Page 61 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 3-A
| DRUMUL SOCIALISMULUI | KWBJiIAWWW|ll 9 ■ BJBt*

Ijjvăţămîntul_ de parU(i N O U !
MATURI TATEA

C O N ŢIN U T B 0 6 A T SAUNA OCHA MUREŞ, REBIUWEĂ CLUJ

DE IDEI, M STRÎNSÂ Cu viitorii absolvenţi, la masa rotundă in gospodarii şi in industria alimentara.
produce SA R E E X T R A FIN Ă evaporată, folosibila
G O SPO D IN E, ÎN TR EPRIN D ERI, C .A .P . şi G .A .S .!
LEGĂTURĂ CU PRACTICA solicitaţi acest nou produs prin toate magazinele ali­
P entru elevii claselor a organică am făcut şi repeta­ lularea materialului din cla­ citit şi citesc mult şi o fac pe mentare.
Anul şcolar în in- ocazia aniversării a XI-a, anii de liceu se rea materiei din chimia anor­ sele anter ioare la care aş a- bază de conspect încă clin a- Pentru întreprinderi SA L IN A da informaţii la ce­
vâţămintul de partid 45 de ani de la crea­ numără acum în zile Iar a- ganică, caic îmi este necesară dăuga şi rezolvările unor pro­ nii trecuţi. Asta mă ajută
sc apropie dc sfîrşit. rea P.C R. Pentru a ceste zile sint pline, încărca­ si la examenul de admitere bleme si exerciţii din reviste- acum rere privind preţul ieftin şi modul de transport.
In cercuri şi cursuri, cunoaşte măsurile lua­ te de emoţii şi aşteptări. I.a la facultatea de medicină pc
un însemnat număr te de către comitetul capătul lor, pe elevi îi aşteap­ care doresc s-o urmez In fe­ R enale Korvath, elevă
dc membri dc partid dc partid de la I. -NI. tă un examen la cai-e vor tre­ lul acesta am putut şi pot în (laşa a Xl-a D (sec­
şi tovarăşi din acti­ Barza în vederea bu­ bui să dovedească ce au acu­ face deseori comparaţii intre ţia germană).
vul fără dc partid, au nei desfăşurări a con­ mulat în anii de şcoală. Un fenomenele chimico caic au Pentru mine pregătirea a
studiat cu mult inte­ vorbirilor recapitula­ examen pentru care s-au pre­ loc la cele două mari grupe început cu materiile la care
res documentele Con­ tive, am avut o dis­ gătit şi se pregătesc intens : de substanţe M-au ajutat nu susţin examenul în limba
gresului al IX-lca al cuţie la masa rotundă maturitatea. foarte mult şi şedinţele şi ex­ maternă. Deci limba română, AGENŢIA O.N.T. „CARPAŢT
P.C.R.. ale plenarelor Această temă majoră a fost perienţele dc la cercul dc istorie, socialism... Mi-au fost
CC. al P.C.R. şl cu- cu membri ai comite­ şi subiectul unei mese rotun­ chimie. dc un real folos notiţele pe
vintarea tovarăşului tului dc partid, pro­ de, pe care redacţia noastră, care le-am făcut în anii pre­
Nicolac Ccauşcscu cu pagandişti şi cursanţi. CU sprijinul corespondentului N icolac Nătliescu, elev cedenţi la majoritatea mate­ D E V A
voluntar Iulian louaş, a or­ in clasa a XT-a B reală. riilor, notiţe pc marginea ma­
ganizat-o la Liceul din Sebeş. Intr-adevăr, cercurile pc terialului bibliografic sau a
Primul care nc-a relatat despre desfaşui arca La discuţii au participat elevi materii nc-au ajutat. Ne-au studiului în afara lecţiilor,
anului de studiu şi acţiunile iniţiate în vederea fruntaşi la învăţătură din fixat mai bine unele noţiuni, dar legate de tema acestora.
încheierii anului de învăt«imînt a fost tov. DO­ clasele a Xl-a si profesorii experienţele nc-au făcut să Mi-am organizat în aşa fel A pus în vînzare prin unităţile sale din Alba, Brad, Hunedoa
RIN BULIGA. locţiitor al societarului comitetu­ diriginţi de la aceste clase. pătrundem mai in adîneul timpul ca el să-mi ofere |X>-
lui de partid de la I.M. Barza „Cum v-aţi pregătit pentru problemelor. Personal, şedin­ sibilitatea să particip şi la ra, Petroşani şi Deva, locuri la odihnă şi tratament pentru toate
— Aş vrea să remarc de la bun început, că în maturitate ?“ — întrebarea ţele cercului de matematică consultaţiile organizate dc
acest an de invăţ.imînt a existat o preocupare noastră a primit numeroase şi fizică mi-au fost de un şcoală şi să pot face şi reca­ staţiunile din ţară pentru seriile care încep în luna iunie.
mai susţinută pentru buna desfăşurare a învăţă- răspunsuri. Din toate s-a des­ real folos. Pentru mine, reca­ le dc specialitate pe caic pitularea, studiul individual
mintului atit din partea organizaţiilor de bază, prins însă ideea că pregăti­ pitularea matei iilor ce se ccr le-am consultat Noi am avut care, de fapt, e baza pregă­
cit şi a propagandiştilor şi cursanţilor îndruma­ rile au început nu de acum. la maturitate a început încă continuu îndrumarea tovară­ tirii noastre. După fiecare zi Achitînd valoarea unui bilet sc poate obţine locul preferat,
rea competenta dc către comitetele tic partid pe cj mai de mult. dar că în şilor profesori caro ne-au o-
secţii şi organizaţiile de bază a activităţii din ultimul an şcolar aceste pre­ rientat şi ajutat să învăţăm fără alte formalităţi.
cercuri si cursur i, strădania propagandiştilor pen­ gătiri s-au intensificat, pri­ sistematic.
tru a asigura lecţii cu un bogat conţinut, in sti in- ori iul nn caracter organizat. Informaţii suplimentare la unităţile O.N.T. „Carpaţi".
să legătură cu viata, cit şi interesul manifestat Să dăm însă cuvint partici­ K A aria Bogdan, elevă în
de cursanţi in însuşirea materialului predat au panţilor. l v i clasa a Xl-a umană.
făcut ca mai ea majoritate a cui sânţilor să se .Şi eu consider că orele de
poată prezenta bine pregătiţi la convorbirile re­ R mii ca Damian, elevă in consultaţii, organizate la o-
capitulative. Pregătirea în vederea celor două clasa a Xl-a A reală. biectele c u care ne prezentăm
convorbiri recapitulative am început-o in urmă Deoarece obiectele cu care la maturitate, au fost nu nu­
cu 2 luni La fiecare cerc sau curs, un membru ne vom întilni la examen i u i mai binevenite, ci chiar ne­
al biroului organizaţiei de bază care răspunde de sint tocmai puţine, şi mate­ cesare Urmez secţia umanis­
cursul respectiv a informat comitetul de partid rialul e variat — eu am gru­ tică, si ca atare, accentul a ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
despre desfăşurarea activităţii. In funcţie de ce­ pat materiile după gradul lor trebuit să-l pun pe limba i,o-
rinţe am acţionat. .Şi de fiecare dată a mai fost de înrudir e. Adică : matema­ mână şi limbile străine, apoi
ceva de pus la punct. In unele locuri propagan­ tică, fizică, chimie şi litera­ pe istorie şi naturale. Aş a-
diştilor nu li se puneau la indemînă cifrele de tură, istorie, filozofic. Reca­ dauga la cele spuse la Înce­ S I M E R I A
plan pentru a putea face o legătură concretă în­ pitularea. studiul mi s-au pă­ put de Modica că. pe lingă
tre tezele teoretice şi viaţa practică, iar în alte rut astfel mai uşoare. M-aş opri lectura suplimentară, am fo­
cazuri propagandiştii nu er au spr ijiniţi îndeajuns mai mult asupra a două ma­ losit cu succes şedinţele cer­
in activitatea lor. Aceste lipsuri au fost eliminate terii : literatura şi chimia Li­ cului literar clin şcoală. Chiar
pe parcurs. Pentru ca convorbirile recapitulative teratura e una din materiile clin ultima vacanţă de vara. înainte de a începe discuţia de muncă cu cartea ma în­ recrutează candidaţi pentru a-i trimite Ia şcoli profesionale In
Dar. să nu credeţi că am ne­
să-şi atingă pe deplin scopul — fixarea şi apro­ mele preferate, deşi, după la această masă. Rodica îmi treb : oare am făcut totul ?
fundarea cunoştinţelor acumulate in decursul cum vedeţi, am urmat la sec­ glijat spoi tul, filmul, lectura. De răspunsul pe care-l pot da meseriile :
Dimpotrivă.
Le-am împletit
unui an de învătămint — comitetul de partid a ţia reală Pentru literatură insă armonios. In acest an depinde, intr-un fel, progra­
indicat tuturor organizaţiilor de baza şi comite­ şcolar mi-arn făcut un pro­ mul de muncă de a doua zi. v — lăcătuşi
telor de partid pe secţii să acorde toată grija bu­ gram zilnic variat, necesar Rodica Damian :
nei pregătiri a propagandiştilor. Ca urmare, pri­ atit pregătirii lecţiilor la zi, — electricieni
mele convorbiri s-au desfăşurat la un nivel co­ cit şi examenului dc maturi­ întrebarea aceasta ne-o pu­
respunzător tate. La matematică şi fizică, nem mulţi dintre noi. Me­ — prelucrători în marmură şi piatră
— Intr-adevăr, acest lucru pot să-l afirm şi eu materii pc care am conside­ reu ne întrebăm dacă am fă­
— a intervenit tov. IOAN OMETA, propagandist rat că e necesar să pun mai cut totul pentru a ne pre­ — sudori
la un cerc de studiu al problemelor de baza ale mult accent — aceasta şi pen­ zenta cum se cuvine la exa­
politicii par ticluiiii nostru. In prima discuţie pe cai c tru faptul că intenţionez să menul pe care nu-l vom da De asemenea, recrutează candidaţi şi pentru şcoala teh­
am purtat-o cu cursanţii asupra celor mai impor­ urmez, politehnica. — am în­ numai in faţa unei comisii e- nică de maiştri in prelucrarea marmurei, candidaţi pentru şcoli
tante teme din cele studiate în cursul anului de ceput recapitularea cu mate­ xigcnle, ci si în fala propriei
învătămint am constatat cu satisfacţie că aproape ria din clasa a VllI-a. In noastre vieţi. tehnice in specialitatea construcţii şi metrologie.
toii cursanţii au ţinut să ia cuvîntul si că in ge­ plus. mi-am făcut un program
neral, ei au dezbătut cu competenţă probleme de rezolvare a unor exerciţii Cei interesaţi se vor prezenta la serviciul personal al în­
plivind politica P.C.R. de industrializare socia­ şi probleme clin culegerile de D iscuţiile purtate în ju­ treprinderii, zilnic, între orele 7,30 — 15,30.
listă a ţării, despre progresul tehnic înregistrat specialitate. La fizică am in­ rul mesei rotunde, or­
in tara noastră şi au făcut referiri concrete la sistat mult asupra capitolu­ ganizate Ia Liceul clin Sebeş,
activitatea lor în uzină. Acestea sint o urmare a lui „Electromagnetism'* clin au reliefat interesul, străda­
faptului că in perioada premergătoare convorbirii clasa a X-a. nia, perseverenţa cu care ele­
am acordat un sprijin concret in studiul fiecă­ spunea despre noţiunile cla­ vii s-au pregătit şi se pregă­
rui cursant. Astfel, nc-am îngr ijit de felul în care mâ pregătesc de mult. Am E lena Cîreoană. elevă in re pe care ni le-au fixat a- tesc pentru apropiatul exa­
fiecare cursant îşi notează cele expuse şi cum citit versuri, proză, critică li­ clasa a Xl-a A reală. dnnârile cercului care au a- men. grija c u care cadrele di­
conspectează mater ialul bibliografic. Apoi, am terală. Nu m-am mulţumit As dori să adaug la cele vut cm temă : „Romanul isto­ dactice de la această şcoală ÎNTREPRINDEREA fo r es tier a baia de criş
acordat o consultaţie colectivă înaintea primei niciodată numai cu materia­ spuse de colegul meu că dc ric sadoveman". „Cîntarc o- sc ocupă de viitorii absol­
discuţii recapitulative, asupra celor mai impor­ lul din manual şi cu cel bi­ un sprijin deosebit ne-au fosl mului** in noua concepţie a venţi.
tante probleme. bliografic. tovarăşii profesori prin con­ Puţinele zile care au mai angajează urgent:
Despre seriozitatea cu care s-au pregătit Pentru examenul dc chimie sultaţiile pc care ni le-au dat lui Tudor Arghe/i sau „Rea­ rămas piuă la marele examen
cursanţii din cercul de economic concretă de la am pregătit întregul material încă din Irimestrul I I.a con­ lismul operei lui Livju Rc- sint febrile : pregătirea e in­ — un revizor contabil cu salar de 1.450 lei;
atelierele centrale nc-au vorbit CONSTANTIN' dc clasa a Xl-a la care m-am sultaţiile dc matematică, ţi­ brcanu“ Am subliniat efica­ solită de emoţii si aşteptări,
ItUCIUIM. secretar al comitetului dc partid, IOAN ajutat mult cu nişte tablouri nute dc tovarasa profesoară citatea consultaţiilor. Aş vrea dc o dorinţă unanimă : exa­ — un planificator normator
VILCAN. propagandistul acestui cerc si cursanţii comparative ale diferitelor Elena Denegării, nu am lip­ menul de maturitate sa fie Relaţii suplimentare la sediul întreprinderii.
ŞTEFAN HLIMON şi VASILE OPREA. grupe de substanţe organice, sit niciodată. Ele m-au aju­ sa precizez insa ca pe lingă trecut cu succes.
— Aş vrea să remarc orientarea bună in ale­ tablouri pc caic mi le-am în­ tat foarte mult .Subliniez că acestea trebuie mult, foarte
gerea tematicii ne relata tov. Ştefan Filimon In tocmit eu. Paralel cu chimia simultan am tăcut si reia pi­ mult studiu individual. Am LUCIA LICIU
lot cursul anului am studiat temeinic şi cu in­
teres Aceasta si datorită temelor a căror cunoaş­
tere ne era necesară. Studiind TRDSTDL REGIONAL DE CONSTRDCŢU BANAT
documentele partidului nostru,
legarea concluziilor din tezele
teoretice de practica muncii Cu sediul în Timişoara
noastre ne sint de mare ajutor
in activitatea profesională. A- Brigada—verigă de bază în organizarea muncii
cnm cunoaştem mai bine sar­ ANGAJEAZA IMEDIAT:
cinile trasate de partid, căile
pe care sa mergem pentru a
le înfăptui. PENTRU CENTRALA TRUSTULUI:
In prima convorbire recapi­
tit temeinic. Discuţiile au fost AJUTOARELE NOASTRE DE NĂDEJDE ducţie şi relaţii ;
tulativă ne-am convins că Loţi
— ingineri constructori principali pentru serviciile de pro­
cei 34 de cursanţi s-au pregă­
rodnice. învăţămintele desprin­ — un inginer sau tehnician mecanic proiectant ;
se privind preocuparea ce tre­ — un economist principal la serviciul planificare ;
buie s-o manifestam noi pen­ Rezultatele bune obţinute în ul­ realizarea planului tehnic si orga­ trat cile 150 kg azotat de a- a muncii Fiind temeinic pregătite, — un economist principal la serviciul contabilitate ;
tru organizarea ştiinţifică a timul an de către cooperativa agri­ nizatoric, urmărind zilnic felul cum moniu la hectar. Acum sc lunea*! aceste şedinţe se transformă de o- — trei controlori revizori principali C.F.I.
pixrducţiei, creşterea producti­ sint transpuse sarcinile stabilite. intens la prăşitul cartofilor pc cele bicei în adevărate schimburi de ex­
vităţii muncii şi reducerea colă din Haţeg sc datorese modului I.a noi s-a încetăţenit obiceiul ca 25 hectare planificate. O intensă ac­
preţului de cost a pieselor şi cum brigăzile dc aici ştiu să-şi re­ zilnic să ţinem o şedinţă scurta in tivitate se desfăşoară şi la grădina perienţa Procedinrl astfel, noi am LA ŞANTIERUL NR. 6 M OLDOVA VECHE DE GRADUL II :
utilajelor pc care le executăm zolve sarcinile re le revin. care împreună cu brigadierii anali­ de legume. La propunerea brigadie­ reuşit să facem ca fiecare brigadă
ne vor fi de lolos în viitor . Dezvoltarea, de la un an la altul, sa constituie o verigă dc bază in or­
a unităţii noastre ridică pixjbleme zăm cum s-a muncit in ziua respec­ rului Axcnte Viţionesru s-a acordat ganizarea muncii, iar brigadierii au — un contabil şef ;
complexe. în a căror rezolvare un tivă şi, la propunerea lor. se sta­ o mare atenţie culturilor forţate, devenit ajutoarele noastre de nă­
Ani redat o parte din discu­ — un şef serviciu contabilitate;
ţiile purtate cu tovarăşii dc rol important il au brigadierii. Pen­ bilesc sarcinile pentru a doua zi rcuşindu-se astfel ca in fiecare an u- dejde in lupta pentru sporirea re­ — un gospodar şef.
mai sus. Aşa cum s-a afirmat, tru conducerea color 4 brigăzi, două In felul acesta reuşim sa cunoaştem nitatea noastră să se numere printre coltelor.
concluzia generală este că pri­ de eimp, una zootehnica şi alt.i le­ in mod opccativ mersul lucrărilor primele clin raion cmc valorifica Acum in cadrul lucrărilor de în­ Cei care doresc să se angajeze se vor prezenta personal
mele convorbiri recapitulative gumicolă am ales pc cci mai buni pe întreaga unitate. legume pe piaţa oraşului Haţeg. treţinere a culturilor prăsitoare la centrala trustului Timişoara, Piaţa Unirii nr. 3, telefon
rare au avut loc piuă acum au cooperatori, oameni pricepuţi, con­ Recent, de pildă, am terminal a- Succesele amintite silit ucmacca brigadierii sînt mereu prezenţi in 1.42.78 - 79-80.
demonstrat o pregătire bună a ştiincioşi si cu iniţiativa, caic lu­ menajarea sistemului de irigaţii pc fireasca a felului cum brigadierii mijlocul ţăranilor cooperatori şi al
cursanţilor. Pc alocuri sc mai crează în această muncă dc la în­ toate cele f>0 hectare prevăzute pinii inţeleg sm-şi organizeze munca, să mecanizatorilor inclrummclu-i şi a-
simte insă reţinerea unor fiinţarea unităţii ceea ce lc-« per­ in anul 1970. Acest succes sc du to­ mobilizeze oamenii la înfăptuirea julîndu-i în executarea la timp a
cursanţi pcnlm a lua cuvinlul, mis sa instige o bogata experienţa. ceşte munţii pline de avînt a ţă­ san inilor caic Ic stau în faţă. Aş prasilelor. Fiind convinşi că şi dc
trecerea in mod uşor de la o Noi nc-am îngrijit ca tnţi brigadie­ ranilor cooperatori dur si brigadiei i- vrea sa arat o«i la noi s-a mai în­ acest lucru depinde în marc mă­
concluzie la alta, fără a sc rii să fie şcolarizaţi, unii la şcoli iar Inr «are s-au îngrijit să folosească cetăţenii si obiceiul ca preşedintele sură producţia de porumb, cartofi
face legătura cu practica, sus­ alţii prin cursuri de scurta durata cu maximum dc eficienţă forţele si inginerul să explice amănunţit sau legume brigadierii dau cu
ţinerea unor discuţii eu carac­ organizate pe plan regional Apre­ si mijloacele existente. Bineînţeles brigadierilor felul cum trebuie apli­ promptitudine. îndrumările nece­
ter scolastic Sint lipsuri cu­ ciez că discuţia deschisă in coloa­ că nu au fovt neglijate nici cele­ cate diferite lucrări sau metode sare astfel îneît nulităţile specialis­
noscute şi de către comitetul nele ziarului „Drumul socialismu­ lalte lumii i. Astfel, pe întreaga su­ ştiinţifice şi, de la raz la caz, să le tului eu privire la calitatea lucră
de partid Trebuie acţionat cu lui” pc tema organizării mumii în prafaţă destinată culturii porum­ demonstreze practic. I.a rindul lor. iilor şi densitatea plantelor stabi­
toată botârirea ea acestea sa brigăzi îi va ajuta si mai mult bului s-au început lucrările de întreţi­ brigadierii, înaintea începerii unei lită penliu fiecare cultură in parte
fie eliminate la următoarele sa-si îmbogăţească cunoştinţele, sa nere pentru distrugerea buruienilor lucrări mai importante, arată prac­ sa fie respectate întocmai
con\orbiri recapitulative înveţe din experienţa altor briga­ si alinarea terenului l)e asemenea. tic cooperatorilor rum trebuie exe­
dieri In prezent brigadierii sint a- |X» (ele IGO hectare ocupate cu gnu cutată. O alta metoda buna (arc a LUCIAN IONA
S CERUL
jutoarele noastre dc nădejde Fieca­ s-an aplicai lucrări cu sapa rotati­ dat rezultate, este si aceea că lunar preşedintele cooperativei
re participă In întocmirea şi apoi la va. ini pe 110 hectare am adminis­ in brigăzi se ţin şedinţe de analiză 3 f* r if'ftl A na n rr\ Hnef i a s4ti« K1 ni a»

Dragă Gcorgîcă, gura zi în turneu (aşa cum s-a în-
După cum vezi. această scrisoare POVESTE CU PAPUSE. limplat în luna martie)
ţi-o expediez tot din Hunedoara Este Prin această stagiune permanentă
atit de tinăr şi clin ce în ce mai fru­ nu s-ar umple numai golul din imen­
mos acest oraş — cu blocuri inalte. sul timp liber al copiilor luinedo-
în jurul cărora îţi zimbesc mii si mii ]0.000 dp copii, nu i nn spectacol! cii nu am pretenţia că spun o nou­ lulia ar deschide in oraşul Hunedoa­ roni. ( î s-ar contribui la crearea pa­
dc flori — incit tc desparţi cu foarte IVntru o comparaţie am găsit un tate afirmi ud că aceste spec tacole ra o stagiune permanentă. Adică, de siunii pentru teatru Te rog să mă
multă greutate de el. Prin parcuri şi fapt interesant după mine: deşi se produc aceleaşi emoţii si bucurii, doua ori pe luna — sau o dată pc ierţi dacă pe undeva am fost prea
pe bulevardele mai liniştita. înca­ află la o mare distanţă, teatrele de puştiului care abia a învăţat să fugă săptamîna — teatrul să poposească didactic, dar nu e vina mea Cind
drate dc pomi răcorosi, se plimbă păpuşi din Constanţa. Cluj si Sibiu, rit si bunicii venite la teatru cu în ziua stabilită si sa prezinte 3-4 este vorba despre copii, chiar si des­
sute de copii po|>oscse mai des la Hunedoara de nepoţeii Este deci un lucru cunosc ut. spectacole pe zi Fiind la Hunedoara, pre cei mici. sau poate tocmai de a-
Apropo dc copii Vă/.ind că sint cit cel din Alba lulia Care să fie Atunci de ce Teatrul dc păpuşi din a doua zi, colectivul s-ar putea de­ teia, cind este vorba, zic, despre for­
atit de mulţi, m-am gîndit că ar Ii marea unor deprinderi sănătoase (şi
bine să văd cum îsi petrec ei timpul unde pot prinde mai bine noţiunile
şi cc li se oferă celor mai tineri ce­ de frumos, cinste, curaj, decît (a tea­
tăţeni ai Hunedoarei cai e, să rec u­ trul de păpuşi?) atunci toţi trebuie
noaştem, au timp liber peste măsu­ să fim pmfesori.
ră Trebuie s.i-ţi spun deschis ca re­ Eu sint de aceeaşi părere cu un Deva — str. Horea nr. 2
zultatul micii mele anchete in aceas­ furnalist caro mi-a spus cu toată sin­
ta marc pit)blemă m-a pus pe gîn- ceritatea : Brad str. Avram lancu nr. 54
duri. misterul acestei poveşti cu... pă­ Alba lulia nu vine mai des la Hu­ plasa mult mai uşor şi în centrele — Prefer ca fiul meu, Mincea, care Orăştie — str. Lenin nr. 29
De la începutul anului şi piuă la puşi? Nu-ţi mai spun că şi copiii din nedoara? De ce nu şi-a făcut timp să muncitoreşti din apropiere. La prima are doi ani şi 2 luni, să-mi vorbească Sebeş — str. Drumul Sibiului nr. 3
10 mai, adică ceva mai mult de palm Călan, Teliur, Gheţar, aşteaptă de ajungă şi la Teliuc sau Ghelar, unde vedere pare obositor acest lucru, ar despre Ţăndărică decît să-l aud vor­ Alba lulia — str. Tolstoi
luni. Teatrul de păpuşi din Alba hilia multă vreme sosirea Teatrului de pă­ sint mulţi admiratori ai lui Ţăndă­ cere un efort în plus. Dar el va fi
a prezentat la Hunedoara doar cinci puşi din Alba Sc spune că unii din­ rică? răsplătit pe deplin de bucuria mici­ bind urît, să-l văd necuviincios, o- Petroşani — str. Blocurile O.C.L.
spectacole (am scris în litere sa nu tre ei. tot aşteptindu-l au ajuns la Eu am găsit o soluţie, care cred lor spectatori si dc... încasări Pentru braznic. Haţeg — str. Sîntâmâria Orlea
se creadă că ar fi greşeală). In lu­ virsla de a pleca să-si satisfacă sta că ar rezolva această poveste. Ea că nu e totuna — tu ce crezi ? — să Tu ce părere ai? Lupeni — str. Abatorului
nile ianuarie, februarie şi aprilie co­ giul militar. mi-a fost sugerată dc mai mulţi pă­ Lonea — str. Pieţii
lectivul teatrului amintii nu a pre­ Basmele şi poveştile au incint.it rinţi cu cai c am stat de vorbă; cc-ar joci la sediu cu o sală aproape goală, In aşteptarea răspunsului (âu, Livezenî —
zentat în acest oraş cu aproape întotdeauna nu numai pe copii. Aşa li dacă Teatrul de păpuşi clin Alba sau să dai cinci spectacole intr-o sin­ IONICA