Page 71 - Drumul_socialismului_1966_05

o-

PROLETARI DIN TOATE fARtLE, ONITI-VA I
VIZITA CONDUCĂTORILOR

DE PARTID Şl DE STAT

In r e g iim a iaşi

W i l w CDHIIETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CH SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL

A doua zi a vizitei conducătorilor de istorie a Partidului Comunist, a balcoane şi la ferestre, dau vizitoî
de partid şi de stat in regiunea mişcării revoluţionare şi democra­ un cadru sărbătoresc. Ieşenii îi în-
ANUL XVIII. NR. 3542 DUM INICA 22 MAI 1966 4 PAGINI — 25 BANI Iaşi începe sub lumina un\)i soare tice din România. timpinâ apoi călduros pe conducă­
strălucitor, care aureşte cele şapte In cartea de onoare a muzeului torii de partid şi de stat in drumul
coline pe care se află aşezată ve­ oaspeţii au scris : * spre noua zonă industrială a ora­
chea cetate de scaun, cupolele mo­ „Am vizitat cu mult interes Mu­ şului. La intrarea în uzina, meta­
lurgică — pilon al industriei ieşene
Preţul de cost la Atelierele R.M .R. Simeria numentelor istorice, siluetele verti­ zeul Unirii care înfăţişează in ima­ — oaspeţii sint salutaţi de tovarăşii
gini emoţionante lupta înaintaşilor
calelor de beton si sticlă din noile
cartiere. De la Bucium, de pe dea­ noştri, înflăcăraţi patrioţi pentru Ton Sălăjan, directorul întreprin­
lul Cetăţuia. de la Repedea se vede unire, pentru libertate şi indepen­ derii. de reprezentanţi ai organiza­
panorama largă a laşului înnoit, denţa ţării Gîndurile. idealurile şi ţiei de partid şi comitetului sindi­
cal. de numeroşi muncitori, ingi­
năzuinţele lor au devenit astăzi în­
ÎNTRE POSIBILITĂŢI besc festiv făptuire trainică şi deplină in Re­ neri. tehnicieni. Conducătorii de
miile de steaguri care-1
împodo­
partid şi de stat vizitează uzina, in-
publica Socialistă România. Felici­
Ora 9. Oaspeţii se îndreaptă spre
9 Muzeul Unirii, fosta reşedinţă dom­ tăm pe organizatorii acestui intere­ teresîndu-se de desfăşurarea pro­
nească a lui Cuza-Vodă pînă la sant şi de seamă muzeu". cesului tehnologic al celor trei linii
Muzeul Unirii, con­
... Părăsind
1862, monument istoric al unei ducătorii se îndreaptă spre Palatul dp ţevi sudate, al noii linii de pro­
file îndoite, intrată recent în func­
SI REALITATE nală, locul de unde au răsunat birui­ culturii, a cărui siluetă majestoasâ aud acordurile grave ale simfoniei
epoci de strălucită afirmare naţio­
se
ţiune Sub bolţile uriaşei hale
a devenit un adevărat simbol al
tor vei'surile celebrului cîntec: „Hai
9 să dăm mină cu mină/ Cei cu inima laşului. Imaginea oraşului se gă­ metalului. De aici spre uzinele şi
română/ Să-nvîrtim hora frăţiei/ Pe seşte aici redusă la scara unei ma­ şantierele ţării, precum si peste ho­
pâmintul României". chete in relief. In faţa machetei au tare au pornit — de cind s-a în­
Prin faţa oaspeţilor, care parcurg loc discuţii cu reprezentanţii orga­ ceput producţia şi pînă în prezent
De Ia serviciu! planificare al Atelierelor de reparat material cu atenţie numeroasele săli ale mu­ nelor locale şi ai unor ministere — peste 53 milioane metri liniari
rulant Simeria ni s-au furnizat patru cifre, Sâ le expunem. In zeului, se perindă preţioase mărtu­ despre perspectivele dezvoltării o- de ţeavă. in circa 300 de tipuri şi
raşului. Sint prezentate zeci
de
luna ianuarie a.c. colectivul de muncă de aici a depăşit planul rii şi documente, chipurile unioniş- schiţe de sistematizare şi tablouri dimensiuni. Producţia anului acesta
va fi de două ori şi jumătate mai
preţului de cost cai 433.000 lei, în februarie cu 482.000 Ici, în tilor, ale deputaţilor pontaşi in statistice, care ilustrează sobru re­ mare decit în 1964, primul an de
divanul ad-hoc. între care desigur
martie a obţinut 055.000 Ici economii, pentru ca in apri- Moş Ion Roată. figurile marilor întinerirea Tasului, înflorirea lui la funcţionare — reprezcntînd circa 16
dimensiunile unui mare oraş so­
I lie să înregistreze din nou o depăşire in valoare de 135.000 lei. bărbaţi ai epocii — Nicolae Bălces- cialist. Reiese grija pentru pune­ la sută din întreaga cantitate de
ţevi fabricate în ţara noastră.
In
Explicaţii „telegrafice" am primit pe loc dc la cadre cu munci de cu. Alexandru loan Cuza. Mihail rea in valoare a vechilor monumen­ cursul vizitei, muncitorii salută cu
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri,
răspundere la Atelierele R.M.R. Simeria. Le relatăm succint: te istorice si arhitectonice, păstra­ însufleţire pe oaspeţi, oferindu-le
Annstase Panii, ctostachc Negri,
C. A. Rosetti, fraţii Goleşti. Gh. rea atmosferei specifice pline de buchete de flori. Tovarăşul Nicolae
conducători
pitoresc a laşului Oaspeţii se in­
Ceauşescu şi ceilalţi
FLORIAN URICAN — secretar a! cu crăpături s a Nu exagerez dacă Magheru, ale tuturor acelora care teresează de viitoarele construcţii răspund cu căldură manifestărilor
comitetului dc partid : „îndeplini­ afirm că circa 00 la sută din ma­ prin lupta şi simţirea lor generoa­ consacrate dezvoltării industriale a de dragoste ale oamenilor muncii.
rea planului la preţul de cost este terialul lemnos se pierde în deşeuri să au contribuit la făurirea Româ­ oraşuhii. Secretarul general al C.C. Luîndu şi rămas bun de la entu­
0 problemă destul de dificilă la în­ ncrecuperabile"... niei unite şi neatirnate. Din perga­ al P.C.R. invită pe reprezentanţii ziaştii metalurgişti ieşeni, secreta­
treprinderea noastră. Şi aceas­ Aşadar, consumul mare de che­ mente şi acte străvechi, din măr­ ministerelor sâ prezinte pe machetă rul general al C.C. al partidului a-
ta, pentru că consumul specific restea a făcut ca la Atelierele turii şi fapte ale domnilor şi căr­ locul dc amplasare şi caracteristi­ preciază realizările obţinute de
la material lemnos (cherestea din R.M.R. Simeria să nu se realizeze Echipa dc mineri dc la mina Hancş — ZIatna. condusă dc Mihai turarilor acestui pămint reiese cu cile tehnico principale ale fiecărei muncitorii, inginerii şi tehnicienii
brad şi stejar) se depăşeşte cu re­ preţul de cost Cu toate că această Sicoic. îşi depăşeşte cu regularitate planul de producţie. In luna mai. elocvenţă că ideea unităţii de neam unităţi. acestei întreprinderi, recomandînd
gularitate. Vagoanele care sînt pla­ situaţie se cunoştea de multă vreme spre exemplu, depăşirea planului ce-i revenea a fost de 30 la sută. şi de limbă — năzuinţă a întregu­ — Să dăm întii cuvîntul chimiei, colectivului, conducerii sale, precum
lui popor — s-a dezvoltat in Mol­
nificate pentru reparaţii periodice, s-au luat puţine măsuri pentru re­ Iii foto: Unul din schimburile echipei. împreună cu maistrul Ni- dova. Ţara Românească şi Transil­ spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. şi ministerului de resort, o grijă
din cauză că intră în ateliere cu un glementarea ci Au fost perioade colae Iviniş, după ieşirea din şut, disculind despre rezultatele obţi­ Prim-adjunctiil ministrului chimiei, mai susţinută pentru utilizarea ju­
procent ridicat de uzură, consumă cind materialul lemnos se folosea nute în ziua respectivă. vania din timpuri vechi. „Pohta ce Ion Velea, înfăţişează proiectele. dicioasă a spaţiului si capacităţilor
cantităţi mari de cherestea şi alte cu mai multă chibzuinţă In luna am pohtit... unirea Transilvaniei. Unul dintre acestea vizează extin­ de producţie, pentru gospodărirea
materiale, care depăşesc planifica­ martie, de pildă, cind a existat o Moldovei şi a Tării Româneşzi" — derea actualei fabrici de mase plas­ atentă a mijloacelor investite, pen­
rea. Este adevărat că există condiţii preocupare mai susţinută, s-au re­ este un act de temelie, scris de tice Sporul de producţie scontat tru îmbunătăţirea continuă a indi­
1 nilru o folosire mai judicioasă a cuperat însemnate cantităţi de che­ Plenara Consiliului Uniunii regionale mina lui Vodă Mihai Viteazu — în­ se va cifra la 12-14 000 tone Prin cilor calitativi ai produselor. To­
făptuitor al primei unităţi naţio­
materialelor. Ca dovadă, faptul că restea, pe întreprindere, consumul nale — în faţa căruia oaspeţii se „ aceleaşi prefaceri va trece şi fa­ varăşul Nicolae Ceauşescu felicită
o perioadă scurtă de timp. cînt ma­ la capitolul materiale s-a redus cu opresc. Ideea unităţii naţionale stră­ brica de antibiotice. Obiectivul harnicul colectiv ieşean, mîndu-i
gazia de materiale a fost inchisă, 092.000 lei Asemenea preocupări tre- a cooperativelor agricole de producţie principal al chimiei îl va constitui tot mai mari succese în activitatea
muncitorii au lucrat cu materiale 9 buiau să existe în permanenţă, nu bate şi dîn alte documente expuse insă noua uzină de terilenă, produs viitoare
în muzee, cronici ale lui
din recuperări"... numai atunci cind planul preţului Costin şî Neculce, scrieri ale Miron care înlocuieşte lîna. ...Coloana de maşini străbate în
Iul
dc cost se încheia nesatisfăcător. feri, la Deva a avut loc plenara todelor de muncă ale uniunilor coo­ Constantin Cantacuzirio şi Dimitrio Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se continuare zona industrială a ora­
lULIU VERNIC1IESCU — ingi­ Consiliului Uniunii regionale a coo­ peratiste şului. Tn dreptul centralei de ter-
ner şef : „De <1-5 ani depăşim con­ Consumul ele materiale trebuia ur­ perativelor agricole de producţie, la In cnvîntnl lor. numeroşi vorbitori Cantcmir. cristal izmdii^se pe de­ interesează rle rezultatul studierii moficare şi a uzinei de prelucrare
sumul la cherestea. De ce? Rulajul mărit îndeaproape pc fiecare echi­ care au participat membrii consiliu­ printre care tovarăşii: Ton Mărginea- plin in programul paşoptiştilor: comparative a eficacităţii constru­ a maselor plastice oaspeţii fac un
vagoanelor a crescut dc la un an la pă de muncitori De asemenea, con­ lui si ingineri de la uniunile coope­ mi, preşedintele Uniunii cooperative­ „...sintein acelaşi popor. omogen, irii întreprinderii — Ia Săvineşti popas In faţa unei planşe se dis­
altul, iar paralel cu aceasta a cres­ ducerea întreprinderii trebuia să ratiste. Au participat, de asemenea, lor agricole din raionul Alba, 11ie identic ca nici un altul, pentru că san la laşi — în funcţie do avanta­ cută despre amplasarea viitoarei
cut şi durata dintre două reparaţii, pretindă şi să insiste mai mult pe tovarăşul Georgc Homoştean, secre­ Antinie. vicepreşedinte al cooperati­ avem acelaşi început, acelaşi nume, jele pe care le oferă unul sau altul ţesătorii de mătase şi a fabricii de
fapt ce a făcut să executăm un vo­ lingă furnizori pentru a le trimite tai- al Comitetului regional Hune­ vei agricole din Apoldul de Jos, Ion aceeaşi limbă, aceeaşi religie, ace­ din amplasamente Urmează să se mase poliesterice. Conducătorii stu­
lum de reparaţii mai mare faţă de materiale corespunzătoare, conform doara al P.C.R. şi tovarăşul ing Go- Munteanu. preşedintele cooperativei eaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, ace­ analizeze din nou. comparativ, toate diază proiectul noilor construcţii şi
acum cîţiva ani, cu un consum spe­ contractelor încheiate Era necesar gioiu Mircea, din partea Uniunii Na­ agricole din Dobra. Gheorghe Ormin- leaşi instituţii, aceleaşi legi şi obi­ aspectele celor două variante. fac recomandări în privinţa solu­
cific de materiale mult prea modest, apoi. să sc preocupe mai mult de gă­ ţionale a Cooperativelor Agricole dc dean, preşedintele cooperativei agri­ ceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi — Se pot face economii impor­ ţiilor de * realizare a viitoarelor
lucru ce a influenţat negativ rea­ sirea şi valorificarea unor rezerve Producţie. cole din Bobilna. Hortensia Hălălaie, speranţe, aceleaşi trebuinţe de în­ tante si sint convins că dumnea­ obiective.
lizarea preţului de cost Cele patru menite să ducă la economii. Plenara a analizat modul in care brigadieră la cooperativa agricolă din destulat, aceleaşi hotare de păzit, voastră, specialiştii din Iaşi. vă veţi Oaspeţii trec apoi prin cartierul
luni din an le-am încheiat cu o de­ In primul trimestru din an. la s-au desfăşurat lucrările agricole în Bâcia, Ladislau Fedoranici, preşedin­ aceleaşi dureri în trecut, acelaşi vi- strădui să reduceţi volumul investi­ Tudor Vladimirescu, urcă cornişa
păşire la preţul de cost în valoare cheltuieli neproductive s-au înregis­ campania de primăvară şi a adoptat tele Uniunii cooperativelor agricole itoriu de asigurat şi în sfîrşit ace­ ţiilor — subliniază tovarăşul Nicolae Tătăraşulni, strâbătînd un nou
de peste 9fl.0fl0 lei. întreprinderea trat depăşiri de 38 000 lei, iar la re­ planul de măsuri privind organiza­ din raionul Haţeg. Victoria Hruşcă, eaşi misie de împlinit..." Ceauşescu, adresîndu-se academici­ microraion aflat în construcţie. In-
noastră poate să redreseze înspre gia secţiilor — de 96.000 lei. Veţi rea şi pregătirea campaniei ele recol­ inginer la cooperativa agricola dîn Exponatele — documente, foto­ anului Cristofor Simionescu. tuŢipinaţi pretutindeni de entuzias­
bine această situaţie. In viitor pre­ zice. tovarăşi de la Atelierele tare Din raportul prezentat de to­ Teiuş, Manea Tovică, preşedin­ copii. gravuri, tablouri, obiecte ■— — De pe acum s-au- făcut pro­ mul locuitorilor, parcurg. străzi
conizăm să gospodărim mai bine R M. R. Simeria. că valoarea lor e varăşul Alexandru Şulutiu. preşedin­ tele cooperativei agricole din compun un impresionant film al puneri judicioase în această direc­ vechî şî noi ale laşului şi coboară
materialul lemnos, să trecem la re- mică. dar acestea adăugate la alte tele Uniunii regionale a cooperative­ Boz. Costică Igna, preşedintele coo­ nădejdilor şi luptei de secole, in- ţie, răspunde preşedintele filialei dealul Păcurarilor spre Mirceşti.
condiţionarea de şuruburi, bilioane şi alte cheltuieli ne justificate, chiar lor agricole, s-a desprins faptul că, perativei agricole din Deva, Ion Do­ fâţişînd amplu mai ales momentul Academiei, citind cifre edificatoa­ De->a lungul traseului de peste 60
şi alte piese. Vom face acest lucru de valoare mică, în loc să reducă sub conducerea organelor de parlid, pa, preşedintele Uniunii cooperative­ istoric al Unirii de la 1859. Cele re din studiul alcătuit de oameni km, conducătorii au fost salutaţi de
nu in dauna calităţii lucrărilor. Dim­ încarcă preţul de cost. De aceea se uniunile cooperatiste, alături de con­ lor agricole din oraşul regional Hu­ două urne ale divanului ad-hoc, de ştiinţă ieşeni. mii de ţărani cooperatori din Leţ-
potrivă, ne vom preocupa mai mult impune a se urmări cu mai multă siliile agricole, şi-an adus o contri­ nedoara şi alţii an subliniat rezul­ tronul de domnitor al lui Alexan­ Referindu-se la partea zonei in­ eanî, Podu lloaei, Bălţaţ.i, Tg. Fru­
de îmbunătăţirea continuă a cali­ chibzuinţă modul cum se foloseşte buţie de seamă la organizarea şi tatele obţinute şi unele neajunsuri dru loan Cuza. mobilierul, costu­ dustriale rezervate întreprinderilor mos, cu nespusă dragoste. Ei le-au
mele. obiectele care au aparţinut
tăţii lucrărilor, cale menită să ducă fiecare leu. Măsurile preconizate a mobilizarea eforturilor ţăranilor co­ care s-au manifestat în desfăşurarea de bunuri de consum, Nicolae Popa, ieşit în întimpinare cu tradiţionala
’ i obţinerea de economii". se lua pentru reducerea preţului de operatori la realizarea in bune condi­ lucrărilor agricole din campania de marilor bărbaţi ai Unirii evocă tul­ adjUnct al ministrului industriei u- pîine şi sare, cu vin şi plăcinte
cost ca : utilizarea mai raţională a ţii a sarcinilor care au stal in faţa primăvară, făcînd, totodată, propu­ burător atmosfera acelor vremi, şoare. prezintă viitoarea ţesătorie moldoveneşti
1MIRCEA PROTOPOPESCU — materialelor, recondiţionarea şuru­ cooperativelor agricole privind ferti­ neri valoroase pentru îmbunătăţirea romantismul generos al epocii şi al de mătase şi face cunoscut punctul După ce străbate pădurea de ste­
tehnician mecanic, responsabil cu burilor. buloanelor şi a altor piese, lizarea şi pregătirea terenului. însă- activităţii de viitor, îndeosebi in oamenilor care an reprezentat-o. de vedere al ministerului şi organe­
probleme ale preţului de cost: „In îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, mînţarea şi întreţinerea culturilor, campania de întreţinere a culturilor — Este important, remarca tova­ lor locale, potrivit căruia ar fi in­ jari de la Strunga, şoseaua şerpuieşte
peste coline molcome de deal şi
luna aprilie secţia locomotive a rea­ realizarea factorului de putere şi precum şi extinderea irigaţiilor. Ca şi recoltare răşul Nicolae Ceauşescu, apreciind dicată realizarea unei fabrici de coboară spre Lunca Şiretului, în
lizat 90.000 lei economii la preţul de altele, vor trebui aplicate cit mai urmare, aceste lucrări s-au efectuat In încheierea lucrărilor plenarei a buna organizare a acestei instituţii tricotaje din fire de mătase şi blă­ peisajul • descris atît de sugestiv în
cost, iar secţia vagoane a înregis­ repede Eficacitatea acestor măsuri intr-o perioadă mai scurtă de timp luat cuvintul tovarăşul Geoige Ho­ Ieşene, ca muzeul să se dezvolte în nuri artificiale la Paşcani şi nu la pastelurile luî Alecsandri.
trat o depăşire în valoare de 182 000 va trebui urmărită la fiecare secţie şi la un nivel agrotehnic superior, moştean. Vorbitorul s-a referit, in continuare, sâ achiziţioneze noi Uşi cum se prevăzuse* iniţial. In Stejari bătrîni, cîmpuri mănoase
lei. Situaţia este asemănătoare şi in fapt ce va asigura obţinerea unor special, la sarcinile care stau în faţa mărturii şi documente, pentru a această ordine de idei tovarăşii mărginite în zare de sălcii şi fagi,
lunile anterioare. Deci, secţia va­ Pentru că altfel, realizările planului producţii sporite la hectar Dezbă- uniunilor cooperatiste şi a cooperati­ pune în valoare şi mai bine am­ Nicolae Ceauşescu si Emil Bodnaraş
la preţul de cost vor continua să os­ tînd cu răspundere şi competenţă velor agricole pentru perioada de ploarea tuturor etapelor luptei se interesează de disponibilităţile de privelişti calme pline de poezie şi
goane este aceea care trage în urmă poporului nostru pentru unitatea visare vestesc apropierea de Mir­
cileze de la o lună la alta între plus problemele care au fost puse in dis­ întreţinere a culturilor, asigurarea forţe de mnncâ existente.
realizarea planului la preţul de cost. cuţie, plenara a constituit un schimb stringerii la timp a furajelor şi pre­ naţională, pentru făurirea unui stat Informînd despre extinderea ceşti.
şi minus, lucru care umbreşte succe­ întregul sat a îmbrăcat haine de
Cauza? Furnizorii din ţară, diferite valoros de experienţă, concluziile re­ gătirea temeinică a campaniei de re­ unitar şi independent. Secretarul actualei uzine metalurgice, ministrul
sele obţinute de colectivul de mun­ general al C.C. al partidului ii sfă­ sărbătoare. Pretutindeni flutură
unităţi forestiere, ne livrează ma­ ieşite din raportul prezentat şi din coltare a cerealelor păioase, dind în industriei metalurgice, Ion Mari- steaguri roşii şî tricolore, seînteie
terial lemnos necorespunzător, su­ ca la ceilalţi indicatori. nivîntul participanţilor la discuţii acelaşi timp indicaţiile necesare în tuieşte pe cercetătorii muzeului sâ nescu, subliniază râ sporul de pro­ în soare culorile vesele ale scoar­
fiind deosebit de preţioase pentru îm­ vederea executării in condiţii cores­ nu omită nimic, nici o mărturie şl ducţie prevăzut va fi asigurat in
pradimensionat, cherestea netivită, L. DEMETER bunătăţirea continuă a stilului si me­ punzătoare a acestor lucrări. nici un document care ar putea spaţiul existent unde, printr-o mai ţelor româneşti, care împodobesc
contribui la punerea in lumină a bună organizare, se vor da în ex­ gardurile şi casele. Locuitorii din
adevărului istoric privind revoluţia ploatare noi instalaţii de ţevi su­ Mirceşti şi dîn satele vecine îi în-
de la 1848 şi Unirea, precum şi po­ date şi profile îndoite. tîmpină pe conducătorii de partid
ziţia marilor puteri europene şi a Intervenţia celorlalţi specialişti şi'de stat cu braţele pline de florile
diferitelor categorii sodale din Ţă­ completează tabloul perspectivelor culese din Lunca Şiretului. Maşi­
nile trec încet prîntr-un adevărat
rile Române faţă de aceste momen­ pe care le deschide cincinalul in­ culoar viu, sub o ploaie de flori.
cin acţiuni comune, te de răscruce din istoria poporului dustriei ieşene. Asa cum subliniază Răsună urale şi ovaţii, cuvinte de
nostru. Refer indu se la respectarea
cu mîndrie gazdele, in laşi vor fi
salut în cinstea Partidului Comunist
pe care o datorăm trecutului de vi­
tejie şî afirmare, tradiţiilor glori­ prezente aproape toate ramurile in­ Român.
dustriale
oase ale poporului român, tovară­ :..Ora II Gazde sînt acum loca­ MIRCEA MOARCAŞ
şul Ceauşescu a insistat ca muzeele tarii noilor cartiere Dimitrie Can- VICTOR BÎRLADEANU
PAUL DIACONESCU
I regionale din întreaga ţară sâ re­
temir, Nicolina-Socola. Faţadele ze­
spre recolte bogate I cale, o oglindă în mic a Muzeului cilor de blocuri împodobite cu co­ (Continuare în pag. a 2-a)
prezinte. alături de mărturiile lo­
la
voare, sutele de oameni ieşiţi
I
In cooperativele agiicole rle se execută lim d menite sâ n- nu poală li distrus sistemul de
producţie din Mîcesfi şi Sord. siqure obţinerea unor produc­ irigare. Acest lucru este bine
cultura legumelor ocupa su- ţii sporite de legume. Peste chibzuit de către preşedinţii
pralele mari de. teren. Mem ­ 100 dc membri ai cooperati­ celor două unităţi (tologralin Agetid' a Pentru gospodine
brii acestor unita!i sc strădu­ velor agricole din Miceşti şi nr. 2).
iesc să valorifice intr-un qrad Sard au participai la muncă Drumul producţiilor sporite Pe strada Lemn nr. 1, T.A P .t
superior potenţialul de pro­ patriotică pentru construcţia de legume porneşte dc la Deva a deschis recent o unitate
ducţie al terenului, să obţinu digului şi săparea şanţului, dc răsadniţe. Brigadierul legum i­ unde gospodinele pot găsi zilnic
de pc liecate hectar recolte abatere a unei părţi din apa col Teodor Oarqn de la coo­ cetăţeanului semipieparate proaspete ca: săr­
tot mai mari. In cadrul măsu­ rin lui şi pentru dirijarea ei perativa agricolă din Mice şl i. măluţe, ardei umpluţi, carne to­
rilor pc care le iau pentru Io - spre terenul ce urmează a li are insă toate motivele sa lie I cată şi şniţele clin carne de porc
losirca cit mai intensivă a mgal După ore dc muncă a- mulţumii dc munca sa. Cele şi de vită, icre de crap etc. In
puminlutui. se numără şi ac- siduâ. ei au reuşii să dirijeze 160000 lire de roşii de toam­ La rubrica noastră „r rnblemele cetăţeanului”, pubh- plus, aici există şi sifoane de
lumea întreprinsă in comun. apa pe canalul principal de nă din soiurile „ Aurora“ 51 do I câm astăzi cîteva noutăţi care, sintem convinşi, vor inte­ schimb pentru acasă.
de cele două cooperative. In irigare (fotografia nr. t). Dar. „Ţigăneşti1', care se plantează I resa pe mulţi oameni ai muncii din regiunea noastră. Iată
vederea iriqării unei suprafe­ lucrările n-au fost complet I despre ce este vorba: Unitatea primeşte zilnic co­
ţe de 55 /lecfrue. terminate. Sini necesare încă in cimp. sini toarte bine dez­ menzi anticipate pentru orice fel
Zilele trecule aici, la podul măsuri pentru consolidarea d i­ voltate (totoqratia nr. 3). de semipreparate, magazinul fi­
Ampoiuku, s-a deschis un a- gului. asltel ca In tim pul ploi­ Magazine comerciale tungerie, farmacie, papetărie, in ind deschis între orele 6-16.
devârat şantier, lucrările ce lor, cind apa riu lui creşte, să Text şl foto : N. GIURGIU cartierul Aeroport 11 Petroşani
Grija pentru buna deservire a vor intra în funcţiune un res­
oamenilor muncii se manifestă taurant, bufet, rofetârie-patise- Trasee noi de autobuze
pe zi ce trece tot mai mult. In­ rie, bucătărie de bloc De ase­
tr-o serie de centre industriale ale menea tot aici urmează a fi date Cei care călătoresc cu autobu­
regiunii se dan în folosinţă noi în folosinţă încă trei puncte co­ zele vor fi bucuroşi la vestea că
spaţii comei riale De la începutul merciale. pentru ei s-au deschis noi trasee
anului si pînă in prezent a fost Iată cîteva dintre ele: circuit
pus la dispoziţia cumpărătorilor Brad-Abrud-ZIatna-Alba lulia-O-
din cartierul Aeroport V Petro­ Ce vom putea cumpăra răştie-Deva-Brad (cn plecarea
şani un magazin alimentar gene­ din Brad la orele 7,30) şi Alba-
ral cu autoservire. Aici se des­ Prin grija organizaţiilor co­ Zlalna-Abrud-Brad-Deva-Orăstie-
fac produse cum sînt piine, merciale din regiune în trimes­ Alba fulia (cu plecarea din Al­
carne, lapte, legume-fructc, ţe­ trul II al acestui an vor fi puse ba lulia la orele 14) S-au mai
sături, articole de tutungerie etc în vînzarc o serie de articole deschis traseele Toiaua-Balsa-
Magazine alimentare cu auto­ mult căutate, fn perioada amin­ Deva (cn plecarea din Poiana la
servire au fost deschise in car­ tită reţeaua comercială va primi orele 5). Chimindia-Simeria pen­
tierele Braia N Lupeni şi in mi- 650 bucăţi maşini de cusut, 2.630 tru ca muncitorii să prindă tre­
croraionul III din Hunedoara. bucăţi aparate radio, 1590 tele­ nuri le de dimineaţă în direcţia
Pînă la sfîrşitul anului sc vor vizoare („Dacia”. „Naţional'1 şi Câlan şî Hunedoara. Bîrsâu-No-
mai deschide la Hunedoara un „E 47"). 1350 frigidere (majori­ iag (1 11 plecarea la orele 5.45 din
centru comercial principal care tatea tij) „Fram"). 1500 bicicle­ Nojag) şi altele
cuprinde magazin alimentar cu te, 1200 maşini de spălat, mobilă Pentru a asigura cu autobuze
autoservire, spatii pentru desfa­ în valoare de 21.000 000 lei şi alte atît noile trasee cit si celelalte,
cerea cărnii, pi in ii, laptelui, le- mărfuri. Vor fi aduse printre al­ de la începutul anului şi pînă în
I gume-fructe, galanterie, marochi- tele dormitoare, camere combina­ prezent D R T A Hunedoara-De-
nărie, tricotaje, încălţăminte, tu­
te şi bucătării de diferite tipuri
va a mai primit încă 22 maşini.
1