Page 65 - Drumul_socialismului_1966_05

A
P CIUA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3540 ‘ unu?!n n « e B7» HWBIJMUWCWBB

C E T R E B U ÎNTREPRINDEREA r e g io n a l a d e e l e c t r ic it a t e

HUNEDOARA— DEVA

zare vor conduce la îmbunătăţirea
V A L O R I F I C A T E activităţii in întreprinderile dc in­ A N U N Ţ A :
dustrie locală, la mai buna aprovi­
In ziua de 14 iunie 1966, In sediul întreprinderii regionale de
zionare a oamenilor cu produse de
larg consum. electricitate Hunedoara-Deva, strada Georgc Enescu nr. 39, va avea
Mulţi dintre vorbitori nu arătat că Ioc examenul dc autorizare peniru electricieni instalatori.
Analiza caro a fost făcuta în re- partid mi au intervenit cn destulă
şenească planul de lucrări la ptstari Serviciile cooperaţiei meşteşugăreşti’
conta şedinţă a Comitetului execu­ hotărire pentru curmarea lor. deşi în sectorul ele gospodărire oră­ Sc pot prezenta Ia examen ingineri şl tehnicieni in speciali­
tiv al Sfatului popular regional a a- Cu deosebită lărie trebuie acţionat tate, precum şl electricieni absolvenţi aî unei şcoli profesionale dc
vut în principal ca scop îmbunătăţi­ în direcţia combaterii tendinţei unor in construcţii a fost realizat si de­ specialitate, cu vechime clc cel pul ir» 2 ani în meseria dc electrician, d
rea activităţii de viitor în întreprin­ întreprinderi de industrie locala de păşit. aceasta nu oglindeşte fidel, în­ In viaţa sa dc toate zilele, omul oamenii intimii clin regiunea Mune-
derile de industrie locală şi l.G.O. a realiza produse caro nu au asigu­ treaga activitate a J.G O. caic nu a mum ii simte nevoia unor servic ii doara să beneficieze de servic ii Se aduce Ia cunoştinţă că orice lucrări dc instalaţii electrice U
Materialul prezentat şi mai ales dis­ rată desfacerea pe piaţă, iar produc­ reuşit sa satisfacă in întregime ţoale? care sa-i satisfacă o cerinţă sau alta. prompte, operative, calificate. interioare noi, precum şl reparaţii, nu pot fi executate docil de ;
cuţiile purtate, au reuşit să reliefeze ţia realizată să fie livrată şi încasată cererile populaţiei l.n sfirşilul lunii Natura acestora e foarte diversă, in — Dată fiind importanţa reţelei electricieni autorizaţi. SE IMPUNE DECI CA TOATE INTRE- ;
rezervele însemnate de care dispun, în cursul lunii respective, ca astfel aprilie mai existau încă nesolnţio- cercul lor inlrind o seric întreaga cooperaţiei meşteşugăreşti, ee dezvol­
privind ridicarea pe o treaptă supe­ nalc un număr de peste 2.000 cereri ele servicii mai mari sau mai mărun­ tare va cunoaşte ea in viilor 7 PRINDERILE, INSTITUŢIILE, GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE
pentru întreţineri de imobile si pres­
rioară a întregii activităţi desfăşu­ tări in construcţii clin care. mai mult te. Vrei să-1i faci un costum frumos, — Avind la baza activităţii sale STAT, UNITĂŢILE COMERCIALE ETC., SA AIBE ELECTRICIENI
rate In aceste întreprinderi. Aprecie­ dc jumătate in Valea Jiului. între­ o pei cehe clc pantofi, o cămaşă, un Directivele Congresului al IX-lca al AUTORIZAŢI PENTRU EXECUTAREA ŞI REPARAREA INSTA­
rea generală a fost că în primul tri­ prinderile dc gospodărire orăşenească palton, le duci la cooperativa meş­ P.C.R., conducerea Uniunii regiona­ LAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE, FORŢA Şl LUMINA.
mestru al anului în curs s-au obţi­ teşugărească. Vrei sa-ţi repari apara­ le a cooperaţiei meşteşugăreşti s-n
nut unele rezultate satisfăcătoare în însemnări pe marginea obişnuiesc să atace simultan un mare tul de radio, televizorul, frigide­ preocupat si se preocupă dc dezvol­ înscrierile pentru examen sc fac (a sediul întreprinderii regio* |
indeplinii'ca principalilor indicatori număr dc obiective ceea ce determi­ rul, maşina dc cusut. motocicleta, tarea şi lărgirea continuă a reţelei nalc dc electricitate pină în ziua examenului, pc baza următoare­
nă dispersarea forţelor de muncă ale
ai planului de producţie. Realizările unei şedinţe de Comitet întreprinderilor. Un exemplu grăitor turismul, te adresezi cu încredere cooperaţiei meşteşugăreşti. De cui'înd lor acte :
puteau ti întregite dacă în întreprin­ în această privinţă il constituie fap­ celor de la cooperaţia meşteşugăreas­ a fost dat în folosinţă la Brad un
derile de industrie locală şi ele gos­ tul <ă la sfirşilul primului trimestru ca. Pentru a cunoaşte mai bine modern complex dc deservire în care — COPIE DUPĂ DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN;
podărire comunală se acorda o aten­ executiv al Sfatului existau un număr dc 800 dc locuri pivouupările pc care le au coopera­ funcţionează unităţi de croitorie pen­ — PENTRU MUNCITORI, COPIE DUPĂ DIPLOMA DE AB
ţie mai mare organizării muncii, îm­ dc muncă. tivele meşteşugă­ tru bărbaţi şi fe­
bunătăţirii disciplinei, asigurării unei popular regional reşti din regiunea mei, încălţăminte- SOLVIRE A ŞCOLII PROFESIONALE ŞI ADEVERINŢA CA A
asistenţe tehnice competente, aprovi­ Din cauza unui insuficient control noastră in direcţia comandă. frizerie, LUCRAT 2 ANI ÎN MESERIA DE ELECTRICIAN.
zionării corespunzătoare a locurilor şi supraveghere tehnică a formaţiilor satisfacerii nevoi­ coafură, foto, ra­
de muncă* studiului cerinţelor popu­ de lucru se constată încă o slabă dis­ lor oamenilor mun­ dio - televiziune,
laţiei. Din aceasta cauză, majorita­ ciplină a muncii, utilizarea incomple­ cii, ne-am adresat ceasornicărie ctc.
tea întreprinderilor do industrie lo­ su sc realizeze principalul indicator ta a timpului de lucru, tergiversarea tovarăşului Traian i\loisc, vicepre­ S-a îmbunătăţit nivelul de deservire
cală nu si-au îndeplinit planul la al producţiei marfă vinciul.c şi înca­ executării lucrărilor. Aşa dc exem­ şedinte al U.1LC.M. a populaţiei si în alte localităţi ca:
unele sortimente cum sîntr mobila, sată. plu, sînt intîr/icrilc la ridicarea gu­ — Toţi oamenii muncii beneficia­ Gheiar, Călan — oraş nou. Multe din
cărămizi, calcar siderurgic şî pentru noaielor şi a rezidurilor, în- ză dc serviciile cooperaţiei meşteşu­ unităţile existente au fost reamena-
var, piatră comasată, beutonită cir. l’ai tic ipanţii la discuţii au cerut tîrzicrea ne justific ată a unor găreşti şi deci sint conştienţi de im- iate, căpăllml un aspec t plăcut, ci­
O situai ie nec orcspunzătoarc o pre­ secţiunii ele industrie locală să ana­ reparaţii executate de l.G.O. O altă portanţn acesteia, dc locul pe carc-l vilizat. Au fost cheltuite în această
zintă piuă în prezent în industria lizeze in viitor mai incleaproapc fe­ problem.i o constituie curăţarea stră­ ocupă în viaţa dc (oale zilele. Vă ru­ direcţie fonduri în valoare clc circa
locală nerealizniva preţului ele cost lul in c ai o se folosesc resursele lo­ zilor. Alil la Deva, Hunedoara c it şi la găm să ne relataţi ce atenţie acorda 200 000 lei. Pină la 10 aprilie a.c., au
si a beneficiilor planificate la caro cale. precum si dezvoltarea prestări­ Petroşani străzile lăturalnic e sînt dale Comitelui executiv al U.R.C.M.. con­ fost înfiinţate 15 clc secţii noi, trei
au concurat aprovizionările directe, lor de servicii călie |>opulaţic. fu a- uitării, nu sc mătură săptămini în ducerile cooperativelor meşteşugă­ puncte de deservire şi două centre
cu materiale care nu s-au primit con­ c ost an doar 28 5 la sută din produc ­ şir iar altele de loc. Sint probleme reşti. serviciilor pe care unităţile le de primire. Printre secţiile nou în­
form planului, creşterea cheltuielilor ţia întreprinderilor de industrie lo­ care, prinlr-o mai bună organizare a prestează populaţiei ? fiinţate amintesc pe cea de cojocă-
< ii procurarea acestora cU şi eu ma­ cala a fost realizată din ivsiu se lo­ muncii şi respectarea planificării pot — întreaga noastră activitate o a- ric din Cugir, cele ele tricotaje de In
nipularea materiilor prime şi a pro­ cale iar prestările de servicii către fi rezolvate. Pentru aceasta va tre­ xăjri ţ>c buna deservire a cetăţenilor. ( ălan, Orăştic, Sebeş, ele radio şi te­
duselor finite, utilizarea incompletă populaţie ating abia 2.2 la suta clin In inlilnirile, şedinţele de lucru Ia leviziune de la Călan şi Ilîa.
a c apacităţilor de produc ţie şi a tim­ totalul producţiei realizate in pri­ bui însă c a fiec are Inti>epi iudeii de nivel de regiune, în şedinţe de co­ Oamenii muncii din regiunea noas­
pului de lucru, depăşirea consumuri­ mul trimestru al acestui an. gospodărire orăşenească să-şi pună mitet executiv, sc pune accentul în­ tră se vor bucura şi în continuare
lor specifice de materiale. Sînt lip­ Kliminarea in cel mai scurt timp n in valoare posibilităţile dc care dis­ totdeauna pe îmbunătăţirea continuă dc o deservire tot mai bună prin da­
suri care au condus la nercalizarea acestor neajunsuri cit si naşterea pune în asa fel ca măsurile stabi­ a deservirii populaţiei in toate uni­ rea în folosinţă în cursul ac estui an
îa-cslor indicatori şi despre caic s-n preocupării pentru îmbunătăţirea or­ lite in şedinţa Comitetului executiv tăţile. In deplasările pe care apara­ a unor noi şi moderne complexe de
arătat în referat că ele nu sînt străi­ ganizării procesului de producţie, tul tehnic al U.lt.C.M le face pe te­ deservire la Alba Iulia. Orăştic, Anî-
mecanizata operaţiunilor grele şi al Sfatului popular regional, să fie ren caută permanent să îndrume, să noasa, llia, Geoagiu-Uăi.
ne tovarăşilor clin conducerile între­
< u volum marc de muncă, folosirea aplicate întocmai in practică. controleze si să supravegheze ac tivi­ — Omul muncii vine cu încredere
prinderilor de industrie locală. Dar mai efic ienlă a fondurilor de investi­ tatea conducerilor coopcralivelor si la complex, cooperativă, unitate, pen­
nici acestea si nici organizaţiile de ţii, şi a creditelor dc mică mecani­ S. CF.KIIU a unităţilor de producţie, astfel ca tru a ti servil înlr-o problema sau
alta. Cum este el (ratat, primit şi
servil ?
— Marea majoritate a membrilor
cooperatori care execută serviciile
solicitate dc către clienţi sînt con­
ştienţi de faptul că trebuie să aibă
APUCAREA DIFERENŢIATA A ÎNGRĂŞĂMINTELOR o comportare tovărăşească, să se a-
p/'opie ele ci. sa-i înţeleagă, să Ic
explice, să le satisfacă exigenţa, do­
tatea plantelor să valorifice mai bine rinţa. cit mai operativ. Lucrul exe­
LA CULTURA PORUMBULUI prin sistemul radicular aceste îngră­ cutat să fie de calitate sj de bun
şăminte şî astfel sa se obţină pro­
gust In general. în unităţile noastre
ducţii mai mari.
I’entru a vedea in ce măsură in­ găsiţi, la lucratori, multa promptitu­
dine, atenţie, înţelegere şi solicitu­
F'olosirea pe scară tot mai largă n La 200 kg azotat clc amoniu şi 200 piuate in anii precedenţi si de apro­ fluenţează producţia dc boabe azota­ dine Aş vrea să mă opresc însă ceva
îngrăşămintelor — una din căile kg supei fosfat la hectar, aplic ate îm­ vizionarea iii apa a solului, pentru tul aplicat in timpul vegetaţiei, s-a mai pe larg la unele deficienţe caic
principale de intensificare a produc­ preuna, s-a obţinut o producţie mai a efectua o Irrliliz.nrr diferenţiata. organizat o experienţă în cadrul că­ sc manifestă in activitatea noastră.
ţiei agricole — necesită o funda­ mare cu 12 la sula comparativ cu In fum ţie de ac este c riterii. < it şi reia **| s-a administrat în diferite Primim inc a o serie clc rec lamaţii şi
mentare ştiintîflco-economică a apli­ parcela neingiasala, ceea ce repre­ do rezultatele* obţinute in câmpurile perioade dc* vegetaţie Rezultate bune sesizări clc la oamenii munc ii Ia a-
cării lor, in scopul dc a se obţine ma­ zintă im spor de producţie dc 1 JJO experimentale* vi in producţie este s-an obţinut alune i cinci s-a dat azo­ dresa imitaţilor care repară în ga­
ximum de producţie pe unitatea de kg porumb boabe la hec tar. In c azul indicata Icrlilî/nren ni doze* în jur tat de amoniu o dala cu prăşită. Ast- ranţie şl post-ga ia nţ ie bunurile clc*
suprafaţă. cinci doza de azotat de amoniu şi de 2U0 Kg azotat de amoniu şi 200 Kg let. chiar In prăşii* a ll-a. aplicarea uz. casnic cu folosinţă îndelungată.
I.a Staţiunea experimentală Geoa- superfosfat s-a marii la cile 100 Kg superfosfat In boc tar. « are ne vor da a < îte 150 Kg a/olat de amoniu la Aceste unităţi nu aveau piesele dc
giu, problema fertilizării porumbului In hectar, date împreună, producţia posibilitatea să obţinem! producţii be< tar a adus un spor de recoltă ele sc himl) necesare pentru aparate de
dat.
s-a urmărit în mai multe experienţe a sporit, depăşind producţia parcelei ridicate si in acelasj timp sa ferti­ 11 la sută fa|ă de parcela neinoră- radio, televizoare, maşini ele spalat. j
in ultimii ani, obţinîndu-sc rezultate ncîngraşalc cu 17 la sută. lizam supialct»* mai mari saln. adie,» o cantitate în plus clc 700 maşini cic* cusut, frigidere şi aspi i.a-
valoroase. I:rmărindu-se efectul azotatului de Rezultatele expci.nun l e au .u ■ Kg porumb boabe la lu*« tar. luare. Prinle unităţile reclamate au I
Experienţele executate, atît pe so­ amoniu şi supcrfosfalnluî (dale insa lat >vi în obţinerea unei clic ionic Posibilitatea aplicării îngrăşămin­ losi rele clin Deva. Simcria. Alba lu-
lul de tip aluvionar, cît şi pe cel brun singure)' s-a constatat ca. ntit pri­ mari a ingrasummlQlpj;J un rol. im- telor azotate eu rezultate,, bune iu­ ria, Hunedoara. Pe clc* altă parte,
roşcat au scos in evidenţă că hibri­ mul. cit şi al doilea ingrăsnnnnl. a*â- portanl il n»t* n-spre tarea perioadei ti-o perioada alit clc* lunga, din toam­ unii lucratori şi responsabili dc* uni­
zii dubli pentru boabe raionaţi in re­ gura sporuri do produc ţie, insa ai es­ optime de distribuire a acestora. IV- na piuă ce plantele an lăsării, vine tăţi au atitudini necoi espunzatoare.
giunea noastră ; 101, 10.1 şi 208 sînt te sporuri sint mult mai mari cinci i ionela ele aplic are a îngrăşămintelor in sprijinul imitaţilor caic* pol orga­ netovărăşesti faţă de cetăţenii care
capabili să dea recolte mari, cinci ingraşamiulclc respective se dau îm­ Irrbuu* stabiliţii in funcţie de felul niza cit mai bine* acţiunea de aplica­ vin aici. Lucrările făcute de ci sint
găsesc în sol cantităţi suficiente din preuna ingi asnmintului si dc durnlec efectu­ re a ingrasâminlelor chiar m atunci uneori dc pinastă calitate In
principalele elemente nutritive : a- In ceea ce privcşle aplicarea pu- lui. c inci ele sini primite mai tir/iu. I.a im■hc'ierea răspunsului la această în­
zot. fosfor şi potasiu. tasiului. rezullr.lelc de piuă acum a,i l’i in aplic arca înIr-o experienţă a administrarea lor va trebui sa se trebare*. ţin sa arat ca. comitetul e-
Rezultatele experimentale ob|inu- arătat ca majoritatea solurilor din a/olaiuliii de amoniu in doza de 200 aiba insă grija ca sa nu se întîrzîe xc'euliv al U.lt.C.M. a luat masurile P R O D U C Ă T O R I!
Ic piuă in prezent au arătat că folo­ legiune au suficiente* rezerve clin a- la hectar lomnnn. la aratura de pesle perioada prasilei a ll-a. necesare pentru înlaturnira neajun­
sirea eficientă a îngrăşămintelor este rest element si ca încă nu este ne­ i/a odaia cu «upcrfosfnlul. s-n oh­ Pentru ca îngraşămintclc* chimice surilor şi lipsurilor care s-au sem­
condiţionată însă de o serie de fac ­ voie de o Icrhli/are a solului iii po­ mii o producţie de porumb boabe sa dea sţx)iuri cil mai mari de re­ nalai
tori cum sint : dozele şi sortimente­ tasiu de 5.440 Kg la hectar. Aceeaşi canti­ colta trebuie sa lic* administrate cu — Pentru o deservire promptă,
le aplicate, perioada de aplicare, pre­ Producţiile obţinute la diferite ni­ tate de azotat de amoniu aplicată mult dise ci namint. slabilimlu-sc do­ plină dc atenţie, de calitate este ne­ Contractaţi şi predaţi surplusul dc lapte de vacă, oale şi pro­
cum şi alţi factori legaţi dc aplica­ vele de îngrăsare ne dau posibilita­ primăvara la pregătirea patului ger­ zele cele mai bune si in acelaşi timp voie fără îndoială dc lucrători cali­ dusele din laptele de oaie din gospodăria dv., cu I.C.I.L. Simcria
rea întregului complex de măsuri a- tea sa tragem concluzia ea sporul dc* minativ a asigurat obţinerea unei economice, in funcţie de condiţiile ficaţi. Cum asiguraţi cooperativele si
grotelmice. produc ţie creşte o dala c u doza de in- producţii de 5.810 Kg porumb lioabr spre if ie c ale terenurilor rezervate unităţile meşteşugăreşti eu personal prin subunităţile sale de la raioane şi comune, care vă oferă
Experienţele in care s-a urmărit grăşaminU». Sportiva produc ţiei la a- la hectar. De aic i s<» poale trage con- culturii porumbului. Piacli»a şi ex­ calificai ? avantaje în hani şi tănţe conform H.C.M. 413/1965, astfel:
stabilirea celor mai indicate doze de j>li( acea unor doze clin te în ce mai c Inzia ca azotatul nu se pierde in perienţele au dovedit cu repartizarea — Principala sursă de unde anga­
îngrăşăminte la cultura porumbului, mari este însă foarte* mică de la un timpul iernii prin spălare in adîn- cit mai uniformă pe teren a îngrăşă­ jăm luc rători calific aţi o constituie
nc-au demonstrat că pe solurile alu­ anumit nivel, asa după rum s-a vă­ < inie. Demne de evidenţiat sint si re­ mintelor creează condiţii optime de srolilc profesionale şi tehnice. — lapte de vacă cu 3,5 Ia sută grăsime: 1,75 lei/lltru şl 200
vionare din lunca Mureşului si a ce­ zul clin rezultatele prezentate. zultatele obţinute în cazul cînd s-a dezvoltare a tuturor plantelor. Con­ In acest an urmează cursu­
lorlalte riui i din regiune se pot ob­ La stabilirea dozelor şi sortimen­ administrat azotatul de amoniu în 2 diţiile tot mai bune ce sint create, rile acestor Şcoli 102 dc elevi. Dintre grame tăriţc ;
ţine pix>ducţii bune în condiţiile unei telor dc îngrăşăminte pentru cultura reprize. Astfel, la cantitatea de 150 cantităţile tot mai mari de îngrăşă­ aceştia, vor intra la începutul lunii
fertilizări cu 150—200 Ug azotat de porumbului, pentru a obţine sporuri Kg azotat de amoniu la hec tar, admi­ minte re sînt repartizate' unităţilor, iulie în producţie un număr clc 47
amoniu şi 200—300 Kg superfosfat la cit mai mari clc recoltă, va treimi să nistrat toamna, şi 30 Kg aplicat pri­ prec um şi experienţa ac iimnlală pol cooperatori calificaţi în diferite me­ — lapte de oaie cu 7 la sută grăsime : 3 lei/litru şi 300 grame
hectar aplicate împreună, sau prin ţinem cont de fertilitatea naturală a măvara o dat.» eu di.se ui rea terenu­ şi trebuie să conducă la obţinerea serii. Un mare număr de lucrători sc tăriţe ;
fertilizarea cu 20—25 tone îngrăşă­ solului din fiecare tarla, dc planta lui, s-a obţinut o producţie dc fi.000 unor producţii tot mai mari dc po­ califică la locul de muncă. De exem­
minte organice U hectar. premergătoare, ele îngiăsămintele a- ku porumb boabe la hectar, iar la rumb de pe ogoarele regiunii noas­ plu, în arest an se vor calific a la lo-
100 kg azotat dc amoniu dat toamna tre. c ul de muncă peste 112 de coopera­ — telemea de oaie: 13 lei/kg şl un kg tăriţe ;
vi 100 Kg primăvara s-a obţinut fi. 180 Inc MIIIAI CilîŢA tori în 24 de meserii printre rare la­
kg porumb boabe la hectar. Aplica­ boranţi. foto. boiangii, tricolori,, ni-
rea in mai multe reprize si la dife­ cercetător la Staţiunea chclatori etc. — caş dc oaie : 13,50 IcI/kg şi un kg tăriţe;
rite nivele de adîncimc dă posibili­ experimentală agricolă fi coagul Cil. JUKCA
— brinză burduf: 19 leî/kg şi un kg tăriţe.
11/20 Miri pir*.r instrumentale de
R a d compozitori români ; 11.10 Lectură De asemenea, producătorii din zonele de deal şi munte care
dramatizată din romanul „Yerişoara
licite" de Bal zac ; 14. nn Varietăţi fol - contractează cu statul cel puţin 150 litri lapte pe cap de vacă, vor
M A I 1966 Programul I* 5.10 Gimnastă n de dorice: 15.10 \'o< i tinere; lfi.00 Arii fl scutiţi de taxele de păşunat.
f rffcţj J înviorare : fi.15 Transmitem pentru din opere; lfi.10 lncluş-1 nvirtre uş ;
3 7.20 ..Jocuri de apă la Vil la cPEstc"
sate ; fi.45 Salul voios de* pionier ;
f n H ’H 8.00 Sumarul presei : 8.<)8 Program de l.is/t ; 17,10 Melodii de ieri. inter­
W ,ir ■-il mu/.ie al de dimineaţa ; 8.10 La mi- preţi dc azi : 38.15 Un seriilor con-
stănţean : Grigorc Săi cea nu ;
19,40
Mf fifr i v li i n e m a crofon. melodia preferatei ; 0,10 Sfa­
Wt 'l j j u K] i i i tul medicului ; 0.15 Sonata de-a lun­ Emisiune literară; 20,00 Seara dc o-
<lrw U f Sfes DEVA : Mala începe la ura 8 — gul veacurilor ; 10.05 Un sat cu vee hi prră ; 22.10 Moment poetic : 21,07 Ci­
clul ..Simfonia românească** ; 21.12
t lF j/S c inematograful „Patria'’ : Onorabilul bădiţii corale: Poiana, regiunea Hu­ Cîntaţi cu noi aceste melodii.
Slnnislas — agent secret — c inema- nedoara Emisiune de Ion Dumitru Buletine de* ştiri si radiojurnale : COMPLEXUL PENTRU
tograful „Alta* : SIMERIA : Colina ( rrveniceaiiu : 10.10 Hadiorae h< ta 5.00 ; fi 00 : 7,00 ; 10,00 : 12.00 ; 14.0(1 :
— cinematograful „Mureşul” ; HU­ pionierilor: 11.00 Pagini din opere Jfi.00: 18.00 ; 22.00: 21,52 (programul*
NEDOARA : Runda 6 — cinema­ (Ornice; 11.15 Teatru radiofonie. Ci- I): 7.10: 9,00: 11.00; 11,00: 15.00;
tograful „Macara'’ ; Pinguinul — ri- e Iul : Momente din istoria drama­ 17.00; 19.00; 21.01; 21,00; 0,52 (pro­
nematogiaful ..Construc torul" : TK- turgiei româneşti „Trei crai ele la gramul II). INDUSTRIALIZAREA
In foto: blocuri ele locuinţe din noul cartier „Braia" — Lupcni. LlL'C; Cartierul veseliei — cinema­ răsărit", comedie de B. P. Ilaşdeu;
Foto : V. ONOT1J tograful „Minorul" : PETROŞANI : 12.52 Valsuri interpretate dc fanfa­
In pustiul Pa (agoniei — cinematogra­ ra ; 11.02 Suita in stil vechi de Ana-
ful „Republica" : Fiii înaripatul — tol \ ioni : 11 15 Pagini clin opeivte: LEMNULUI
cinematograful „7 Noiembrie" : LU- 11.10 Din muzica popoaixdm ; 14.15 Televiziune
PENI : Răscoala — cinematograful Revista melodiilor îndrâgilc : 15,011
Muv.ică populara inlerpi*ctată la vi­
A cţiu n i gospodăreşti „Cultural" : l.ONEA : Primu zi de li­ oară; 13.20 Caleidoscop muzical; 19,011 Telejurnalul dc seara ; 19.15
bertate — cinematograful „7 Noiem­
Pentru copii : Alte înlimplări e u ră-
brie" : .Şah la i-egc — cinematograful 1 fi.70 l.n microfon, corul dc copii al ţuste : 19,10 Cei şapte ani de acasă; SI6HETUL MAKMATIEI
„Miner-vil" : Yl’ LCAN' : Credcţl-mă. Radioteleviziunii ; 17.00 Cmtccc din *20.00 Săptâmîna ; 21.00 Avanpremie­
Comitetul executiv al Sfatului lor pc o suprafaţa de 120 hec tare, oameni — cinematograful .,Muncito­ folclorul nou si jocuri populare ; 9
popular al oraşului Petrila a elabo­ plantarea urnii numai ele 225 bucăţi resc'’ : ('R IVI Dl A : Poveste de pe 17.1't In slujba patriei : 18.01 In jurul ră r 21.15 Te leg lob : Emisiune de e ă-
rat un plan de înfrumuseţare şi în­ pomi fructiferi *1 50 bucăţi «rl>ori )>nn — cinematograful „Muncitoresc” : globului : 18.11 Dragi mi-s cântecele lâtorii geografice; Mali ; 21.45 Atlas
treţinere a oraşului. In cadrul aces­ ornamentali pc* marginea drumului ANI NO AS A : Pc urmele lui Alinieri mele : 1810 Dialog cu ascultătorii ; folcloric — Zona Suceava : 22.40 Te­ produce şi livrează pe bază de repartiţie urmâtoa-
tui plan sint prevăzute a se amena­ raional, in interiorul si in afara co­ — c inematograful „Muncitoresc” ; 10.10 Pentru fiecare câte o melodic ; lejurnalul de noapte ; 22.50 Buleti­ rele :
ja o suprafaţă de circa 1 ha pc lînga munei, precum si pe străzile late­ AI.R A II LI A : Camera albă — cine­ 10.10 l*ix>gram pentru iubitorii de nul meteorologie ; 22.55 închiderea e- — dormitoare tip „Sighet"
celelalte suprafeţe existente, planta­ rale. curăţatul şanţurilor pe o lun­ matograful „Victoria” : Ani clocoti­ folclor ; 20.00 Kadioga/cla dc scara: misinnii
rea a c uca 40.000 dc flori, a peste gime de 4.ini) m l., repararea a doua tori — cinematograful „21 August' : 20,20 Melodiile ecranului : 20,45 — camere combinate tip „Sighet"
2.000 clc trandafiri, pini, lei Sc vor poduri clin circumscripţiile cioc locale TEIl!Ş : Agentul de legătură — cine­ Noapte bună. copii : „Băieţelul de Timpui probabil — cuiere pom
amenaja noi scuare. Gara din Lo- comunale nr. 1 si 1». lians|>orlarea n matograful .Victoria': 7XATNA : turtă dulce” : 20.55 Pc portativ... pri­
ncu îşi va schimba aspec tul. De ase­ 220 nv<\ de pietriş necesar construi­ Drama ciocirliei — cinematograful măvara : 21.15 Atenţiune, părinţi ! ; — scaune curbate
menea. parcurile din oraşul Petrila rii noului cămin cultural. „Muncitorul” ; SEBEŞ: Dulcea pasă­ 21.10 „Chemarea dragostei" — mu­ PENTRU 24 ORF — mese pentru televizor tip ,,Harghita“
vor cunoaşte şi ele importante trans­ La aceste lucrări au fost mobili­ re a tinereţii — cinematograful „Pro­ zica uşoară : 22,45 Vă invităm la .ba­ Timpul devine noix)s si favorabil
formări. zaţi toţi cetăţenii din comuna, clcc- gresul* ; Ronuilus şi Rcnius — cine- rul melodiilor". precipitaţiilor sub forma de averse, — scaune tapiţate
Oamenii muncii răspund cu entu­ tuindu-sc un număr de 11102 ore de matogrnful „Sebeşul" ; APOLDI L Programul II : 7,50 Piese pentru izolat însoţite dc descărcări electri­ — taburete curbate
ziasm acţiunii întreprinse dc comi­ mum ă patriotic a şi realizîndu-sc DE SUS : Ultima vaeanţă — cinema­ fanfara : 8.05 Ritmuri tinereşti ; 0,05 ce. Viului va sufla cu intensificări
tetul executiv fiind vorba doar de o- lucrări in valoare totală clc 44.571 tograful „21 August" : CUGIR : Oco­ Divertisment în stil clasic dc Dan pină la tare din est si nord-est. — placaj de fag
rasul in cai c? trăiesc, muncesc, oraşul lei. lul pămintului în 80 dc zile — cine­ ( ‘onstantine.se ii : 9,58 Oraşe şi melo­ Temperatura acrului în uşoară se â-
bucuriei lor. Din rinclul cetăţenilor caic au mun­ matograful „7 Noiembrie" : ORAŞ- dii : 10,10 Cărţi care vă aşleaplă ; dere — ziua va fi cuprinsă intre Livrează şi produce fără repartiţie :
ION TEŞCAN cii cri mai bine şi cu tragere dc TIE : Asta-i tot ce s-a inlimplat — 10,25 Muzică populară interpretată
corespondent inimă s-au evidenţiat 11io Sâlişlcan, cinematograful „Flacăra” ; Winnetou dc Victoria Baciu şi Ion Lipan ; 11,07 17 şi 20 grade, iar noaptea intre — dibluri pentru C.F.R .
Yasilo fslrate, Jncob NAprean, Iz- (scria a If-a) — cinematograful „Pa­ 3 şi 6 grade.
mâilă Istralc. IIic Şerban, Nelu Să- Ciclul „N'-aţi vrea să înţelegeţi mu­ — arcuri spirale flexibile
In acţiunile de gospodărire şi în­ lişlean si alţii. tria” ; IIAŢEG : Bocceluţa — cinema­ zica ?". Lexicon muzical de prof. PENTRU URMĂTOARELE
frumuseţare. Comitetul executiv al tograful „Popular" ; BRAD : Trageţi univ. Alexandru Paşcanii ; 12,02 Co­ 3 ZILE — săniuţe pentru copii
Sfatului popular din Şpring a an­ APOSTOL NICOLAL în S t a n l s l a s — cinematograful rul Liceului pedagogie din Bnflea ; — suporturi pentru flori
trenat şi mobilizat toţi cetăţenii. preşedintele Comitetului 12,12 „Kîuşor povestitor" — emisiu­ Vreme instabilă, favorabilă pre­
Pinii In prezent s-au executat ur­ executiv al Sfatului popular „Steaua roşie” ; ILIA ; Ivailo — cine­ ne de ctntece şi Jocuri ; 12,30 Simfo­ cipitaţiilor şl eu temperatura sta­ — galerii pentru perdele:
mătoarele lucrări : curăţatul păşuni­ al coniuncl Şpring matograful „Lumina”. nia a IH-a în Re.major de Schubert; ţionara.
■ ________ t