Page 63 - Drumul_socialismului_1966_05

La baza creşterii capacităţi» de producţie

FASONAREA LEMNULUI

mîneau in parte în parchet după
IN TR U N C H IU R I scoaterea lemnului gros şi se fasonau
în lemn despicat. Or, acum, ca ur­
mare a aplicării metodei de exploa­
tare amintite, lemnul subţire este
Printre întreprinderile forestiere destul de frămîntat, necesita tîmp scos din parchete o dată cu cel gros.
din regiunea noastră care au obţi­ in care, practic, .se putea executa o Apoi, intrucît lemnul despicat pen­
nut realizări frumoase în producţie operaţie productivă. Dar, timpi pro­ tru foc. concomitent cu cel rotund
se numără şi 1. F. Orăştie. In cele ductivi nu se pierdeau numai în a- se scoate în stare verde, la rampă,
patru luni dîn anul curent, colecti­ cest caz. După operaţia de dobo- o cantitate însemnată din lemnul
vul de muncă de aici şi-a depăşit rîre, buştenii trebuiau secţionaţi în pentru foc, prin resortare poate fi
planul la aproape toţi indicatorii : bucăţi sub 4 metri, apoi unul din ales în lobde P.F.L. şi pentru celu­
la producţia globală cu 0,5 la sută, capetele fiecărei bucăţi trebuia ro­ loză. De fapt, aplicarea fasonării in
A MUL XVIII. NR. 3540 VINERI 20 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI la producţia marfă cu 0,86 la sută, tunjit pentru a aluneca uşor pe coas­ trunchiuri a dus la creşterea indici­
la productivitatea muncii cu 0,63 la tă. Acest lucru ducea în plus la mă­ lor de utilizare a lemnului pentru
sută etc. Peste prevederi s-au dat rirea duratei de mişcare a lemnului industrializare cu 6 la sută...
700 m.c. buşteni de fag pentru fur­ în parchet, la pierderi de material Metoda amintită permite o mai
nire, 600 m.c. buşteni de diferite e- folosirea neraţionalâ a mecanisme­ bună organizare a muncii în parche­
lemnos în supralungimi cît şi la
te şi utilizarea mecanismelor la tn-
senţe pentru gater, 122 m.c. bile ma­
î n c h e i e r e a l u c r ă r i l o r nele râşinoase, 600 m.c. lemn de tenii erau secţionaţi în piese scurte, treaga capacitate. Parchetele, unde
lor şi utilajelor. Din cauză că buş­
lemnul se fasonează în trunchiuri
fag pentru cherestea şi alte sorti­
se Împart în postăţi. In fiecare par­
mente.
La baza acestor succese a stat atît atelajele cît şi funicularele tre­ chet lucrează o brigadă de forestieri
buiau să facă curse în plus.
preocuparea muncitorilor, ingineri­ Inginerii .şi tehnicienii de la în­ împărţită în echipe specializate pe
lor şi tehnicienilor pentru perfecţio­ treprinderea noastră au studiat a- operaţii ca : doborît-secţîonat, scos-
apropiat şi manipulat în depozit in­
narea proceselor tehnologice de pro­
CONGRESULUI SINDICATELOR ducţie, îmbunătăţirea organizării mai eficace, care să se preteze la termediar şi încărcat. Exploatarea
plicarea unor metode de exploatare
parchetului se începe de sus înspre
munţii
condiţiile parchetelor din
muncii, aplicarea şi extinderea unor
vale, scoţîndu-se sub formă de lemn
metode superioare de exploatare a
Orăştiei. In urma studiilor, !a par­
perioadă de
In ultima
lemnului.
trunchiurile caro conţin lemn inapt
fi utilizate în mod corespunzător a-
timp, la întreprinderea forestieră chetele cu înclinări medii, unde pot rotund, pe lingă lemnul de lucru şi
din Orăştie se aplică cu bune re­ telajele şi mecanismele pentru apro­ pentru industrie urmînd ca jos la
zultate fasonarea lemnului în trun­ piat lemnul, s-au introdus fasonarea rampă să se facă sortarea .şi trans­
chiuri. Tn ce constă această metodă, masei lemnoase in trunchiuri, pre- formarea în lemn despicat. Sorta­
unde se poate aplica, care este efi­ sortarea în parchet şi scurtarea de­ rea lemnului se face de către mun­
După trei zile de vii dezbateri, fac parte 205 membri şi 70 membri le ale sindicatelor şî au făcut pro­ şi pricepere transpunerii în viaţă cacitatea ei ? Aceste probleme le voi finitivă la rampă şi în depozitele citori calificaţi şî cu experienţă.
Ţinînd seama de sarcinile impor­
care au prilejuit o analiză apro­ supleanţi şi a Comisiei centrale de puneri deosebit de valoroase pri­ a însufleţitoarelor Directive ale relata în cele ce urmează : finale. In anul trecut această meto­ tante ce trebuie să le îndeplinim în
fundată a activităţii sindicatelor, a cenzori, alcătuită din 35 de mem­ vind căile şi mijloacele pentru în­ Congresului al IX-lea al partidului. Pînâ în anul trecut, Ia majorita­ dă s-a aplicat la circa 50 la sută acest an am extins fasonarea în trun­
sarcinilor sporite ce le revin pentru bri. făptuirea sarcinilor noastre de vi­ Congresul nostru, Uniunea Gene­ tea parchetelor forestiere de la în­ din parchete. Rezultatele obţinute chiuri la circa 75 la sută din par­
îndeplinirea programului de înflo­ Tovarăşul loan Cotoţ a anunţat că itor. rală a Sindicatelor din România — treprinderea noastră se aplica me­ au fost bune. Fasonarea in trunchiuri chete. In sectorul Orăştie deja aceas­
rire a patriei, trasat de Congresul în prima sa şedinţă plenară, Consi­ Congresul a adoptat în unanimi­ a spus In continuare vorbitorul — toda fasonării lemnului rotund în a redus cu circa 60 ta sută mişcarea tă metodă se aplică in proporţie de
al IX-lca al Partidului Comunist liul Central a ales Comitetul Exe­ tate Statutul Uniunii Generale a expr imă cele mai vii mulţumiri re­ sortimente industriale la cioată. A- lemnului în parchete şi numărul de 90 la sută. Ca urmare, în parchetele
Român, Congresul sindicatelor şi-a cutiv format din 31 membri şi 8 Sindicatelor din România. Carta prezentanţilor sindicatelor prietene ceastă metodă avea o serie de de­ secţionări. Dc asemenea, noua meto­
încheiat joi lucrările. membri supleanţi, precum şi Se­ activităţii noastre, care exprimă pentru participarea lor la lucrările zavantaje. Fasonarea lemnului la dă a contribuit Ia reducerea pierderi­ Dumbrava. Cepturari, Ploscaru,
La şedinţa de închidere au parti­ cretariatul. Preşedinte al Uniunii stadiul actual al dezvoltării mişcă­ Congresului, pentru cuvintele calde cioată ne crea o serie de greutăţi in lor de exploatare, la valorificarea su­ Strrmbu, (sectorul Orăştie), Purca-
cipat tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Generale a Sindicatelor din Româ­ rii noastre sindicale, experienţa n- adresate sindicatelor noastre, po­ organizarea muncii. In fiecare par­ perioară şi complexă a lemnului. îna­ ru, Donea. Valea Râchiţii (sectorul
Chivu Stoica. Gheorghe Apostol, nia a fost ales tovarăşul Constantin cumulată în decursul anilor-, asicu- porului român. Apreciem aceasta chet, unde lemnul se exploata ast­ inte cînd se aplica metoda clasică, da­ Cugir) şi Ciata, Valea Rea. Gîrbavu.
Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodna- Drâgan. In prima sa şedinţă, Co­ rînd cadrul necesar* perfecţionării va o manifestare a solidarităţii In­ fel, brigăzile de muncitori, împărţi­ torită faptului că lemnul se sorta la Dosul şesului (sectorul Grădişte), in­
raş, Alexandru Drăghici, Petre Bo- misia centrală de cenzori a ales continue a formelor de organizare ternationale a clasei muncitoare, ca te în multe echipe, trebuiau să exe­ cioată, din lemnul despicat destinat dicii de utilizare a masei lemnoase
rilă, Constantin Drâgan, Paul Ni- preşedinte pe tovarăşul Ludovic şi metodelor de muncă a activită­ o preţuire a activităţii sindicatelor cute o serie de operaţii neproductive. pentru foc nu se prea putea alege au crescut simţitor. Brigăzi cum sînt
culescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu. Csupor. ţii sindicatelor în general. din Republica Socialistă România. După ce arborii erau doborîţi şi cu­ lemn pentru celuloză şi lobde P.F.L., cele conduse de Gavrilă $teţcu, Tra-
Leonte Răutu, Leontin Sălâjan, Intr-o atmosferă dc puternic en­ Lucrările Congresului au consti­ Rugăm pe oaspeţii noştri dragi răţaţi de coronament, trebuiau să sortimente de industrializare care au ian Mureşan, Nicolae Cauni. Nico­
membri supleanţi ai Comitetului E- tuziasm, Congresul a hotărit să a- tuit o puternică manifestare a ho- să transmită sindicatelor frăţeşti şl se amenajeze locuri pentru fasona­ valoare economică ridicată. Tot din lae Muji şi alţii au reuşit să-şi de­
xecutiv şi secretarii C.C. al P.C.R.. dreseze o scrisoare Comitetului târîiii nestrămutate a sindicalelor pr ietene, popoarelor- lor, salutul de rea si sortarea lor. Or, amenaja­ această cauză, cantităţi însemnate păşească cu regularitate planul.
vicepreşedinţi al Consiliului de Stat Central al Partidului Comunist Ro­ dc a îndeplini, in cele mai bune prietenie şi solidaritate a! sindica­ rea unor astfel de locuri în parche­ de lemn subţire, care practic puteau Ing. EMIL MAIORESCU
şi ai Consiliului de Miniştri. mân, secretarului său general, to­ condiţii, rolul si atr ibuţiile crescin- telor din Republica Socialistă tele care aveau terenul înclinat şi fi folosite la construcţie rurală, râ- director Ia I. F. Orăştie
Conducătorii de partid şi de stat varăşul Nicolae Ceauşescu. Scrisoa­ de pe care le au în întreaga viaţă România, al poporului român, o
au fost salutaţi cu puternice aplau­ rea, citită la tribuna Congresului, a a societăţii noastre. Aplicarea hotă- dată cu urarea noastră de a obţine
ze şi urale. fost aprobată cu vii aplauze şi o- rlrilur adoptate cere. din partea tu­ noî succese în lupta închinată cau­
Erau prezenţi numeroşi invitaţi vaţii prelungite. turor organelor şi organizaţiilor zei continuei îmbunătăţiri a condi­
— membri ai C.C. al P.C.R, ai Con­ Rostind cuvîntul de închidere, noastre sindicalo, ridicarea activi­ ţiilor de muncă şi de viaţă ale ce­
siliului de Stat şi ai guvernului, tovarăşul Constantin Drâgan a a- tăţii lor la nivelul marilor indato- lor ce muncesc, libertăţii şi inde­
conducători de instituţii centrale şi rătat că Congresul a dezbătut şi a- riri ce ne r evin în actuala etapă de pendenţei naţionale. democraţiei, INPAGINA A ^Ă W Â m
organizaţii obşteşti, activişti dc doptat în unanimitate documente continuare, pe o treaptă superioa­ progresului social şi păcii in lume.
partid şi de stat, vechi militanţi ai de importantă deosebită şi a expri­ ră. a desăvii'şirii construcţiei socia­ După ce în numele membrilor
mişcării revoluţionare, oameni de mat hotărirea deplină a tuturor liste. Consiliului Central a mulţumit
ştiinţă, artă şi cultură, reprezen­ membrilor sindicatelor de a lupta Vorbitorul a subliniat că înaltele pentru încrederea acordată, vorbi­
tanţii organizaţiilor sindicale naţio­ cu abnegaţie şi perseverenţă pentr u îndemnuri şi deosebit de valoroase­ torul a declarat închise lucrările B Delegaţia M.A.N. a României
nale şi internaţionale care au asis­ înfăptuirea măreţului program de le îndrumări cuprinse in cuvinta- Congresului.
tat la lucrările Congresului, ziarişti dezvoltare, în continuare, a econo­ rca secretarului general al C.C. al Congresul s-a încheiat într-o at­
români şi corespondenţi ai presei miei, ştiinţei şi culturii, pentru ri­ P.C.R.. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. mosferă însufleţitoare. Minute in îşi continuă vizita în Danemarca
străine. dicarea tării spre noi culmi ale ci­ reprezintă o călăuză luminoasă, o- şir răsună urale şi ovaţii puternice
Tovarăşul Constantin Drâgan a vilizaţiei şi progresului. rîentează cu claritate activitatea pentru Partidul Comunist Român,
anunţat că în prima parte a şedin­ Îndeplinind cu răspundere man­ mişcării sindicale spre înfăptuirea» conducătorul încercat al poporului a Vizita tovarăşului Corneliu
ţei de dimineaţă, Congresul a ales, datul ce le-a fost încredinţat, parti­ telurilor- nobile pentru care lupta nostru, pentru Republica Socialistă
prin vot secret, Consiliul Central al cipanţii la discuţii au dezbătut. în cu elan si abnegaţie clasa noastră România, pentru unitatea şi solida­
Uniunii Generale a Sindicatelor din spir it critic şi autocritic, cu profun­ muncitoare. întregul popor. E.vpri- ritatea oamenilor muncii de pretu­ Mănescu în R.S. Cehoslovacă
România şi Comisia centrală de zime activitatea desfăşurată în anii mînd voinţa unanimă a delegaţilor tindeni. Miile de delegaţi şi invitaţi
cenzori. ce au trecut de la precedentul Con­ la Congres, hotârîrea tuturor mem­ şi-au reunit vocile intonînd .Inter­
S-a dat apoi citire listei Consili­ gres, evidenţiind atît realizările cît brilor de sindicat, pentru continua naţionala".
ului Central al Uniunii Generale a şi neajunsurile în muncă, proble­ îmbunătăţire a activităţii noastre, B In Comitetul special
Sindicatelor din România, din care mele cele mai importante şi actua­ ne vom consacra întreaga energie (Agerpres)
al 0. N. U.
COMITETULUI CENTRAL Al doilea pasaj peste linia de cale
ferată Constanţa-Mangalia
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN vară pe litoral, s-a dat in folosinţă, la intrarea în E-
CONSTANŢA. — In ajunul deschiderii sezonului d?
forie-Nord, cel de-al doilea pasaj peste linia de cal?
ferata Constanţa-Mangalia, ceea ce va asigura circula­
ţia continuă a autovehiculelor pe acest principal traseu
de legătură a oraşului cu staţiunile din sudul litora­
Comunistul Vasilc Ţif, strungar Ia mina Haneş, îşi lului. A fost terminată, de asemenea, şi pasarela din
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU depăşeşte cu regularitate planul şi execută lucrări de nordul portului Constanţa, cu o lungime de 172 m, pen­
calitate. Fruntaş de trei ori consecutiv, el se menţine
evidenţiat şi pe anul 1966. tru accesul pietonilor peste liniile de cale ferată.
(Agerpres)
SECRETAR GENERAL AL C. C. AL P. C.

lismului, întărirea disciplinei in muncă, la creşte­ Lucrările de întreţinere a culturilor

Congresul Sindicatelor din România ex­ creşterea permanentă a foiţelor de producţie, a
primă profundul ataşament al celor peste bunăstării materiale şi culturale a întregului rea pregâtiriî profesionale si de cultură generală
4 milioane dc oameni ai muncii organi­ nostru popor, propăşirea patriei. a celor ce muncesc. O mai mare atenţie vom a-
zaţi in sindicate faţă dc Partidul Comunist Ro­ Organele şi organizaţiile noastre vor depune corda propagării sistematice, organizate, a cu­
mân — călăuza încercată a poporului nostru in toate străduinţele pentru a îmbunătăţi şi mal noştinţelor tehnice şi economice, l* nivelul În­ In cooperativele agricole de pro­ proprii. In citeva zile cooperatorii treţinere la porumb sînt şi coope­
făurirea României socialiste, prosperă şi înflo­ mult conţinutul consfătuirilor de producţie, pre- zestrării cu tehnica nouă şi modernizării produc­ ducţie din regiune se desfăşoară, în din Archia au prăşit manual peste rativele agricole din Berghin şi
ritoare — şi transmite un fierbinte salut Parti­ gătindu-lc temeinic şi punind in dezbaterea lor ţiei din întreprinderile noastre. aceste zile. o muncă intensă la în­ 20 la sută din suprafaţa ocupată cu Ciugud. unde viteza zilnică la pră­
dului, Comitetului Central, iubit şi stimat dc problemele majore ale organizării superioare a Corespunzător sarcinilor etapei aclualc do de­ treţinerea culturilor prăsitoare. A- porumb. şit este cu mult sub posibilităţi. O
oamenii muncii, de întregul nostru popor. producţiei şi a muncii. Ne vom spori necontenit săvârşire a construcţiei socialiste, îmbunătăţirii vînd sprijinul mecanizatorilor, ţă­ Tovarăşa Ghizela Zudor, de la serie de defecţiuni In organizarea
Lucrările Congresului au relevat puternic că grija şi atenţia faţă de propunerile oamenilor Si perfecţionării continue a formelor organizato­ ranii cooperatori se străduiesc să cooperativa agricolă din Hârău. muncii se semnalează şi la coope­
sindicatele din Republica Socialistă România muncii — nesecat izvor dc in|elcpciunc — şi vom rice şi a metodelor dc conducere a economiei, folosească din plin timpul prielnic ne-a informat despre hărnicia cu rativa agricolă din Cugir. Ingine­
şi-au însuşit pe deplin politica partidului, ex­ ajuta îndeaproape conducerile întreprinderilor experienţei obţinute de sindicate şi cerinţelor pentru lucru. care muncesc cooperatoarele din a- rul cooperativei sesiza faptul câ
presie a intereselor vitale ale clasei muncitoare, pentru a Ic valorifica cu maximum de operativi­ v ieţîi, Statutul adoptat de Congresul nostru, sta­ ceastâ unitate. Partjcipînd in număr lucrarea cu sapa rotativă şi prăşitul
bilind autonomia sindicatelor în rezolvarea pro­
ale tuturor celor ce muncesc şi sînt animate de tate şi eficienţă. Sindicatele vor actî\a neobosit blemelor ce intră in atribuţiile lor. asigură ca­ Roadele hărniciei mare Ia muncă, ele au reuşit să mecanic nu pot fi executate în ritm
hotârîrea fermă de a-şi aduce din plin contribu­ pentru ca întrecerea socialistă să cuprindă pe termine in numai 3 zile prima pra­ intens deoarece mecanizatorii care
ţia Ia înfăptuirea prevederilor Congresului al toţi oamenii muncii, să devină şi mai concretă, drul necesar dezvoltării şi pe mai departe a de­ şilâ la sfecla de zahăr, şi au înce­ deservesc cooperativa au fost re­
IX-lea al P.C.R. pentru continua dezvoltare a să concentreze talentul şi energia muncitorilor, mocraţiei muncitoreşti, creează posibilitatea afir­ La cooperativa agricolă de pro­ put praşila porumbului. traşi la sediul staţiunii din Orăştie.
economiei şi culturii, creşterea bunăstării şi fe­ inginerilor şi tehnicienilor asupra factorilor prin­ mării mai depline a iniţiativei organizaţiilor sin­ ducţie din Oarda de Jos, raionul Sînt cazuri cînd situaţia opera­
ricirea poporului. cipali care determină dinamismul si vitalitatea dicale din întreprinderi $i instituţii, creşterii au­ Alba, se acordă o atenţie sporită Prăşitul trebuie tivă cu lucrările executate nu co­
Aprecierile cu privire la activitatea sindica­ economici noastre naţionale. torităţii şi competenţei acestora in toate dome­ întreţinerii culturilor prăsitoare. respunde realităţii. Preşedintele
telor, îndrumările de nepreţuită valoare cuprin­ Sindicatele işi \or spori continuu munca de niile de activitate la cRre sînt chemate să-şi a- După cum ne-a relatat tovarăşa Sfatului popular Sălîştea, raionul
Lidia Pctrovici, inginera cooperati­
se in salutul Comitetului Central adresat Con­ masă şi sprijinul pentru ca mişcarea inovatori­ ducă contribuţia. vei, de îndată ce au apărut buru­ urgentat Orăştie, tovarăşul loan Vulcu, nu
gresului, ne mobilizează şi nc însufleţesc, ne în­ lor şi raţianalizatorilor, prin care masele targi de Sprijinind intru totul politica externă a parti­ ţine o evidenţă clară a lucrărilor
tăresc hotârîrea de a munci cu şi mai multă oameni ai muncii participă nemijlocit la creaţia dului şi a statului nostru care exprimă interesele ienile s-au luat măsuri pentru exe­ Pe tarlalele cultivate cu porumb executate, fapt pentru care este
abnegaţie pentru ca forţR şi capacitatea organi­ tehnică, la introducerea în producţie = tehnicii şî năzuinţele întregului popor, militind cu con­ cutarea lucrării cu sapa rotativă. ale cooperativei agricole de pro­ greu de apreciat stadiul lor
zatorică a sindicatelor, experienţa lor bogată, şi tehnologici avansate, ta organizarea superioară secvenţă pentru întărirea solidarităţii internaţio­ Folosind din plin timpul bun şî ducţie din Cricâu, plantele au ră­ şi modul cum sînt folosite forţele
acumulată în decursul anilor, să fie valorificata a producţiei şi a muncii, să sc lărgească conti­ nale a clasei muncitoare, Uniunea Generală a capacitatea de lucru a tractoarelor sărit şi se dezvoltă bine. Dar, în şi mijloacele existente.
pe deplin în interesul măreţei cauze a desăvâr­ nuu, să stimuleze şi să facă să rodească şi mai Sindicatelor din România va dezvolta şi po mal s-a întreţinut cu sapa rotativă o culturi au apărut şi buruienile. Cu
şirii construcţiei socialiste. mult spiritul inventiv ce caracterizează talentata departe relaţiile frăţeşti cu sindicatele din toate suprafaţă de peste 100 hectare din toate acestea, prăşitul porumbului Din aspectele relatate mai sus
Subliniind rezultatele dobîndile. Congresul a noastră clasă muncitoare ţările socialiste, pentru întărirea unităţii şi coe­ 250 cîte se cultivau in acest an cu se desfăşoară intr-un ritm nesatis­ se poate constata câ în unele co­
scos în evidenţă totodată că sindicatele dispun Militind cu holârîrc şi energic sporită pentru ziunii sistemului mondial socialist, va lărgi şi în porumb. Concomitent s-a trecut şi făcător. Pină în prezent, pră­ operative agricole lucrările de în­
de însemnate posibilităţi pentru perfecţionarea dezvoltarea economiei naţionale, sindicatele vor viitor contactele şi colaborarea cu sindicatele din la efectuarea praşilei manuale. La şitul manual s-a efectuat pe supra­ treţinere se desfăşoară nesatisfăcă­
şl ridicarea eficienţei activităţii lor dc antrenare îmbrăţişa şi pe mai departe, cu toată răspunde­ ţările capitaliste, ţările recent eliberate şi colo­ sfecla de zahăr, care ocupă 25 hec­ feţe destul de mici. Rămînerea în tor. De aceea, consiliile de condu­
a maselor la organizarea şi conducerea produc­ rea. sarcinile ce Ic revin în domeniul îmbunătă­ niale. considerînd că prin aceasta îşi aduce con­ tare s-a terminat prima praşilâ şi urmă se datoreşte faptului că nu cere, cu sprijinul organizaţiilor de
s-a început cea de a doua. De a-
ţiei. ţirii necontenite a condiţiilor de muncă şi de tribuţia la întărirea şi dezvoltarea unităţii de ac­ semenea, pînâ acum s-au prăşit s-a urmărit ca forţele să fie folo­ partid, trebuie să ia măsurile cu­
venite pentru mobilizarea tuturor
Uniunea Generală a Sindicatelor, toate orga­ irai ale celor ce muncesc, veghind la aplicarea ţiune a mişcării sindicale internaţionale, pe baza manual peste 70 hectare ocupate site în modul cel mai judicios. Ră­ forţelor la grăbirea lucrărilor de
nele şi organizaţiile sindicale vor pune şi pe întocmai a sistemului socialist dc salarizare, or- intereselor comune, spre folosul cauzei celor ec cu porumb. mase în urmă cu lucrările de în­ întreţinere a culturilor.
viitor în centrul preocupărilor lor mobilizarea ganizind mai bine controlul obştesc asupra pro­ muncesc de pretutindeni. O muncă însufleţită se desfăşoară
largă a celor cp muncesc din fabrici şi uzine, din tecţiei muncii şi a deservirii populaţiei, condu­ Asigurăm Comitetul Centrat al Partidului Co­ şi pe tarlalele cooperativei agrico­
mine şi de pe şantiere, din C A.S. şî S.M.T . pen­ cerea asigurărilor sociale, trimiterea oamenilor munist Român că Uniunea Generală a Sindica­ le de producţie din Alba Iulia.
tru îndeplinirea şi depăşirea planului dc dezvol­ muncii (a odihnă şi tratament balnear, urmărind telor din România, întreaga noastră clasă munci­ Pentru a grăbi prăşitul porumbului,
tare a economici naţionale, creşterea producţiei, îndeaproape respectarea legislaţiei muncii. toare. vor munci cu abnegaţie pentru înfăptuirea cooperatorii de aici folosesc la pră­
productivităţii muncii, reducerea preţului dc cost. Congresul nostru a afirmat, dc asemenea, ho- Istoricelor hotâriri ale Congresului al IX-lea al şit toate atelajele proprii. în ace­
îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, rea­ lârirca sindicatelor de a îmbunătăţi conţinutul şl partidului, indeplinindu-şi cu cinste misiunea ce laşi timp s-a început şi prăşitul
lizarea exemplară a sarcinilor dc export, obţine­ a lărgi continju sfera de cuprindere a activităţii le revine in 'iata societăţii noastre, pentru bi­ manual. In citeva zile această lu­
rea de economii şi beneficii peste plan. înfăptui­ lor cullural-educatixe dc masă, de a-şi spon a- nele şi fericirea întregului popor, pentru înflo­ crare s-a efectuat pe o suprafaţă
rea la termen a grandiosului program de investi­ portul ia ridicarea nivelului de conştiinţă socia­ rirea necontenită a scumpei noastre patrii. Repu­ mai mare de 20 hectare, eviden-
ţii — conştiente fiind că de toate acestea depind listă, dezvoltarea patriotismului şi internaţiona­ blica Socialistă România.
ţiindu-se brigada condusă de tova­
răşul Teodor Fâgădar.
Şi membrii cooperativelor agri­
cole din Galda dc Jos, Galtiu. Totoi
şl altele au obţinut rezultate de
tru Furdui. Mircea Georgescu, Dumitru Gheor- GHEORGHIU, vicepreşedinte, IOSIF ANDER­ seamă la întreţinerea culturilor
ghiu, Alexandru Grecu. Ion Istrate, Nicolae Mo- CO, IOAN COTOŢ, LARISA MUNTEANU. prâşitoare. Mobilizaţi de organiza­
Comitetul Executiv raru. Larisa Munteanu. Nicolae Oniga. Anghel GHEORGHE PETRESCU şi ION PREOTEASA, ţia de partid, la Galda de Jos. par­
Paraschlv, Gheorghe Petrescu, Ion Preoteasa. secretari. ticipă zilnic la lucru în cîmp cîte
Teodor Prunea, Mihail Roşianu. Teodora Ser- 200-300 cooperatori. Pînâ acum în
al Uniunii Generale 511 n. Anton Stoianovlci, Gheorghe Tuiu, Ion această unitate s-au prăşit manual,
printre rînduri, peste 200 hectare
Vilsan. Membrii supleanţi cultivate cu porumb. De asemenea,
a Sindicatelor prăşitul mecanic s-a executat pe o

După cum ne-a informat ingine­
Ion Alexandru, Iosîf Anderco. Vichentc Bă­ Secretariatul ai Comitetului Executiv suprafaţă de aproape 280 hectare.
lan, Victor Berea, Gheorghe Borş, Fîorea Chiţu, rul cooperativei agricole din Archia,
Decebal Colită, Tudor Constantin, loan Cotoţ. Pe­ Paraschiv Beneseu, loan Iliu Furo, Elena Nae, tovarăşul Ladislau Scghedi, şî în
tru Despot, Constantin Dinculescu, Constantin CONSTANTIN DRAGAN, preşedintele U- Ion Necşoiu, Oliviu Rusu, Gheorghe Stuparu, această unitate acţiunea de între­ La cooperativa agricolă din Şibot s-au prăsit aproape 100 hectare
Drâgan, Stana Drăgoi. Constantin Eftimic, Pe­ niunii Generale a Sindicatelor, DUMITRU Ion Tânăsoiu, Ana Ţuică. ţinere â plantelor prâşitoare se cu porumb. La executarea acestei lucrări o contribuţie însemnată şi-a
desfăşoară din pj.in. Pentru a grăbi adus-o mecanizatorul Maxim Bîja, pe care vi-1 prezentăm in fotografia
prăşitul sînt folosite si atelajele de fata lucrind Ia executarea primei praşile mecanice cu cultivatorul