Page 7 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 3526 C M E C :

P A S C U
; h
i ui n fe oSn is to ria
P R O G R E S U L

s ■
ii h u n a dorene T E H N I C

IUrmare «lin pag. I) urmind cu încredere politica cunoscut câ cu începere de astăzi
P.C.IL, au declarat grevă la 5 au­ comuniştii vor căuta să răspân­ Cu ciţiva ani în urmă, în cadru!
cu greviştii de la Reşiţa. Telegra­ gust 1929. dească manifeste în vederea zilei grupului dc laminoare de la Peştiş
ma şeful ui tle poliţie din Lupani Refcrindu-se la «acest eveni­ de 1 Mai. Stop. Luaţi măsuri pen­ a început să producă un agregat mo­
din 12 aprilie 192l>, adresata pre- ment, ziarul .Berlinei* Tageblatt", tru împiedicarea răspîndirii şi a- dern, dc înaltă tehnicitate — lamino­
lecturii, oglindeşte acest lucru : rcslarea autorilor". rul de sîrmă. Utilizarea lui la întrea­
..irmiuiCorii mineri din Lupeni pe caic apărea la Berlin, în numărul Cu toate măsurile luate, munci­ ga capacitate şi atingerea unor in­
:i87 din 17 august 1929 arata : „So­
vtiua dc 15 aprilie 1926 vor face cietatea „Lupeni" care s-a consti­ torii mineri din Lupeni au sta­ dici mari de utilizare ridicau o sea­
n culce tu in secret pentru a adu­ bilit programul de sărbătorire a mă de probleme dificile in faţa tî-
na fonduri dc bani pentru între* tuit in anul 1924 eu un capital zilei de 1 Mai. nărului colectiv de laminatoii, atît
tinerea greviştilor dc la Reşiţa", dc 400 milioane lei. a reuşit ca Din informările autorităţilor din datorită faptului că produsele aveau
deja in anul 1927 să ridice capi­
Ui t are prefectura răspunde* : .în­ Lupeni reiese câ organizarea pro­ cu totul alt specific decît cele ce se
cercaţi n opri colectarea dc fon­ talul la suma dc 590 milioane Ici gramului dc plecare la Surduc fabricau la Hunedoara, cît şi com­
duri în favoarea greviştilor fără Cu acest capital, societatea a reu­ s-«*\ transformat înir-o adevărată plexităţii noului agregat.
şit ca în decurs de 4 ani să amor­
insă a da naştere la eventuale tizeze suma de 462 milioane lei şi demonstraţie o nmselor, conduse învingerea acestor greutăţi a ne­
complicaţii Cu aceasta ocazie veţi să realizeze un ciştig de 415 mi­ de partid, împotriva exploatării. cesitat multă chibzuinţă şi strădanie.
dresa acte contra vinovaţilor, iar lioane Ici. Faţă dc nevasta, chel­ Convoiul care s-a îndreptat spre Sub îndrumarea organizaţiei de
m cel mai râu caz veţi confisca tuielile generale pc aceeaşi peri­ Surduc era compus din munci­ partid, inginerii şi maiştrii cu expe­
banii colectaţi". oadă fnc 72 milioane. Singură a- tori tineri, muncitori mai vîrsl- rienţă au explicat cu răbdare mun­
Creşterea mizeriei, în anii cri­ cca.stâ comparuţic este o gravă n- nici, pensionari, femei si copii. citorilor cum funcţionează fiecare
zei din perioada 1029—1 î»3ft. poli­ cuză împotriva societăţii deoarece Manifestanţii purtau drapele rosiî maşină şi instalaţie în parte. Ei, la
tica ecrcui iloi buighcz.O-mnşic- din aceste 72 milioane lei cheltu­ si intonau cintecc revoluţionare rîndul lor îşi îmbogăţeau cunoştin­
resti de ieşire din criza pe* soi- ieli generale este de la sine înţe­ Organizarea a fost făcută in
naren maselor au dus la creşte­ les câ mimai o parte au fost în­ us«n fel. incit la Bărbătenii dc Jos ţele din cărţi şi reviste de specialita­
rea luptelor revoluţionare, conclu­ trebuinţate pentru salarizarea s-an înlîlnit cu alte grupuri dc înainte dc a fi trimisă în producţie, locomotiva Ircbuic să treacă examenul dc calitate în faţa brigăzii te, studiau pe „viu“ fiecare părticică
se de P.CR, lui Moisc Simion care a cxecut.it reparaţiile. Dc felul cum va funcţiona va depinde munc.i minerilor din a «agregatului. Şi cu fiecare zi, cu
muncitorilor şi pentru lucrări so­ muncitori din împrejurimi, conti- fiecare săptâmînă, aduceau noi îm­
Inspăimîntaţi, conducătorii So- ciale". si mai departe, „cine ar nuîndu-şi drumul spre Surduc, adîncurile Ccrtcjuluî. p0to ; f. TFRFK bunătăţiri în procesul de producţie,
cietaţii din Petroşani s-au adresat putea să-şi siâpineascfi revolta unde la o anumită oră, pe platou întreaga secţie a devenit o şcoală.
la 10 martie 1029 companiei ele faţă de o astfel dc exploatare fără erau prezenţi muncitorii dc la Despre felul In care s-au pregătit
.jandarmi din localitate în felul margini ? Cit dc justificata este toate minele clin Valea Jiului. LA ÎNSAMÎNŢATUL PORUMBULUI la această şcoală a muncii şl-au a-
următor : „Avem onoare a vă făcu această revoltă se vede in mod Acest luciu a demonstrat că a- mintit şl la acest Intîi Mai maistrul
cunoscut câ printre muncitori clar atunci tind se află că aceste vintul revoluţionai- al muncitori­ Mihal Mircea şi Inav Pavel, cupto-
continuu tu mai multa asiduitate salarii nu numai câ sini sub stan­ lor mineri din Valea Jiului nu rarii Dumitru Ardeleanu şi Teodor
propaganda comunistă, astfel din dardul dc viaţă cel mai scăzu:, s-a redus. Cluar după sîngeronsc-
ziarul „Munea zilnică" anexat la cure se poate închipui, dar cu au le evenimente de ta Lupeni, Parti­ LV A IO N U L H A Ţ E G P E P R IM U L IO C Rodennu şi toţi cei care l-au promo­
prezenta şi care se distribuie prin­ lipsit cele mai elementare condi­ dul Comunist din România a reu­ vat cu succes .examenele". De aceas­
tre muncitori, cum şi din anexata ţii sanitare şi igienice, câ munci­ şit în scurţii vreme să obţină re­ (Urmare din pag f) scară, de pildă, această lucrare fu­ tă dată însă. roadele sîrguinţei lor au
scrisoare în original a Uniunii torii trebuie să locuiască in bor- zultate însemnate in conducerea sese executată pe 99.4 la sută din numai cuvinte de laudă la adresa fost mai bogate ca orteînd. Lamino­
Comuniştilor din Vulcan adresată <lcc, ceea ce nu se poate concepe si organizarea luptei maselor vadia, Sarmisegetuza si altele cate suprafaţa planificată. mecanizatorilor. Iniţiativa tracto­ rul a depăşit de mult Indicii de uti­
riştilor ca .fiecare oră bună dc lu­
lizare proiectaţi la principalele pro­
centrului lor din Bucureşti pen­ cu mintea omenească, (’u un eu- muncitoare din această regiune. trebuiau să însâminţeze cu po­ cru să fie folosită din plin", se con­
tru a le trimite cărţi dc propa­ vint — se arată in ac est cotidian, l-n mare merit în obţinerea aces­ duse Pe această bază, productivita­
gandă, se poate uşor constata că — muncitorii nu dus o viaţă dc rumb cele mai mari suprafeţe. tui succes ii au mecanizatorii Da­ cretizează atît în rezultatele amin­ tea muncii planificată pe primele
Toate «aceste măsuri au dat un
activitatea propagandiştilor este sclavi'. In articolul ele faţă ne-am oprit nou impuls întrecerii socialiste torită rezultatelor înregistrate, din tite cît si în faptul că organîzîn- 4 luni ale anului a fost depăşită cu
in creştere" dom )a citeva documente care se rîndul acestora s-au evidenţiat co­ du-şi bine munca ei au reuşit ca 9,91 la sută. Şi, ceea cc-i mal impor­
Cu toată reprimarea sîngeroasă. pentru terminarea grabnică a lu­ muniştii Gheorghe Gibâ, Ioan Ho- numai pc timp de noapte să pre­ tant, la marea demonstraţie a oa­
Că activitatea dc propagandă lupta minerilor de la Lupeni din păstrează in depozitele arhivelor crărilor de însâmînţare a porum­ da, Pompilin Dimişan, Partenie Po-
comunistă a fost în creştere, s-a august 1020 a constituit o mani­ statului clin regiunea noastră şi bului. Rezultatele eforturilor de­ pn si Sebastian Sura. Li au fost a- gătească pentru semănat peste 700 menilor muncii au putut să raporte­
dovedit cu ocazia alegerilor comu­ festare puternică a împotrivirii care reflectă momente din lupta puse de către toţi oamenii nimatoiii întrecerii socialiste nu hectare Puterea de convingere a a- ze un spor de producţie de peste
nale din Vulcan. Astfel, Aelresîn- muncitoriloi faţă de politic a anti­ muncitorimii hunodorene, sub muncii de pe ogoarele aces­ numai pentru cantitate ci şi pen­ cestor fapte demonstrează liotarî- 3.500 tone sîrmă — cu mult maî
«lu-sc Direcţiei Generale din populară a burgheziei, clemon- conducerea Partidului Comunist tui raion au fost vizibile de rca tuturor lucrătorilor de pc ogoa­ mult decît prevede angajamentul
Bucureşti. Societatea Petroşani a- strînd in «acelaşi timp influenţa Român. Aceste documente consti­ ta o zi la alta. Avînd în tru calitatea lucrărilor, fn ce pli­ rele raionului Haţeg dc a întimpi-
rala Ia 18 aprilie 1929 : „Avem <>- mereu crescândă a P.C.IL in rîn- tuie mărturii grăitoare privind frunte pe comunişti, ţăranii coope­ veşte calitatea, consiliile de condu­ na ziua aniversării partidului cu luat în cinstea celei de a 45-a ani­
noarc a vă aduce la cunoştinţă că durile minerilor din această im­ lupta muncitorimii hunedorene, ratori si mecanizatorii de aici s-au cere ale cooperaţivelor agricole nu noi succese Fn muncă. versări a partidului.
in ziua dc 4 aprilie a.c„ făcindu-sc unitatea ei de «acţiune împotriva întrecut pe ei înşişi. In unele zile
alegerile comunale in Vulcan, portantă regiune economică a exploatării capitaliste, pentru con­ viteza de însâmînţare a fost chiar
dupâ cum era de aşteptat, a ieşit U lii. diţii de viaţă mai bune. de 500 hectare, deci cu aproape 200
cu majoritate lista comunişti­ Roadele muncii desfăşurate de Pentru noi toţi. acest glorios hectare peste prevederi. Aşa s-a a-
lor..." partid nu au întîrzîat să se arate trecut constituie nu numai un mo­ juns ca în prezent, la însămînţatul
Munca politică dusă de P.CR. nici mai lîrziu. La 28 aprilie ioni tiv dc mîndrie patriotică', ci şi un porumbului, cooperativele agricole M ASURI EFIC IEN T E P EN TR U
n dat roade în Valea Jiului. După Chestura de poliţie din Deva a fă­ imbold mobilizator în a ne spori din raionul Ilaţeg să se situeze pe
rum se ştie, sâtui de mizerie, de cut cunoscut printr-o telegramă eforturile pentru a cinsti cca de-a primul loc în cadrul întrecerii so­
înşelăciunea patronilor care amî- 45-a aniversare a creării Partidu­ cialiste ce se desfăşoară între uni­
nau sub diferite motive tratative­ Comisariatului de poliţie din Pe­ lui Comunist Român cu realizări tăţile agricole din regiune Pînâ a-
le, muncitorii mineri din Lupeni. troşani următoarele: „vă facem cît mai frumoase B A ZEI FU R A JE R E
tnarr SM P ctnfXTU tuuizis rair ji> ■ ■ ■ «■
Pl in condiţiile pe caic Ic are. ra­ traduse m.csut i'le tclmico-organizalo- sc efectueze îngrăşarea păşunilor
ionul Orăştie oferă largi posibilităţi
rice stabilite. S-a acord«it o atenţie
HUMELE . «S li Sg 9 pentru dezvoltarea continuă a creş­ sporită lucrărilor de pe păşuni şi fi­ prin tirlire. O însemnată suprafaţă
'
vA
gu­
de p«işune va fi fertilizată cu
‘ $ 8 i i i terii animalelor şi sporirea produc­ neţe. Pîna în prezent «nu fost execu­ noiul provenit dc la animalele afla­
tivităţii acestora. Cooperativele a-
tate lucrări dc curăţare a muşuroaie­
te în taberele de vară.
Spre deosebire dc alţi «ani. am a-
COLABORĂRII gricole din acest raion dispun de o lor, tăierea spinilor şi arboretului pe rorcbit o maî mare atenţie extinde­
suprafaţă dc peste 17 000 hectare
o supr afaţă de peste 5 500 hectare.
a . i r r r r păşuni şi fineţe Pioductivjlatca a- Re fineţe s-au executat lucrări de ele fura j valoroase. In acest an ne-am
rii suprafeţelor cultivate cu plante
eestora este însă sub nivelul posi­
întreţinere pc o suprafaţă dc 430
bilităţilor. In lumina sarcinilor sta­
Pînâ In şosea zgomotul din hale nu ha Acum sc lucrează ta curăţarea orientat spre a cultiva suprafeţe cit
răzbate decît arareori. Şi poate toc­ bilite de Congresul al IX-len al păşunilor dc munte. Cooperatorii mai mari cu ovăz, borceag şi măzta-
mai datorită caracterului lor paşnic, P.C.R., consiliul agricol raional, eu din numeroase unităţi ca Turdas, riclie, care în condiţiile raionului
prea puţin tulburător, mulţi din lo- sprijinul organelor locale dc partid Ocolişul Mîc, Jeledinţi, Vaidei, Ro- nostru, dau producţii sporite. De a-
i-almei trec pe lîngă Atelierele cen­ si dc stat. a întreprins o seric ele mos. Aurel Vlaicu si altele, care în scmcnca, culturilor ascunse de tri­
trale de reparaţii din Alba lulia fără măsuri pentru creşterea producţiei anii trecuţi sc situau printre ultimii foi, Incernă şi sparcetâ II s-a rezer­
măcar să-şi întoarcă capul. Fiziono­ ele nutreţuri pe pajiştile naturale şi în ce priveşte executarea acestor lu­ vat o suprafaţă ele peste 1 500 hec­
mia halelor, a atelierelor, nu întru­ la furajele cultivate. crări. au ieşit în masă Ut curăţarea tare.
neşte nicî un element spectaculos. Cooperativele agricole din raionul păşunilor. Mu putem spune acelaşi Din experienţa anilor trecuţi s-au
Acest element se întrezăreşte doar In ziarul nostru nr. 3499 a apă­ mult si folosirea funimlarelor ca mec aiiizaloi ilor. Pentru <ompl» ta­ nostru dispun în momentul ele fată luciu despre cooperatorii din Bâcâ- tras învăţămintele necesare şi în ee
cunoscând munca oamenilor de aici, rut articolul intitulat „Utilizmen urmare a creării de stocuri dc rea numărului dc mecanici de fie­ ele un efectiv ele peste 8 300 capete inţi. Blandiana, Căstău, Orâstioara. priveşte asigurarea silozului. In a-
intuind adevărul sigur câ strunga­ mecanismelor forestiere" in care lemn pe firul văilor unde acestea răstraie. recent s-a trimis la bovine si aproape 30 000 capete ovi­ dc Sus sj nlţii caic nu acordă aten­ < casta direcţie ne-am propus să însî-
rii. mecanicii, lăcătuşii atelierelor, se criticau anumite aspecte pri­ sînt instalate. De asemenea, exis­ cursurile de calificare un nou lot ne. In comparaţie cu situaţia exis­ ţia cuvenită curăţării păşunilor. La lozâm cantităţi cît mai mari de se­
pot fi consideraţi „miini drepte" ale vind folosirea neraţionaiă a me­ tă o mai marc preocupare pentru de muncitori tentă In 31 decembrie 1965, în acest cooperativa «agricolă elin Blandiana cară, lucerna, iarbă dc Sudan, sfe­
minerilor sau a'e temerarilor care canismelor. Printre altoie se ara­ întreţinerea si repararea mecanis­ In articolul „Utilizarea meca­ an numărul bovinelor vn trebui să din 358 hectare păşune nu s-au cu­ cla furajeră şi diferite ierburi. In
împinzcsc ţara efectuînd prospecţi­ ta că, deşi în ultima perioadă dc melor La atelierele mecanice dc nismelor forestiere' s-a criticat crească cu G00 capete, iar al ovine­ răţat decît 15 hectare, iar la Băcă- vederea începerii la timp a acestei
uni geologice Oamenii aceştia, cu timp sectorul forestier din regiu­ la Sebeş. Tău si Zlatna repara­ printre altele si slaba preocupare lor cu 1 200 capete. Asigurarea unei inţi din 182 abia 17 hectare. acţiuni s-au luat măsuri pentru cu-
priceperea şi hărnicia lor, reînsufle­ nea noastră a fost înzestrat cu o ţiile care se execută la diferite a conducerilor sectoarelor de ex­ baze fura jere îndestulătoare pînâ la In prezent, sub îndrumarea consi­ raţarea gropilor existente şî ame-
ţesc motoare amorţite de eforturi în serie ele maşini şi utilaje, o parte» maşini sînt de calitate mai bună. ploatare pentru montarea şi pune­ recolta anului viilor constituie în liului agricol raional sc execută lu­ nnjarea dc noi spaţii
lupta cu roca dură a subteranului col- din (’le <*\u fost lăsate în m«*vga?.io, ,*£i la celelalte întreprinderi fo­ rea in funcţiune a instalaţiilor u- momentul de faţă principala noastră crări în comp le-x pe o suprafaţă de O altă măsură pe care am luat-o
ţtiros clin Moldova, Banat sau Tran­ fără să fie utilizate, iar altele nu restiere s-nu luat măsuri pentru soarc pentru corhănirc, a insta­ preocupare. 560 hectare pe păşunea „Dumbravă", în scopul asigurării de furaje masă
silvania. dau viaţă unor armături erau folosite la întreaga capacita­ utilizarea mai raţională a meca­ laţiilor ele încărcat Knbellcrun şi In anul trecut, pentru perioada de a cooperativei agricole elin Beriu. Pe verde pe timpul verii, a fost orga-
care constituie osatura de rezistenţă te. De pildă, o parte din fierăs- nismelor. La 1 K Orastie toate I M B. După c um am fost infor­ stabnlaţic unităţile agricole din ra­ această păşune s-an făcut defrişări ui’/.nrca convcierului verde In func­
a niullor galerii din minele noastre. traiele mecanice, erau folosite pc mecanismele cu o ştaif* tehnică maţi, au fost luate măsuri pentru ion nu au asigurat în întregime can­ pe 15 hectare, combaterea buruieni­ ţie dc efectivele de animale, fiecare
Sînt mîini drepte ale minerilor fi­ râmpi. ceea ce a dus 1 n realizarea corespunzătoare nu fost revizuite, punerea in funcţiune a acestor in- tităţile de finurî si concentrate nece­ lor pe 38 hectare, s-au îngrăşat d u ­ cooperativă agricolă cultivă cu orz
indcă, in numele colaborării cu aceş­ unei productivităţi sc âzute în par­ puse în funcţiune si repartizate stalnţiî si utilizarea lor de catrc sare. Din această cauză furajarea mic 110 hectare si au fost plantaţi în amestec cu măzarichc, borccag,
tia, ci înţeleg să-şi depăşească cu re­ cheta : din cauză ( â unele sectoa­ judicios pe sectoare si parchete, munc itori calificaţi. O p«*u te din animalelor nu s-a putut asigura la 2 000 plopi pentru delimitarea tai- iarbă ele Sudan şi porumb în ames­
gularitate sarcinile de plan, să îm­ re forestiere nu dispuneau dc o potrivit volumului Inc r.ti ilor. Pen­ instalaţiile Kabelkran şi I M S., a un nivel corcspun/.ălor cerinţelor. O balelor. tec cu floarea-soarelul. Vom extinde
bunătăţească calitatea reparaţiilor. bază de întreţinere corespunzătoa­ tru urmărirea mai îndeaproape a căror folosire nu este rentabilă în bună parte elin «acest deficit s-nr fi In aceasta primăvară în atenţia «npoi însămînţatul în culturi duble,
Depăşirea planului de producţie cu re, cît si datorita faptului ca nu modului cum sînt utilizate, fiorâs- unele sectoare de exploatare, au putut acoperi (tacă cooperativele a- consiliului agricol raional a stat si după toate plantele care eliberează
123090 lei in primul trimestru, creş­ se respec tau graficele de revizii traiclc folosite la fasonatul lem­ lost date disponibile la minister grieolc acordau o mai mare atenţie problema fertilizării păşunilor. Pe terenul elin vreme.
terea productivităţii muncii cu 794 tehnice, multe din mecanisme se nului de foc nu fost grupate pe si trec ute in consei v«*\rc. întreţinerii fîncţelor. recoltării la baza unui studiu făcut, ne-am orien­ Desigur măsurile luate pîn«i in
lei pe cop de muncitor, economiile delectau şi se uzau prematur. postaţi Atît l'icrâstraiele, cit şi Aceste preocupări s-«*ui soldat timp a furajelor si însilozârii unor tat spre a repartiza îngrâş.imîntele prezent nu au rezolvat problema asi­
obţinute la preţul de cost, vorbesc In răstimpul care a trecut de In celelalte mecanisme sînt întreţi­ cit rezultate bune După patru cantităţi mai mari de grosiere. chimice unităţilor care au păşuni gurării furajelor. Ne revine în con­
dc la sine despre strădania şi opera­ publicarea articolului. unităţile nute sj reparat:* mai bine. In a- luni dc zile, pe I) R F K. Hunedoa- Tragi nd învăţămintele necesare mai slab productive Pină în pre­ tinuare sarcina importantă de a ur­
tivitatea cu caic ei lucrează. Sînt vizate au luat măsuri eficiente ccst scop întreprinderea dispune ra-Deva. la operaţiile scos-apro- din lipsurile caic s-au manifestat, zent au fost fertilizate cu îngrăşă­ mări ca fiecare unitate s«i se preo­
cifre care in graiul lor abstract anti­ pentru îmbunătăţirea utilizării de un atelier mobil care execută piat şi încurcat mecanic planul a consiliul agricol raional a întreprins minte chimice 227 hectare. Merită a cupe cu toată răspunderea ele tra­
cipează poate succese şi mai frumoa­ mecanismelor. La întreprinderea reparaţiile curente in parchetele lost realizat în proporţie de circa în acest an o serie de «acţiuni care fi evidenţiată preocuparea coopera­ ducerea în viaţă a prevederilor cu­
se pe graficele de întrecere ale ce­ forestieră din Sebeş, to«*Ue fierăs- forestiere. 100,1 ta sută şi 118.9 Ia sulă. C'cle în final să aibă ca rezultat sporirea torilor din Orăştie. Mărtincşti, Pri- prinse în planurile de producţie, eu
lor care le-au încredinţat repunerea traiele mecanice „Druiba" sînt fo­ La întreprinderea forestieră mai bune realizări Ic-au obţinut considerabilă a producţiei de fura­ raz. Vaidei şi alţii care au îngrăşat privire la creşterea producţiei de
pc picioare a utilajelor obosite. losite din plin. Fierastrnielc care Hunedoara, după cum ne-au in­ I.F. Haţeg l.l Hunedoara si LI. je. încă dc la începutul lunii mar­ între 20-50 hectare păşune. De ase­ nutreţuri pc unitatea ele suprafaţă.
In aceste zile. in halele atelierelor în urmă cu o luna se utilizau pe format inginerii Colin H.onntlus şi Pclroşani. care in perioada amin­ tie cadrele? de specialitate elin cadrul menea, ţinînd cont dc numărul mare
munc a a cunoscut o animaţie deose­ lămpi se folosesc în parchete, la Ladislati Pascu. atenţia a fost în- tită şi-au îndeplinit si depăşit pla­ serviciului producţie animală au fost ION IGNA
bită. muncitorii, in frunte cu comu­ operaţia doborit-sccţionat. drcptntâ înspre («alifiearca si ri­ nul la majoritatea mecanismelor. repartizate pe grupuri de cooperati­ de ovine ele caic dispun cooperati­ şctiil serviciului producţie animală
niştii, l-au imprimat un adevărat ca- La r.F. Sebeş s-a îmbunătăţit dicarea calificăVii profesionale a I). L U P A N U L ve pentru a urmări felul in care sînt vele din raion, s-a luat măsura să Consiliul agricol raional Orăştie
i ader competitiv. Toată atenţia echi­
pelor si brigăzilor se îndreaptă spre
îndeplinirea angajamentelor luate in
cinstea zilei de 8 Maî. Eforturile co­ darea in folosinţă a noi spaţii de
mune spre mai mult şi mai bine li deservire, de lărgirea si moderni­ peste mult timp în cadru! com­
s-au alăturat o seamă de măsuri teh­ zarea unor unităţi si dotarea loc plexului se va deschide o secţie
nice eficiente, despre care nc-a vor­ cu mobilier nou. botă pc.* scurt nouă dc confec ţionat pălării pen­
bit şi tovarăşul inginer Ioan Dn- conţinutul câtorva tru b«ubnţi şi femei. Primii cli­
mian. seini atelierelor : „Pentru rea­ inovatori „La Riad — ne scrie Iov Mi- enţi, care nu «apelat la serviciile
lizarea angajamentelor luate am ur­ hai Susan — a fost d.at în folo­ complexului si-au exprimat mul­
mărit permanent creşterea producti­ sinţă un complex modem dc de­ ţumirea şi satisfacţia pentru ca­
vităţii muncii şi îmbunătăţire**! cali­ pasionaţi servire aparţinincl cooperativei litatea lucrului si solicitudinea
tăţii reparaţiilor. In ateliere, după meşteşugăreşti „Moţul". Noul personalului.
reorganizarea şi distribuirea mai ju­ complex el iu oraşul minerilor o- ☆
dicioasă a forţelor de muncă, s-a tac­ t upă un spaţiu ele 900 m p., dispus De Ia Glielai* ne scrie tov. Ioan
tul la sistemul stimulator de evi­ cairo rlcc.lro/.i. devine lot mai care oţelarii f-au obişnuit sa în­ in două etaje. Are o arhitectonică Rodea. Zilele acestea s-au dat,
denţiere a rezultatelor pe brigăzi; Maşina de acţionare a funicu- copiile ele ei. s-a îmbunătăţit şi ..i.umiuto” Urmeaz.a o adevărată scrie pe grafic noi plusur i. De la modernă şi o taţadâ plăcută. Mo­ parţial, în folosinţă, primele sec­
am dat in folosinţă o nouă hală pen­ tarultii principal, elin secţia haldă mărit capacitatea de transport cu bătălie cu sutimile dc procent alo începutul anului si pin.c In data bilierul lucrat eu gust. în culori ţii «Tic complexului de deservire
tru confecţia construcţiilor metalice: de la Prcparaţia Pitrila, se de­ încă 20 cupe de lunicular. iar uzu­ clementelor chimu r din compo­ ele 13 «nprilie, ci au înscris la ru­ adcc vate. este opuru meşteşuga­ al cooper.itivci meşteşugăreşti
bi atelierul dc maşîni-nnclte s-a ino­ fecta des. IJiiui -se transportau ra cablurilor şi a garniturilor (Ic ziţia metalului. Sc iau probe — brica : oţel special, peste plan, rilor ele* la cooperativa „Unirea" „Drum nou" clin Hunedoara. Tn
vat un dispozitiv caic permite freza- cuca 60 cupe dc funinitar, in pe moletă s-a redus simţitor. Ino­ una, două, trei.,., caro se supun 255 tone din Sebeş. curmei, pc lîngă secţiile de coafu­
rea concomitentă a 50 de capete de­ multa cazuri, cablul de tracţiune vaţia amintită a dus la obţinerea analizelor laboratorului rapid. Se In acerară perioada, la cuploa­ Cele 10 secţii de frizerie, croi­ ră, frizerie şi înc«ilţ«cminte se vor
taşabile necesare perforatoarelor de patina pc mnlctă Acest lucru du­ unei economii dc 14.319 lei anual tac ultimele adausuri de fero­ rele electrice, unele* lucrează c- torie, reparaţii radio-Leleviziune, mai cleseJiidc turnătoarele secţii :
mină; la atelierul de tinichigei ie s-«*i cea la uzura prematură a cablu­ aliaje, si pei ioncta de elaborare ehipele concluse dc Gheorghe Knr- tricotaje etc., sini înzestrate eu reparaţii r.ndio şi televizoare, foto
montat un dispozitiv de îndoit tablă lui si nea greutăţi mari în trans­ CONSTANTIN BADLŢA se apropie de sfîrsit litnâ. Trăiau Iov, Florinii Haiduc utilaje si aparatură nouă. benefi­
folosit la lucrări de bordurarc şi im­ portarea sterilului rezultat în ur­ GMFOKGIIF FCOJIESCU — Gata. evacuarea ' — anunţa si Dumitru Crişmar au fost asimi­ ciază ele încălzire centrala si in­ etc,, care vor duce la o mai bună
late «oile 5 mărci noi ele oţeluri
primare. am inovat un cubilou liliput ma preparării cărbunilor. EMIMAN DOROS c inevu. speciale. stalaţie de apă caldă şi rece Mu deservire* a oamenilor muncii din
Ghelar.
necesar turnării unor piese mărunte*. Remedierea acestor deficienţe Apoi; ştie arul se «apleacă peste
i-a preocupat mult pc maistrul rină eu ţeava cu oxigen pregătita Ceea cc am consemnat este doar
In viitor preconizăm sî aplicarea (din postul de corespondenţi un mic fi.ngment din ritmul în-
altoi măsuri: crearea şi montarea u- losif I ilimon si lăcătuşul Ştefan voluntari ele» Ir Prpparaţia din pentru a străpunge masa refrac­ sufleţitor al muncii cc o depun
nui dispozitiv pentru confecţionarea Zlegncanu. fruntaşi în întrecerea Peti ita). tară. In fine, ştirul este străpuns oţelarii în vederea rntimpinârii rrr
mecanic ă a burlanelor de aeraj, vom socialistă Stei pini pc tainele me­ si pe rina, însoţit de o av.nlanşă aniversării partidului cu cele mai
seriei, ci au căutat fel si fel ele cie senilei, ţişneşte metalul lichid.
da iu folosinţă, prin efort propriu, La început mai încet, apoi răbuf­ frumoase realizări. f n L
o nouă hribi dc prelucrări mecanice procedee pentru evitarea patină- neşte năvalnic, către oala care îl MCOLAF A VRAM ESC U *
vom monta b«ii de săruri pentru re­ rii cablului pc moletă Acasă ci­ aşteaptă pregătită dinainte. moistru iS I fS I 1 m E if ! -
venire la tratamentele termice etc.". teau cărţi tehnice, întocmeau Înălţimile liniei sint cuprinse
Deşi succintă, relatarea şefului a- schiţe si desene, făceau diferite in ritmul dc razele puternice ale unei ga­
trlierelor ne-«n relevat faptul câ efi­ calcule. La locul de muncă cercau laxii artificiale de metal incan­ Grijă faţă
cienta măsurilor aplicate s-a născut sprijin şt sc sfătuiau cu inginerii cuptoarelor descent.
din preocupări perseverente, din in­ Gheorghe Mirică. Sabin Florea şi Oala, cu încărcătura preţioasă
Alexandru Haclnngv. t f f l i w ,
vestigaţii si căutări, întreprinse în După multe căutări soluţia a este prinsa in cîrligelc macaralei de cerinjele
şi dusă la turnare.
sfera propriilor rezerve interne. Ele fost găsită. Molela de acţionare a In acest timp ta cuptor se pre­
completează efortul întregului colec­ fost modificată ; pentru cablul de Oţelarii au încărcat o nouă şar­ găteşte şm j.» următoare... cetăţenilor
tiv, din rîndul căruia se detaşează tracţiune s-«t confecţionat un nou jă De ia tabloul de comandă, pri­ Munca se perpetuează continuu,
muncitori ca Simion Moldovan, Ioan i anal. Paralel »*u molc-ta existen­
tă s-a montat o altă moletă pen­ mul topîtor „sli uneşte" c uptorul, zi si noapte. Şi dc fiecare dnt.» In ultimul timp la redacţie au
Drăcii în. Nicotae l'ivari, Kicol-u- care in zbuciumul lui dezlănţuit, în nce.nstă efervescenţă apare ceva
Mcteş, Constantin Puuon. Ghcorelv tru ancorarea si devierea cablu­ sosit mai multe scrisori in care
lui dc la o canelnrâ la alta. Ca prin perforarea încărcăturii dc nou, deosebit. La fiecare descăr­ corespondenţii nc informează de \uul complex dc deservire a populaţiei din oraşul I4r«nd
Simţea >i Dorin Toloiann
A OARGA