Page 56 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA /I 2-A
t
DRUMUL SOCIAL/d lULUNr

LUCRĂRILE CONGRESULUI

SINDICATELOR

fUrm.are din pag fi Strins legat dc mobilizarea şi noastre, elanul său creator. Cărţile şurării unor activităţi cultural-cdu-
sprijinirea oamenilor mum ii în în­ ce le încredinţăm tiparului să inte­ vative pr oprii ale tineretului, speci­
pat, prin tio altele, de problemele făptuirea sarcinilor economice, mai reseze masa mare a oamenilor mun- fice virstei şi preocupărilor sale.
protecţiei şi tehnicii securităţii mun­ mulţi vorbitori s-an referit la acti­ < ii. să respecte imperativul lor, ca­ In cadrul lucrărilor Congresului
cii, subliniind câ in adunările sindi­ vitatea rultural-educativa desfăşu­ litatea. au luat, de asemenea, cuvintul de­
calo, în consfătuirile de producţie, o rata de sindicate. loan .liva. preşe­ Marea majoritate a vorbitorilor legaţi ai organizaţiilor sindicale de
dată cu dezbaterea planului sînt dis­ dintele Consiliului regional al sin­ s-au referit în cuvintul lor la pio- peste hotare : Pic-rrc Gensous, se­
cutate şi aceste probleme, câutîndu-se dicatelor Bacău. Arlcnic l*oj>. pre­ irctul de Statut supus dezbaterii şi cretar general adjunct al Federa­
permanent căi de prevenire a acci­ şedintele Comitetului sindicatului aprobării Congresului. ţiei Sindicale Mondiale, Ivan F.
dentelor si îmbolnăvirilor profesio­ de la întreprinderea forestieră To- Skurntov, secretar al Consiliului
nale, posibilităţile noi de folosire tot pliţa. si alţii au relevat contribuţia Subliniind însemnătatea proiectu­ Central al Sindicalelor din L'.R.SS.,
mai eficientă a mijloacelor materiale sindicatelor la îmbogăţirea conţinu­ lui, ei şi-au exprimai adeziunea lor I..i Şiu-pin. secretar al federaţiei
pentru uşurarea eforturilor fizice alo tului activităţii c ultural-educnlivo, In prevederile sale. Mojuiu Niculuc.
muncitorilor. Au fost c itate, în acest folosirea unor forme atractive si preşedintele Comitetului uniunii Sindicatelor clin întreaga Chină.
sens. numeroase rezultate pozitive interesante, corespunzătoare preocu­ sindicalelor din întreprinderile in­ Piolr Cîaievsc hi. vicepreşedinte al
Consiliului Central al Sindic aţelor
obţinute in exploatări miniere .şi părilor oamenilor muncii pentru dustriei metalurgice şi construcţi­
forestiere, in diferite inlreprindori lărgirea cunoştinţelor lor tehnice ilor de maşini. Bălan Vîciiente, pre­ din R.P. Polonă. Sveto/ar Vukma-
din locaIiLai i îndepărtate ctr. Toto­ si profesionale. Fi au menţionat. în şedintele Consiliului regional al novic i-Tempo. preşedintele Consi­
dată, nrălînd că pe uncie şantiere acest sens. eficacitatea conferinţe­ sindicatelor Hunedoara, Stan Polo- liului Central al Uniunii Sindica­
industriale, unităţi C F II şi alte lor ţinute in cadrul universităţilor rac, preşedintele Comitetului sindi­ telor din H 8 T. Iugoslavia. Rivaldo
locuri de muncă mai exista lipsuri muncitoreşti, a întilnirilor cu bri­ calului de la Şantierul naval Ca­ Sc heda. secretar al Confederaţiei Laboratorul central C. S. Hunedoara. Laboratorul de polarogrnfie. In fotografie: laboranta Filker Re­
în asigurarea proiecţiei muncii, a găzile ştiinţifice, a lectoratelor si laţi, .şi alţii au relevat că noul Generale Italiene a Muncii. Ho gina efectuînd trasarea curbelor polarografice pentru determinarea cuprului din oţel.
condiţiilor corespunzătoare de caza­ consfătuirilor, precum şi sprijinul Statut creează cadrul organi­ 'l*iong Giang. membru al Secreta­ Foto: V. ONOIU
re şl de transport ale salariaţilor, pe care-1 oferă bibliotecile şi publi­ zatoric corespunzător creşterii riatului Federaţiei Sindicatelor dîn
vorbitorii au subliniat sarcina sindi­ caţiile sindicale. şi lărgirii drepturilor, competen­ Vietnam. Zo Sîn Hun, vicepreşe­
catelor de a plivi cu mai multa răs­ ţei si autonomiei muncii orga­ dinte al Comitetului Central al Sin­
pundere aceste probleme şi de a ac­ Eugen Razii Cucii, membru in nelor sindic ale în rezolvai ea ope­ dicatelor Unite din Corcea. Lcon
ţiona mai hoLiiit pentru rezolvarea Birou! executiv al Consiliului regio­ rativă a problemelor legate de ac li- Mauvais, secretai al Confederaţiei to o a ră iii m uncă
lor în spiritul prevederilor legale. nal al sindicatelor laşi, losif Gorbe, vilatea profesională şi social-cnUu- Generale a Muncii din franţa. A-
preşedintele Comitetului sindicalu­
lexander Manolov. secretar al Con­
Dumitru Retresru, preşedintele Co­ lui de la Uzina „Unio" Satu Mare. rală a salariaţilor. siliului Central al Sindicatelor din
mitetului de Stat pentru Protecţia si alţii au vorbit despre necesitatea Ilefei indu-se la unele defic ienţe R.P. Bulgaria. Dinh Ba Thi, mem­
Muncii, relevînd faptul ca au fot şi ca sindicatele sa îmbunătăţească în din activitatea sindicatelor, o sea­ bru al Comitetului Executiv al U- Secfin v (iqoanc dc Io ltei cind lucrează — ne montai uşi, qrolarc. Am veni din nou in m ijlocul
sînt alocate sume considerabile, pen­ continuare activitatea lor pentru mă de vorbitoi i au remarc at c a niunii sindicatelor pentru eliberarea Atelierele de reparat ma­ informează el. Dacă c dat cileva rebuturi. -Sc- lor.
tru a asigura pretutindeni condiţii cît dezvoltarea noii atitudini faţa dc deosebit dc pozitiva măsura pre­ Vietnamului de sud, Sandor Beckl. terial rulant dm Smicria. vorba să-l popularizaţi !a lul dc partidă nu s-a su­ In completare, despre
mai bune de muncă, pentru preveni­ munca, faţa dc bunul obştesc si dc conizată prin care Uniunile pe ra­ secretar al Consiliului Central nl Răspundem invitai ici to­ ziar, apăi c cel mai p o tri­ părat. m-a luat şi mi-a modul cum a reuşit Emil
rea accidentelor şi îmbolnăvirilor îndatoririle sociale, pentru întări­ muri de pixnlucţie sint investite r.u Sindicatelor clin R.P. l'ngară, lorîz varăşului Ionel Ţuli<iâ, vit. Mentă. Pc '65 c Iron­ spus ca un părinte: „Vezi, Inm ic să devină fruntaş
profesionale, s-a ocupat de colabora­ rea disciplinei în producţie, pen­ posibilitatea practică de a asigura Dhrami, secretai al Consiliului Cen­ s e c r e t a r u l cnmdetn- ia ş. 11 şa nu sc potriveşte, c 111 întrecerea socialistă,
rea dintre Comitet, ca organ menit tru cultivarea sentimentelor de dra­ conducerea si o îndrumare electivă tral al Uniunilor Profesionale din lui U.T.C. şi v i/.ităm o ha­ — 1Vii sini cel mai bun prea marc. Trebuie să Ut tic-a vorbit şelul dc pa rti­
să asigure îndrumarea, coordonarea goste' faţă de patrie si faţă de a sindicatelor in problemele' spe< il'ice / lă marc din hetnn şi Mi- — a l mul să admir/c Emil mai atent". Si mi-a a ră ­ dă Emil Ivonici:
H P Albania. Bedri.iih Hozelka. se­
si controlul pe linie de stat, si sin­ partid, adincjrea continuă a frăţiei din ramura respectivă şi de a le cretar al Consiliului Centrai al Sin­ cla In interior sc mun­ Inmic. Inu lac doar dato­ tat cum trebuie s-o con- — îşi orcianiyca/.ă bine
dicate ca organizatoare alo controlu­ dintre oamenii muncii români şi reprezenta interesele în relaţiile cu ceşte de /or. O parte din ria. Icctioncz. In zilele urm ă­ munca. După ce-i dau In
dicalelor din
R S. Cehoslov.ncă,
lui obştesc asupra proiecţiei muncii. dc alte naţionalităţi, pentru infor­ ministerele de resort Alţi -vorbitori Heinz îVeukrantz. membru în Pre­ lăcătuşi cuule.ct lonca/ă toare mi-a adus o carie primire lucrarea cc tre -
CI n arătat necesitatea dezvoltării şi marea colectivelor din întreprin­ s-au referit in cuvintul lor la fap­ dderilc piese, montează J.-am rurjal să ne despre rcpaialiile la va- bute s-o execute, sc ap ro­
întăririi continue a acestei colabo­ tul ca sindicatelor, ca unităţi de zidiu şi sac re tar al Federaţiei Sin­ osii Şi roii. consolidează v oibcască despre el. des­ qoanc. „Citeşte-o. l/i vizionează cu toate mate­
rări, astfel incit o dată cu măsurile deri despre evenimentele politice bază care. cuprind masele largi ale dicalelor libere Germane. Dorim acoperişul Şt părţile lale- pre meseria pe caic o prinde bine" — mi-a spus. rialele necesare şi mă­
care se iau în întreprinderi pentru interne .şi internaţionale. salariaţilor, le revin atribuţii spo­ Sambuu. sprrctnr al Consiliului rulc ale varfoanclor iar praa liră. Pe urmă mi-a adus o altă soară la vaqonul respec­
realizarea planului de producţie, să Obiec tul unora dintre intervenţii rite in adincirea continuă a demo­ Central al Sindic aţelor clin R. P. unii lucrează la qrăltuc şi — Meseria am im itaţii- carte. Si aşa, pe neob.ser- tiv dimensiunile pieselor
Mongolă
se asigure şi cele mai corespunzătoa­ l-a constituit activitatea artistica craţiei muncitoreşti, astfel incit să nmhr/.c. l-o de cind eram pe bon- v ci te, m-a lăcut să stu­ cc urmează să le confec­
re măsuri de protecţie a muncii. Vor­ de amatori. Artista poporului fie asigurată pailic iparea tuturor Aplaudaţi de întreaga asistenţă, 7*//idriW h unic e un bă­ i iie scobi profesionale. diez dderilc căr/i tehni­ ţioneze, apoi, ajutai de
bitorul a subliniat necesitatea îmbu­ Arta Florcscu şi alţi vorbitori, ic- membrilor la viaţa sincli< a(â. la so­ vorbitorii au adus salutul org«ani- iat înalt, bine lv<iat, ara Maişrliul loan Chcrmun. ce. să-mi lac o bibliotecă. alţi lucrători, trece la con­
nătăţirii predării, în şcolile profesio­ levind contribuţia sindicatelor la luţionarea problemelor ce stau in z.aţiilor sindicale pe care le repre­ umeri la/i 5/ braic puter­ acum e pensionar, mi-a Inlr-o zi, cind mcrr/cum fecţionarea pieselor şi la
nale şi invuţâmîntui tehnic, a disci­ crearea şi îndrumarea acestei largi faţa întreprinderii. Respectarea şi zintă. Ei sj-au exprimat aprecierea nice. Lucrează cu multă sorbit şi arătat multe tai­ spre casă, tovarăşul Emil montarea lor. Eşalonin-
plinei de protecţie a muncii, perfec­ mişcări culturale de masă, au ara- dezvoltarea democraţiei munrilo- pentru realizările poporului nostru, pasiune. ne ale ci, In atelierul Ivonici. m-a îndemnat sri du-şi astfel lucrul, cişh-
ţionării actelor normative privind a- tat că ea are nevoie de un reperto­ reşli — au spus ci — trebuie să sc pe care le considera ca o contri­ — Dc cind sin tcli anqa- scoală orqani/.a di Ic file mă înscriu la seral, să-mi <lă timp prelios. scurlcază
eordarca şi folosirea echipamentului riu mai bogat şi mai variat şi că manifeste în stimularea iniţiativei buţie In întărirea forţelor socialis­ jat aici. tu\arăşc Dimie? concursuri ac lema: „Să continui studiile. L-am tim pul neproductiv. Pi-
şi materialelor de protecţie. nivelul artistic al spectacolelor tre­ oamenilor muncii, in atenţia faţă mului si pârii în lume, au rek vat — l-am întrebat. ne cunoaştem meseria". ascultat Acum sint /n cla ­ reşte, se înqrijcştc în to t­
buie să fie tot mai înalt. De aceea dc cererile şi sesizările acestora A rolul sindicatelor în obţinerea a- După ce am la m in a t pro-
Unul dintre domeniile !n care sin­ Surprins, mezinul bri- IcsioiialQ. aici. la vaqonaj. sa a XI-a. Mă preqătesc deauna ca materialele şi
dicatele depun o muncă rodnică este este necesar ca mişcarea de amatori fost subliniată datoria sindicatelor restor realizări, multilaterala lor qă /ii ne răspunde timid. comunist ii la ţ/h in Piscoi, pentru maturitate şi pen­ sculele pe care Ic u tili­
controlul obştesc asupra deservirii să se bucure într-o şi mai mare ca in relaţiile cu conducerile între­ activitate în mobilizarea oamenilor — In T>2 am terminat Umil h n n ic i, Loqlun Să- zează sd lic cit mai a -
populaţiei în comerţ, instituţii mc- măsură de sprijinul artiştilor pro­ prinderilor si instituţiilor să veghe­ muncii pentru înfăptuirea politicii şcoala profesională. Dc bău şi allii, mi au impăr- lru examenul dc admitere proapc de bancul dc lu ­
dico-sanitaro. staţiuni balneo-i lima- fesionişti si al creatorilor de artă. ze la respe< tarea drepturilor oame­ de dezvoltare a economiei, de ridi­ alunei lucie/, la vaqonaj. luşil cu draq experienţa la mecanică. Le-om p ro ­ cru. Pe urmă are qrijă să
care a nivelului de trai material şi
tericc etc Tratind aceasta problemă, O serie de vorbitori s-au referit, nilor muncii stabilite de legislaţia cultural al celor ce muncesc. Toto­ Dc noi se apropie to va ­ lor. In prunele ’/ilc m-au mis lo\>arăşilor din echi­ nu facă nici un rebul.
Gheorghe Tetrescu, secretar al C.C’.S. de «asemenea, la amploarea pe care noastră socialistă, să rezolve pro­ pus să conicei tone/. piese pă Că mă v o i lacc inr/i- z\.sla l-n ajutat să-şl de­
Viclor Berea, preşedintele Comitetu­ «iu luat-o şi la dezvoltarea şi mai blemele întotdeauna de pe poziţm dată. delegaţii de peste hotare au răşul Emil Ivonici, un om păşească In liccarc zi
lui Uniunii Sindicatelor din comerţul mare pe care trebuie s-o cunoască îmbinării intereselor personale cu înfăţişat aspecte din realizările, şuqubăt pentru consolidarea aco­ ncr. Mă voi despătfi cu planul şi să devină Irun-
de stat şi cooperaţia de consum, si în viitor spoitul si turismul de cele ale colectivităţii. preocupările oamenilor muncii, ale — E cel mai bun,cnpil. perişului dc la varfoanc, <ircu dc ei. dar după ter­ laş.
alţii au arătat că numeroasele su­ masă, subliniind necesitatea cola­ In legătură c u peiTerţlonai ea for­ sindicatelor clin ţările lor. din lupta Respectuos, pune mult su­ apoi am conicei tonal şi minarea Incubaţii voi re­ TL PFTRESCU
gestii făcute de inspectorii obşteşti borării sindicalelor cu organele de melor organizatorice. îmbunătăţirea lor pentru o viaţă mai bună, pen­
au contribuit la îmbunătăţirea mun­ stat de specialitate, cu organizaţiile stilului şi metodelor de muncă, vor­ tru progres social Ei au vorbit des­
cii în aceste sectoare, dai’ că nu în­ de tineret şi de femei in iniţierea bitorii au arătat că consiliilor si pre problemele colaborării din­
totdeauna sesizările şi propunerile de manifestări bogate in conţinut, uniunilor li se cere să cunoască în­ tre organizaţiile sindicale din lu­
rarea intereselor oamenilor mim- Satul d e azi
sînt plivite cu suficient simţ de răs­ variate, atractive. A fost accentuata deaproape experienţa pozitivă a mea întreagă in lupta pentru apă­
pundere de conducerile unor organi­ sarcina dc a antrena şi mai larg pe sindicatelor, s.i organizeze mai ope­
zaţii şi instituţii economice si sociale. salariaţi şi familiile lor, clin cele rativ extinderea şi generalizarea ei, c m , pentru pace, împotriva acţiuni­
Vorbitorii au arătat câ pe viitor con­ mai îndepărtate locuri de muncă, să folosească căi noi pentru instrui­ lor agresive ale imperialismului, au
trolul obştesc al sindicatelor trebuie în activitatea cuiluiaj-educativă, in rea si pregătirea cadrelor. întărirea exprimat solidaritatea cu lupta e-
să Jfie mai susţinut, mai exigent si folosirea plăcută si utilă a timpului controlului îndeplinirii propriilor roir.i a poporului vietnamez, aţi
să se extindă si asupra altor dome­ liber, pe măsura mijloacelor mate­ hotârîri şi dezvoltarea muncii co­ reafirmat dreptul fiecărui popor la se îmbogăţeşte
nii riale creştin de pe caic statul şi sin­ lective. libertate şi independenţă naţională
Delegaţii de peste hotare au urat
Tn cadrul discuţiilor, Elena Mac. dicatele le asigură în acest scop. Aducînd salutul tineretului. Ion oamenilor mujicii şi sindicatelor noi de cooperatori nu poate oferi însă
preşedinta Comitetului sindicalului Transmiţând salutul scriitorilor, Eopescu, secretar al C C. al U T C , succese in înfăptuirea liotăi ii ilor Valea Calzii străbate de la un ca­ de înfrumuseţare gospodărire rea­ imaginea completă a vieţii tot mai
lizate anul trecut, situează comuna
de la Fabrica de confecţii si tricotaje Ion I*as, vicepreşedinte al Uniunii a relevat colaborarea organizaţiilor care vor fi luate de Congres. păt la altul comuna al cânii nume Galda pe primul loc pe raion. Spo­ îndestulate pc care ţăranii o trăiesc.
Bucureşti, şi alţi vorbitori au acor­ Scriitorilor, a subliniat misiunea oa­ U.TC. cu sindicatele pentru ca fie­ îl poartă Veacuri clc-a lîndul, in rul de frumuseţe, confort şi bună­ Cooperativ,! agricolă a devenit de
dat atentîe si sarcinilor ce revin menilor de litere dc a fi, împreună Dupâ-amiază. lucrările Congre­ momente de grea cumpănă, apa şi stare al fiec.uei familii il găsim sin­ mult milionară, fondul de bază şi
sindicatelor in privinţa îmbunătăţi­ cu oamenii muncii din fabrici şi de care tinăr să-şi aducă deplina sa sului s-au desfăşurat în trei comi­ muntele au fost scutul şi nădejdea tetic exprimat în cuvintele recenzo- avuţia obşteasc.i sint în continuă
rii asistenţei medicale şi a condiţii­ pe ogoare, participanţi activi la ma­ contribuţie la buna desfăşurare a sii pe probleme : pentru activitatea celor care i-au populat malurile. Le­ i’ului Emil Ciisan, directorul şcolii creştete. Ţăranii vorbesc cu justifi­
lor de odihnă şi tratament ale sala­ rea operă de ridicare pe noi culmi procesului de producţie. FI a aiâ- sindicatelor in producţie ; pentru gaţi cu trup şi suflet dc frumuse­ generale din localitate. cată mindrie câ pentru «adapostirea
riaţilor. precum ţi în gospodărirea a României socialiste, prin realiza­ tat râ organizaţiile U.T.C., cola ho­ activitatea c ciltural-educ ativă dc ţile neasemuite alo acestor locuri, celor G00 capete bovine au mai cons­
înaintaşii celor de asta/i nu le-au
fondurilor alocate pentru asigurările rea de opere care să îmbogăţească masă : pentru contiolul obştesc părăsit niciodată omite furtuni şi — Dc lâ ani încoace am parlici- truit 4 gr.ajduri noi, pentru cele 350
sociale de stat. Vorbitorii au făcut patrimoniu) culturii, opere demne rind stijns cu sindicalele, vor spri­ exercitat de sindicate asupra pat la toate recensămintele şi in­ porcine o maternitate şi o ingrâşă-
o scamă de propuneri pentru conti­ de epoca pe care o trăim. Scriitori­ jini mai larg conducerile întreprin­ înfăptuirii măsurilor privind con­ necazuri s-au abătut asupra lor. ventarierile cc au avut loc. De fie- torîe, o uscătorie modernă pentru
Rcntru câ aşa cum magistral spune
nuo îmbunătăţire a activităţii şi în lor Ic revine îndatorirea de a înfă­ derilor' pentru a stabili formele diţiile de muncă şi de trai, legisla­ Euscbiu ( ’nmilar: nu puteau lua cu < arc data am găsit ceva nou, plăcut tutun şi multe alle acareturi gospo­
aceste domenii, arătlnri, printre al­ cele mai adecvate de creştere a ni­ ţia muncii. In timpul dezbaterilor, ei munţii în spinare şi riurile in de­ şi folositor. Mulţi mă primeau în casă dăreşti.
tele, că sindicatele t*‘?bule să ve­ ţişa multe latini ale trecutului de numeroşi delegaţi au făcut propu­ saga. nouă şi mă îmbiau să gust din bu­ Practicarea unei «agriculturi meca­
gheze Io repartizarea rrai judicioasă luptă al poporului nostru, al clasei velului de pregătire profesională, neri valoroase pentru îmbunătăţi­ năstarea căminului lor. La actualul nizate, ştiinţifice, l-au determinat pc
a cadrelor de specialişti. în funcţie muncitoare, care nu şi-au găsit încă vor îndruma tinerii să participe rea muncii sindicatelor din ţara Acest puternic stimulator, izvor recensămînt am întilnit însă atîtea autorul recoltelor bogate să renunţe
de profilul întreprinderii sau insti­ o oglindire artistică corespunzătoa­ activ la aceste acţiuni. Vorbitorul noastră. neserat de energic şi seva se mani­ lucruri noi (înfăptuite in decursul a la metodele empirice folosite în con­
tuţiei în care îşi desfăşoară aceştia festa în toată plenitudinea lui, de-a- mimai patru ani) incit imi este cu diţiile micii gospodării individuale.
activitatea, la aplicarea măsurilor re, de a reflecta mai amplu şi cu a solicitat si pe mai departe spri­ Lucrările Congresului continuă. bia aslazi iu noile condiţii ale sa­ neputinţă să Ic spun in citeva cu­ Evident câ transformările ce «au avut
plivind ocrotirea mamei şi copilului. măiestrie profilul omului zilelor jinul sindicalelor in vederea desfă­ (Agerpres). lului contemporan Expresie a po­ vinte. loc pe planul conştiinţei nu s-au fă­
liticii înţelepte a partidului, coope­ Citeva aspecte ne-au fost furnizate
rativizarea agriculturii a adus pro­ şi dc Augustm Să bă 11. şeful agenţiei cut peste noapte. Ing. Maria Suhov
— de la C A P. — ne-a relatat ma
funde modificări în muma şi viaţa
(J.E.C. din localitate.
R A P O R T sătenilor. Pâmintul nu mni este un tul dc naştere al agenţiei C.EC. La caz deosebit de semnjfîc«aliv în acest
— In urmă cu â «nni «im p.Trnfut ac­
sens. „Deşi s-au înscris in marca gos­
măr al discordiei. Munca laolaltă in
mai
podărie de bună voie, ţăranii
marea familie a cooperatorilor a u-
nit intr-un singur şuvoi priceperea, început erau o mină de depunători. păstrau unele rezerve in privinţa a-
Zile în şir nu culca nimeni pragul
iniţiativa şi inteligenţa vie a ţărani­ agenţiei Oamenii aveau o oarecare plicârii regulilor agrozootehnice a-
lor. Şi investirea acestor minunate reţinere .să-si p.istreze surplusurile vansate. Rină nu s-a convins, n-a
calităţi au dat roade. Cjiteva clin băneşti la C.E.C. Cu timpul s-au 0- crcz.ut nici unul. Argumentul cel mai
asupra proiectului de statut al Uniunii I noile elemente, ce alcătuiesc chipul bişmiit. tfi pe măsură ce veniturile puternic a fost sporul de producţie
de azi al comunei Galda. le-am cu­ obţinute la ziua-muncâ in cooperati­ realizat. As.i s-a întîmplat cu îngru-
les chiar !<! faţa locului. şâmintcle chimice... Acum vin şi so­
va agricolă sporeau, a crescut şi nu­ licită să Ic dăm astfel de îngrăşă­
De citeva luni Valea Găl/ii. trece
Generale a Sindicatelor din România rat din beton armat şi piatră. Este mărul depunătorilor C ILC., ajungînd minte şi penlru loturile individuale.
pe sub un nou „arc de triumf' du­
in prezent la lfi-IO, faţă de 1411 la
Ne cer sprijinul în combaterea unor
dăunători. Apelează tot mai mult la
podul caic uneşte cele doua maluri stîrşitul primului an. Soldul depune­ realizările ştiinţei”.
rilor a crescut cu circa G5-70 ta sută.
din preajma dispensatului medical. In Galda revine un depunător la fie­
Proiectul de statut, publicat în citoare. forţa politii ă conducătoare in voinţa şi de acţiune. Totodată, se a organizaţiilor sindicale pe secţii şi Construcţia podului a suscitat un care familie. O bună parte din co­ Curiozitatea şi interesul sporit pe
presă şi discutat în adunări ale ac­ Republica Socialistă România, miii- subliniază ca un principiu funda­ altele. vîu interes în l indul cetăţenilor. Din operatori depun pe ba/â de consim- care ţăranii îl manifestă in practica­
rea unei agriculturi avansate, se îm­
tivului sindical supus dezbaterii thul cu toată hotărirea pentru înfăp­ mental in activitatea tuturor organe­ In spiritul centralismului democra­ proprie iniţiativă, deputaţii şi săte­ ţămint scris. Au oamenii bani şi vor pleteşte strins cu setea lor de cunoş­
Congresului— a spus tovarăşul Ion tuirea politicii sale. care exprimă nă­ lor de conducere ale sindicatelor — tic şi al autonomiei sindicatelor. în nii au participat in masă la termi­ să-şi cumpere mobilă modernă, tele­ tinţe, de învăţătură. Alături de co­
Cotoţ — a fost primit cu mult inte­ zuinţele si interesele fundamentale principiul muncii şi conducerii co­ statut se consemnează că sindicate­ narea lui. Dar. entuziasta participare vizoare, maşini de spălat, chiar şi piii şi nepoţii lor, vîrstnicii învaţă
res si deplina aprobare de către ale clasei muncitoare, ale tuturor oa­ lective O expresie a democratismului le sc unesc, după principiul ramurii, a cetăţenilor la toat? acţiunile de maşini... Şi bine fac. azi Ie dă mina. din tezaurul cărţilor cum să crească
membrii sindicatelor, de către toţi menilor muncii. organizaţiei noastre o reprezintă lăr­ pc baza propriilor holănri. in uni­ muncă patriotică nu este decît o Ca un seismograf, receptiv la şi hrănească animalele, care soiuri
oamenii muncii. El exprimă, prin Tn proiectul noului statut s-a ur­ girea continuă a drepturilor membri­ uni ale sindicatelor pe ramuri de continuare a unul frumos obicei în­ Loale schimbările, petrecute in de seminţe sînt mai productive, cind
prevederile sale schimbările profun­ mărit să se precizeze mai bine sco­ lor sindicatelor. Definind aceste producţie. Investirea uniunilor cu cetăţenit aici. Cu *x:_i în urm.i, coo­ munca si traiul oamenilor, intelec­ si cum trebuie efectuate lucrările a-
de în viaţa societăţii noastre, reali­ pul si sarcinile fundamentale ale sin­ drepluri proiectul de statut stabileş­ dreptul de a conduce activitatea sin­ peratorii din Calda. Oiejdea şi Mc- tualul satului le înregistrează cu vă­ gricole. 51 nimerii nu se sfieşte să
tăţile României socialiste, stadiul ac­ dicatelor, rolul lor în cadrul demo­ te, în acelaşi timp. cu multă claritate dicatelor din ramura respectivă face scutea, au pornit o largă «acţiune cie dită mulţumire şi mîndrie şi intr-un spună câ împreună cu satul lor tră­
tual al dezvoltării mişcării sindicale, craţiei socialiste, al orinduirii noas­ şi îndatoririle ce revin membrilor să crească rolul şi competenţa aces­ înfrumuseţare şi gospodărire a comu­ fel sau altul se simte şi el părtaş la iesc cea de a doua tinereţe. Se ci­
sintetizând experienţa acumulată în tre, alit pe tarîmul atragerii mase­ sindic aţelor tora. nei lor. Şi treptat, aspectul uliţelor, înfăptuirea lor. împreună cu cele teşte mult la Galda. f actorul poştal
decursul anilor şi creind cadru! ne­ lor. prin foirne obşteşti la organiza­ Aplicarea cu consecvenţă si in spi­ Unirea de bună voie a sindic aţelor gospodăriilor, comunei întregi s-a lti cadre didactice, cîte sint pe raza Traian Ilalnlaie, ne spunea că distri­
cesar pentru perfecţionarea continuă rea şi conducerea producţiei, la în­ rit creator a principiului democraţi­ in uniuni pe ramuri dc producţie ale înnoit. Aşa cum ne relata Iov. Petru
buie lunar peste 20 de titluri de ziare
a formelor de organizare, a metode­ făptuirea planurilor economiei naţio­ ei munc itoreşti in strînsâ îmbinare sindic aţelor şi afilierea ac estora la Mîrza — secretarul sfatului popu­ comunei^ Emil Cri.şan, transmite cu şi reviste intr-un volum de 600 de
dăruire şi pasiune lumina ştiinţei de
lor de muncă, a activităţii sindicate­ nale, la îmbunătăţirea condiţiilor de cu centralismul este reflectată si în Uniunea Generală a Sindicatelor re­ lar — aproape că nu există gospodă­ carte, dragostea faţă de muncă, exemplare Cartea se caută şi la ma­
lor în general. mumă si de trai ale celor ce mun­ prevederile proiectului de statut re­ dă expresia unit.iţii, de jos în sus şi rie individuală care să nu-şi fi schim­ partid şi ţară, celor 33(5 de elevi. gazinul sătesc şi la bibliotecă.
Sindicatele clin Republica Socialis­ cesc, în desfăşurarea activităţii cul- feritoare la autonomia de care se de sus în jos, a organizaţiilor sindi­ bat înfăţişarea. Importantele lucrări O vizită în casa oricărei familii SEHASTIAN TRUŢA
bucură sindicatele în rezolvarea pro­
tă România — se arata in proiect — turnl-educative, cit şi in domeniul cale pe baza intereselor comune ale
sînt organizaţii profesionale de masă relaţiilor internaţionale. blemelor care intră in atribuţiile lor. tuturor angajaţilor din ţara noastră.
ale clasei muncitoare, clasă conducă­ Sindicatele participă Ia elaborarea atit in cc priveşte activitatea lor, cît Aceasta asigură unitatea trainică, dc
toare in statul nostru socialist. Ele legislaţiei muncii, la elaborarea şi şi în raporturile cu conducerile în­ nezdruncinat, a tuturor sindicatelor
unesc în rindurile lor. de bună voie. înfăptuirea tuturor măsurilor legate treprinderilor şi instituţiilor, cu or­ clin România.
ganele dc stal şi obşteşti In cadrul
muncitorii, tehnicienii, inginerii, de satisfacerea, tot mai deplină, a in­ organizatoric în care îsi vor desfăşu­ Proiectul dc stalul conţine preve­
funcţionarii si alţi oameni ai muncii tereselor economice şi social-cultura- deri referitoare la rolul şi sarcinile
din întreprinderi, instituţii, fără deo­ le ale angajaţilor, îi reprezintă pe ra in viitor sindicalele activitatea. e- Consiliului Naţional al Inginerilor şi
sebire de naţionalitate şi sex, în sco­ aceştia ta încheierea contractelor co­ xercitarea autonomiei lor presupune Tehnicienilor, care îşi desfăşoară ac­
pul luptei pentru dezvoltarea conti­ lective cu conducerile întreprinderi­ încadrarea măsurilor pc care le a- tivitatea prac tică pe baza propriului
nuă a economiei şi culturii, pentru lor, veghează la stricta respectare a dopt.i în limitele normelor şi hotâ- său regulament, sub conducerea U-
ririlor organelor sindicale superioare,
creşterea nivelului de trai al celor drepturilor ce se cuvin angajaţilor îmbinarea armonioasă a intereselor niuniî Generale a Sindicatelor.
ce muncesc, pentru progresul şi pros­ pe baza prevederilor legislaţiei mun­ locale cu cele generale. Aplicarea Pe baza experienţei dobîndite şi a
peritatea patriei noastre socialiste. cii, apărîndu-i împotriva oricărei în­ principiului autonomiei sindicale va neajunsurilor care au existat în acti­
Proiectul de statul prevede ca miş­ călcări «ale acestora, conduc asigură­ înlătura unele practici nejuste. care vitatea consiliilor regionale, raionale Autobaza tran­
carea sindicală din ţara noastră să rile sociale de stat, participă la ela­ duceau la nesocotirea de către or­ şi locale, proiectul de statut ciâ o sport — Brad. îna­
poarte denumirea de Uniunea Gene­ borarea maşinilor de protecţia mun­ ganele teritoriale ale siTulic aţelor a nouă reglementare rolului şi sarci­ inte de plecare la
rală a Sindicatelor din România. A- cii, organizează si exercită controlul competenţei comitetelor sindicatelor nilor acestoiţa. ca organe teritoriale drum, dispecerul
ccastâ denumire, pe care a mai pur- obştesc în domeniul condiţiilor de în rezolvarea problemelor legale de ale Uniunii Generale a Sindicatelor Bârnuţiu Vasile in­
tol-o mişcarea sindicală din ţara muncă şi al deservirii populaţiei condiţiile şi nevoile specifice, de pro­ din România, «astfel incit să se rea­ dică traseul.
noastră la începuturile organizării Raportorul a subliniat câ proiectul filul producţiei, «ol condiţiilor de lizeze o justă şi raţională folosire a I-olo: ILEANA T
sale pe plan naţional, exprimă cel de statut este străbătut de grijii pen­ muncă şi de trai ale oamenilor clin forţelor, o mai bună organizare şi
mai bine unitatea organizatorică şi tru dezvoltarea democraţiei munci­ întreprinderile şi instituţiile respec­ conducere a activităţii sindicale.
de acţiune a tuturor sindicalelor, şi toreşti, pentru o şi mai puternică tive. Considerăm — a spus in încheiere
răspunde, totodată, dorinţei manifes­ activizare a sindicatelor, a membri­ In actualul proiect de statut, pâs- raportorul — câ, prin adoptarea pro­
tate, în repetate rinduii, de nume­ lor, «a organizaţiilor şi organelor sin­ lrindu-se principiul organizării sin­ iectului de statut, Congresul va da
roşi oameni oi nimicii, de cadrele or­ dicale, penlru creşterea contribuţiei dicatelor — unitate de bază in struc­ sindicalelor un document important
ganizaţiei noastre. si prezenţei lor active în toate dome­ tura organizatorică a Uniunii Gene­ care va contribui la dezvoltare.! ac­
Uniunea Generalii a Sindicatelor niile vieţii soc jale. Esto reafirmat cu rale a Sindicatelor — pe locul dc tivităţii lor, la sporirea contribuţiei
din România îşi desfăşoară naivita­ claritate principiul călăuzitor a) producţie în întreprinderi şi institu­ organizaţiei noastre la lupta întregu­
tea sub conducerea politică a Parti­ structurii si activităţii organizatorico ţii, sint incluse prevederi noi, reie­ lui popor, închinata înfloririi scum­
dului Comunist Român, cea moi înal­ a sindicatelor — centralismul demo­ şite din experienţă, cu privire la mai pei noastre patrii — Republica So­
tă formă de organizare a clasei mun­ cratic, care asigură unitatea lor de buna organizare a grupelor sindicale, cialistă România.