Page 68 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 68
PAGINA A ?-A
n r w i i m iu ii îmi ii DRUMUL SOCIALISMULUI 354/
VIZITA CONDUCATORIIOR
£ PARTID Ş STAT REGIUNEA IAŞI
(Urmare din pag I) prezenţi ia cuvintul tovarăşul cuinţe noi. cum înfloreşte patria. A- putere şi activitatea ştiinţifică şi mintului, dar şi baza materială la
Nicolae Ceauşescu. ceastă mîndrie trebuie s-o transfor culturală. Pe baza acestei poliţiei, rinduri, singură, nu rezolvă proble
După ce a transmis tuturor locu mam într-un imbold de luptă pentr u
construcţiei socialiste — o viaţă şi a concepţiei marxist-leniniste a ma ridicării nivelului invăţămîntului.
mai civilizată şi mai prosperă pen itorilor oraşului şi regiunii Iaşi sa noi succese, in înfăptuirea hotăriii- partidului nostru despre legătura In acest scop trebuie depusă o mun
tru fiecare om al muncii, pentru în lutul Comitetului Central al Parti loi celui de al IX-lea Congres al strînsâ dintre dezvoltarea econo că susţinută şi noi considerăm că din
tregul popor. O garanţie a succe dului Comunist Român, tovarăşul partidului. Fiecare, la locul său de miei şi a culturii, în condiţiile gre acest punct de vedere mai avem mul
selor noastre de viitor, a încheiat Nicolae Ceauşescu a spus : muncă, să muncească astfel pentru le pe caic a trebuit să le învingem te de tacul. Spun aceasta, deoarece
tovarăşul Ceauşescu, este întărirea De dimineaţă am vizitat oraşele a putea «pune: ialâ, in ceea ce s-a am alocat an de an fonduri din aici se află şi ministrul învăţâmîntu-
necontenită a alianţei între clasă Birlad şi Vaslui o serie de co realizai în ţara noastră, se află şi o ce în ce mai mari, am făcut efor lui. Trebuie, tovarăşi, ca învăţămîn-
muncitoare şi ţărănimea coopera mune din regiunea dv. Trebuie să părticică din munca mea, djn inima turi pentru progresul ştiinţei şi cul tul nostru superior să ţină p.asul cu
tistă, baza de neclintit a orînduirii spunem că manifestările pline de mea, din tot ceea ce am mai turii din ţara noastră. Oamenii de cerinţele dezvoltării generale a şti
noastre. căldură ale oamenilor muncii, cu bun. In continuare, tovarăşul Nicolae ştiinţă şi cultură români, şi prin inţei, să se 6ituez.e la nivelul ţărilor
Cuvintele Secretarului general al care ne-au întîmpinat pretutindeni Ceauşescu a spus: România face tre aceştia se numără şi mulţi ie ceior mai avansate. Noi mergem in
C C. al P C R. au fost salutate de pe unde am trecut, precum şi ale parte din mar ea comunitate a ţârilor şeni, au avut in trecut multe reali această direcţie şi avem rezultate
participanţi prin vii aclamaţii, ex- populaţiei oraşului laşi. la adresa socialiste, care reprezintă un factor zări tare au dus faima peste gra bune — dar, ca să fim cinstiţi cu
primind deplina încredere şi pro Partidului Comunist Român şi a de seamă in lupta pentru pace şi niţe Şf mai mulţi oameni de ştiin noi înşine, trebuie să spunem că mai
fundul ataşament faţă de politica guvernului, arată că întregul nostru progres. Rezultatele muncii noastre, ţă si cultură au obţinut in anii avem şi lipsuri. Trebuie să facem e-
înţeleaptă a partidului de dezvol popor- este strins unit în jurul parti Întărirea patriei, sînt o contribuţie la construcţiei socialismului asemenea forturi mai mari pentru ca în cursu
tare a agriculturii, de înflorire a dului, hotărît să înfăptuiască poli întărirea întregului sistem socialist. realizări, reuşind să facă cunoscută rile noastre, în întreaga activitate
întregii ţări. tica comuniştilor- de înflorire a Cu cit mai puternică devine fiecare ţara noastră, prin activitatea lor, în didactică să fie indepârtat ceea ce
In drum spre Iaşi, conducătorii României socialiste, de întărire a ţară socialista, cu atit mai puternic străinătate. Realizările lor sint o este vechi, să asigurăm predarea la
sînt salutaţi cu căldură de ţăranii independenţei şi -suveranităţii pa va fi sistemul socialist, cu atît mai contribuţie la îmbogăţirea ştiinţei si nivelul cel mai înalt a cunoştinţelor
din Muntenii de Sus, din Sole.şti. triei noastre. mare va fi influenta ideilor socialis culturii naţionale, precum şî la cea moderne. Noi ştim că in laşi există
Codâeşti, Bucium, de mii şi mii De la România burghezo-moşie- te asupra întregii omeniri, grăbind universală. un corp didactic bun, oameni de
de locuitori ai localităţilor străbă reascâ la România de azi am stră victoria socialismului în lume. Ridi- Congresul IX a trasat un program ştiinţă, profesori cu renume mondial
----- -------
tute. / bătut un drum lung. Popor ul nostru cînd economia, dez.voltrnd cultura, 4 vast de dezvoltare multilaterală a care aU realizat lucrăr i de valoare, nostogolindu-se sonor peste bolovani şi stinci, Riul Mare sparge cu
a dat în trecut multe jertfe în întărind patria, noi sporim forţele sintem convinşi că in viitor- sc vor apele-î repezi r.liinga munţilor. Foto : V.
Foto : V. ( ONOIU
laşul, vechi leagăn de cultură ro care luptă pentru apărarea păcii. patriei noastre. Desigur, în centrul strădui să obţină rezultate şi mai bu
mânească, oraş care evocă cu pu luptele duse pentru independenţa Ştim că, alita timp cit există impe atenţiei continuă să stea dezvolta ne. In continuare vorbitorul s-a re
tere istoria şi exprimă patosul în naţională, pentru a deveni stâpin rialismul, va continua să existe şi rea economiei, industriei, agricul fe rit Ia îndator irile studenţilor*. A-
noitor al construcţiei socialiste, i-a pe soar -tp sa, pentru a-şi făur i viata pericolul unui nou război mondial. turii — fără acestea nu este de vem un tineret minunat, a spus el,
primit pe conducătorii de partid şi aşa cum doreşte el. Aceste jertfe De aceea facem totul pentr u a întări conceput progresul ţării. Totodată, tot ceea ce este mai nou în ştiinţă. Avancronica sportivă
care se străduieşte să-si însuşească
de stat in Piaţa Unirii, in locul au făcut posibil ca noi să construim capacitatea de apar are a patriei noas după cum ştiţi, Congresul a trasat
unde, în urmă cu 107 ani, înaintaşii astăzi socialismul, ca patria noastră tre, precum şi unitatea clasei mun o serie de sarcini importante în Tineretul nostru universitar, inclusiv
noştri au încins hora bucuriei, cin să devină puternică. înfloritoare. citoare si a tuturor forţelor- antiim- uirecţia dezvoltării activităţii ştiin- studenţi» din Iaşi, se poate mîndri cu Pe stadioanele şi în sălile de 6poi t clarat antrenorul Tosif Şlivăţ, co
stind într-o zî geroasă de ianuarie Această parte a ţării noastre — perialiste; în această unitate const.' ţilice, culturale, îmbunătăţirii invâ- rezultatele pe care le obţine în ac din regiunea noastră vor avea loc respondentului nostru din Cugir,
legâmîntul pe veci, unirea Princi Moldova, oraşul Iaşi au cunoscut, chezăşia victoriei în lupta pentru ţâmîntului, aceasta fiind o condi tivitatea sa. Noi sintem mulţumiţi de şi în duminica ce urmează o serie Miliai Vîlceanu.
patelor române. Prin tradiţie — de asemenea, lupte grele, au dat pace şi democraţie în lume. ţie de seamă pentru progresul ge munca sa. Dar şi aici este loc pen de întreceri cu caracter oficial, aş — Ne pregătim intens pentru a-
Piaţa Unirii este locul marilor adu mulţi luptători de seamă pentru Sîntem hotăriţi, a spus vorbitorul, neral al societăţii noastre socialiste. tru mai bine. Mîine, durindu-se să teptate cu un legitim interes. O se ceastă întîlnire. Intenţionăm să rea
nări cetăţeneşti, al marilor mani cauza fericirii poporului nostru. De să facem totul pentru a aduce şi în Societatea pe care noi o construim muncească le vom cere tinerilor cu rie de echipe vor susţine meciuri in lizăm un meci care să placă şi in
festaţii de masă din Iaşi. Acum este aici, din. Iaşi, s-au ridicat numeroşi viitor din plin contribuţia la marea este cea mai dreaptă din cîte a noştinţe lot mai multe despre auto afara regiunii cu echipe de certă va final să aducem la Cugir- .măcar un
cărturari care au adus o contri-
pavoazată sărbătoreşte, cu drapele cauză a socialismului şi păcii. In în cunoscut omenirea. Socialismul des matizare, le vom pretinde sâ stâpî- loare. Desigur că înainte de între punct. Echipa pentru meciul de du
tricolore, cu steaguri roşii, cu lo Inrţie însemnată la făurirea limbii treaga sa istor ie, poporul nostru nu chide căi nelimitate pentru dezvol nească maşinile şi totodată să dez ceri formaţiile respective se pregă minică va fi formată din următo
zinci in cinstea partidului. si culturii româneşti. Şi astăzi la s-a dat niciodată in lături atunci tarea multilaterală a omului. O volte. s«ă ducă mai depar te ştiinţa şi tesc cu minuţiozitate, dornice fiind rul Iot: Forgacs, Trîa, Botescu,
Au venit să-i întîmpine pe con şul este unul din centrele impor cînd a trebuit Svi-si aducă contri dată cu socialismul se poate vorbi de aceea noi sîntem ceva mai preten de a se comporta cît mai bine. In a- Neamţu, Boroş. Gheorghe Ion, Pe-
ducători mii si mii de ieşeni, tineri tante ale ştiinţei, culturii, ale pro buţia la cauz.a civilizaţiei. Şlim cu adevărat de umanism, omul ţioşi cu tineretul nostru universitar ceastă avancronică sportivă redăm treseu, Nistor, Chiş, Mureşan, Po-
m vîrstnîci. bărbaţi şi femei, mun gresului României socialiste cu numai întărind pacea, nu putîndu-se bucura din plin de bi El trebuie să înveţe şi mai mult, sa citeva aspecte din pregătirile spor delschi, Ghergheli, Fluieraş.
citori metalurgişti, chimişti şi texti- Cinstind memoria înaintaşilor, a mai împiedieînd pe agresorii nefacerile civilizaţiei, ale dezvol depună eforturi si mai mari pentru tivilor pentru întrecerile de dumi O altă relatare asupra felului
lişti din toate întreprinderile ora lui Ştefan cel Mare, a Iul Cuza, Ko- imperialişti să dezlănţuie un nou tării bazei de producţie, ale ştiin a-.şi însuşi tot ceea ce este mai nou nică. cum se pregăteşte echipa pentru
şului, profesori .şi studenţi ai cen gâlniceanu. Eminescu, Creangă, Va- război vom asigura mersul nos ţei şi culturii. In socialism omul în ştiinţă si cultură. Numai asa vor In Valea Jiului este aşteptat cu un meciul de duminică am primit-o de
tenarei universităţi ieşene, alţi oa sile Alecsandrî şi atîţia alţii care tru hotărît înainte spre o viaţă tot este cu adevărat stăpînul propriului putea sîl ser veasuâ cu cinste poporul deosebit interes meciul de fotbal la corespondentul nostru Stclian
meni ai muncii, reprezentanţi ai s-au afirmat într-un domeniu sau mai înfloritoare. Iată de ce partidul său destin Prin aceasta mersul îna român, patria Apelăm la dumnea dintre formaţiile Jiul şi C.F.R. Arad. Hraica din Orăştie.
tuturor instituţiilor. altul ca patrioţi şi luptători hotâ- nostru, mobilizind si chemînd între inte al societăţii este asigurat în voastră, profesori şi studenţi, să vă Pentru acest meci, uşor- la prima ve — Situaţia precară pe care o are
rîţi pentru înălţarea României, nc direcţia pe care oamenii o doresc.
Sosirea în piaţă a oaspeţilor este înzecim totodată eforturile pentru gul popor la construcţia socialismu uniţi eforturile şi, folosind baza ma dere, fotbaliştii din Petroşani s-au echipa in acest campionat obligă în
întîmpinatâ cu nesfirşite ovaţii. lui şi comunismului în România, în Noi avem multe realizări. Dar terială pe care o vom îmbunătăţi, sâ pregătit cu multă seriozitate. Pe lin tregul lot de fotbalişti, împreună cu
Mulţimea flutură steguleţe roşii si a dezvolta industria, agricultura, tăreşte in acelaşi timp solidaritatea avem şi lipsuri. Mai avem multe ridicaţi continuu nivelul invăţâmin- gă antrenamentele obişnuite, echi antrenorul să nu precupeţească nici
ştiinţa, pentru a ridica întreaga ţară
tricolore, buchete de flori ; mii de spre culmile civilizaţiei şi progre cu toate ţările socialiste, cu toate de făcut. !n societatea noastră ştiin Lului nostru superior. Aceasta este o pa a susţinut miercuri un meci de un efort pentru evitarea retrogra
glasuri aclamă, răsună aplauze si sului. Noi am realizat multe lu partidele comuniste, cu toate foiţele ţa şi cultura nu se pot despărţi de cerinţă a poporului, a dezvoltării pa verificare in compania unei selec dării. In etapa următoare Dacia
urale în cinstea Partidului Comu cruri în toate regiunile, ca şi aici antiimperialisle. In felul acesta, asi dezvoltarea continuă a forţelor de triei noaslie, şî sîntem convinşi că ţionate a Văii Jiului for mata din ju Orăştie întîlneşte pe teren propriu
nist Român, a conducerii sale. De la Iaşi, în întreaga Moldova. Sîntem gurăm victoria socialismului şi co producţie. Ştiinţa devine din ce in profesor ii şi studenţii din Inşi îi vor cători care activează în campionatul Aurul Brad, una din fruntaşele
la tribuna înălţată în piaţă, condu de zece ori mai bogaţi, ca să spu munismului in patria noastră şi nc ce mai mult un factor puternic al răspunde cu cinste. regiohal pe care a învins-o cu sco campionatului regional, antrenată
cătorii de" partid şi de stat răspund nem aşa, faţă de 1938, dar cu toate aducem, totodată, contr ibuţia la cau progresului forţelor de producţie. S-a vorbit aici, tovarăşi, despre ac rul de 5—1 Antrenorul echipei Jiul de fostul internaţional Băcuţ. Con
cu căldură tumultuosului salut acestea mai avem multe de făcut za socialismului şi păcii în întreaga Nu este de conceput progresul eco tivitatea culturală, artistică şi litera Petrila. Eugen Mladin. a declarat ştienţi de valoarea adversarului şi
populai-. lume. nomiei, al industriei si agriculturii ră. Intr-adevăr nu există domeniu In corespondentului nostru că băieţii de importanţa celor două puncte
pentru a putea afirma că poporul Închei, tovarăşi, nrînclu-vă din ton fără progresul şi dezvoltarea in care laşul să nu ocupe un loc impor
Primul secretar al Comitetului re nostr u a ajuns la nivelul la care să tă inima suc cese si mai mai i în acti tr-un ritm rapid a activităţii ştiin tant în cultura şi arta tării noastre. lui vor depune toate efor turile pen puse în joc, noul antrenor al echi
gional de partid, tovarăşul Miu Do- se bucure din belşug de toate bine vitatea dv. Să aduceţi o contribuţie ţifice. Orice rămînere in urmă în Cred îns«ă că astăzi se poate face mai tru a învinge şi mai ales pentru a pei orâşticne Covaci, pregăteşte cu
brescu, rosteşte un cuvint de bun facerile civilizaţiei, de toate cuceri tot mai mare la înflorirea României domeniul activităţii ştiinţifice duce, mult. Nu vreau s«î supăr pe cei care realiza faze frumoase de fotbal. Ho- multă atenţie întregul lot pentru ca
tărîrea tuturor este aceea de a duce
sosit. „Cu prilejul vizitei pe care o rile omenirii. Pentru realizarea a- socialiste Vă doresc multă fericire şi fără îndoiala, la râminerea în urma lucrează în acest domeniu, dar ora duminică să poată obţine victoria.
faceţi în regiunea noastră, a arătat cestor ţeluri, spre care ne conduce succes în muncă. în dezvoltarea generală a societăţii. şul care a avut un Eminescu, un Vn- la îndeplinire o veche dorinţa a In .această săptămînă s-au făcut
el, muncitorii, ţăranii, intelectualii, partidul, trebuie să ne concentrăm Cuvintele secretarului general al Iată de re partidul şi guvernul a- sile Alecsandii şi alîţia alţi crea susţinăto) ilor : promovarea in pri patru antrenamente punîndu-se ac
toţî oamenii muncii din regiunea toate eforturile. partidului sînt salutate cu îndelungi coidâ o atenţie deosebită activităţii tori de artă. de care aţi vor bit dum ma. categorie a ţârii. In meciul de cent pe compartimentul defensiv
Iaşi, trăind încă atmosfera înălţă Congresul al IX-len al P C R. a ovaţii şi nesfirşite aplauze. Minute ştiinţifice, de ce in măsurile stabi neavoastră aici, poate să cunoască o duminică va fi folosită următoarea unde lips«n jucătorului Găină (acci
toare în care întregul nostru popor trasat un program măreţ, realizarea în şir în Piaţa Unirii răsună urale lite de Congresul al IX-lea si cele activitate culturală mai vie. Cred că formaţie probabilă: Ion Vasile — Ni- dentat) s-«n resimţit clin plin. De ase
a sărbătorit cea de-a 45-a aniver Iul nu este o sarcină uşoară. Pri în cinstea Partidului Comunist Ro care au fost elaborate după aceea in Moldova se găsesc foiţe care să eoară, Ivănescu, Pop, Farcaş — San menea, tot în aceasta sâptămin.ă. e-
sare a Partidului Comunist Român, mele 4 luni au început bine şi în mân. a politicii sale, în cinstea se acordă o atenţie cu mult mai creeze opere de valoare, urmîndu-i du, Crăciun — Martînovici. Libardi, chipa a susţinut un meci amical.
Casandra, Peroneseu.
işi îndreaptă gindurile pline de re industrie şi in agricultură. Rezulta ■României socialiste»-......... ..... «nare-devii în-trecut cercetării ştiin pe Eminescu, Vasile AJe.rsandri, Ko- Formaţia A S. Cugir, care activea *
cunoştinţă şi de mîndrie patriotică tele obţinute arată că prevederile După însufleţită inlilnire cu locui ţifice. Noi am trecut la înfăptuirea gălniceanu şi alţii, să meargă tot pe ză tot în campionatul categoriei 8, Am redat doar cîleva aspecte dîrt
către gloriosul nostru partid, către planului cincinal sînt rea)iste, pe mă torii oraşului Iaşi, tovarăşul Nicolae sarc inilor puse de Congres în indus drumul pe care au mers ei, să |.*ge joacă în deplasare la Tg. Mureş. pregătirile echipelor în vederea* î/rx
conducerea sa încercată, care a slu sura forţei şi posibilităţilor poporu Ceauşescu şi ceilalţi conducători de trie. în agricultură. Cunoaşteţi şi mă întreaga activitate de popor, sâ o terecerilor ce vor avea loc dumini
jit şi slujeşte cu devotament nemăr lui nostr u. Ele vor fi fără îndoia).» par tid si de stat s-au îndreptat spre surile luate în domeniul cercetării pună in slujba poporului, pentru ră După cum ee cunoaşte, echipa A.S.A. că. Ramîne doar c«n aceste pregătiri
ginit interesele fundamentale ale nu numai îndeplinite, ci şi depăşite. sediul Comitetului regional al P.C R., ştiinţifice: în această direcţie s-a în numai creaţia care serveşte poporu Tg. Mureş este destul de puternică să fie fructificate prin rezultatele
poporului român, ale patriei noas E o bucur ie să vezi cum prin munca unde-a avut loc o scurtă convorbire fiinţat Consiliul Naţional al cerce lui. care se inspiră din traci i ţii le ci mai ales pe teren pr opriu. Fotbaliş bune pe care le aşteptăm.
tii din Cugir privesc insă cu încre
tre'*. harnicului nostru popor se înalţă u- cu membrii biroului comitetului re tării ştiinţifice Este un pas El nu munca sa. din prezentul lui, va fi dere această întîlnire. Iată ce a de v. Amu
In aclamaţiile şi uralele celor zine, fabrici, şcoli, universităţi, lo- gional. poate însă rezolva problema fără puternică, trainică, va însufleţi ma
îmbunătăţirea activităţii în insti sele în munca şi lupta pentru fău
rirea viitorului.
si in facultăţi,
tutele de cercetări
Intîlnirea cu intelectualii ieşeni tră, oamenii de ştiinţă şi cadrele di de intelectualii Ieşeni, tovarăşul 21 vuiturilor ; 11,20 Revista liter ar ă
Mulţumind pentru tabloul oferit
în această privinţă şî dumneavoas
r adio — Număr dedicat poeziei ;
dactice din Iaşi, vă revin îndato
12,10 Cu microfonul prin sălile
acest dar- o preţuire a mujicii parti
riri mari. Aveţi tradiţii în activita Nicolae Ceauşescu a spus : Vad în de concer t ale Capitalei ; 12,45
In cursul dupâ-amiezii, tovarăşii re realizator al năzuinţelor de A luat apoi cuvintul tînăra Si- tea ştiinţifică. Centrul universitar dului nostru, a faptului că partidul M AI 1966 Revista revistelor economice ;
Nicolae Ceauşescu, Gheorghe veacuri ale poporului către libertate, rnona Nenescu, studentă la Institu Iaşi a dat mulle descoperiri ştiinţi reda poporului nostru întreaga mă 13.00 Selecţiuni din oper ete ; 14,08
Apostol, Emil Bodnaraş, losif Banc bunăstare si progres. tul politehnic, care în cuvinte pline fice ţârii noastre. Credem că se reţie a sa. Răspunsuri muzicale iubitorilor
şi Virgil Trofin, însoţiţi de condu laşul a recepţionat cu adîncă sen de înflăcărare a dat glas simţămin- poale şi mai mult. Nu trebuie să Dezvoltind activitatea .ştiinţifică, de folclor ; 14,50 Două melodii cu
cători ai organelor locale de partid sibilitate prezentarea drumului glo telor ce animă tineretul universitar luaţi aceasta ca o critică, ci ca o culturală, artistică, pornind de la Victor Bunca ; 15,00 „Pe plaiuri
şi de stat, s-au întîlnit în Amfitea rios al partidului nostru în directa ieşean. „Avem profesori distinşi — dorinţă, ca o recunoaştere a posi lot ceea ce este mai bun în trecutul C in e munteneşti" — muzică populară;
trul „Miliail Eminescu" al universi si fireasca filiaţiune cu lupta şi jert a spus ea — învăţăm in institute bilităţilor şi forţelor de care dispun si în prezentul patriei noastre, tre 15.15 Simfonia în Sol minor- de
tăţi ieşene cu cadre didactice şi fele de veacuri ale poporului. In bine dotate cu material didactic şi oamenii de ştiinţă din Iaşi. buie sâ intensificăm in acelaşi timp Mozart ; 1G.20 Cîntece pentru
studenţi din acest centru universi noi, ca şi in întregul popor', a gâsjt laboratoare moderne, avem cămine Tovarăşul rector al Universităţii a legăturile cu oamenii de ştiinţă, de "DEVA : Viaţa începe la ora 8 copii ; 1G.30 Emisiune muzicală
tar. un profund ecou acţiunea întreprin confortabile. Sîntem conştienţi că subliniat că laşul va trebui să pri cultură şi artă din ţările socialiste, seara — cinematograful „Ratria"; de la Moscova ; 17,20 Radiosim-
Dealul Copoului, de la poalele să de partid pentru scrierea dreaptă fără conducerea înţeleaptă a parti mească în continuare sprijin in dez din toate ţările lumii Numai in Onorabilul Slanislas — agent se pozion ; 17,40 Clasici ai muzicii
căruia începe laşul universitar-, este a trecutului, pentru dăltuirea unui dului nu s-ar fi putut ajunge la un voltarea bazei materiale. După cum felul aceste vom reuşi să asigurăm cret — cinematograful „Arta" ; corale româneşti : Ion Vidu; 18,03
o revărsare de tinereţe şi voioşie. prezent şi viitor luminos, in confor asemenea nivel de dezvoltare a în- ştiţi, in anii următori, se vor între mersul mai rapid înainte al ştiinţei SIMBRIA : Colina — cinemato In jurul globului ; 18,13 File din
Intr-o atmosferă de mare entu mitate cu programul trasat la cel vâţămintului. Aceste realizări ne prinde lucrări de dezvoltare a unor şi culturii noastre, sâ facem ca ea graful „Mureşul" ; HUNEDOA albumul de romanţe ; 18,30 Ştiin
ziasm, în aplauzele a mii dc stu de-al IX-lea Congres al partidului cheamă, ne obligă, 1a o pregătire institute de învăţămînt superior, în sâ ocupe locul pe care îl merită în RA : Runda G — cinematograful ţa, tehnică, fantezie ; 19,00 Cîntă
denţi, oaspeţii sînt intîmpinaţi de nostru. temeinică penii u a deveni cadre tre care şi Institutul politehnic clin patrimoniul ştiinţei şi culturii mon „Flacăra" ; Pinguinul — cinema Minodora Nemeş şi Radu Simion
ministrul invăţămîntului, acad. Toate acţiunile ce au urmat Con de nădejde ale ţării. Poporul ne-a Bucureşti. Sînt prevăzute mijloace diale. tograful „Constructorul" ; TE- — /nelodii populare ; 19,15 Spoi t:
Ştefan Bălan, de adjunctul său, acordat o mare încredere : de a pentru dezvoltări si la Iaşi, care con In încheiere, tovarăşul Nicolae L1UC : Cartierul veseliei — cine Au cuvintul crainicii reporteri ;
prof. dr. Jean Livescu, de rectori gresului, a spus vorbitorul, dina continua ştafeta înaltei contribuţii siderăm că vor conduce ia desfăşu Ceauşescu a urat cadrelor didactice, matograful „Minerul" ; PETRO 19.30 O melodie pe adres.n dum
ai instituţiilor de învăţămînt supe mismul şi înţelepciunea in tradu aduse de cărturarii din trecut la rarea în condiţii mai bune a activi .studenţilor, tuturor oamenilor de ŞANI : I ii pustiul Patagoniei — neavoastră ; 20,00 Itadiogazcta de
rior din Iaşi, de un mare număr cerea in viaţă a hotârîrîlor şi şam patrimoniul cultural şi ştiinţific al tăţii de învăţămînt din acest centru ştiinţă şi cultură din laşi noi suc cinematograful „Republica" ; Fifi seară ; 20,45 Noapte bună, copii :
de cadre didactice. Un grup de anilor sale, găsesc puternica rezo României. După absolvire, vom universitar. In ce priveşte dezvolta^ cese în activitatea Închinată înflo înaripatul — cinemalogiTiful „7
„Cum au învăţat păsărelele sâ
studente înconjoară pe oaspeţi, ofe- nanţă in inimile noastre şi ne mo munci pentru dezvoltarea economiei ren invăţămîntului, mai avem multe ririi ştiinţei si eulturii patriei Noiembr ie" ; LL'PENI :. Răscoala cinte" ; 20,55 Cu muzica de dans
bilizează la tot mai mari înfăptuiri.
rindu-le buchete de flori. Vorbitorul a înfăţişat apoi potentele şi culturii, adueîndu-ne cu dragoste de făcut, deşi după cum arată sia- noastre socialiste, — cinematogr aful' „Cultural" ; pe meridiane ; 22,20 Vă invită la
Aducînd oaspeţilor un călduros sa contribuţia la opera de desâyirşire tisiiea numărul studenţilor a crescut Părăsind clădirea universităţii, LONEA : Prima zi dc libertate — dans orchestra dc estradă a Ra-
lut din partea cadrelor didactice şi a activităţii ştiinţifice din acest cen a construcţiei socialiste. faţă de 1038 de aproape 5 ori. Dară oaspeţii se îndreaptă spre comple cinematograful „7 Noiembr ie" ;
studenţilor- din centrul universitar tru al ţârii, condiţiile în care oa Primit cu vii aplauze a luat apoi ne comparăm cu noi înşine, am fă xul de cămine nr. 2, unde un grup Şah In rege — cinematograful diotelevizîunii : solişti Ilincn Cer-
Iaşi, prof. univ. dr. Ion Creangă, r ec menii de ştiinţă îşi desfăşoară mun cuvintul tovarăşul Niculnc Ceauşes cut salturi mori. dară ne comparăm de studente ii întîmpinâ cu buchete „Minorul" ; VULCAN : Crcde- bacev şi Constantin Drăghici.
torul Universităţii „Al. I. Cuza", a ca lor creatoare laşul are o bogată cu. insă cu nivelul de dezvoltare al al de trandafiri si bujori. Conducătorii ţi-mă, oameni — cinematograful Buletine dc ştiri şi radiojurnale:
spus: Considerăm această vizita ca tradiţie de cercetare ştiinţifică. A- Este pentru noi o deosebită bu toi- ţări avansate, rezultă că sîntem vizitează cîleva camere, apreciind „Muncitoresc" ; CRIVIDIA : Po 5,00; 6,00; 7,00: 10,00; 12,00;
o onoare deosebită acordată vechii cestora li s-a adăugat in zilele noas curie — a spus vorbitorul — de a iacă râmaşi în urmă. Ţinind seama aspectul plăcut şi cui'âţenia interi veste de pe Don — cinemato 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 22,00 ; 23:52
tre un factor- hotărîtor pentru pro
noastre instituţii de învăţămînt vizita ac^st vechi centru de ştiinţă de ritmul dezvoltării întregii econo oarelor. In aplauzele si uralele mi graful „Muncitoresc" ; ALBA IU- (programul I): 7.30; 9,00; 11,00;
superior. Plin ea, o dală mai mult. gresul ştiinţei : conducerea şi în şi cultură, de a ne întâlni cu pro mii şi întregii culturi, fără îndoială ilor- de studenţi conducătorii de L1A : Camera albă — cinemato- 13,00; 15,00; 17,00 ; 19.00; 21,00 ;
se concretizează atenţia şi preţuirea drumarea de către partid, sprijinul fesorii şi studenţii Universităţii din că trebuie Svi mergem ceva mai iute partid şi de stat pornesc pe aleile gral'ul „Victoria" ; Ani clocotitori 23,00; 1,52 (programul N).
pe care partidul şi guvernul o acor eficient al statului socialist pentru, laşi Aş dori să folosesc acest pri si ţn dezvoltarea învâţăminttilui. înverzite ce duc spre cantina com — cinematograful „23 August" ;
dă culturii, invăţămîntului, educa intensificarea cercetării ştiinţifice, lej pentru a transmite tuturor lu Mersul acesta este desigur legat :>i plexului. In sala spaţioasă şi ele TEIUŞ : Agentul de legătură —
pentr u sporirea eficienţei sale eco
ţiei. nomice şi capacităţii de a contri crătorilor de pe frontul activităţii de posibilităţile pe care le avem V/j gantă se află sule de studenţi că cinematograful „Victoria" ; ZLAT- Televiziune^
Sărbătorirea împlinirii a 45 de ani ştiinţifice şi culturii din Iaşi, ca trebui să dezvoltăm mult învaţămiii- rora oaspeţii le urează „Poftă NA : Drama ciocîrlioi — cinema
de la înfiinţarea partidului, a arătat bui consistent la tezaurul ştiinţei drelor universitare şi tuturor stu tt!I mediu. Trebuie să aducem îmbu bună", interesîpclu-se de calitatea tograful „Muncitorul" ; SEBEŞ :
vorbitorul in continuare, a prilejuit naţionale şi universale. Potenţele denţilor, un salut călduros clin par nătăţiri acestui sistem de invăţămint şi gustul bucatelor. Dulcea pasăre a tinereţii — ci 19,00 Telejur nalul de scară ;
tuturor cadrelor didactice şi studen incontestabile ale acestui vechi cen tea Comitetului Central al Parti şi se lucrează la aceasta; mulţi din Coloana de maşini se îndreaptă nematograful „Progresul": Ro- 19.15 Pentru cei mici : Jucăriile
ţilor cunoaşterea mai profundă a tru cultural al ţării, entuziasmul şi dului Comunist Român. tre dumneavoastră cred că aţi şi apoi spre * marginea oraşului. Con mulus şi Remus — cinerruUogra- Mihaelei ; 19,45 Pentru elevi :
luptei hotărî te şi a victoriilor parti aptitudinile care nu lipsesc vor fi Ani ascultat cu deosebită plăcere contribuit la acest studiu. Va trebui ducătorii de partid şi de stat, în ful ,.Sebeşul" ; APOLDUL DE Zece la compunere ; 20,00 Tele-
dului pentru libertatea şi fericirea angajate spre noi realizări de va cuvintul tovarăşilor care au înfă să alocăm mijloace materiale pentru soţiţi de reprezentanţi ai organelor SUS : Ultima vacantă — cinema enciclopedm ; 21.05 Actualitatea
patriei noastre, pentr u binele şi pro loare. Omul de ştiinţă ieşean a in- ţişat tradiţiile ştiinţifice şi cultura a asigura un mers mai rapid ipainte. locale, fac o scurtă plimbare pe tograful „23 August"; CUGIR: cinematografică ; 21,30 Concert
gresul poporului român. Expunerea minat apoi ca omagiu secretarului le ale laşului. Este adevărat că In preocuparea partidului şi guver aicea Mihail Sadoveanu. Dintr-o Ocolul păminlului în 80 dc zile dc muzică uşoară ; Transmişîune
d-voastră, tovarăşe Ceauşescu, a vi gener al al CC. al P.C.R., ‘în aplau laşul are un renume vechi. Oame nului, a spus tovarăşul Nicolae curte iese în intîmpinare o bâtrî- — cinematograful „7 Noiembrie"; de la Varşovia ; 22.05 Chitară ;
brat in inimile tuturor «şi s-a întipă zele asistenţei, un tablou euprîn- nii de ştiinţă şi cultură din Iaşi au Ceauşescu, se află o scrie de mă njcă, Ma.rîa Adionic, de mină cu OR A ŞTIE : Asla-i lot ce s-a in- 22,25 Film : Sfîntul ; 23,15 Tele
rit in conştiinţa fiecăruia. zînd un citat din discursul lui Mi- adus o contribuţie de seamă la fă suri menite să asigure realizarea in pioniera Marcela Condurache. Sim lîinplat — cinematograful „Fla jurnalul de noapte ; 23,25 Tele-
In continuare, prof. univ. cir. Ion hail ICogâlniceanu. urirea limbii şi culturii româneşti, dicaţiilor Congresului al IX-lea. Dacă plu, cu emoţie, oferă buchete de căra" : VVinnelou (seria a ll-a) — sport ; 23,35 Buletinul meteoro
Creangă s-a referit la dezvoltarea A vorbit în continuare prof. univ. la dezvoltarea ştiinţei. laşul conti vom reuşi să «avem mijloace mate flori. Tovarăşul Ceauşescu şi cei cinematograful „Patria" ; HAŢEG: logic ; 23,40 închiderea emisiunii.
centrului universitar din Iaşi. El cu Constantin Ciopraga care a spus: nuă şi astăzi să ocupe un loc de riale mai multe, dacă cei care vor lalţi conducători de partid şi de Procesul alb — cinematograful
prinde astăzi cinci instituţii de învu- De laşi se leagă numele lui Emi frunte în întreaga activitate ştiin dispune de mijloace le vor folosi cu stat Ie strîng cu căldură mîinile, le „Popular" ; BRAD : Trageţi în
ţămint: Politehnica, Institutul de me nescu, Creangă, Sadoveanu, ale că ţifică şi culturală din România. mai mare chibzuinţă, vom putea să urează sănătate. Gestul se adaugă S t a n i s l n s — cinematograful
dicină, Institutul de agronomie, Con ror opere, cu baze profund naţio realizăm mai mult decit ne-am pro mjilor de gesturi simple si calde „Steaua roşie" ; 1LIA : Ivailo —
servatorul şi Universitatea „Al. I. nale, ne r eprezintă şi în perspectiva S-ar putea vorbi mult despre tre pus. In orice caz, considerăm că pr in care ieşenii îşi exprimă bucu cinematograful „Lumina1*.
Cuza" — alma mater. In cadrul u- mai largă a culturii universale. cutul nu prea îndepărtat dar glo trebuie depuse toate eforturile pen ria lor fierbinte de gazde. / PENTRU 24 ORE
niversităţii ieşene este integrat acum Privirile noastr e merg azi cu mîn rios al laşului. Fără activitatea din tru a asigura o dezvoltare mai rapi
şi Institutul pedagogic. drie către cetatea nouă, această secolul al XlX-lea, fără oamenii dă a învătâmîntului mediu şi supe ...Ora 20. In aclamaţiile a mii si’ a ■ i o Vreme nestabilă, cu cerul mai
laşul numără, în prezent, un total creaţie ce se desăvârşeşte sub că care au militat neobosit pentru rior Este o cerinţă a dezvoltării e- mii de ieşeni, înalţii oaspeţi se în mult noros ziua şi cu înseninări
de circa 19.000 de studenţi, dintre lăuzirea partidului,' în zilele noastre. realizarea unirii şi pentru înfăptu conomjei, a cultur ii, a societăţii în dreaptă spre Teatrul National „Va locale noaptea. Vor cădea averse
care 14.600 la cursurile cu frecvenţă Ce alt lucru poate fi -mai elocvent irea aspiraţiilor înaintate ale po general. sile Alecsandrî" scăldat în lumina PllOGIÎAMUL I : r>,40 Program de ploaie însoţite de descărcări
obligatorie. decit faptul că la Iaşi, din cinci porului, noi n-am fi putut păşi la In cadrul politicii generale a parti feerică a reflectoarelor. muzical de dimineaţă ; 6.15 electrice. Vînt moderat din vest
Cadrele de la Universitate şi Insti locuitor i unul este student sau elev ? construcţia socialismului. Iată de dului şi guvernului laşul ocupă un Pe fundalul împodobit cu motive şi nord-vest. Temperatura va fi
tutul pedagogic superior, a spus vor Vorbitorul a înfăţişat pe larg rea ce istoria Partidului Comunist nu loc însemnat. Sintem sigur i că tova specifice moldoveneşti nl scenei Transmitem pentr u sate ; G.45 cuprinsă ziua între 21 şi 2G grade,
bitorul, sînt preocupate de a găsi şi lizările obţinute în dezvoltarea cul poate fi înţeleasă fără a cunoaşte răşii care lucrează în învăţămînt, ca teatrului începe să se desfăşoare Salut voios de pionier ; 8,00 Su iar noaptea între 7 şi 12 grade.
a introduce metode or iginale şi mo turală şi artistică a laşului in anii întreaga istorie a poporului nostru, drele din jnvâţămîntul superior şi spectacolul folcloric, revărsare de marul piesei ; 8,30 La microfon,
derne în procesul metodico-didactie. socialismului Cu prilejul sărbătoresc lupta sa pentru făurirea naţiunii din invăţ.ămîntul mediu işi vor adu ritmuri şi culori, în care „bătuta" melodia preferată ; 9.30 Sfatul PENTRU URMĂTOARELE
In cuvintul său. acad. Cristofor Si- al vizitei dumneavoastră— a spus în române, a unităţii sale naţionale. şi „hangul", „ciobănaşul" şi „cora- medicului ; 9,50 Cine este inter 3 ZILE
mionescu, preşedintele filialei Aca încheiere vorbitorul, oamenii de In anii construcţiei socialismului ce contribuţia activă la înfăptuirea ghiasca", jocuri vechi, ivite în urmă pretul ? — muzică uşoară ; 10,05
demiei Republicii Socialiste România, cultură din. Iaşi işi exprimă recu — a spus în continuare vorbitorul programului stabilit de Congresul cu secole pe aceste meleaguri, se Din cele mai cunoscute cîntece Vremea râmîne nestabilâ la
a arătat că oamenii de ştiinţa şi cul noştinţa fierbinte faţă de conduce — activitatea cultural-ştiinţificâ şi partidului de dezvoltare a şcolii ro contopesc cu cîntecele noi Inspi şi jocuri populare ; 10,30 Roza început, cu tendinţe de îmbună
tură participă astăzi la entuziasmul rea partidului pentru condiţiile de invăţâmintul au cunoscut un nou mâneşti rate cje viaţa înfloritoare a satelor tăţire la sfîrsitul intervalului,
greu de prins in grai cu car e popu creaţie ce le-au fo6t oferite, anga- şi puternic avînt. Partidul Comu Dar invâţămîntpl, a spus în conti- si oraşelor din regiune.
laţia laşului întîmpinâ conducerea nist a pornit in întreaga sa activi nare vorbitorul, are şi o altă latură La încheierea spectacolului, so
de partid si de stat. Sărbătoarea de jîndu-se să acţioneze în continuare, tate de la ideea că pentru a ridica lilor artei moldoveneşti lî se oferă L O T O
azi, a spus vorbitorul, este expresie alături de toţi oamenii muncii, pen patria spre o viaţă civilizată tre care depinde de dv., de cadrele di
a unor simţăminte caic îşi au izvor tru afirmarea geniului creator al buie, paralel cu dezvoltarea in dactice şî de studenţi Sigur, sintem un coş cu flori din parteş condu La tragerea Loto din 20 mai 10GG CC. 49, 69, 41. 26. 76, 13. 87, 45, 37
în înţelegerea deplină a tezelor şi poporului român, pentru înflorirea dustriei, agriculturii, a într egii eco de acord că fără baza materială nu cătorilor de partid şi de stat Premii suplimentare: 37, 16. 55I
faptelor prin care Par tidul Comunist nomii naţionale, 6ă se dezvolte cu se poate asigura progresul invâţâ- Vizita în legiunea Iaşi continuă. au fost extrase următoarele numere: Fond de premii 912.072 lei.'
Român se vădeşte, cu fiecare zi, ma patriei.