Page 59 - Drumul_socialismului_1966_05

r,

PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNIJI VAI
LUCRĂRILE CONGRESULUI

SIN D IC ATELO R

La tribuna Congresului Sindica­ te la Congresul Sindicatelor, în ve­ — Raportul Comisiei centrale de
telor, ale cărui lucrări au continuat derea traducerii în viaţă a Directi­ cenzori.
miercuri în marea sală a Palatului velor celui de-al IX-lea Congres al Comisia pentru redactarea pro­
Republicii, au urcat numeroşi vor­ partidului. iectelor de hotârîri şi rezoluţii a
bitori. Delegaţi şi invitaţi din în­ In continuare, au fost ascultate informat Congresul asupra propu­
treaga ţară au dus mai departe dez­ informări asupra lucrărilor celor nerilor primite cu plivire la pro­
baterea asupra rapoartelor prezen­ trei comisii pe probleme, care s-au iectul de Statut După cc a aprobat
tate. întrunit în cursul după-amiezii pre­ introducerea în proiect a unor mo­
In ultima parte a şedinţei de di­ cedente. dificări, Congresul a votat în una­
mineaţă, Congresul a desemnat co­ Congresul şi-a însuşit propunerile nimitate Statutul Uniunii Generale
misia de pregătire a propunerilor prezentate de comisii. a Sindicatelor din România
de candidaţi in vederea alegerii Prezidiul a anunţat apoi că, în Prezidiul a anunţat câ. din mo­
Consiliului Central al Uniunii Ge­ vederea intervenţiei în dezbateri, mentul votării noului Statut, miş­
I nerale a Sindicatelor din România s-au înscris 589 de delegaţi şi in­ carea sindicală din ţara noastră va
vitaţi. din care 63 au luat cuvîntul
şi a Comisiei centrale de cenzori.
de
UNIUNEA
purta denumirea
! LA ORDINEA ZILEI: ţat că pe adresa Congresului sindi­ în cadnil şedinţelor plenare ale GENERALA A SINDICATELOR
Dupâ-amiază, prezidiul a anun­
Congresului şi 215 in cadrul comi­
catelor au sosit peste 300 de tele­ siilor. Numeroşi delegaţi şi invi­ DIN ROMÂNIA.
grame şi scrisori prin care organi­ taţi au făcut propuneri in scris, pre­ întreaga asistenţă, pntuziasmatâ,
zaţii sindicale, colective de munci­ comisiei de redactare a proiectelor salută acest moment prin urale pu­
zentate comisiilor pe probleme
şi
RECOLTAREA nari din uzine, fabrici, şantiere, u- care se referă, în principal, la pro­ nimitate Rezoluţia Congresului Sin­
ternice şi aplauze prelungite
tori, ingineri, tehnicieni şi funcţio­
Apoi, delegaţii au votat în una­
de hotnrîri şi rezoluţii, propuneri
nităţi socialiste din agricultură, or­
ganizaţii economice, organizaţii de iectul de statut şi proiectul de re­ dicatelor.
masă şi obşteşti, instituţii de învâ- zoluţie. De la tribună s-a dat apoi citire
ţâmînt, cultură şi artă, salută Con­ La propunerea prezidiului. Con­ Moţiunii de solidaritate cu lupta
Şl gresul şi urează deplin succes des­ gresul a aprobat sistarea dezbateri­ poporului vietnamez. Ascultată cu
făşurării lucrărilor sale. In telegra­
lor. urmînd ca delegaţii şi invitaţii
multă atenţie, aplaudată în repe­
mele şi scrisorile trimise, oamenii
rare nu nu luat cuvîntul să pre­
muncii arată cu mîndrie că şi-au gresului problemele pe caie le au tate rinduri. moţiunea, care dă ex­
zinte în scris Secretariatidui Con­
internaţiona­
presie sentimentelor
îndeplinit şi depăşit angajamentele
CONSERVAREA luate în cinstea celei de-a 45-a ani­ de ridicat. România faţă de lupta dreaptă a
muncitoare
liste ale clasei
din
In continuare. Congresul a votat
versări a Partidului Comunist Ro­
poporului vietnamez, a fost adop­
mân şi se angajează să nu precu­
peţească nici un efort pentm apli­ hotarîri prin care aprobă: tată prin votul unanim al delega­
— Raportul şi activitatea Consi­
ţilor. subliniat de ovaţiile puternice
carea hotârîrilor ce vor fi adopta­
liului Central al Sindicatelor.
ale tuturor celor prezenţi in sală.
FURAJELOR
M O Ţ I U N E
Unul din factorii hotăritori de care depinde
creşterea numărului şi a productivităţii animale­ Tn numele celor 4 milioane de tru victoriile dolnndite în lupta lor
lor îl constituie asigurarea unei baze furajere co­ membri ai sindicatelor, Congresul neînfricată împotriva imperialiştilor Congresul Sindicatelor din Româ­
respunzătoare din punct de vedere cantitativ şi nia susţine în întregime poziţia gu­
calitativ. Apreciind însemnătatea deosebită pc Sindicatelor din România adresea­ agresori, pentru remarcabilele suc­ vernului R.D. Vietnam şl a Fron­
ză un fierbinte salut internaţiona­
cese obţinute dc harnicul popor din
tului Naţional de Eliberare — uni­
care o prezintă folosirea trifolienelor în hrana list dc solidaritate frăţească oame­ R. D. Vietnam în opera dc construi­ reprezentant legitim al poporu­
animalelor, cooperativele agricole şi gospodăriile nilor muncii, sindicalelor, întregu­ re a socialismului. cul
dc stat s-au orientat spre creşterea ponderii su­ lui popor vietnamez care luptă c- Lupla plină dc abnegaţie şi vi­ lui din Vietnamul dc sud — şi cere
prafeţelor ocupate cu trifoi şi lucerna in structu­ HUNEDOARA: Peisaj industrial Foto: I TEREK loic pentru apărarea patriei, pentru cu hotărîrc să fie respectat dreptul
ra plantelor de nutreţuri cultivate. Astfel, in coo­ libertate şi independenţă. tejie dusă dc poporul vietnamez, sacru, inviolabil al poporului viet­
perativele agricole, suprafaţa repartizată pentru Dind glas sentimentelor clasei intr-un spirit dc neclintit, împotri­ namez dc a-şi rezolva problemele
lucerna şi trifoi se ridică la peste 8000 hectare, va agresorilor imperialişti este ur­ interne dc sine stătător, conform
iar în gospodăriile de stat lucerna ocupă 545 hec­ An gafa m etilul socihlist — izvor de succese muncitoare, ale tuturor oamenilor mărită cu admiraţie şi adincă sim­ voinţei şi aspiraţiilor sale.
tare. muncii din patria noaslră. Congre­ patic dc clasa muncitoare, de po­ Congresul reafirmă poziţia con­
sul işi exprimă profunda indignare poarele din întreaga lume, sc bucură secventă a sindicatelor din Româ­
Folosind trîfolienele şi în special lucerna in faţă dc agresiunea militară a S.U.A. de solidaritatea inleriuiţionalislâ şi nia de sprijinire deplină şi hotâ-
hrana animalelor, cooperativele agricole din A- împotriva poporului din Vietnamul sprijinul deplin al ţârilor socialiste, rită a luptei drepte şi eroice a
poldul de Sus, Miercurea, Teiuş. Cilnie, gospodă­ de sud, fală de actele de război în­ al tuturor forţelor progresiste. poporului vietnamez pînâ la victo­
riile dc stat din Oarda, Călan şi alte unităţi obţin î n t r e c e r e a d i n dreptate împotriva Republicii De­ Consecvente principiului respec­ ria totală a acestuia asupra agre­
an de an cîte 2 000 — 3.500 1 lapte pe cap de vacă mocrate Vietnam — slat socialist tării stricte a libertăţii şi suverani­ sorilor imperialişti americani şi
furajată. Experienţa a numeroase unităţi agricole independent şi suveran. Prin bom­ tăţii popoarelor, a dreptului im­ declară în mod solemn că ele sint
din regiunea noastră a dovedit câ prin aplicarea bardarea oraşelor şi satelor din R.D. prescriptibil al fiecărui popor dc gata să acorde şi dc acum înainte
măsurilor agrotehnice specifice culturii de lucer- Vietnam, prin războiul sălbatic dus a-şi hotărî singur soarta, fără nici
nă se pot realiza producţii de 40.000 — 50 000 kg ..AMFITEATRUL* SUBTERAN împotriva poporului din Vietnamul un amestec dinafară. sindicatele sprijinul lor internaţionalist poporu­
lui frate vietnamez.
la hectar, această cantitate conţinînd substanţele dc sud. S.U.A. snvîrşesc o rrimâ îm­ din Republica Socialistă România
nutritive necesare pentru obţinerea a peste 7.000 potriva umanităţii, încalcă normele condamnă războiul agresiv dus dc Sindicatele, oamenii muncii, în­
l lapte. In condiţii de irigare, recolta şi produc* elementare ale dreptului interna­ S. U.A. in Vietnam, cer încetarea tregul noşlru popor işi exprimă în­
[ia de lapte se pot dubla. Samoilâ Mardare se ghidi o Le-am făgăduit ortacilor din puşcat. roptureşte, asigură aba­ ţional. agravează situaţia din Asia imediată a bombardamentelor asu­ crederea fermă în victoria cauzei
drepte a poporului vietnamez şi u-
Valoarea lucernei depinde însă în mare măsu­ clipă. Apoi ne privi ţinta şi schimbul uimator. carc-i con­ tajul şi încarci» minereul în va­ de sud-est. asumindu-şi o grea răs­ pra R,D. Vietnam, retragerea tru­ rcază sindicatelor, oamenilor mun­
ră de modul cum se respectă regulile de recoltare spuse cu o voce domoaln: dus de Iv.1 lins Chcrecheş, că Ic gonete. Celalalt schimb curăţă pundere in faţa popoarelor din în­ pelor străine din Vietnamul dc sud cii. întregului popor din Vietnam
şi conservare. In unele cooperative agricole, unde — In sectorul nostru sint vom lăsa serios dc lucru... abatajul, pregăteşte o nouă treaga lume. şi respectarea acordurilor dc la izhindă deplină in lupta dreaptă
munca nu este temeinic organizată, ceea ce face multe brigăzi bune. Puteţi După scurta convorbire. Du­ puşcare şi dacă îi mai rămine Congresul Sindicatelor fol ici tâ Geneva : poporul vietnamez să fie pentru apărarea libertăţii şi inde­
ca acţiunile dc recoltare, uscare, transport şi de­ scrie despic toate, despre cca mitru Bejan prinse cu încor­ timp puşcă In acest caz. călduros clasa muncitoare, pc toii lăsnt sâ-şi reglementeze treburile pendenţei. pentru unitatea şl inte­
pozitare să întîrzie, pierderile de substanţe nutri­ condusă de Fodor Gheorghe. dare perforatorul şi începu schimbul care ii ia locul, repe­ oamenii muncii din Vietnam, pen- interne fără intervenţie străină. gritatea teritorială a patriei.
tive se ridică Ia 40-50 la sută redueîndu-se astfel despic cea conduşii dc Pupeze lupta cu roca. In timp ce ba­ tă operaţiile schimbului de di­
la jumătate producţia animalieră obţinută cu Rusalim sau despre.. tea găinile dc mină, ceilalţi mineaţă. adică coptuieşte şi
cantitatea de nutreţ recoltată de pe hectarul cul­ .Şi şeful sectorului II de Ia muncitori din schimbul său inenrea. Bâza succesului nostru
tivat CU lucemă. E.M. Ghelar tăcu, închise ochii pregăteau materialele pentru tocmai aici stă. Fiecare schimb
Incepînd din a doua jumătate a lunii mai, in pentru a-.şi aduce parcă amin­ puşcare. In abataj sosi artifi­ sc străduieşte să reducă tim­ [n cadrul discuţiilor pe margi­ Paraschiv Benescn. preşedintele luî Hidrocentralei „Gh Gheorghiu-
unităţile agricole din regiunea noastră s-au creat te de ceva. cierul. In prezenţa acestuia pul dc executare a operaţiilor: nea rapoartelor, delegaţii au pre­ Consiliului regional al sindicatelor î)ej“ de pe Argeş, şi alţi» au vorbit
condiţii depline pentru recoltarea şi conservarea — ...Da. puteţi scrie şi des­ găurile dc mină au fost umplu­ prin evitarea deplasărilor inu­ zentat un amplu tablou al dezvol­ Cialati. Emil Oniga. director gene­ despre metodele utilizate de sindi­
lucernei. pre brigadă- concftisă de trnâ- ‘ te cu exploziv, apoi .s-a făcut tile, apiovizionarea la timp cu tării economiei şi culturii patriei ral al uzinei „Tractorul- — Braşov, cate pentru ridicarea continuă a ni­
rul Bejan Dumitru. Minerii bura rea. După ce toate opera­ materialele necesare, suprapu­ noastre socialiste, al înfloririi tutu­ şi alţii au înfăţişat contribuţia a- velului de cunoştinţe tehnice al
Folosind mijloacele proprii şi pe cele puse la nerea diferitelor lucrări ş.a.. ror regiunilor, subliniind elanul dusâ sindicate», sub conducerea
dispoziţie de către S.M.T., cooperativele agricole din aceasta brigadă au „miini: ţiile au fost terminate, şeful dc minerii clin brigada noastră au creator cu care oamenii mumii în­ şi îndrumarea organizaţiilor de muncitorilor, inginerilor şi tehnici­
brigadă dădu muncitorilor or­
şi gospodăriile de stat au posibilitatea să evite de aur". Pentru realizările din din sa se retragă şi asigură reuşit să execute multe puşcâri făptuiesc hotârîrile istorice ale enilor, pentru generalizarea expe­
pierderile cauzate dc intîizierea recoltatului şi anul trecut au primit diploma paza căilor de acces. Dintr-un in plus faţă de grafic. Toate celui de-al IX-lca Cong/es al partid, la mobilizarea oamenilor rienţei înaintate, despre rezultatele
orice depreciere calitativă a furajelor. de brigada fruntaşă in între­ muncii la continua pe/fccţionare a obţinute in această direcţie. Pe şan­
cerea socialistă, iar în acest an loc ascuns, ferit de orice pe­ acestea înseamnă randament Partidului Comunist Român, au organizării şi conducerii producţiei, tierul hidrocentralei de pe Argeş,
Acest lucru presupune însă o temeinică organi­ şi-au depăşit planul cu circa ricol. aprinse fitilul al cărui mai marc şi spor de mineiou. vorbit pe larg despre diferite la îndeplinirea tuturor indicatorilor
zare ă muncii, mai ales in perioada actuală cînd 400 tone dc minereu brut. E fii ineepu să sfîrîic. Moment L. DEM ETER aspecte ale muncii sindicale. dc plan, valorificarea mai deplină bunăoară, s-a încetăţenit obiceiul
o parte din forţe şi mijloace trebuie mobilizate la una din brigăzile care candi­ de mare încordare. Din clipa a rezervelor interne, ridicarea ni­ de a organiza lunar „ziua ingineri­
lor şi tehnicienilor", cu care prilej
îngrijirea culturilor. In unităţile agricole unde dează clin nou la fruntaşie... în clipă minerii aşteptau să se velului tehnic al producţiei, asigu­ sint dezbătute cele mai importante
există o preocupare susţinută pentru rezolvarea declanşeze explozia. O bubui­ rarea unor condiţii mai bune de probleme ce pt*eocupâ pe construc­
problemelor amintite se obţin rezultate bune. Am intrat in mină hotăi*îţi tură, două, trei,... au numărat lucru.
să facem cunoştinţă cu mine­ tori. Aceste întîlniri, la care parti­
Astfel, în gospodăriile de stat s-a recoltat lucer­ rii din brigada condusă dc Be­ minerii în gind găurile puş- Mircea Ion Andrei, secretar al cipă şi expun referate şi oameni de
na de pe mai mult de 250 hectare, iar cooperati­ jan Dumitru De-o parte şi de cate. „Au explodat toate !", se Consiliului regional al sindica­ ştiinţă din diferite sectoare, cadre
vele agricole dc pe raza oraşului regional Deva au alta a galeriilor am îniîlnit auzi o voce In ort nu puteau telor Banat, Elena Tsac, pre­ didactice din învăţâmintul tehnic
realizat lucrarea respectivă pe aproape 200 hec­ mineri care lucrau la întreţi­ să intre din cauza prafului şedinta comitetului sindicatului superior, au dus la naşterea multor
tare. In aceste unităţi se folosesc cu bune re­ nerea susţinerii, transportau inecâcios... de la întreprinderea „Ţesătura" — iniţiative valoroase, care au permis
zultate combinele, cositorilc şi alte mijloace. material lemnos şi vagonete Minutele au trecut pe neob­ Iaşi, ca şi alţi vorbitori au relatat scurtarea duratei dc execuţie a u-
Bine a fost organizat recoltatul lucernei şi la de mina în abataje, încărcan servate şi iată-ne aproape de despre preocuparea comitetelor sin­ nor obiective importante ale aces­
cooperativa agricolă din Orăştie. Aici se foloseşte forotul din ort. La lumina sla­ sfirşitul schimbului. Minerii dicale pentru antrenarea muncito­ tei mari unităţi hidroenergetice a
o combină cu care se strîng zilnic şi sc toacă pen­ bă a lămpilor de carbid abia intră în abataj. „Au rupt bine. rilor la întrecerea socialistă, pentru ţării.
tru însilozare cite 20.000 kg lucernă. le distingeam leţele Ajungem Şi la această puşcare am dat buna folosire a capacităţii maşini­ O seamă dc vorbitori s-au ocupat
fn regiune există însă numeroase unităţi agri­ la intersecţia a trei galerii. Un ceva peste plan*, se bucurau lor şi utilajelor, rezolvarea, împre­ de rolul inginerilor, tehnicienilor,
cole in caic nu se manifestă suficientă preocu­ curent de aer rece ne ridica cu toţii. ..Dacă sc himbul urmă­ ună eu conducerile administrative al cadrelor didactice în îmbogăţirea
pare pentru asigurarea bazei furajere, respectiv părui vîlvoi. Ne continuăm dru­ tor încarcă în plus 15 tone. în­ şi cadrele de specialitate, a proble­ cunoştinţelor profesionale, tehnice
pentru recoltarea şi conservarea trifolienelor. Ne mul pe una din ele. Păşim cu seamnă că de la începutul a- melor complexe puse de moderni­ şi de cultura generală ale oameni­
vom referi la cîtcva aspecte Întâlnite in coopera­ grija de pe o traversă pe alta. nului şi pină în prezent avem zarea continuă a producţiei. A fost lor muncii. Constantin Danciu, pre­
tivele agricole din raionul Orăştie. La consiliul Şi. după cîteva minute iată-ne ' depăşire de 430 tone mine- citată experienţa pozitivă a Comi­ şedintele Consiliului sindicatelor
agricol raional s-a întocmit o situaţie privind intr-un mare .amfiteatru". Aici 'u“, spune şeful de brigadă. Uzina dc prepa­ tetului sindicatului de la CS. Reşi­ din centrul universitar Bucureşti,
repartizarea combinelor şi cositorilor pe unităţi, lucrează minerii din brigada — Cum aţi reuşit să obţi­ rare a minereului ţa, care a mobilizat comisia econo­ Cornelia Floroiu, directoarea lice­
dar pînâ ieri acestea nu erau încă deplasate în condusă dc Bejan Dumitru. neţi un asemenea succes ? dc fier din Teliuc. mică şi cadre competente la efectua­ ului „Aurel Vlaicu" din Bucureşti,
cooperative. Chiar şi cele care se găsesc în coo­ Facem cunoştinţă cu şeful — Brigada noastră işi orga­ Schimbul in rare rea unor studii privind organizarea au relevat, printre altele, că sindi­
perative nu se folosesc. La Aurel Vlaicu, de pil­ de brigadă, cu Miliai Gilcă, a- nizează munca după un grafic lucrează şi conca- procesului de producţie pe întregul catele trebuie sa sprijine cadrele
dă, nu s-au recoltat trîfolienele dc pc nici un jutor de miner, cu losif Mar- ciclic, ne răspunde comunistul sorislul Gheorghe flux siderurgic, obţinînd bune re­ didactice în ţinerea unei legături
hectar din cele peste 30 cultivate. Şeful brigăzii ton. vagonetar. Toţi trei sini Bejan. Graficul prevede ordi­ Pir joi pc care il zultate prin aplicarea soluţiilor pre­ permanente cu întreprinderile, să
de tractoare ne spunea că oricînd ar putea începe tineri, bine legaţi nea şi timpul necesar pentru vedeţi în fotogra­ conizate. Totodată, s-a subliniat câ se preocupe de perfecţionarea şi
recoltatul, dar din consiliul de conducere nimeni —Pregătim o nouă puşcare. executarea fiecărei operaţii. fia alăturată işi există încă rezerve nevalorificate modernizarea continuă a procesului
nu se gindeşte la acest lucru. Tovarăşul Dad A- ne spune minerul Bejan Mai Schimbul do dimineaţă, de e- depăşeşte cu regu­ în această direcţie, precum şi în­ de invăţâmînt corespunzător celor
vram, inginer la cooperativa agricolă din Bnlo- trebuie să dăm cîteva găuri. xemplu, dacă găseşte frontul laritate sarcinile semnătatea respectării disciplinei mai noi realizări ale tehnicii con­
mir, susţine că aici nu s-a planificat să sc însi- de plan. tehnologice — factor important în temporane.
lozeze nici o tonă de lucernă, fapt pentru care Foto: I. TEREK îndeplinirea sarcinilor de plan ş^a Mai mulţi vorbitori, printre care
nici nu se grăbesc să înceapă recoltatul ei O angajamentelor luate in întrecerea Ştefan Tripşa, maistru oţelar de la
asemenea concepţie se manifestă şi la inginerul Şedinţă de lucru pe teme pomicole socialistă. Combinatul siderurgic Hunedoara,
Dumitru Lupii de la cooperativa agricolă din Ion Apostu, preşedintele Consi­ Erou al Muncii Socialiste, Vasile
Şi bot. La Staţiunea experimentală siliului agricol regional, specia­ Cazan, membru în biroul Consi­
Nici la cooperativa agricola din Cugir nu sc rlin Groagiu se desfăşoară timp lişti dc la Consiliul agricol re­ liului sindicatelor din construcţii din liului regional al sindicatelor Ma-
priveşte cu toată răspunderea problema recol­ de 3 zile, incepînd de azi. lucră­ gional şi cercetători ai Staţiunii oraşul Bucureşti, Gheorghe Neacşu,
tării şi conservării furajelor. Inginerul Augustul rile unei şedinţe de luci u on*a- experimentale din Geoagiu. In preşedintele Comitetului sindicatu- (Continuare in pag. a 2-a)
Micu ne relata că ar putea începe insilo/.atul, dar nizate de Institutul de cercetai'i cadrul şedinţei de lucru se vor
. nu au combină. Adevărul este că aceasta stătea hortiviticolc. La această şedin­ lua în dezbatere problemele
nefolosită Ia S.M.T., iar pe ele altă parte nici spa­ ţă iau parte cercetători de la privind dezvoltarea pomicultu-
ţiul necesar insilozării nu era asigurat. toate -staţiunile experimentale rii în ţara noastră, rezultatele
Cazuri de felul celor amintite se intîlnesr şi în cu profil pomicol din ţară şi cercetărilor întreprinse in acest • La Calamala, in sudul Gre- dâ intitulat „Melodiile priete­
alte raioane. Numai aşa se explică de ce pînâ specialişti ai Institutului dc sens, rezultatele dc producţie ciei. a avut loc un spectacol de nilor", la care participă inter­
acum, pe total regiune, cooperativele agricole au cercetări hortiviticolc. Partici­ obţinute in unităţile agricole gală organizat de societatea ci­ preţi din ţâri socialiste Din
recoltat trîfolienele de pe mai puţin de 700 pa tovarăşii Gcorge llomoştean. socialiste şi tematica cercetări­ nematografică „Anzervos" cu România, la festival participă
hectare. secretar al Comitetului regional filmul românesc „Pădurea spîn- cintâreţii de muzică uşoară Doina
Hunedoara al P. C. R., ins». lor în domeniul pomicol pentru zuraţilor". Cu arest prilej, K, Badea şi Nicolae Niţescu.
Aurel Nislor, preşedintele Con­ anii 1966-1067. Kouloumano.s, primarul oraşului, Festivalul va continua la Le­
a vorbit despre prietenia şi bu­ ningrad pinâ la sfirşitul lunii
nele relaţii tradiţionale care lea­ mai. iar apoi programul lui va
gă cele două ţări şi popoare. Re- fi prezentat şi la Moscova.
ferindu-se la „Pădurea spîuzu- ® La invitaţia Institutului de
Vîrsfa oamenilor se socoteşte in crurile au inlrat in notmal. tn vara
ani. Si (Iacă ni s-ai pciinilc o com ­ anului lrecul candidatul la examenul
paraţie. am spune că anii se circu m ­ Substanţa dintre inelele vîrstei dc diplomă a irecul cu succes de o-
scriu unul alluia ca inelele unui co­ ceastă ultimă barieră.
pac Un inel — un an. Distanta (Un­ S-a înapoiat la vechii săi tovarăşi,
ire două inele arc structura ei. cate Oricum, e mai plăcui ho rilu l şi d o i’ meze. Opl ore in şui. apoi la şcoala fruntaşilor minei. In anul 1961 la sectorul dc la investit ii. Dc aproa­
esie însăşi structura copacului. nilul din lluicr scara duiXl ce v ii dc dc calificare Aşa a ajuns miner a- i s-a lacut o propunere, care pe un an. domeniul răspunderilor
V iqutoiilatcu, amplitudinea unei la munca cimpului. d a i l mis/crioa- preciat de ortacii mai vlrstnici şi so­ alunei i s-a p a r u l pesle pu­ profesionale e mai larq.
biografii omeneşti o du toi ..substan­ sclc" pocnituri ale stilpilor dc ar­ licitat de lo fi in briquda lor. Asia terea lui .s-o accepte: dc a urma — Uneori — mdr/uriseşfe ~ nici
ţa" care umple distanta clin h c „ine- mare din abutaj. şcoala dc maiştri mineri. N-a accep­ cuprinde indoiala. V a lo rii ic sau nu
/e" — împlinirile. Aşa a început drumul, anevoiosul tai atunci propunerea dc teama unui îndeajuns ceea cc am iin ă fa l la
O asllcl dc biogralie arc unul din diurn al cunoaşterii şl îm plinirii pe posibil insucces Un an de zile l-a şcoală ? Sectorul nostru execută o
ce: mai tineri maiştri ai Exploatării care l-a străbătut maistrul miner chinuit qindul că iarăşi a luqil dc lucrare dc marc răspundetc : prer/rî-
miniere Aninoasa, linur ca maistru, Paqnejer Ghcorqhe. P r o f i l înfruntările cele grele. Exact la un tirilc pentru trecerea la cenlrali/.arca raţilor", el a evidenţiat conţi­ istorie antică al Universităţii din
căci alllei. a Irecul praqul celor 33 De plecai a plecai Gheorqhc din an după cc i se lâcusc propunerea, producliei la pu lu l sud. Am început nutul adine uman al acestui film. Genova, prof. Dumitru Tudor,
de ani. minerit ; a plecai mai curind deciI Gheorqhc era inscris pe lista candi­ această lucrare ca .şei de briqadă şi La spectacol au luat parte re­ de la catedra de arheologie a
...Cu ani in urmă, apioapc doispre­ işi propusese iniţial Numai că doi- daţilor la examenul dc admitere în o voi Ici mina ca maistru. îndoielile prezentanţi ai autorităţilor lo­ Facultăţii de istorie, de la Uni­
zece la număr, un tinăi abia lrecul nilul din lluicr. seara pc dealurile şcoala dc maiştri mineri. Nu mai era mele sini mai mu/l o posibili/alc de cale, oameni de cultură şi un versitatea din Bucureşti, a ţinut
dc 23 de ani s-a anqujal ca vaqope- G orjului nu i s-a mai părul la tel ca piuă cind i s-a in a e d in la t lui o b ri- vorba dc o ambii ic, ci dc un sim{ c - control a conşliintei profesionale. numeros public. Au participat, un ciclu de conferinţe Au parti­
lar la una din exploatările miniere altădată. Cunoscuse un sentiment qadă Armata cca mare şi puternică a ducat al răspunderii. Sir.l mai mult întrebări ire caic mi Ic dc asemenea. Mircea Bălânescu. cipat decanul Facultăţii de isto­
din Valea Jiului. Despic minei il nou pe care nu şi-l puica traduce comuniştilor l-a prim ii pe Gheorghe Trei ani au Irecul; la începui cu pun ca sd mă \e n lic mereu... ambasadorul Republicii Socialis­ rie din Genova, de Rcgibus,
o-ci\ ca nici (ca mai mică idee. pă­ alunei, dar I se părea cd luqisc dc In raidurile ei. poticneli. Tainele din cârti se lăsau O biogralie. sau mai curind Iile te România la Atena. Ziarele lo­ rectorul Institutului ele istorie
şea absolut in necunoscut. Nu-şi to­ una din încercările viefii. După un — Şi atunci — povesteşte el — prinse greu. Uneori i sc părea că dinir-o biogralie. in care îm plinirile cale au publicat cronici elogi­ antică, prof. Giovanni Forni, alţi !
cea prea mi din probleme in leqălură nn de zile a veni/ din nou in Valea am simţii cu adevărul marea răspun­ le-a prins şi a pus slăpinirc pe ele. s-au inscris solid şi sigur, căci să- oase asupra filmului. membri ai corpului didactic şi I
cu noua lui ocupaţie. Vcc sla un an. liului. la Aninousa, la sectorul in ­ dere a prolcsici mele. Apoi tainele ii scăpau pentru că m in­ minfa lot a căzut in vremea p rie ln i­ 0 La Leningrad a fost des­ numeroşi studenţi. Conferinţele
doi in ..subioraii1' şi sc va întoarce vestiţii. Vaqonelarul nu s-a mai spe­ Numele brigăzii lui apărea a- tea se dezobişnuisc de mult de dis­ că a prim ăverii v ie ţii noastre noi. chis festivalul muzicii de estra- au fost urmărite cu viu interes.
cu ceva baiu la vechile lui ocupafii. riaI dc inlrunlările care aveau să u r­ proape invariabil printre cele ale ciplina severă a studiului. Apoi lu ­ I. CIOCLE1
T t = r