindu-sc la lipsurile existente, au
rea productivităţii muncii, reducerea
mîndrie, vorbitorii au relevat cu toţii
succesele obţinute de colectivele in preţului de cost. Teodora Sersun, pre­ cerut ca activitatea de ridicare a ca­
lificării si de propagandă tehnică să
şedinta Comitetului Uniunii Sindica­
CU SUPMTOWU care lucrează, de întreprinderile din telor clin ramura bunurilor de con­ se desfăşoare mai diferenţiat, pe pro­
ramura lor dc activitate de pe în­
treg cuprinsul ţării în înfăptuirea sum. Marin FâgânYşaiui. preşedinta fesiuni şi niveluri dc cunoştinţe, şi
să fir mai susţinut sprijinită dc con­
Comitetului sindicalului de la între­
În t r e c e r ii s o c ia l is t e comotive din Tciuş au înscris in măreţelor obiective trasate de Con­ prinderea „Partizanul Roşu" din ducerile ministerelor şi dc alte or­
Ceferiştii dc Ia depoul de lo­
gresul al IX-lca al partidului. Ei au
jurnalul întrecerii succese de arătat că masele de muncitori, ingi­ Braşov, Constantin Petre, miner, şef gane centrale, prin editarea şi difu­
zarea largă a unui mimai- cît mai
seamă. Pină în prezent, ei au re­ neri. tehnicieni, antrenaţi în între­ de brigadă Ia Exploatarea minieră marc de manuale si broşuri, de fil­
morcat peste plan circa 30 000 cerea socialistă, organizată dc sindi­ Lupeni. Roznlia Ticr, preşedinta me şi alte mijloace.
— Cum staţi cu planul ? siderurgiştilor, preocuparea lor pen­ brigăzi complexe cu plata în acord tone mărfuri si au economisit cate, au dobîndit in primele luni ale Comitetului sindicatului de la Fabri­
— L-am depăşit. Nici nu se pu­ tru creşterea indicilor de utilizare global, care au fasonat lemnul in 600 tone combustibil convenţio­ anului 196G — primul an al noului ca de încălţăminte „Solidaritatea" Ion Radu, preşedintele Consiliului
tea altfel. Muncitorii secţiei noastre a agregatelor şi aplicarea unor mă­ trunchiuri lungi şi catarge. Din to­ nal. cincinal — importante realizări pe clin Oradea, Mihai Pctermnn, preşe­ sindicatelor de la Şantierele de con­
şi-au respectat întotdeauna cuvîn- suri eficiente. In perioada amintită talul lemnului, circa 60 la sută s-a O contribuţie insemnată la care le-au închinat sărbătoririi celei dintele Comitetului sindicatului de strucţii hidroenergetice si dc naviga­
tul. indicii de utilizare a furnalelor au exploatat de către brigăzi complexe. obţinerea realizărilor amintite de a 45-a aniversări a Partidului Co­ Ia Combinatul chîmico-metalurgic ţie Porţile de Fier. Mircca Sgrumală,
Asemenea discuţii sint la ordinea crescut la 1,187 tone fontă pe me­ Acestea au folosit în proporţie de şi-au adus-o mecanici» şi fochîştii munist Român, în semn de profundă „Gheorghe Gheorghiu-Drj" din Baia preşedintele Consiliului sindicatelor
zilei: le auzi in abataje, linca fur­ tru cub şi zi calendaristică, faţă de peste 70 la sută fasonarea în catar­ care deservesc locomotivele cu dragoste şi neţărmurit ataşament fa­ Mare, au subliniat, printre altele, Combinatului siderurgic: „Gh. Gheor-
nale. pe schele, la laminoare, în 1.171 pc cît era planificat. Diferen­ ge. metodă râie a permis valorifi­ scria 142.000, care fac naveta pe ţă de conducătorul iubit al întregu­ necesitatea de a lega întrecerea so­ ghiu-DeJ" din Galaţi, maistrul con­
parchetele forestiere şi in întreprin­ ţa dintre cele două cifre, la prima carea complexă a lemnului, reduce­ ruta Teiuş-Braşov. lui nostru popor. cialistă cu sarcinile dc producţie cele structor Ilirk Matei, preşedintele Co­
derile de industrie uşoară. vedere mică. înseamnă plusuri de rea pierderilor de masă lemnoasă V. STKEMŢAN Participanţii la discuţii au subli­ mai arzătoare ale diferitelor locuri mitetului sindicatului grupului dc
De curind am avut prilejul să a- zeci si sute de tone de fontă Ia pla­ în parchete. corespondent niat însemnătatea cuvîntârii rostite de muncă. s-au referit, de aseme­ şantier 509-Cluj. şi alţii, s-au referit
sist la o astfel de discuţie la Uzina nul de producţie, înseamnă asigura­ D. LUPAŞCU la Congres de tovarăşul Nicolae nea, la importanţa folosirii mijloa­ la sarcinile care revin sindicatelor
„Victoria1' Călan, in apropierea unui rea unui mers uniform al agregate­ Ceauşescu. secretar general al C C. al celor de stimulare morală, precum şi din construcţii în înfăptuirea politi­
furnal. Muncitorii din echipa prim- lor. respectarea graficelor de des­ P.C.R., arătînd că ea constituie un a aplicării corecte a principiului co­ cii de investiţii a partidului şi sta­
furnnlistului loan Blaj pregăteau o cărcare. înseamnă încărcarea in fur­ preţios izvor de îndrumări călăuzi­ interesării materiale a muncitorilor, tului nostru. Ei au arătat că. pentru
nouă descărcare : curăţau şi căptu­ nale a unei materii prime de cali­ toare, un însufleţitor îndemn la ob­ tehnicienilor şi inginerilor pentru ob­ realizarea unor construcţii de cali­
şeau rinele cu material refractar, a- tate bună şi granulaţic Corespunză­ ţinerea de noi succese în creşterea ţinerea celor mai bune rez.ullate in tate şi într-un termen cît mai scurt,
menajau pragurile, controlau gurile toare. înseamnă introducerea unui puterii economice a patriei. în îmbu­ producţie in toate privinţele şi, in sindicatele au acordat si vor trebui,
primul rînd, în direcţia calităţii pro­
de vînt. Lingă agregat era inginerul aer cald cu o temperatură ridicată nătăţirea continuă a condiţiilor ma­ duselor şi a realizării de economii în continuare, să acorde o atenţie si
mai mare bunei organizări a muncii,
losif lacob, şeful serviciului tehnic. şi constantă. Măsuri pe care furna- teriale şi culturale de trai ale po­ pi in valorificarea rezervelor interne.
— Cum merge furnalul, cc rezul­ liştii le-au aplicat in producţie.. porului. pregătirii şi ridicării nivelului profe­
tate aţi obţinui? il întreba pc şe­ ...Nc despărţim de siderurgişti şi Refeiindu-se la Raportul dc acti­ O seamă de vorbitori, printre care sional al miilor de constructori şi
ful echipei. poposim în masivul Retezat, acasă vitate al Consiliului Central al Sin­ Ion Tîrniccriu, preşedintele Consiliu­ montori, răspindirii şi generalizării
— Agregatele ne ascultă, se su­ la forestieri. In parchetele Puiul dicatelor, la problemele importante lui regional al sindicatelor Suceava, metodelor noi de lucru, a experienţei
pun comenzilor noastre. Descărcă­ lui Stoian, Valea Alunului, Ccma, pe care acesta le ridică, vorbitorii au Gheorghe Horş, preşedintele Consi­ înaintate, folosirii la întreaga capa­
citate a utilajelor. Au fost citate o
rile sint în grafic. Peste puţin timp Poiana Omului şi altele, întîlnim împărtăşit de la tribuna Congresului liului local al sindicatelor din oraşul serie de rezultate bune, printre care
.spargem st ic vi 1. Sperăm sa mai stînjenari îndrăgostiţi de meserie, experienţa bogată acumulata de sin­ Bucureşti, scoţînd la iveală lipsurile faptul că constructorii marelui sis­
„smulgem" furnalului ceva fontă în care îşi depăşesc cu regularitate dicate în multilaterala lor activitate, existente în domeniul răspindirii şi tem hidroenergetic de pc Dunăre au
plus peste angajamente. Este hotă­ planul. Purtăm discuţii vii, intere­ au relevat, totodată, unele lipsuri e- generalizării experienţei înaintate, al terminat cu 70 de zile înainte de ter­
rî rea întregii echipe... sante cu şefii de brigăzi Vasile Ni- xistente încă în munca sindicală şi informării operative cu ceea ce apare men închiderea batardoului din zona
Ne-am apropiat de inginerul lacob. culescu. Vasile Daniluc. Pavel Ur- au făcut numeroase propuneri pen­ nou în tehnică, au reliefat necesita­ de construcţie a centralei electrice.
Ghirindu-ne intenţia nc-a spus : dca, Nuţu Raţ. Ionică Bona şi alţii. tru ridicarea ei la nivelul sarcinilor tea folosirii unor forme cît mai va­
— E o echipă bună, şi-a îndepli­ Despre succesele lor nc vorbesc actualei etape a desăvirşirii construc­ riate. mai interesante si mai efici­ In acelaşi timp, lefcrindu-se la
nit angajamentele — merită toate cu mindtie. Sintetizate în cifre ele ţiei socialiste din ţara noastră. ente pentru a transforma într-un bun lipsurile existente in activitatea sin­
laudele. De fapt nu e singura Cu­ arată astfel ; 1.756.000 Ici depăşire Mulţi vorbitori au dezbătut proble­ al tuturor tot ce e nou, avansat in dicalelor de pe mulle şantiere, vorbi­
vinte de laudă pot fi atribuite şi la producţia globală, 459 000 Ici de­ produc ţîe. torii au subliniat că este necesar să
furnalistilor din echipele conduse păşire la producţia marfă, 1.900 m c. mele activităţii sindicatelor in vede­ Numeroşi vorbitori au subliniat în­ fie antrenat un număr mai mare de
de loan Stăniloiu, Gheorghe Ivaşcu buşteni dc ruşinoase, 1 960 mc buş­ rea atragerii tot mai largi şi mai com­ semnătatea deosebită pc care o are muncitori şi tehnicieni la cursurile de
si altele. De la începutul anului şi teni de fag, 500 nvc. buşteni de fag petente a oamenilor muncii la planifi­ în etapa actuală organizarea ştiinţi­ r idicarea calificaţ ii şi specializare, să
pînîi în ziua de 11 mai furnal işti i au pentru dcnilaj. 300 m.c. lemn ppn- carea. organizarea si conducerea pro­ fică a producţiei şi contribuţia va­ sc acorde o atenţie mai marc întări­
ducţiei.
Marin Drărca. preşedintele
dat peste plan 1032 tone fontă, de tru mină daţi peste prevederile pla­ Comitetului sindicatului dc la Uzina loroasa pe care o aduce în această rii disciplinei în muncă, repartizării
bună calitate, nului celor patru luni dc aluminiu din Slatina, Mihai Licu- direcţie intelectualitatea tehnică, a judicioase, pe brigăzi şi echipe, a in­
— Dar la cclclnltc secţii ce rezul­ Apcoape toate sectoarele şi-au de­ lescu, inginer sef la Uzinele „Electro- cărei activitate se împleteşte strins ginerilor şi maiştrilor, precum şi re­
tate s-au obţinut ? păşit sarcinile ele plan, ne spune ingi­ putcre“- Craiova. şi alţii, au arătat cu cca a muncitorilor în întregul pro­ zolvării mai operative a diferitelor,
— Toate secţiile uzinei şi-au înde­ nerul Marin Hălţătcanu. directorul în­ că una dintre căile prin care munci­ ces de producţie. probleme privind asigurarea cazării,
plinit şi depăşit sarcinile. La treprinderii forestiere Haţeg. Pentru torii. inginerii si tehnicienii îşi aduc Stan Potornc. preşedintele Comite­ transportului şi altor condiţii de
principalele sortimente bilanţul ce­ aceasta ne-a in pregătit temeinic : am conţi ibutia la organizarea maDbunâ tului sindicalului dc In Şantierul na­ muncă şi de trai ale constructorilor.
lor patru luni a fost încheiat cu creat stocuri suficiente de material a procesului de prorhx ţie. la valori­ val Galaţi, ing. fiii. Cnramfil. direc­ In cuvijiUiI lor, Teodor Prunca,
plusuri însemnate : 2.450 tone semi- lemnos în faza apropiat, am înce­ ficarea rezervelor interne existente tor general al LU'.S, Savineştf. si alţii preşedintele Consiliului regional al
cocs, 1.734 tone cocs fluidizat, 4.5 put mai devreme exploatarea par­ la locurile de muncă o constituie par­ au arătat că comisiile dc ingineri si sindicatelor — Bucureşti, Vasile Be­
tone radiatoare, 216,4 tone piese me­ chetelor planificate a intra în pro­ ticiparea tot mai larga la dezbaterea tehnicieni desfăşoară o susţinută ac­ rarii. directorul G.A.S. „Nicolae Băl-
canice, 201 bucăţi cazane băi ş.a. Ca ducţie in 1966. proiectelor dc pian anuale, la con­ tivitate de cercetare şi antrenează pe cescu". din regiunea Dobrogea, Wag-
urmare a depăşii ii planului la aproa­ In afară dc aceste măsuri, aten­ sfătuirile de producţie trimestriale şi cri mni pregătiţi ingineri, tehnicieni, ner Franci.se. preşedintele Comitetu­
pe toate sortimentele uzina noastră ţia noastră a fost îndreptată şi în­ la adunările lunare, in cadrul cărora inovatori şi fruntaşi în întrecere în lui sindicatului de la S.M.T. Beciul
şi-a îndeplinit sarcinile la produc­ spre extinderea folosirii metodelor se fac propuneri valoroase. studierea condiţiilor specifice fiecă­ Nou. regiunea Banat, si alţi delegaţi,
ţia globală şi marfă în proporţie de superioare de organizare a mumii Comunistul Nicolac Tcncan dc la Atelierul central Alba lulia, rui Inc dc muncă şi la valorificarea au vorbit despic elanul cu care lu­
106 şi respectiv 106,2 la sută. şi exploatare a masei lemnoase. In fruntaş in întrecerea socialistă, execută numai lucrări dc bună calitate. Colectivul Uzinei „Klrrtropulero". rezervelor interne S-a relevat că a- crează oamenii muncii de pe ogoa­
Explicaţia succeselor ? Hărnicia parchetele forestiere au fost create Folo : I. TFREK de pildă, pe baza unei fundamentări cc'slc comisii sint chemate să spri­ rele patriei spre a înfăptui sarcinile
tehnico-econoinice. a propus, cu oca­ jine si sa stimuleze mai eficient miş­ trasate de partid pentru dezvoltarea
zia dezbaterii proiet tului de Dîror- carea inovatorilor si raţionalizatul i- agriculturii în patria noastră.
tive ale Congresului al IX-lea al lor.
Comitetele sindicatelor clin G AS.
ocupate cu porumb. Asemenea vesti P C R . să se ti cm ă la fabricarea' în Pcrîarinclu-sc întru totul dc acord şi S.M.T., au arătat ei. se preocupă
întreţinerea culturilor gi icole din Toteşti, llărău, Boz, Gal- kV, necesare sistemului energetic cu aprecierea făcută în raport, prof. de îmbunătăţirea activităţii de mo­
ne-au sosit şi de la cooperativ, le a-
400
ţară, a transformatoarelor de
bilizare a lucrătorilor pentru folosi­
ing. Constantin Diiiculcscu. preşedin­
naţional. După ~um se ştie. aceasta
tiu şi altele unde ţăranii cooperatori
rea cit mai judicioasă a pamintului,
tele Consiliului naţional al ingineri­
propunere a fost însuşită de forurile
sint hotărîţi ca prin executarea la
timp a lucrărilor de întreţinere să superioare, aprobîndu-sc ca. o data lor si tehnicienilor, a aratat că acti­ a mijloacelor tehnice, pentru organi­
zarea producţiei pe baze ştiinţifice
sporească continuu producţia dc po­ cu dezvoltarea generală a industriei vitatea cadrelor tehnico-inginereşti în scopul ridicării continue a pro­
rumb. electrotehnice, să se creeze condiţiile va trebui sa fie in mni mare măsură ducţiei vegetale si animale, al renta­
de lucru
călduros din ultima săplămină a permis o bună ră­
Timpul
priveşte viteza
trebuie
I sărire şi dezvoltare a culturilor prăşitoare. Acest timp a favori­ spus ca în decurs dc numai 2 zile Astl'eL.aşa după cum ne informea­ necesare prntru a sc fabrica in ţarii orientată pentru a cuprinde şi rezol­ bilizării unităţilor agricole etc. Vor­
va în amănunt problemele de orga­
zat însă atît apariţia crustei precum şi dezvoltarea buruienilor. prasila intii mecanică s-a executat ză tovarăşul KmiI Ştef ţăranii coo­ aceste transformatoare. nizare a produc (iei şi muncii, cores­ bitorii au arătat ca. înlâturînd defi­
peratori clin Ohaba, raionul Sebeş,
cienţele care mai există în activita­
pe 90 hectare.Totodată s a trou.it şi cultivă cu porumb in acest an o su­ Vorbitorii au arătat, totodată, că în punzător cerinţelor revoluţiei telmi- tea lor. sindicatele din G AS. si
la efectuarea primei prăşi le ma­ prafaţă de 570 hectare. Datorită bu­ pregătirea şi organizarea consfătuiri­ co-ştiinţifire contemporane, înzestră­ S.M.T. trebuie .să pună in dezbaterea
nuale, lucrare care pînâ ieri s-a fă­ nei organizări a muticii, pina în lor de prorlu< tic există încă unele do- rii întreprinderilor noastre cu maşini muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­
cut pc 60 hectare, iar lucrările cu prezent, aici au fost prăşite manual si utilaje moderne. C.N.IT. va tre­
Iată de cc este necesar ca pesle tot să se treacă cu forţe sporite sapa rotativă au fost executate pe 120 licitare. Ritmul zilnic dc rxe- ficionţe care sc cer înlăturate Spori­ bui să-si apropie mni mult preocu­ rilor probleme privind exploatarea
maşinilor la întreaga lor capacitate,
la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor In multe uni­ 157 hectare. cul.ite a primei prasile manuale rea eficienţei acestor consfătuiri tre­ pările de cele nlc comisiilor de in­ folosirea raţională a timpului de lu­
gineri şi tehuii icni din întreprinderi
Laudă telor. Tocmai de aceea s a trecut din este de 50 hectare. De menţionat buie să se concretizeze în aplicarea şi să le ajute in activitate, punind cru, întărirea disciplinei in produc­
tăţi acest lucru a început să sc facă din plin. Iată şi citeva
vreme la întreţinerea culturii po­
exemple:
ţie. si alte probleme în rezolvarea
rumbului pe toate (ele 310 hectare. Eforturi ca paratei cu aceasta s-a făcut şi operativă, consec ventn. a celor mai uu mai mare accent pc dezbaterea cărora membrii sindicatelor sint che­
piasîtul celor 65 hectare destinate
valoroase propuneri care sc fac pen­
m ecanizatorilor In acest scop sint folosite cu ran­ culturii cartofului, in mod deosebit tru îndeplinirea .şi depăşirea planu­ problemelor tehnice concrete care a- maţi să-si aducă contribuţia.
par la locurile de muncă. Dc aseme­
dament sporit uu număr de 3 prăşi-
tori acţionate mecanic. Mecanizatori întregite In aceste lucrări s-au evidenţiat ţă­ lui .şi a angajamentelor pe care şi Ic nea. este necesar ca şi organizarea Numeroşi participanţi la discuţii
Din practica anilor trecuţi lucră­ ca Dumitru Florea. Octavian Uînso- ranii f'oopcratori clin brigada I ac tivităţii C‘ N I T. să fie îmbunătă­ au vnrbil despic contribuţia sindica­
torii gospodăriei agricole dc stat din rcanu şi Ion l.uţcscu acordă o mare Lucrările de întreţinere la cultu­ condusă de M. Alexandru. iau muncitorii. ţită prîn sporirea numărului actual telor la înfăptuirea politicii partidu­
Bircea au tras învăţămîntul pre­ atenţie nu numai realizării vitezei ra porumbului au început si în ca­ Numeroase alte scrisori sosite la A fost, dc asemenea, relevată de al secţiilor dc specialitate, prin întă­ lui de creştere a nivelului de trai,
ţios că, pentru cultura porumbului, zilnice stabilite prin planul opera­ drul cooperativei agricole din O- redacţie din patina corespondenţi­ către Mihai Hâduloscu. preşedintele rirea legal uri lor de conlucrare cu u- de asigurare a unor condiţii clin ce
praşilele repetate şi făcute la timp tiv dc campanie, ci si calităţii lu­ râştir. Cu toate că in acest sens lor noştri voluntari ne informează Comitetului sindicatului dc la Uzi­
contribuie la menţinerea la suprafa­ nurilor. Dc altfel, pină acum, la ca­ este lolosit numai un singur utilaj, despre preocuparea oamenilor mun­ niunile pe ramuri de producţie. in vo mai bune de muncă şi de via­
ţa solului a unui strat afinat care pitolul calitate mecanizatorii au totuşi lucrarea cu sapa rotativă s-a cii dc pc ogoare de a exrmla la nele „1 Mai"-Ploipşti, şi alţi vorbi­ Progresul tehnic. în toate ramurile ţa tuturor oamenilor muncii. Tn aceas­
să împiedice evaporarea apei si să primii numai cuvinte dc lauda clin executat si aici pe o suprafaţă dc timp şi in bune condiţiuni lucrări­ tori. necesitatea ca sindic aţele să a- economiei, impune şi din partea sin­ tă direcţie, Cornel Menta, maistru
stimuleze buna dezvoltare a plan­ partea consiliului gospodăi iei. In ce C0 de hectare din cele 270 hectare le dc întreţinere. corde importanţa cuvenita problpmei dicatelor. aşa cum au relevat Con- oţelar la Uzinele „Industria Sirniii"
slantin Alcxei. vicepreşedinte al Co­ din Cîmpia Tuizii, Anglielaclic Mo-
mitetului sindicatului de la mina sescu, mecanic de locomotivă In De­
„I esul Ursului", Gheorghe Oprea, poul C.F.R. Ploieşti, sî alţii s-au ocu-
preşedintele Consiliului local al sin­
cite alte lucrări, poale mult mai
ziasmul lor, cele riteva echipe au
PICTOR reuşite, n-au împodobit expoziţiile, APEL IN NOAPTE uitat de oboseala. In mai puţin de dicatelor din Timişoara, şi alţii, o (Conlinuare in pag. a 2-a)
o jumătate de oră camionul gemea
n-au primit aprecierea unanimă a
vizitatorilor ! silii povara încărcăturii. Piatra era
AMATOR arta plastică ? Lui î se paie că e Trecuse de miezul nopţii. Satul După ce mai cugelă puţin. îsi în­ transportată sî descărcată pe acele
De cînd a îndrăgit Ştefan Gali
străzi unde ziua sc desfăşura ac­
prieten cu ea dintoldeauna. clar că işi dormea somnul său adine, re­ vinse reţinerea şi porni spre rasa ţiunea de pavare.
a îndrăznit să-şi încerce talentul confortant şi netulburat. Oamenii deputatului loan Istrate Se scuză Spic ziuă. cînd întunericul nopţii
Pe pinza de pe şevaletul scund, si ii arătă omului nota telefonică începuse să se destrame, in statia
Ştefan Gali a înmănuncheat, in­ în cromatica acuarelei, temperei sc odihneau, acumulau foi te şi pu­ N-a mai avut răbdare ca acesta să Cunţa se încărca în camion cea de
tr-un splendid dans al culorilor, sau uleiului abia în timpul cînd în­ tere pentru a doua zi. Au rămas sc îmbrace. Faptul că primul om a 100-a tonă de piatră. Toate rele
toată tinereţea peisajului ce i sc văţa meseria de... croitor. S-au scurs parcă dc veghe doar becurile e- solicitat nu l-a dezamăgit i-a dat şase vagoane puteau sa-si continue
curaj şi nu s-a mai oprit pîna la drumul mai devremp, spre alte di­
casa deputatului Gheorghe Popa. recţii Peste citcva ore. la sfatul
Spre marca lui bucurie si atesta populai- avea să sc consemneze
B M M In p r w d w d ir e , a răspuns prezent apelului făcut la în evidenţa muncilor patriotice :
o oră atît dc nepotrivita.
Pînâ sa se întoarcă Ia sfat. ves­ „Transportat încă 100 tone piatră.
Au participat cetăţenii : Gheorghe
tea se i'ăspîndisc din casă in iasă, Boboloţ. Dumitru Slanciu, loan
f a m i l i e ş i m c i d a f t e neaşteptat dc repede, l.a tot mai Oprean, Silvia Popa..."
multe ferestre sc aprindea lumina
Aflind despre ce este vorba, oame­ . Diasovcnii işi iubesc comuna şi
nii n-au mai avut somn. S-au îm­ ţin mult la prestigiul şi acurateţea
brăcat in grabă şi au ieşit în stra­
deschidea in faţa. Privea pînz.a, doua decenii si mai bine de atunci... lei-Irite atirnate în creştetul stil pi­ da. Fiecare din ei ţinea cu lot ei. Larga acţiune patriotică dc pa­
scruta întinderea dc la poalele Re­ Talentul a devenit pasiune, o pasiu­ lor şi in curţile sătenilor. La o oră dinadinsul sa răspundă prezent la vare a tuturor străzilor este fără
tezatului, adăugind cu penelul ne ce creşte toi mai mult în den­ atît de tîrzie, la sfatul popular mai o astfel de chemare Dovadă? Nu­ precedent. Numai in ultimii trei
nuanţe noi tabloului cc se contura. sitate. stăruia lumina, semn că ceva se mărul mare dc cetăţeni ce sj-au dat ani s-au pavat circa 5.000 m p.
Ce titlu va purta noul tablou ? — E atît dc frumos să fii prieten intimplaŞe în ordinea lireasca a intîlnire la sfat Şase vagoane erau străzi pentru care a fost nevoie dc
Poate „Tinereţe", poate „Primăva­ cu frumosul — spune Ştefan Gali scurgerii nopţii. prea puţine pentru cîţî cetăţeni i c ­
ră", poate „Locuri dragi". Ştefan cînd vorbeşte despic arta plastică. In liniştea şi laccrea din jur. sc niseră. Aso că unii au trebuit, cu 1.750 tone piatră şi 1.400 m c. nisip
Gali n-a hotărît încă, deşi, pe toa­ Dar uita, de fiecare dată, să adauge auzeau pîn.i departe f r In tu i i din mare greutate, sa se întoarcă acasă. si pietriş. Anul acesta se prevede
te acestea, le-a imortalizat aici, pc că el e prieten cu frumosul şi in convorbirea telefonică tu staţia S-au alcătuit ad-hoc citpva echipe. pavarea a încă 2 000 mp. străzi
pînz.a. li plac împrejurimile locuri­ munca lui de fiecare zi, la coope­ Pînă în prezent au fost procurate
lor în caic trăieşte şi nu o dată Ic a rativa meşteşugărească „Retezatul1' C.F.R. Cuuţa. Surprins de vestea Pina să sc repartizeze munca a so­ aproape 600 tone de piatră şi în­
cules frumnsrţea cu penelul său, din Haţeg Aici, la masa de lucru auzită, omul lăsă. descumpănit, re­ sit şi camionul cooperativei agrico­
minuit cu dibăcie de artist. Tn sau la maşina de cusut. Ştefan ceptorul in furcă. Şi işi rosti cu le de producţie. treaga cantitate de nisip şi pietriş
„Toamnă", tabloul apreciat la ex­ Gali, croitorul, nu se deosebeşte dc voce tare gînrhirile: „Şase vagoa­ — Piu z.ic sa încărcăm piatra di­ planificată.
poziţiile raionale şi regionale, a Ştefan Gali, pictorul. Frumosul îl Cunoscînd preocuparea cetăţeni­
prins în cromatica arămie un crîm- însoţeşte şi aici El i-a adus fanio­ ne încărcate cu piatră aşteaptă să rect în camion. De ce să facem un lor pentru continua înfrumuseţare
pei clin neasemuita panoramă a nul din secţia în tare lucrează, el fie descărcate"... Mai zăbovi citcva lucru de două ori, îşi dete cu păre­
munţilor Retezat, iar în „Haţeg, ve­ i-a prins steluţa purpurie la reve­ momente, nestiind ce hotărîrc să ia. rea unul din deputaţi. a comunei lor vom înţelege mai
dere generală" pictorul amator a rul hainei, el i-a urcat poza la pa­ Prin minte ii treceau tot felul dc Propunerea era bună, dar exista bine ce i-a îndemnat pe draşoveni
redat in culori autentice portretul noul de onoaie si tot acest frumos ginduri. După o zi spornică la şi riscul dc a întîrzîa descărcarea sâ răspundă prezent apelului făcut
oraşului de azi. „Agricultura nouă", i-a adus aprecierea şî stima tuturor in plină noapte.
tabloul clin caic sc revărsa tot au­ acelora care-l cunosc şi care-i solî- cîmp, omul avea tot dreptul să se vagoanelor. Drămuind cu pricepere
rul belşugului de pe mănoasele o- cită serviciile în cadrul cooperati­ odihnească. Cum să baţi la poarta timpul, oamenii au ajuns la conclu­
goare ale Haţegului, î-a adus pri­ vei. omului în puterea nopţii? Fără oa­ zia că riscul poate fi înlăturat. Şi IOAN SABĂU
mul premiu... NTCLi SBLiCHEA meni însă nu era chip să descarci aşa s-au şi petrecut lucrurile. preşedintele Sfatului popular
De atunci a trecut un deceniu şi, planificator — Haţeg vagoanele! Luînd cu asalt vagoanele, în entu­ al comunei Drnşov Un minunat loc dc odihnă şi rcconfortare: Cabana Gura Apei.
Foto: V. ON’OlU