Page 64 - Drumul_socialismului_1966_05

PAG IN * i ’ - A
D R U M U L S U L 1 A U S t U J t A J t A f 3 5 4 0
istm

Lucrare a Institutului de documentare
A T R I Z 11"
tehnică 9 1 DE V. EF

Plasma trăirilor sufleteşti ale Kli-
Scrisă şî reprezentată pentru pri­
Compensarea longitudinală ma oară in 1939, tragedia lui V. Ef- eu prilejul împăcării cu Thycste, fra­ temnestrei este alcătuită din incan­
tele său, oferise la ospăţ carnea fra­
descenţă şi răceală, clin dragoste ma­
timiu este ţesută din firele mitului ţilor lui Egistos. ternă şi gelozie, din respect simulat
Piesimţindu-şi moaitea, Kasandra
pe liniile de medie tensiune şi ale legendei. Pornind de la marii Isi pune capăt zilelor, iar Agomem- si ură feroce — clemente contradic­
tragici ai antichităţii, Eschilc, Sofo-
cle şi Eu lipide, pe ale căror trilogii non cade uc is de lovitura Klitcnmes- torii dar linzînd spre armonie. Bo­
autorul le cunoaşte şi le utilizează trei, în baie. gata gamă a dramaticelor trăiri u-
Volumul, recent ap.'i- o serie de avantaje teh- prelucrîndu-le în mod origina), dra­ Ajuns rege, Egistos ia măsuri ti­ mano sint redate nuanţat de inter­
rwt. tratează în prima nico-cconomice. In pri­ maturgul recompune atmosfera re ranice. interzice înmormîntarea cu­ preta Ana Colrîa.
parte principiile teoreti­ mul rînd, determină îm­ premergc epocii „ele aur" a civiliza­ venită lui Agamemnon. Cab inei dis­ Uuplul Menelaos (Mi:ven Piinişon-
ce ale metodei compen­ bunătăţirea tensiunii pe ţiei miceniene, evocă o lume semi- poziţia regală. Eleclra va fi alungată ră) — I'Icra (Vioriul Suc iu — Tifoi )
sării longitudinale cu liniile de medie tensiune barbară. dominata dc „fatum", de de la curte si obligata sa urmeze pe este cel mai supus acţiunii dc ,.do-
condensatoare statice pe de la valori relativ re­ destinul implacabil haraz.it muritori­ cel salvat. Isi pregăteşte. într-o aş­ zeroizarc". Viziunea modernă dez­
liniile de medie tensiu­ duse, la valori corespun­ lor de către zei. Unicul principiu teptare febrilă, răzbunarea, nutrind bracă aura mitologică cu care aceş­
ne, iar in partea a doua zătoare obţinerii unor etic si moral era vendeta, dominarea speranţa ajutorului fratelui sau O- tia erau înconjuraţi in antichitate
sc prezintă construcţia tensiuni pe barele de legii Thalionului ce presupunea reste. Acesta. întors din îndelunga­ (Elena — prototip al frumuseţii an­
şi exploatarea instalaţiei joasă tensiune ale postu­ ciuda răzbunare de sînge ca pe un tele peregrinări împreună ui Pilade, tice cline — era absolvită de vina
de compensare longitu­ rilor de transformare, in element justiţiar. se dec ide la răzbunare. adultemlui do «reci) şi-i plasea/a în
dinală cu condensatoare concordanţă cu normele V. Eftimiu s-a lăsat atras de mre­ Egistos, a cărui cruzime conlinnă posturi dc încornorat si adulteră In­
statice executată de in vigoare. jele mitologici nu cu intenţia evocă­ si după uciderea lui Agamemnon (a- terpreta Elena îngroaşă pe alocuri
I.R E. Crişana pe linia Domeniul dc aplicarea rii unei lumi de mult apuse, cî dim­ runcă asupra mormîntului neîngrijit tenta caricaturală a eroinei prea ac­
de 15 lcV Sîntea Mîră- metodei este cel a) reţe­ potrivă, pentru dramatismul existen­ potop de pietre) cade străpuns de centuat.
Gurahonţ lelor de transport şi dis­ ţelor eroilor, pentru zguduitoarele Oresle. li va urma regina sosita să Memorabilă este interpretarea E-
In lucrare se dau toate tribuţie de medie tensiu­ pasiuni şi sentimente cu valabilitate lectrei (Carmen llamearec). Actriţa
datele necesare execută­ ne sau chiar dc joasă etei’n-umană. renlîzeaza unul din cele mai dificile
rii unei asemenea insta­ tensiune, in vederea mă­ In centrul atenţiei dramaturgului i-oluri înlr-o manieră impresionantă.
laţii. Metoda este nouă ririi capacităţii de tran­ stă groaznba soartă a atrîzîlor. A- Marea zbuciumată a sufletului E-
la noi în ţară. Instalaţia sport şi reducerii pier­ suprn dinastiei atride planează norii In interpretarea le< trei şi-a găsit o dozare roman a-
dc compensare longitudi­ derilor de tensiune. destinului tragic. Este o familie bila. Scena înfruntării Elec tra-Kgis-
nală descrisă utilizează Metoda poate fi pre­ blestemată de nemuritorii Olimpulul. tos din actul 1 este antologic ă. O dîr-
In exclusivitate aparataj luată şi adaptată de toa­ minată de cumplite crime şl măce­ Teatrului de stat zenie inflexibila este redată ru pa­
românesc (condensatoare te întreprinderile regio­ luri. siune surd relinută, subteran sau iz­
trifazice CU-O, .18-15-3). nale de electricitate, de Sînt /.cec ani dc cînd fiii Iui AIitu, bucnind clocotitor.
cabine metalice extensi­ trusturile miniere şi alte Agamemnon — regele Argoliei si Me­ Ifigenia-Mariana Cercel osie o a-
bile practic la orice pu­ nelaos — regele Spartei, au pornit „Valea Jiului" pariţie serafică, copleşiţii de durere,
tere. dispune de o pro­ întreprinderi care ex­ în fruntea unei numerease oştiri îm­ aiveptînd resemnată destinul tragic.
tecţie sigură şi mal com­ ploatează linii de medie potriva Troei spre a răscumpăra ru­ In Oresle, Dumitru Dobrin evo­
La furnalul nr. 8 do la C,S. Hunedoara se execută din plin lucrările de finisare a plexă in curent continuu. tensiune sau posturi de şinea lui Menelaos, a cărui soţie — luează, de la resemnare melancolica
preincalzitoarclor dc aer. Foto . 1LF/\\.\ XEREK Metoda beneficiază de transformare. Elena — a fost răpită de Paris, fiul spre fermitate, căulînd certitudini.
regelui Priam. vadă pe Eleclra. Impulsionat de E-
E.xpedi|ia a fost victorioasă (Mene­ lectra. după re motivează crima. O- O vorc eu timbru plăcut, mişca­
laos redobîndindu-şi pe Elena, Aga- reste o înjunghie pe Klilemneslra, rea scenică nervoasă sînt puse în
ntemnon avîrd printre reabe si pe mama Iui şi a Elcclreî. căz.înd şi el serviciul conturării unui caracter li­
Kasandra, liira iui Priam). dar zeii urmărit de Elinii (furiile mitologice man puternic : Egistos (interpretat
HUNEDOARA, STRĂVECHE CETATE au pretins pentru aceasta jertfe. ce urmăresc pe cel cu mustrări de de Vistrian Roman).
conştiinţa, terori/îndu-1).
La nivelul interpretărilor amintite
Preotul Kalrhas găseşte acum pri­
lej de răzbunate. Unita sr fiică, C ri- Mulţimea (rimelor ce generează s-au situat Mihai Clila (Pilade). E-
scis. amăgită de afemeiatul Agnme- conflictul isi găsesc justificarea prin hsabeta Bel ba (Kasandra), Paulina
mnon, se sinuc isese. Kalrhas profe­ perspectiva din care dramaturgul isi ( odicann (Cbrysotcmis), Dumitru
A METALULUI ROMÂNESC (I) ţeşte că zeii voi da dezlegare vuitu­ vit diiitr-un anumit, unghi, fiecare ncs< n si Carmen Tautu — ultimii
urmăreşte eroul. Privind si fiind pl i­
Drăren (Plugarul), Gbeorghc lordă-
rilor şi vor permite întoarcerea spar­
personaj este absolvit dc vina de că­
tanilor în ţară in cazul în care Aga­
corului din tragedia greacă (de co­
memnon işî va sacrifica ce are mai tre spectator datorita inaltei tempe­ doi îndeplinind prin rol misiunea
Astăzi a devenit obiş­ tărllor cc stau la obîrşia tăţi siderurgic c în aces­ mătorii 10 ani ea scade folosite, o statistică 'li­ drag: fiica cea mai mare. Ifigenin. raturi la rare au loc trăirile sale su­ mentator al acţiunilor şi sfătuitor al
nuinţă ca ori de cîte ori combinatului dc azi. ta parte a ţarii a fost la aproape o ( intime din niară a vremii ne arată O durere crudă macină pe tatăl fleteşti. datorită substanţei lor pro­ protagoniştilor) dar angrenaţi direct
auzi pronunţîndu-sc cu- Istoria n-a stabilit determinai,! dc necesita­ rapacitatea furnalelor. că în 1945 gradul de u- însetat de glorie. .Agamemnon. O în­ fund umane. in acţiunea tragediei. Este unul clin
vîntul .Hunedoara" să-ţi încă date ierte cu pri­ tea asigurării cu metal Muncitorii sînl in cea tilizarr a furnalelor era fruntare teribilă cu Klitemnrslrn. so­ In viziunea regizoralii a lui Ion clementele originale introduse de
imaginezi furnale înal­ vire la primele apariţii a campaniei dc construi­ mai mare parte cont e- de circa 6 la sula, a cup­ ţia sa. se termină prin groa/nicul sa- Olt'anu (prin rare Teatrul de stat dramaturgul V. Eflimiu.
te, oţelării si laminoare ale extracţiei metalului re a căilor ferate, pre­ dinţî. iar cei rămaşi îşi toarelor Martin de 0.5 la crificiu. adus la cunoştinţa reginei „Valea .Jiului*' realizează una din cele Decorurile lui Aurel F'Io rea şi co­
moderne, fabrici de aglo­ pe meleagurile Hune­ cum şi în vederea apro­ primeau bruma de retri­ suta. iar a laminonrelor în întreaga sa nuditate, in ciuda în­ mai fructuoase colaborări), piesa lui stumele arh. Andrei Ivăneanu evocă
merare a minereurilor, doarei. Citeva urme de vizionării industriei de buţie abia o dată la cî- de 12 la suta. l)e a» cea. cercărilor de mistificare voite de A- Vi< tor Hltimiu cunoaşte o transpu­ un cadru plin de grandoare şi mă­
baterii de cocsificare a cuptoare primitive, des­ maşini si armament, a- teva luni Ia Conferinţa Naţională gamemnon. nere scenica modernă. „Dc/.eroizatc", reţie. al „epocii de aur".
cărbunelui, uzine eocso- coperite în satele înşira­ bia în faşa, rn materie a IVC.H din octombrie .Sentimentul matern, dublat de o personajele tragediei se susţin nu Dificultăţile piesei nu fost înfrînte
chimice... pe scurt, tot te pe marginea Cernei primă indigenă. Proprie­ Primele încercări pen­ 194'* s-a subliniat in mod înfiorătoare gelozie, xint. mobilunle prin aura lor legendara ci prin pa­ dc rolei tivul teatral, abundenţa ele­
ceea ce ai citit, văzut, Şi pe v.iile nuiilor din tarul noii uzine era în­ tru producerea otelului, deosebit că una din sar­ «rimei, alo răzbunării pe rare regina tetismul sentimentelor, zbuciumul mentelor tragice, „rolurile covîrsj-
sau auzit despre marele împrejurimi, înfundate săşi stalul, care. spre eu ajutorul unei instala­ cinile primordiale in Klitcmnestrn o pune la cale împo­ trăirilor, umanismul suferinţelor. loare" (greutăţile despre care vorbea
combinat siderurgic care în masivul Poiana Rus­ deosebire (Ic celelalte ţii experimentale, au e- domeniul industriei este triva soţului şi a roabei sal<> — Ka- Gesturi, mişcări, inflexiuni vocale, şi autorul) au fost soluţionate înlr-o
i-a adun denumirea de ca. precum si ruinele Ur i ale Europei, a păşit şual. Aşa incit, ele nu a« cea de a pune in va­ sandra Principalul aliat este Egistos. toate urmăresc redarea caracterului
.inima de oţel a patriei". unui foarte vechi Jur- pe (Inimii) industrializă­ fost abandonate pentru loare potenţialul meta­ fiul lui Th.vrslc si varul lui Aga­ lui Agamemnon (interpretat de Tu- manieră modernă, piesa înscriindu-se
Şi, uneori, văzînd fntr-un nai" din satul Govăsdia. rii capitaliste muit mai mai mulţi ani. Pentru lurgie existent, prin rc- memnon. regentul rămas la tronul dor Branea) urmărit în ipostaza de ( a o reuşită a ac tualei stagiuni.
jurnal de film. sau în ne dovedesc că primele tîr/.iu. îiuepul au fost construi­ a< ti viza rea celor cinci Micenei în timpul t clor z.eic ani de rege, setos dc glorie si mărire, şi în
ziar, fotografia unuia începuturi ale unei ase­ Primul furnal a fost te dona cuploare Sie­ furnale (le la Hunedoara luptă, hotărît la rindu-i să răzbune tea de tată. frămîntnt de drame fa­ I'rof. MUNTl-ANU IKON IM
dintre cele mai noi o- menea ocupaţii îşi an o- construit la un nivel teh- mens .Martin de cile 12 — cel mai puternic cen­ veelirn crimă a lui Agamemnon,care miliale. Petroşani
cu
tone, ce funcţionau
biectîvc industriale puse riginea undeva, departe, nii scăzut Operaţiunii*' tru metalurgii- al ţării
aici in funcţiune, se în- in milenii. Ea a a pa rut de încărcare si descărca­ caz de cazogrn şi două — care, folosite din plin,
con verti/oare Bosse m°r.
tîmplâ să faci analogie şi s-a dezvoltat pe ba/.a re cereau uit volum mare ar fi putut face faţă tu­
cu ceea ce ai citit sau zăcămintelor de minereu de muncă fizică, grea şi (arc în 1 P0*i. din lipsă turor cerinţelor interne,
văzut cu cîte va luni în de fier de pe aţele istovitoare Acestuia, i-a de comenzi îşi încetează Asjgurtnd buna dezvol­
urmă şi să te minunezi locuri, pareurgind toate urmat un altul asemănă­ Activitatea. In vederea tare a celorlalte indus­
extinderii activităţii uzi­
de proporţiile ee le-a etapele, înrepind cu cup­ tor. pus in fim ţiine !a nelor an mai fost con­ trii. In raportul politii
luat într-o perioadă atit torul primitiv pentru IM mai 1885 dup.» tare. al Comitetului Central
de scurtă. Dai- timpul şi producerea lupelor, - irr- în iulie 1830. august 1805 struite un atelier de re­ prezentat la conferinţă,
preocupările nu-ţi per­ cînd la cuptorul ni cuva si respectiv iulie 1302. au parat vagoane C.F.R. si. sc arăta; „Odată cu re­
mit să te Iaşi prea mult alimentat cu aer suflat îm eput sa preclucă pe in 1927. o turnătorie de punerea în funcţiune a
furat de gînduri. Căci. de foaie, acţionat mai iu­ rind alte trei furuate, ia tuburi. Abia în perioa­ LM1Ml., ridicarea produc­
oriunde te-ai opri şi-ai tii manual, apoi ni aju­ a elasi nivel de tehnici­ da ce-a urmat crizei ge­ ţiei de cărbuni din Va­
privi în jur, poţi vedea torul apei, furnale joase, tate. Vngoneţii eu miim- nerale a capitalismului, lea Jiului şi folosirea tu­
dantelării de schele şi cuptoare cu vatră des­ reu erau împinşi spre gi- începind din 19.13 an turor posibilităţilor lz-
confecţii metalice, ziduri chisă pentru alinarea lul furnalului cu braţele fost construite turnăto­ \orile din coordonarea
si turnuri ce cuceresc fontei ş.a.in.dx piuă !n de către aşa-zişi „ghif- ria, atelierul mecanic, un efortului industrial din
înălţimi, simţi zumzetul marile agregate siderur­ lai'i" a căror denumire a atelier de construcţii me­ aceste două centre, vor
imensului şantier de con­ gice. ranias ca o amintire talurgice şi. in 1941. o- putea II grupate in u-
strucţie care a cuprins în­ In oraşul Hunedoara tristă, viu intipâril'i in ţelăria Siemens Martin ceastă regiune toate in­
treaga ţară. Şi totul ţi de astăzi, construcţia mintea siderurgişlilor de veche cu patru cuptoare dustriile necesare unei
se pare firesc; îţi spui primului furnal a înce­ azi. de cîte 25 tone. prenim valorificări cit mai pro­
că „aşa trebuie să fie". put în anul 1882 l.a 12 Paralel cu construcţia şi laminorul de 800 ductive a cărbunelui şi
Rareori se inlimplă să iulie 188-4 el a produs furnalelor au fost con­ mm. minereurilor: fabricile
ni curiozitatea de a pă­ prima tonă (le fonta. \- struite si amenajate o Succint, ac esta este ta­ de cocs metalurgic, la-
trunde în negura vremii ceastA dată a marcat hală de tui nare. o turnă­ bloul constitutiv al l ’zi­ mi noarcle necesare fa­
şi a căuta să înlănţuieşti trecerea de In o produc­ torie de piese din fontă nc! o r de fier (lin Hune­ bric firii oţelurilor, indus­
sumedenia de fapte rare. ţie rudimentară şi îna­ si un atelier de întreţi­ doara la data eliberării triile chimice anexe pen­
laolaltă, ar putea con­ poiata la o producţie in­ nere. In anul J914 a lost României de sub jugul tru prelucrarea dori late­
stitui un scurt istoric a tensă. cu mijloace teh­ construită o termocentra­ fascist: o secţie (le fur­ lor cărbunelui otc" In
tot ceea ce ţi se oferă nice înaintate. In arelaşi lă electrica de 1 700 kilo­ nale înalte, turnatorie. felul acesta, partidul co­
ochiului. De altfel, des­ timp insă. ea a însemnat waţi. uit atelier mecanic, un muniştilor a stabilit cu
pre Hunedoara, numai si primul pas spic con­ Producţia de fontă a atelier dc construcţii me­ claritate şi holănre des­
Cerna, cnre-şi poartă a- centrarea industriei si­ atins apogeul in anii talurgice, o oţetărie Sie­ tinele străvechii cetăţi a
pele de veacuri pe me­ derurgice din localităţile 1013-1914 cînd uzina lu- mens Martin şi un la­
leagurile masivului Poia­ din jur. de unde se ex­ ( ra intens pentru furni­ minor de BOn mm. — metalului, devenită as-
na Ruscă. ar putea alcă­ trăgea de Opt minereul, zarea metalului necesar toate construite la un ni­ laz.i pe drept cuvînt ini­
tui o cronică a tuturor în Hunedoara. pregătirii primului răz­ vel tehnic scăzut. Cit ma de oţel a patriei
evenimentelor şl frămîn- Construcţia unei uni­ boi imperialist. In ur­ despre felul în care erau OH. COMŞUŢA Clipe de destindere pe malul Mureşului.
A. a lost construit noul lo ra l al liceului,

epope ia lieeii Il\ RITMUL dăruiesc cu pasiune nolrilci satcini de 0 noitâ unitate de
unde aproape 30 de cadre didactice sc
$ Ieri la Moscova a fost con­ pret/âtire a celor -100 de elevi. Dat o* difuzare a cârtii
tită condiţiilor a r a t e , s/>rc centrele
tinuată cea de a 16-a partidă a MARILOR PREFACERI universitare ale tării \ or porni fol
In această perioada. în scoli se eh. Proiesorii si diriguiţii dau nuli­
meciului pentru titlu! mondial (leslasoara o munca febrilă. Colecti­ tăţii elevilor privind folosirea cit mai mai mut(i tineri, absolvenţi ai liceu­ In scopul deservirii mai opera­
de şah dintre Spasski şi Petro- vele de condut ere. organizaţiile de utibi a timpului liber, organizarea B<uioliilc tulim in ikn dc Iu C c tlc j nile tle t/os/xnlai ire si intrumusefarc. lui. Iii ai minei Hot din Cei tej. tive a cititorilor cu lucrările din
ţoale domeniile de activitate edi­
sian, Întreruptă miercuri la mu- partid, ale l TU., profesorii, (lirigîn- studiului individual. Li urmăresc mai au lost um nsculc şi cxploutalc din scJnmhind dc la o j \ /u alta tuta sa­ Deşi clon cute şi clare, t ihcle nu tate la noi in ţară, Centrul de li­
lii. elevii — toate foiţele sint con­ îndeaproape lei tura particulară n c- rejişesc lotuşi să redea \ iafa cc p u l-
tareA a 41-a Partida a fost dată t ec hi I intimi i. Aceasta \c Idrca insă tului M inoind <o priteperc utilajele brării si difuzare a cărţii Deva a
centrate in aceeaşi direi ţie: ini Iteie- levilor. lontrolind periodic lisele de tit metode im in iih e. oamenii fiind sra/ă acum In Cei le j. Creşterea con­
remiză la mutarea a 49-a. Scorul rca cu cele mai bune rc/ullale a a- la biblioteca şcolii si biblioteca raio­ n c \o i(i sa h u i c / e in emul iţii qrelc, .\i maşinile mntltune, mine iii din C a ­ deschis o noua unitate de distri­
este de 8,5-7,5 puncte în favoa­ tiului şcolar nal.!, inlieţinind o legătură mai strîn- am eninlali la lot pasul dc accidente. le/ simt tot mai mult ne\ oni dc a şi tinuă a nivelnltti dc trai, lu x u ria îm ­ buire a cărţii la locul dc muncă si
domiciliu.
rea lui Petrosian. Un popas la Liceul din llaloi: ne so (ii părinţii elevilor. Despre toate acestea işî mai amintesc tmhoquU cunoşlinfclr profesionale Şi p lin im năzuinţelor şi-au />us ampren­
edilii .i asupra ai livitaţiloi ce se (les­ Pentru întărirea disciplinei si n- (islâ/i doar te j mai \ irsmici. lot o ilo ri ta /x' fizionomia liecărui cefăfccm, ti- Cititorii caic doresc să primească
lasoara au i pe toate fronturile. ricnlarea pi'olesionala a elevilor. în ui salului, caic au lot ral in suhlctan. dc culltnâ r/enerală. Cerinţelor lat le nnt sau \ irslnie Hi ştiu că acum mun- la domiciliu volumul preferat este
— In primul rînd — ne spune dî- ultimul trimestru şcolar au avut loc Acum, la Uxploulaica minierii dm răspund rele 5000 dc \ o lume ale />/- < esc ireiilitt liin ctr lor. al Itdnror, că suficient să menţioneze pe o carte
poştală titlul lucrării
şi adresa
consfătuiri pe şcoala cu (lii iginţn. ui
rci'torul scolii, tov. Barlm Leonlin —
cinema/ot/raltd,
conntnale.
hlinlecli
S P O R T urmărim parcurgerea integrala a părinţii elevilor si toate cadrele di­ Certei, noul a pal nins fyestv tal. In prot/ramclc cuitural-arlis!ice prezenta­ ziuti de miine va li mai plină dccit uitcIc să fie expediată. Valoarea
subteran a fost introdus t u ie n l n l e-
cărţii se achita la primirea cole­
U.T.C.
dactice. In organizaţiile
pe
materiei, recapilnh.rilr finale si. mai
era (te a/i. ca
drum ul
impetuos
îndeaproape, situaţia notelor din ca­ clase, in comitetul U.T.U. si în plena­ Iccfric| iar stafia de compresiune a- te dc cei aprtutpc 100 artişti amatori, pe rat e mert/e astăzi tara c drumul tului Se pot face şi înscrieri «nti-
taloage Acordam o atenţie sporită re au lost dezbătute aspecte privind sitjurâ co aer toate laconic de mun­ conlvi infele orr/ani'/ate, tcle 350 apa­ cipatc la lucrări în curs dc editare.
conţinutului Io* ţii lor şi folosirii ce­ inlărirea disciplinei, rezultatele la că: pe ţ/alcvia principala transpoi toi rate tle iudir> .şi 57 de le la i/.uaic. Irric irii şi bunăstării inturur. Noua unitate îşi are sediul în
© Ieri la Timişoara s-au în- lor mai eficiente metode în predare: învăţătura. Săptaminal. în şedinţele SC IttCC (ti locomotive. Diesel, int pe. Oentru fttiara (/cuan tic din Certe/ M. HU(.I\E.SCU Deva. strada Dr. Petru Groza nr. 12.
oua din (faleriilc secondate t u loco­
tîinit într-un meci internaţional căutam sa asigurăm o frecvenţă de organizaţiilor l .T*. se analizea/a si­ motive co acumulatori. Polemice \ cn-
100 la sulă a elevilor la t ursiii i si să tuaţia notelor şi se pi ei onizeaza mă­
amical dc fotbal echipele de ti­ tilaloatc pen tm acra/, Irolii eleclmc.
întărim continuu disciplina. suri pentru cei caic dovedesc delă­
neret ale Romanici şi Austriei. Desigur, cele de mai sus sint doar sare, lipsa de interes $i pneumatice, maşini de in că n al la
Cu toate că au dominat mai mult citeva din pi'oblemele pe (are con­ Atit în şedinţele dc birou, cil si Un ţările dc înaintare, sini ( /fix o din
lactorii care au contribuit Iu schimbă­
fotbaliştii romani n-au putut du» crea Liceului din Haţeg le urmă­ in uncie ndunari generale ale orga­ tori radicala a muncii din adinenri. Se sizari cu adre S G
reşte în prezent Annli/ind insa ac­ nizaţiei de baza. comuniştii au pus
concretiza ocaziile avute Oaspe­ Masurile luate pentru crearea unor
ţiunile ce se iniviaza. se desprinde o la ordinea de zi a dezbaterilor prin-
ţii juciiTd eficace pe contraatac multitudine de măsuri pe (arc ion- i ipala saninâ a şcolii: încheierea cu condi(ii oplnnc de lut tu sc impietase ® OFICIULUI RAIONAL Se /toate ea abonaţii să nu in­ gospodar sc face mai puţin sim­
au repurtat victoria cu scorul duierea liceului. organizaţia de snrccx a anului şcolar. Inlr-una din st tins cu t/tija fufă de \ iafa şi să na­ P.T.T.R. HAŢEG tre în posesia publicaţiilor cc Ic ţită. Căminul cultural e deschis
partid si organizaţia l'T C . le-au adunările generale, dc pildă, a fo<l utica oameni/tu. Xtunai pentru con­ revin
de 2-1 (1-1). ,.Ati( cu cit şt familia mea numai sîmbâta şi duminica, la
hiat în comun pentru ca anul şcolar dezbătută tema: „Preocuparea mem­ strucţiile de locuinţe ale mtinci lat iloi. STOICLTA EMIL cooperativă, deşi există instalaţie
să fie încheiat cu rezultate i it mai brilor dc partid pentru pregătirea an lost < hol/iiHi in ultimii ani pes/e dorim să ascultăm emisiunile Riul AII), raionul Haţeg electrică, c mai mult întuneric,
® Numeroşi spectatori au ur­ bune. elevilor iu vederea examenelor de 3 milioane de lei. itu pentru asit/u- frumoase transmise dc posturile
Acum. de pilda, re efectuează, prin maturitate" iar în alia ..Măsurile Kirea NT.S. au fost almate in anul ® CĂTRE C.L.D.C. DEVA iar citul sînt zile ploioase nu
mărit joi după-amiază în sala noastre dc radio. Dc aceea am
mijlocirea diriginţîlor, tiu control mai luate |x*it11■ 11 pregătirea elevilor (la­ UHU', /tesle 1.225.000 lei. te poţi încumeta să ieşi pe stra­
Pavilionului Expoziţiei Econo­ sistematic al elevilor care călătoresc şei a VII l-n in vederea examenelor [film ul marilor pi r / at ei i a dcpdşif solicitat oliciului poştal din lo­ „Există mulţi cetăţeni care dă. Vrem ca şi Oarda dc Sus să
mici Naţionale, al doilea meci iu tronurile sau autobuzele. Pentru dc absolvire si admitere". In unele insă de moli mina. (.ertc/jH dc a /i $i calitate un abonament la PRO­ doresc să colecţioneze poze ale (ic un sal frumos şi bine gos­
dintre echipele masculine de vo­ oi. conducerea scolii a pus la dispo­ adunări generale, profesorii comu­ to n u lu i ii săi ao lost cu/trinşi de fe­ GRAMUL DE RADIO $/ TELE­ artiştilor de cinema români şi podărit'",
ziţie săli de lectură spre a fi folosite nişti. diriginţi ai claselor a Vlll-a şi bra marilor m himbnn in toate dom e­ VIZIUNE. Ni s a răspuns că nu străini. Dc cele mai multe ori.
lei Rapid si Dinarno Bucureşti I1AKBU P. IO AN
pînă la plecarea acestor elevi acasă. a Xl-a. au prezentat informări cu niile. Noi/c crmstuit f ii moderne; h- putem li abona(i la această pu­ însă. la librăria din oraşul nos­
din cadrul finalei „Cupei cam­ Pentru elevii claselor a VII l-a si privire la preocuparea lor pentru ri­ t cul, şcoulu t/eneralâ dc 8 ani, cam- blicaţie dccit dacă ne abonăm tru asemenea poze nu sc gă­ Oarda de Sus, raionul Alba
pionilor europeni'*. I.a capătul a Xl-a se continuă, conform grafice­ dicarea nivelului la învăţătură al e- /desul comercial şi căminul cultural şi la o altă revistă. sesc
unui joc spectaculos, care a ne­ lor stabilite, consultaţiile la obiec­ Icvilor cu 300 dc loc tir i la care se execută ® SFATULUI POPULAR
tele pentru care se dau examenele ★ N-am prea înţeles rostul a- CONSTANTIN BĂBUŢA
cesitat 5 seturi, voleibaliştii di- de absolvire si maturitate. De ase­ lucrările de finisaj, au schimlxtl Inlti- ccstui abonament suplimentar, Petrila AL RAIONULUI ILIA
namovişli au repurtat victoria ni menea. s-au pus la dispoziţia viito­ Am redat mai sus doar < îleva din fişareu safului. Această bătălie a con* dar din dorinţa dc a avea PRO­ © SFATULUI POPULAR
scorul de .1-2 (15-9, 10-15. 10-15, ri lor absolvenţi săli speciale pentru masurile luate la Liceul din Haţeg strncliilor soc.ittl-cuHuralc a antrenai GRAMUL DE RADIO am achi­ „Localul staţiei dc radiolicarc
meditaţii, dormitoare separate, rrc- in vederea ridicării permanente a şi mri.sri celâlcnilor, pc străzile satu­ AL RAIONULUI din Certej. comasat cu centrala
15-9. 15-8). Cîştigînd şi primul procesului instructiv-edueativ si în­ tat şi costul abonamentului la
indn-lo astfel cele mai bune condiţii lui ridic Ind use mereu noi loctiinfe, telefonică, este frecventat dese
meci (3-1). disputat săptămîna de odihnă şi studiu. cheierea cu succes a anului şcolar. revistă. Dar nici aşa nu am re­ ALBA
trecută, echipa Dinarno a intrat Conducerea şcolii a sporit în ulti­ Merită să fie subliniat în încheierea moderne sl spafîoasc, al căror număr uşit să primim programul mult „In timp ce multe sate din ra­ ori dc persoane străine. Din a-
acestor rinduri interesul colectiv, pa­
ccastă cauză, operatoarea
nu
în posesia trofeului. mul timp numărul asistentelor la siunea cu care se munceşte în liceu a ajuns acum la 370. aşteptat. Ni se spune dc multe ionul nostru sînt frumoase,
ore şi în mod special la clasele a Succesele colectivului de la exploa­ ori că vin prea puţine programe răspunde prompt cerinţelor pu­
(Agcrpres) VII I-a şi a Xl-a: urmăreşte zilnic pentru obţinerea unor rezultate cit tarea minieră sc împletesc sirius cu aspectuoase, cu cămin cultural blicului".
planurile dc lecţii şî cele de recapi­ mai bune la capătul unui an de în­ şi primim în locul lor... alte re­ şi magazine curate, la noi. la M, POPA
tulare, felul cum se face notarea e- văţătură. cele ale tuturor locuitorilor dlrt sal, viste sau ziare. Oarda de Sus. mina bunului Gertej. raionul lila
1 ______________ Icvilor, ce teme se dau pentru acasă I. CIOBOTA care participă cu entuziasm la acţiu­