Page 67 - Drumul_socialismului_1966_05

jt.va PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfl-VA I
VIZITA Ci ND ICATORILOR

DE PARTID Şl DE SÎA T

\ HRiGIUlîA IAŞI

In dimineaţa zilei de vineri 20 tre creşterea productivităţii muncii Salutînd pe locuitorii străvechiu­
mai, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, şi a salariului mediu, despre modul lui oraş Vaslui, unde a trăit şi a
ANUL XVIII. NR. 3541 SIMBATA 21 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI | Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, cum se vor folosi investiţiile pla­ luptat Ştefan cel Mare, tovaiişul
losif Banc, Virgil Trofin au sosit nificate în cadrul cincinalului pen­ Nicolae Ceauşescu a arătat că în
tru creşterea eficienţei economice
anii noştri aceste meleaguri tră­
pe frumoasele meleaguri ale Mol­ şi a calităţii produselor realizate de iesc o nouă istorie, scrisă cu fapte­
dovei
Locuitorii acestor străvechi
D I N NJIJU ţinuturi româneşti, leagăn al unui colectivul întreprinderii. le de muncă ale celor ce făuresc
noul chip al Moldovei strămoşeşti,
In cursul vizitei in secţiile fa­
trecut glorios şi al unor mari în­
11 beneficiari făptuiri ale prezentului socialist, au bricii, peste tot oaspeţii sint salu­ ca şi al celorlalte regiuni ale pa­
făcut oaspeţilor o primire caldă, taţi cu entuziasm şi bucurie. De la triei. Ridicarea eronomică a acestui
entuziastă, îzvorîtâ din inimă. forjă la strungârie, de la tratamen­ raion este parte integrantă a polir
tul termic la sculărie şi montaj,
din ţară bita sărbătoreşte cu steaguri trico­ pretutindeni domneşte ordinea şi ticii generale a partidului, care are
Ora 8,30. Gara Bîrlad e împodo­
drept scop să facă România socia­
P E A I , ' 5' ■ A: .fi­ lore şi purpurii, cu ghirlande îm­ atmosfera specifică procesului de listă — ţară liberă şi independentă,
egală în drepturi cu toate naţiunile
despre calitatea pletite din flori, cu lozinci de bun producţie modern Stînd de vorbă
venit. Dar cea mai elocventă urare cu controloarea de calitate Jana lumii — mereu mai îmbelşugată,
se desprinde de pe chipurile miilor Vieru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu mai frumoasă, mai puternică.
metalului de locuitori care au ieşit cu mic, asigură calitatea în diferitele faze ale cu făurarii recoltelor bogate are
se interesează de modul in care se
..O întâlnire plină de însufleţire
cu mare să intîmpîne pe oaspeţi.
o r EL MAŞI NA La sosirea trenului, mulţimea iz­ exigenţei in muncă a controlorului- loc la cooperativa agi*icolâ de pro­
importanţa
producţiei, subliniind
hunedorean bucneşte în urale şi ovaţii Se acla- de calitate. Conducătorii de partid ducţie din comuna Tanacu, raionul
Vaslui.
* mă puternic, pentru partid, pentru
Comitetul său Central, pentru pa­ şi de stat se întreţin in secţia forjă, „E greu să exprim în cuvinţe bu­
tria noastră socialistă. Conducătorii cu muncitorii Fpn Anghelache, A- curia de a primi in mijlocul nostru
de partid şi de stat sînt salutaţi la ristide Petcu, Dinu Stoica, se inte­ pe iubiţii conducători ai partidu­
lată-nc din nou pe magis­ autocamioane. Calitatea acestor oţe­ însâşi calitatea produselor uzinelor păşesc prevederile STAS; profilul coborîrea din tren de către tovarăşii resează, de munca lor. d e . cîştigul lui şi statului1*, a spus în cuvîntul
trala oţcl-maşină Dc data a- luri a fost continuu îmbunătăţită. constructoare de maşini, beneficiarii corrrier nu este întotdeauna drept, Miu Dobrescu, prim-serretar al Co­ pe care-1 obţin.. Pe- măsura perfec­ său Nicolae Munteanu, preşedintele
ceasta insă. am luat contact Impurităţile, relaşurile, zonele po­ Hunedoarei, o dată cu aprecierile au are curburi ce ne provoacă greu- mitetului regional P.C.R. Iaşi, ţionării procesului de producţie, a cooperativei, deputat in Marea . A-
cu beneficiarii C.S. Hunedoa­ roase, segregaţiile şi celelalte defec­ s?mnalat şi unele deficienţe care mai tâţL.". Constantin Nistor, preşedintele Oo- creşterii productivităţii muncii, sa­ dunare Naţională. . ,
ra prin corespondenţa. I,* ce­ te, care ne creau greutăţi in trecut, persistă şi au făcut recomandări pen­ Despre unele defecte de laminare rnitetului executiv al Sfatului popu­ lariul lor a crescut, ajungînd astăzi .Ţăranii din Tanacu au înfăţişat
rerea redacţiei. 1.1 întreprin­ au fost in mare parte eliminate: De tru înlăturarea lor. In scrisoarea pri­ cum sint : crăpături, deformaţii, nee- lar regional, Gheorghe Puni, prim- între 1.400 .şi 1.800 lei lunar. „Noi cu mândrie imaginea vieţii şi mun­
deri : Uzina „Independenta" asemenea, n-au mai- fost semnalate mită din partea Uzinei de ţevi din galităţi, denivelări la profilul U 240 secretar al Comitetului orăşenesc de ştim că după felul cum vom înde­ cii lor. Cooperativa, înfiinţată in
Sibiu. Uzina dc tablă subţire amestecuri de materiale...". De la Roman, de pildă, conducerea uzinei mm, deplasarea spre interior a ini­ partid Bîrlad, loan Petrache, pre­ plini sarcinile trasate de Congresul 1952, gospodăreşte 5.Q00 de hectare.
Galaţi, Uzina dc utila.j greu U.C M. Reşiţa, rare în trecut ne-a ne relatează că procentul de decla­ mii profilului, se vorbeşte şi în scri­ şedintele sfatului popular orăşe­ ai JX-iea. cum vom munci în aceşti Creşterea avuţiei obşteşti se reflec­
„Progresul" Brăila, Uzinele semnalat multe neajunsuri, acum ni sate din oţelul ce provine de la Hu- soarea primită din partea Uzinei de nesc, şi alţi reprezentanţi ai orga­ ani, spun ei, depinde creşterea con­ tă in ridicarea valorii zilei-muncâ :
„Steagul roşu" Braşov, Uzina se spune: ....oţelul livrat de C.S. Hu­ nedoai a este mai mare decît la cel vagoane din Arad. De la „Industria nelor locale de partid şi de stat. tinuă a nivelului nostru de trai". un indice al nivelului de trai al
de construcţii de maşini din nedoara s-a îmbunătăţit mult sub din import şi uneori depăşeşte cu sirmei" Cimpia Turzii sîntem infor­ După obiceiul străbun, bătrînul In curtea fabricii. în mijlocul u- locuitorilor comunei îl. reprezintă
Reşiţa, Uzina „Tractorul" Bra­ aspectul ealilâţii. Ne referim îndeo­ mult limitele admi.se. Aceasta, dato­ maţi despre unele defecte de supra­ Gheorghe Prutcanu ii invită pe nui mare număr de lucrători, tova­ faptul că în ultimii patru ani 110
şov, Uzina dc vagoane Arad, sebi Ia oţelul pentru osii, la caie in rită incluziunilor nemetalice, defecte­ faţă, ciupituri, imprimări de ţunder, oaspeţi să guste din renumitul co­ răşul Nicolae Ceauşescu a mulţu­ familii şi-au construit case noi, nu­
Uzina dc ţevi Roman. Uzina anii Irecuţi pixxcntul dc rebut se ri­ lor dc laminare si abaterilor de la sufluri şi suprapuneri dc laminare la lac moldovenesc şi să bea vin din mit pentru primirea călduroasă. A- meroşi ţărani şi-au cumpăiat mo­
„Unio" Satu Marc, Uzina dc dica’ la 50—55 la sută. In acest an a analizele chimice. In vederea elimi­ profilele rotunde. făcîndu-| să nu re­ ploşti. Tinere fete. îmbrăcate în ii preciind realizările obţinute de bilă, aparate de radio, televizoare.
rulmenţi Birlad şi Uzinele „In­ scăzut la sub 20 la sută...". nării Iot se sugerează o exigenţă ziste la refulare. Alte defecte de a- şi catrinţe. le oferă năframe de harnicul colectiv bîrlădean. secre­
dustria sîrmei“ Cimpia Turzii Aprecieri asemănătoare intilnim sporită la dezoxidarea oţelurilor in cost fel sint relatate de către U/inelr borangic. Un grup de pionieri îi tarul general al C.C. al partidului Vîzitînd sectorul zootehnic şi cîm-
— ne-au informat asupra roa­ in fiecare din scrisorile sosite la re-, cuptoarele Martin, respectarea anali­ „Steagul roşu". îmbrăţişează dăruindu-le buchete a subliniat frumoasele perspective p>iri)e cooperativei, conducâtoi ii- de
delor pe care le-a avut efortul dactie. Aceste aprecieri unanime ale zelor chimice şi eliminarea defecte­ Conducerea uzinelor respective, de flori şi cravate roşii. ce stan în faţa uzinei Experienţa partid şi de stat s-au interesat de
depus de colectivele dc side- beneficiarilor sînt urmarea străda­ lor de laminare. mai arată pâ, uneori, laminatele au De la gară pinâ la fabrica de înaintată a acestei fabrici în folo­ felul în care se aplică cuceririle
rurgişti din Hunedoara în ve­ niei depuse de colectivele din sec­ Intr-o altă scrisoare, de la Uzina abateri de la compoziţia chimică ; rulmenţi, drumul lung de cinci ki­ sirea judicioasă a spaţiului şi ca­ ştiinţei agricole în producţie, de
derea îmbunătăţirii calităţii ţiile şi sectoarele combinatului care, „Progresul" Brăila, se vorbeşte des­ cele din oţel OLC-35 0 60. au pro­ lometri a fost străbătut în* mijlocul pac itAţi lor de producţie merită sâ rentabilitatea diferitelor ramuii de
metalului în perioada scursă îndrumate de organizaţiile de partid, pre necesitatea înlăturării hidroge­ centul de carbon de 0,45, ceea ce co­ unui coridor viu. Locuitorii oraşu­ fie însuşită si de alte întreprinderi. producţie şi de planurile de viitor
dc la apariţia paginii : „2000 s-au străduit să traducă în viaţă in­ nului din oţel. Se recomandă în- a- respunde pentru OLC-45. Ele reco­ lui manifestau ataşamentul faţă de Numai in felul acesta, gospodărind ale cooperativei.
de km pe magistrala oţel- dicaţiile date de biroul Comitetului cest sens aplicarea de măsuri cores­ mandă o verificare mai atentă a oţe­ partid şi guvern prin nesfârşite mai bine mijloacele investite de In încheieiea vizitei, a avut, loc
maşinâ" şi pînâ în prezent, regional de partid cu plivire la îm­ punzătoare la elaborarea şi turnarea lurilor înainte de a fi livrate aclamaţii, prin cuvinte calde de stat. dind o producţie mai mare, un miting la care au luat parte mi)
precum şi asupra a ceea ce bunătăţirea - calităţii metalului şj să lingourilor. C.S.H. să treacă la deter­ Intr-o seamă dc corespondente, mare Sule de copil. înălţaţi pe mai ieftină şi de calitate cît mai de ţărani cooperatori din Tanacu
consideră că este necesar să aplice cele mai eficiente măsuri pen­ minarea curentă a hidrogenului,- în cum sînt cele de la „UNIO" Satu umerii părinţilor lor, flutură cu gin­ bună, oamenii muncii îşi aduc con­ şi satele învecinate. Luînd cuvîntul,
le rămină în atenţie pe viitor tru ridicarea prestigiului mărcii oţe­ acest'oţel, evitînd prin aceasta livra­ Mare şi laminorul de tablă Galaţi găşie steguleţe şi buchete de flori. tribuţia la Întărirea patriei noastre tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
in vederea satisfacerii cit mai lului Hunedoarei. rea celui necorespnnzător. se vorbeşte îndeosebi despre şutarca La intrarea în fabrica de rul­ socialiste, la creşterea bunăstării transmis celor prezenţi şi prin ei
depline a cerinţelor industriei De la uzina .Independenţa" sîn- necorespunzâtoare şi amestecuri de- menţi. conducătorii ,de partid şi de poporului. tuturor locuitorilor raionului Vaslui,
constructoare dc maşini. tem in foi maţi despre unele del icien-/ profile Asupra incluziunilor iieme- Continnînjlu-şi călătoria in regi­ salutul călduros al Comitetului Cen­
Dorinţă îndreptăţită ţe in laminarea profilelor. Şi anume: GH. COMŞUŢ.A stat sint întâmpinaţi de Mihai Ma- unea laşi. conducătorii dc partid tral al partidului. Vorbind despre
rinescâa, ministrul industriei con­
profilelc laminate la toleranţe ne­ strucţiilor de maşini, şi de condu­ şi de stat trec* prin sate înveşmân­ cele văzute în cooperativă, .el a
Aprecieri unanime Dorind să vină în sprijinul side- gative ies uneori din cîmpul de to­ (Continuare în pag. a 3-a) cerea întreprinderii, a organizaţiei tate sărbătoreşte, împodobite cu spus că aceste realizări sînt rodul
rurgiştilor in lupta pentru îmbună-; leranţă şi prezintă deformări dc la­ de partid, a sindicatului, de un ghirlande de flori şi ramuii verzi, muncii harnice a ţăranilor , şi toto­
tâţinea continuă a calităţii metalului, minare şi răcire Unele profile, în­ mare număr de muncitori. cu scoarţe şi ştergare ţărăneşti, dată dovada grăitoare a justeţei
Cu multă bucurie am constatat de/care in ultimă instanţă depinde deosebi cele rotunde, au fisuri ce de- Este ascultată apoi. în sala de care înfăţişează bogăţia de culori politicii partidului care a îndrumat
cum în toate corespondenţele primi­ festivităţi a fabricii, expunerea fă­ si He motive decorative specifice întreaga ţărănime pe calea unirii
te se apreciază că in ultima peri­ Programul Universităţii cută de tovarăşul Ştefan Dumitres- artei populare din aceste regiuni în cooperative agricole de produc­
oadă calitatea metalului primit de eu, directorul întreprinderii, care al^ patriei. ţie. Referindu-se la succesele obţi­
la Hunedoara s-a îmbunătăţit sim­ serale de marxism - schiţează tabloul dezvoltării aces­ Şoseaua şerpuieşte in mijlocul nute în primele patru luni ale a-
ţitor sub toate aspectele. In ce^ pri­ tui vlăstar al industrializării socia­ unui peisaj încântător, printre văi nuliiî, în îndeplinirea planului de
mită de la Uzina „Independenţa" Si­ leninism din Deva, liste Creată la 1 mai lP53r uzina şi coline. Sînt plaiurile unde cu stat în întreaga ţară, secretarul ge­
biu, de pildă, se spune printre al­ produce azî 2. milioane şapte sute veacuri în urmă răzeşii lui Ştefan neral al C.C. al P.C.R. a subliniat
tele : „Este îmbucurător faptul că in de mii rulmenţi, peste 356 de tipuri. ce! Marc an luptat apârii\du-şi vi­ că, prin aceasta, poporul nostru a
activitatea sa productivă C.S. Hune­ secţia filozofie O mare parte din producţie se ex­ tejeşte ţarina strămoşească împo­ păşit cu dreptul la înfăptuirea or
doara şi-a mărit gama de sortimen­ portă în 29 de ţâri. In fiecare zi. triva cotropitorilor. Sub mîngîierea biectivelor .'cincinalului. In âgriCiil-
te. Uzina noastră, pentru care com­ — 25 MAI ORELE 17—20. In harnicul colectiv al fabricii, alcă­ vintuluî He mai unduiesc lanuri în­ tuiâ s-a trecut la traducerea în
binatul este principalul furnizor de sala de şedinţe a Comitetului tuit din peste 3.500 de munc itori. in­ verzit*'. rod al muncii cooperatorilor. fapt a măsurilor stabilite de Con­
metal, primeşte de aici, pe zi ce tre­ orăşenesc Deva al P. C. R. — gineri, tehnicieni, dă statului cîte în dreptul comunei Zorleni ma- gresul al IX-lea al P.C.R. Se dă
ce, oţeluri de o calitate tot mai bună. Predare — lecţia : „Categoriile o jumătate de milion de lei bene- şinîlp se opresc in faţa unei holde atenţie tot mai mare înzestrării
Demnă de apreciat este îndeosebi, ca­ dialecticii materialiste şl im­ , ficii. In cursul cincinalului, fabrica He seceră Oaspeţii .cercetează m i­ tehnice a agriculturii. irigaţiilor,
litatea oţelurilor aliate...-* Intr-o altă portanţa lor pentru ştiinţă şi va cunoaşte o nouă dezvoltare : în turile frumos dezvoltate, cîntâresc producţiei de îngrăşăminte, execu­
scrisoare, semnată de ing. Constan­ practică". 1970 va produce He două ori mai în mîini spicele bogate. tării în bune condiţii a lucrărilor
tin Gingăraş, directorul laminorului SÎNT INVITAŢI SA PARTI­ mulţi rulmenţi decit în 1965. Ls intrarea în comuna Sîrbi, ca agricole, aplicării cuceririlor ştiin­
de tablă Galaţi, Se arată î „Platina CIPE LA EXPUNERE STU­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi şi la Podul Doamnei, hotar intre ţei agricole An fost înfiinţate
pe care o primim acum de la C.S.H, DENŢII SECŢIEI DE FILOZO­ ceilalţi conducători de partid şi de raioanele Birlad şi Vaslui, mulţi­ uniunile agricole cooperatiste şi U-
este de bună calitate şi corespunde FIE AI UNIVERSITĂŢII, PRE­ stal se interesează de raportul din- mea de ţărani cooperatori îi cin­ niunea naţională. Pentru prima dată
atît din punct de vedere al compo­ CUM $1 MEDICI. JURIŞTI Şl steşte pe conducători cu pîine şi in istoria ţârii noastre ţărănimea
PROFESORI.
ziţiei chimice, cît şi al caracteristi­ sare. cu vin roşu. cu gustoase plă­ s-a organizat pe scară naţională,
cilor mecanice şi tehnologice". cinte moldoveneşti — „poale în şi-a ales organe de conducere
De la Uzina de utilaj greu „Pro­ brîu". Oaspeţilor li se oferă, după proprii, care asigură realizaiea pro­
gresul" Brăila sîntem informaţi că i tradiţie, miei cu blană albă, mătă­ gramului de dezvoltare a agricul­
„...la sortimentul brame pentru osii COMITETUL EXECUTIV soasă împodobiţi cu funde roşii. turii, înlesnesc participaiea tot mai
calitatea s-a îmbunătăţit mult Re­ Se încing hoi-e in care se prind activă a ţărănimii la întreaga viaţă
butul de material la aceste produse AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA laolaltă gazde şi oaspeţi, intr-o a statului nostru socialist, la reali­
a scăzut de la 12 la sută (media ani­ atmosferă de bucurie şi însufleţire. zarea ţelurilor construcţiei socialiste.
lor 1964—1905), la 6 la sută în ulti­ ...Vaslui Şi aici o mare mulţime Recolta anului aresta, a arătat in
mele luni din ’65 şi primele Luni din C O N V O A C Ă d<* locuitori, bărbat» şi femei, tineri continuare tovarăşul Nicolae
acest an... Pentru noi, efectul econo­ şi virstniri. aclamă sosirea condu­ Ceauşescu, se anunţă a fi bună,
mic al acestui fapt reprezintă apro­ cea de a Vi-a sesiune a Sfatului popular regional pentru data de cătorilor In mijlocul oraşului, în atît aici, cît şi în întreaga ţară.
ximativ 1.000 osii pe an, care în loc 28 mal 1966, orele 8, cu următoarea pia(a 1907 — o scurtă oprire Prin Depinde He munca dv. ca şi de
să se rebuteze, iau drumul uzinelor cuvîntul tovarăşului Vlad Stânescu, sprijinul pe care-l veţi primi în
constructoare de material rulant...". ORDINE DE Z\ prim-sec re tar' al comitetului raio­ maşini, seminţe, îngrăşăminte, pen­
Intr-una din scrisori, de la Uzina nal de partid, locuitorii Vasluiului tru ca obiectivele cincinalului* pri­
„Steagul roşu" Braşov, se scrie: Reportul Comitetului executiv cu privire Io măsurile luate mulţumesc oaspeţilor pentru bucu­ vind dezvoltarea agriculturii să
.C.S. Hunedoara ne livrează canti­ şi rezultatele obţinute in gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşe­ ria prilejuită de vizita în oraşul fie îndeplinite şi depăşite. Deşi
tăţi importante de oţeluri carbon dc In laţa oraşului nou de la poalele dealului Chizid. magistralele de lor şi a comunelor. lor. Ei işi exprimă îecunoştinţa faţă realizările poporului nostru sînt
calitate şi aliate care se folosesc la oţel ale Hunedoarei se ridică puternic, impunător. Foto l. TEREK de partid şi guvern pentru condi­ mari, a subliniat vorbitorul, se cer
fabricarea unor piese de siguranţă la ţiile noi de viaţă cieate de regimul încă eforturi susţinute pentru a în­
nostru socialist, pentru perspecti­ făptui pe deplin ceea ce înţelege
vele ce se deschid Vasluiului în partidul nostru prin desăvîrşii’ea
cincinal, datorită construcţiei in
plină desfăşurare a celor două maiî CONSTANTIN MITEA
judicios. Aşa după cum .ne-a relatat nual pe abia 8,1 la sută. Această si­ întreprinderi : fabrica de confecţii VIRGIL DANCIULESCU
E IMPUL PRÂSIlULUS. Cum se canic la această staţiune, cooperato­ tente în raion. Este bine că înainte cu o capacitate anuală de 1.100.000
tuaţie nu satisface şi nu e pe măsu­
tovarăşul Axente Gută, inginer me­
ra cerinţelor şi posibilităţilor exis­
?
______
de bucăţi şi fabrica de mobilă care
rii din unităţile amintite manifestă
reţinere faţă de aplicarea lucrării
de declanşarea campaniei de între­
ţinere a culturilor prăşitoare, biroul
cu sapa rotativă sub pretextul că ar comitetului raional de partid a ana­ va produce 20.000 garnituri pe an, (Continuare în pag. a 2-a)
dezrădăcina plantele. Or, eficienţa
desfăşoară această lucrare ? acestei lucrări a fost dovedită şi în lizat acest lucru stabilind sarcini
precise pentru fiecare unitate. Mo­
anii trecuţi, prin producţiile sporite
de porumb obţinute in numeroase dul de îndeplinire a măsurilor luate
Cooperativele agricole de pro­ forţele şi mijloacele existente in u- mai pe 18 hectare deşi in unitate unităţi. Aici va trebui ca organiza­ nu e urmărit însă cu destulă perse­
verenţă. îndrumarea
şi controlul
ţiile de pafrtid să ia măsurile cores­
ducţie din raionul IIia au cultivat nîtate, rezultatele înregistrate la în­ există două cultivatoare. De aseme­ punzătoare pentru a determina con­ permanent trebuie să se râsfrîngă în
In acest an o suprafaţă dc 3.150 treţinerea porumbului sînt bune. nea. (a Lăpuşnic a fost aplicată o lu­ siliile de conducere să înţeleagă că
de hectare cu porumb pentru boa­ Amintim, de pildă, că la cooperati­ crare cu sapa rotativă pe abia 44 la efectuarea lucrării cu sapa rotativă mai buna organizare a muncii, â‘n fo­
be. In majoritatea unităţilor, lucră­ va agricolă din Hărâu au fost lu­ sută din suprafaţa cultivată cu po­ constituie un factor hotăritor ce de­ losirea cu randament'sporit a sape­
rile dc pregătire a terenului şi se­ crate cu sapa rotativă 100 de hec­ rumb. iar prăşitul mecanic încă nu termină nivelul recoltei de porumb. lor rotative, a cultivatoarelor şi a
mănat s-au desfăşurat în bune tare din cele 136 cultivate Aici s-a a început. mijloacelor proprii. De rezolvarea
condiţiuni agrotehnice. Cz ur­ aplicat şi praşila manuală pe 40 de ★
mare, plantele au răsărit uniform. hectare Rezultate bune s-au obţinut Iată cîteva din motivele pentru acestei sarcini este necesar să se o- 0 In parcul de expoziţii
Velei. Sâlciva etc. La Sâlciva consi­ Situaţii sub... cheie
Iar umiditatea şi căldura din sol şi la cooperativele agricole din Boz, care în cooperativele agricole din cupe mai mult şi consiliul agricol menea, cu un stand la Salonul'
permit o creştere şi dezvoltare nor­ * raionul- Ilia lucrările de întreţinere raional. „Porte de Versailles" s-a internaţional de turism din ca­
mală a acestora. Există deci posi­ liul dc conducere a hotă rit ca pen­ a porumbului cu sapa rotativă s-au I MANEA deschis a 55-a ediţie a Tîr- drul tîrgului.
bilitatea obţinerii unor recolte tru o bună dezvoltare a plantelor făcut pe numai 25,5 la sută din su­ gului. Parisului — cea mai 0 La 18 mai s-au deschis la
sporite de porumb. Acest lucru e de porumb, să aplice trei praşile me­ Oricine ar merge în raionul Ilia şi prafaţa cultivată, iar prăşitul ma- A. POTOPEA importantă manifestare co­ Sofia luciârile unui seminar al
determinat insă dc felul în care se canice. ar vrea să cunoască situaţia întreţi­ mercială mondială anuală din delegaţilor învăţătorilor din ţă­
vor întreţine culturile. Este vorba De menţionat însă că nu peste tot nerii culturilor nu poate face acest capitala Franţei. Participă 12000 rile balcanice, cu tema „Rolul
despre momentul executării praşi- calitatea lucrărilor este bună. Acest lucru deoarece operativa este ţinută de expozanţi dintre care 3000 programelor şi metodelor de în­
lelor, calitatea lor. cit şi despre lucru se datoreşte şi faptului că unii sub... cheie In ziua de 19 mai, cu 6trăini din 27 de ţări. Miile de văţământ în educaiea tineretului
realizarea celor mai potrivite den­ specialişti stau prea puţin in unităţi. toate insistenţele noastre, nu am standuri se întind pe o suprafaţă în spiritul înţelegerii internaţio­
de aproape , o jumătate milion
sităţi la unitatea de suprafaţă. Dar nu in toate cazurile este vina putut intra in posesia unor date ca­ mp. nale reciproce". La seminar par­
încă de Ia terminarea însâminţâ- lor, ci -uneori a Consiliului agricol re să reflecte modul cum muncesc Printre numeroasele ţări care ticipă delegaţii din R. P Bul­
rilor, înlr-o şedinţă a Comitetului raional care în plină campanie de cooperatorii din raion la intreţine- expun anul acesta România se garia, Grecia, R.S.F. Iugoslavia,
România,
Republica Socialistă
raional de partid s-au analizat po­ întreţinere a culturilor găseşte „ne­ eca culturilor. Acest lucru se întâl­ prezintă cu un pavilion pe 600
sibilităţile existente si ce trebuie cesar" să ţină rite o şedinţă. Astfel, neşte şi in cadrul unităţilor. De mp — cel mai important din cite observatori din R P Albania
făcut în direcţia utilizării cu maxi­ în ziua de 19 mai. cu toate că situa­ exemplu, la cooperativa agricolă din le-a avut pînâ acum la Tîrgul Pa­ si Turcia,- precum si repre­
mum de randament a sapelor rota­ ţia întreţinerii culturilor impunea Gurasada, in lipsa preşedintelui şi risului. zentanţi ai Secretariatului
tive, a cultivatoarelor şi a altor uti­ prezenta specialiştilor în unităţi, ei a inginerului, nimeni nu a avut po­ Încă dtn prima zi pavilionul U.N.ESC.O. Delegaţia din Repu­
laje cu ajutorul cărora se face între­ au fost chemaţi la raion pentru a sibilitatea să ne relateze despre sta­ românesc cunoaşte o mare aflu­ blica Socialistă România este
condusă de pi’of, Alexandru Bo-
ţinerea culturilor prăşitoarc. Cum întocmi anumite dări de seamă sta­ diul lucrărilor. Contabilul unităţii a enţă. Vizitatorii şi specialiştii cer­ jin. director geneial adjunct în
se traduc în viaţă aceste măsuri ? tistice care de fapt trebuiau com­ ştiut doar că preşedintele. Octavian
pletate in unităţi. Vinovaţi penlru Buştea. a plecat la Dobra pentru cetează cu viu interes larga ga­ Ministerul învăţământului.
mă de maşini agricole de diverse
acest lucru se fac tovarăşii Ion Albu, procurarea unor materiale de cons­ tipuri, maşini-unelte, utilaj elec­ Lucrâiile seminarului au fost
Locul specialistului ional si Traian Crişan. secretarul trucţii De fapt se făcuse ora 11 şi trotehnic, motoare, uriaşul strung deschife de Gancio Ganev, mi­
preşedintele consiliului agricol ra­
plim-
nistrul învăţământului public al
preşedintele putea fi văzut
Sfatului popular raional, care aveau bîndu-se cu şareta pe şosea, fără a-1 Carussel-2 500, produs dc Fabrica R. P. Bulgaria.
este în unitate sarcina să rezolve problema aminti­ interesa măcar că în ziua respecti­ de maşini unelte şi agregate din diodifuziunii din Geneva a avut
9 Miercuri seaia in ?*la ra­
Bucureşti, precum şi universalul
vă cultivatoarele, sapa rotativă, pră-
tă în mod individual cu consiliile
de conducere ale cooperativelor a- şitorile cu tracţiune animală, cît şi: Sn-320-750, produse ale industriei loc concertul orchestrei Elveţiei
Zilele trecute am fost oaspeţii gricole. lată de ce in unităţi ca : Lâ- cooperatorii, nu ieşiseră la lucru. IW- petroliere, ale industrei chimice, romande condusă de cunoscutul
industriei uşoare,
aparataje de
multor cooperative agricole din ra­ puşnic, Gurasada. Burjuc, Şoimuş, multe unităţi ca cele din Zam, -Lă* tehnică nucleară, ai ticole dc aitî- dirijor Jean-Marie Auberson. So­
ionul Ilia. Cu acest prilej s-a cons­ Bejan şi altele, lucrările de întreţi­ său, Lăpugiu, Cimpuri şi altele nici. zanat, etc, exponate care. după listul conceitului a fost pianistul
tatat că acolo unde munca este bine nere a porumbului sînt Tntîrziate. mecanizatorii nu sînt mulţumiţi ‘‘de1 aprecierile multor vizitatori, o- Valentin Gheorghiu, ale cărui ca­
organizată, unde consiliile de con­ La Gurasada abia 50 de hectare din felul în care consiliile de conduce- ' glindesc înaltul nivel tehnic şi lităţi inteipretative au fost răs­
ducere şi specialiştii caută ca, sub cele 180 ocupate cu această cultură, re organizează lucrările de prăşit’ calitativ al economiei româneşti. plătite cu aplauze de un numeros
îndrumarea organizaţiilor de partid, au fost lucrate cu sapa rotativă. Tot Aici, utilajele puse la dispoziţie de România participă, de ase- public. Concertul a fost radiodi­
fuzat.
să folosească timpul bun de lucru. aici prăşitul mecanic s-a făcut nu- către S.M.T. Dobra nu sint folosite