Page 72 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3542

M A II
I B

ne vizitează ţara

Sîmbâtă a sosit in Capitală o dele­ toshi, membri supleanţi ai C.C al
gaţie de activişti ai Partidului Co­ P.C.J.. Nishizawa Shnnichi, activist
munist din Japonia, condusă de to­ 1a C.C. al P.C.,1.
varăşul Kasuga Shoichi, membru al l.a sosire, pe aeroportul Dăneasa,
Prezidiului CC. al partidului, depu­ delegaţia a fost intimpinată de tova­
tat in Camera superioară, care la in­ răşii Alexandru Drăghici, membru al
vitaţia C.C al P.C.R., va face o vizi­ Comitetului Executiv si al Prezidiu­
tă în ţara noastră. lui Permanent secretar al C.C. al
Din delegaţie î'gc parte tovarăşii P.C.H., Mihai Dalea si Vasile Patili-
Nishizawa Tomio. membru supleant ncţ, secretari ai C C. al P C R., Ghi-
al Prezidiului, secretat al C.C, al zela Vnss. Ion lliescu, şefi de secţie
P.C.J., locţiitor al conducătorului de­ la C.C. al P.C.P., de activişti de
legaţiei, Suwa Shigeru, Nari ta Sa partid.

(Urmore din pag () care au aparţinut poetului. Oaspeţii ral poporului tot ceea ce a creat. Ia formarea naţiunii române, a sta­ si a invnfămlntului superior şi me­ La I. M. Petroşani
sc îndreaptă apoi spre mausoleul din popor .se găseşte intrenga forţă crea­ tului naţional, a limbii, a cul­ diu şî din legiunea laşi. Se vor
In faţa casei in cate Vasile Alec- pair, unde, acoperit de o lespede de toare a neamului românesc. turii româneşti. S-a vorbit si cheltui în acest scop dteva sute
sandri M-a trăit cea mat mare pai te marmură albă, se află mormintul Acum, cînd poporul nostru a devenit ieri şi azi despre acest trecut mi­ de milioane de Ici. .Şi aceste mij­
a vieţii, oaspeţii sint întunpinsţi de podului, l.a încheierea vizitei, oas­ stapin pe soarta sa, cind sub con­ nunat Intr-adevăr, clacă luăm nu­ loace trebuie să fie folosite cu
preşedintele sfatului popular comu­ peţii scriu in cartea de onoare: „C.'u ducerea Partidului Comunist îşi'fău­ mai secolul al XIX-lca, perioadă chibzuinţă pentru a da maximum
nal. Constantin Vrabie, care urează prolundc emoţii am vizitat casa bar­ reşte viaţa nouă. aşa cum o doreşte, caic începe cu înfiinţarea Academiei de rezultate Noi ştim ca ieşenii sint CDram oţia 1966
cuvinte fierbinţi de bun venit. Po­ dului dr la Mirccşti, luptător si pa­ amintirea lui Vasile Alecsandri, ia Mihâilene. căpătăm o impresie boga­ buni gospodari, ei ştiu să chibzu-
trivit (latinei, li se ofer.» oaspeţilor li iot paşoptist, cărturar înaintat si şi a atitor alţi luptători pentru in­ tă a forţelor intelectuale pe cate ioscâ fiecare leu, pentru a obţine
piine si sare si vin din ulcele de lut fumai de seama al limbii româneşti, dependenţa patriei, pentru formarea le-a dat Moldova, a contribuţiei ei un randament cit mai înalt Vizi- lor părinteşti, asigurindu-i că nu-şi
înflorate Slrăbătiiid parc ul t u arbori poetul ce-a cântat cu adine ă şi ge­ limbii sj literaturii române, trebuie de seamă la înflorirea ştiinţei şi cul­ tind locuinţele, întreprinderile, in­ Ieri, dealul Institutului dc mine vor precupeţi elanul lor tineresc
seculari, conducătorii se îndreaptă neroasa simţire .Deşteptarea Româ­ sâ fie o îmbărbătare la muncă ş) turii româneşti. Aici au militat pen­ stitutele. căminele Studenţeşti, vâ- I clin Petroşani a cunoscut efervescen­ pentru a deveni specialişti de nă­
spre muzeu. .Şcolarii din Mir(e*-ti se niei". rxprimind în stihuri înflăcă­ lupta pentru n ridica tot mai sus pa­ tru cauza progresului şi civilizaţiei zînd regiunea, ne-nm convins că. ţa unei frumoase şi semnificative dejde ai industriei noastre carboni­
apropie si le oferă buchete de Mori. rate visul de unire al întregului po­ tria noastră tării mulţi oameni de seamă: Petru cxccptîncl unele lipsuri, mijloacele I sărbători studenţeşti. Am urcat scă- fere.
cravate, insigne pioniereşti, îi îmbră­ por român, idealurile de neatirnarc Datoria noastră, a tuturor, a spus Honi, Hurmuzoscu, Titu Maiorestu, puse la dispoziţie în perioada şese- I iile cc duc la institut. împreună < u Pulsul ireversibil al vieţii i-a pur­
ţişează. Tovarăşul Nirolae Ceauscscu si propăşire, caie îsi gasesi astăzi tovarăşul Ceauşescu, oriunde am Conta, Xenopol, Kogălniceanu, lorga, nalului au fost folosite bine. Sîn­ I grupurile compacte dc studenţi ai
şi ceilalţi conducători trec pragul u- împlinire in patria noastră socia­ mnmi, dar mai cu seamă a acelora Pardon, Călinescu si mulţi allii. Ei tem siguri că si in viitor fondurile 8 anului V mine, pentru a asista la tat pc studenţi clin an în an si iatâ-i
sii scunde. pătrunzind în încăperea lista". cărora li s-au încredinţat funcţii de au înscris pagini nepieritoare in isto­ acordate de stat vor fi bine utili­ despărţirea lor dc institut, de pro­ ajunşi la căpătui unui drum, măsu­
in (are n trăit si si-n scris operele» In curtea vasta conducătorii de răspundere, este ac eeu dc a servi po­ ria României, au făcut ea renumele zate, iar la sfirşitul cincinalului, fesori, dc colegii mai mirit rat in ore, dar unde pentru ei în­
marele poet. care si-a piu talentul. partid si dc stat sini întîmpinaţi dc porul. patriei noastre sâ străbată departe alături de întreaga ţară, şi laşul va Ea ora 10, soneria i-a chemat pen­ cepe acum alt drum. Adevărata me­
Întreaga forţă creatoare în slujba po­ mii si mii de oameni dornici sa-si Vă urez din toata inima, a spus ppste hotare, ca ştiinţa şi cultura ro­ fi mai frumos, mai bogat. tru ultima oară la cursuri pe stu­ serie acum începe, cînd imensele
porului, a năzuinţelor sale scumpe de exprime căldura simţuminlelor do vorbitorul, dumneavoastră, acelora mânească să-si i istige un loc de Am fost în aceste două zile în denţii anului V mine l-am urmărit comori din adincul minelor îi chpa-
libertate şi progres Documentele c- neţărmuriţii dragoste si încredere in care locuiţi în aceasta comună, in frunte in patrimoniul culturii univer­ Bîrlad, în Vaslui, am trecut prin m cită emoţie pătrund în aulă. An mâ.
vocă bogata ai tivitate creatoare a Partidul Comunist Român, continua­ care a trăit si a (real marele patriot sale. Aici s-au dezvoltat de timpu­ zeci de comune, am vizitat oraşul venit aici şi „dascălii", aceia care După ce le-a adus călduroase mul­
lui Vasile Aice sanch i, patriotismul torul nobilelor tradiţii ale celor ce nl ţârii noastre, succes în munca în­ riu. o data cu naşterea clasei mun­ dumneavoastră, ne-am întîlnit cu timp dc fi ani le-au condus cu pri­ ţumiri dascălilor lor, pentru dra­
său fierbinte, rolul ele seamă pe care au luptat pentru apărarea unităţii şi chinată fericirii poporului. Prin ac­ citoare. unele din primele cercuri so­ locuitorii săi. Am avut întîlniri cu cepere si competenţă paşii pc dru­ gostea si grija cu care i-au încon­
l-a jucat personalitatea sa in viaţa demnităţii naţionale, pentru libertate tivitatea duirmenvoastr.i aduceţi o cialiste si organizaţii muncitoreşti: muncitori, ţărani, intelectuali şi cu mul . ingineriei, au venit studenţi jurat şi pregătit pentru viaţă, stu­
social-polilică si culturală a Româ­ si progres. părticică la maica opera dc înflorire Zubcu Petro vioi Codreanu, Russel, sute ele mii de oameni ai muncii clin amil IV, invitaţi clin întreprin­ dentul .Ştefan Cosma a înmuiat cheia
niei în a doua jumătate a veacului In nelamaţiile mulţimii in cuvîntul a României socialiste. Istrati, Eugen l.upu, Musoiu, Ghcrea, din regiune — bărbaţi si femei, bă- derile miniere ale Văii Jiului. succesului colegilor din anul IV —
trecut. Fotografii, manuscrise, tipă­ tovarăşul Nicolae Ceauscscu. După Cuvintele secretarului general al Constantin Miile, fraţii Nădejde, au trîni si tineri, copii. Ceea ce ne-a Cu tremur dc emoţie în glas. stu­ simbol al rezultatelor obţinute de ei
rituri, scrisori ilustrează trainic a sa ce mulţumeşte pentru primirea c aldă, C.C. al P.C.R. sint acoperite de ro­ activat in Moldova. Desigur, acum impresionat este căldura manifes­ dentul llie Rotunjcann a deschis ora an de an in pregătire — c heia eu râ­
prietenie cu Mihail Kogălniceanu, cl spune: pote de aplauze, de uiv.lc care du­ vorbim dc ceea ce a dat Moldova, tată de toţi cu caic ne-am intilnit, festivă, arâlînd semnificaţia ei deo­ ie ei si-nu deschis calea spic mese­
Nicolae Balcescu. Alecw Itusso, C Vi,'iţind legiunea laşi, iu est fru­ rează minute jn şir. O fanfară cinlâ dc ceea ce. a dat laşul. România a fără deosebire. E greu a rccla in sebită pentru fiecare din cei peste ria pe care au indrăgit-o cu cinci ani
Negruzzi, atestă înflăcărarea cu care mos colţ al Moldovei, am ţinut sâ Hora Unirii. Condiu âtorii de partid dat în decursul ultimului secol. în cuvinte această căldură şi impresi­ lăO de absolvenţi. Ora a început ca in urmă si in posesia căreia au in-
poetul a participat la revoluţia din aducem un omagiu frumos marelui şi de stat se prind în hoi a înc insă în toate l egiunile — in Moldova, in Ţa­ ile pe care ni le-au oferit întilni- in urmă cu cinci ani. cînd absolven­ Irat acum.
1848, In înfăptuirea Unirii Principa­ luptător pentru unirea Ţarilor Româ­ curtea casei clin Mircrşti. împreună ra Româneasca, in Ardeal — nume­ lilc cu populaţia din regiunea laşi, ţii de acum — pe atunci boboci — La un semn, acordurile melodioase
telor Române. Se conturează rolul neşti. pentru formarea statului na­ cu ţarancilc si ţăranii inveşmîntJţi roase figuri do seamă, numeroşi mi­ din oraşul laşi. au poposit pentru prima oară pc ale (intecului tineresc al studenţi-
important pe care l-a avut Alecsandri ţional român, aceluia t are şi-a închi­ in mînclru! nostru port popular. litanţi pentru progres; si datorita ac­ Am vizitat salul si casa unde a băncile institutului de mine. Numai inii — Gaudeamus igitur — a răsu­
în afirmarea poeziei populare, in nai. întreaga viaţa luptei pentru ne- Aclamaţi îndelung, oaspeţii se des­ tivi lăţii acestora a fost posibilă rea- trăit si a creat Vasile Alecsandri. | că. de data aceasta, catalogul a fost nat la unison, vestind împlinirea a
circuitul valorilor artistice universa­ nlîrnaren ţârii şi care. totodată, a part de gazde, de locuitorii Mincş- liznea unităţii naţionale. mersul I strigat pentru ultima oară ; strnlen- peste 150 clc visuri, facilul ca peste
le pe meleagurile ţării noastre, in muncit neobosit pentru punerea in ţiului, pentru care vizita conducăto­ imunte al ţârii s-nu creat condiţii Am considerat dc datoria noastră să J (ii llie Hotunjeanu, Eiviu Mînăstirc 150 clc inimi tinere sâ vibreze mai
Întemeierea teatrului şi făurirea lim­ valoare a comorilor nepieritoare ale rilor de partid si de stat a constituit ta proletariatul să cucerească pute­ aducem omagiu memoriei aceluia ■ şi .Ştefan C'osina nu au mai vorbit tare ca niciodată.
care >i-a consacrat viata propăşirii
bii noastre literare, in înflorirea cul­ folclorului românesc Poezia. întrea­ o sărbătoare şi totodată o entuziasta rea, ca poporul să poată păşi la con­ I pentru note. iar tovărăşii ronf. univ. In atmosfera sărbătorească, ab­
turii româneşti si in afirmarea ci ga activitate literală a lui Vasile A- manifestare a dragostei faţa de struirea societăţii socialiste. României. Am jucat acolo Hora t.’- I mg. llie (’onstantine.scu. prof. univ. solvenţii au inmînat profesorilor
lei.snndri. reprezintă una clin cele partid. nirii. Am voi bit cu o învăţătoare
peste hotare. Conducătorii străbat In anii regimului socialist in re­ ing. Vasile Roboran, eoni. univ. ing. flori, magnetofonul a înregistrat p* ,K
mai mari contribuţii la foi marca l.a întoarcerea spre faşL în sate care timp de 40 de ani a educat co­
Încăperile care păstrează mobilele o- limbii şi literaturii româneşti. Aşa mii şi mii de oameni salută din nou giunea lasî. ca si în întreaga ţară, pii, a sădit in inimile lor dragostea dr. Tiberiu lliasâ. prof. univ Emil bandă, iar aparatul fotografic î*-
riginale, numeroase obiecte şi căiţi cum a spus însuşi poetul, el a dato- cu căldură trecerea oaspeţilor. au fost obţinute înfăptuiri de sca­ dc patrie sj de adevăr. Aceasta tre­ Ţrufin nu le-nu mai predat lecţii imortalizat pe peliculă ultima oră
mă in dezvoltarea industriei. Am buie să fie îndatorirea tuturor inte­ studenţilor. Toţi au vorbit despre de curs a studenţilor anului V mine,
văzut astăzi cîteva din realizările lectualilor. tuturor profesorilor si evenimentul zilei — ultima oră de care va râmine multă vreme, pon­
care au transformat laşul. S-au dez­ învăţătorilor. Crcscînd tineretul nos­ curs a studenţilor din anul V mine to pentru totdeauna, în amintirea
voltat. de asemenea. agricultura, tru, trebuie să-l ajutam să cunoască — despărţirea lor de institutul de lor.
invăţâmîntul. ştiinţa. întreaga acti­ trecutul şi sâ-1 iubească, sâ cunoască I mine unde au învăţat tainele fiu-
In faţă le mai stau încă două o-
vitate sociala clin Iaşi. Se poale prezentul si să-l iubească. s,i se pre- nioasei meserii de inginer miner. bicctive deosebit de importante pen­
cu activul de partid dinainte dc război. Am avut şi eu gatenst ă pentru a fauri viitorul. Nu­ străbătute de emoţie, studentul tru a putea semna, în sfirsil, inginer
spune că Jasul a întinerit, el este
In cuvintele (alde, concludente,
de nerecunoscut faţă de perioada
preget
mai muncind fără
penii w
miner: examenele de sfîr.şît de an
creşterea continuă a nivelului de cu­
fruntaş l.iviu Mînăstirc a dat ulti­
( are vor începe luna viitoare, şi exa­
dumnea­
ocazia sâ cunosc oraşul
mul sau răspuns din vinţa-i de stu­
voastră în 1939, comparind ce era noştinţe al poporului vom reuşi sa dent. In numele absolvenţilor el a menul de stat. Odată trecute şi n-
ridicăm tot mai sus patria, naţiunea
cesten, absolvenţii de acum vor fi
atunci si ce este astăzi, apare evi­
noastră, sa facem ca ea să s(^ bucu­
regiunea iaşi dent cil de mari sint transformă­ re de respect şi stima, aducindu-şl pentru preţioasele învăţăminte cu ingineri mineri în toate drepturile.
profesorilor
mulţumit
din inimă
rile petrecute în toate domeniile.
DUMITRU ODEONFA
contribuţia la progresul general al o- | care i-au înarmat, pentru sfaturile
CimpurilC; dealurile pustii dimpre­
menirii.
jur, care produceau
o impresie
Trebuie să spun. tovarăşi, că clin
tristă ; acum. ca întreaga viaţă a tnlîlnîrile călduroase cu oamenii
regiunii, parcă si natura se schim­ muncii din regiunea laşi plecăm mai
bă Tot. cc s a înfăptuit este în ţara întăriţi in munca noastră, liotă) îţi să
După-amiază, conducătorii de de peste' un milion şi jumătate dc gloriosul său steag de luptă, avînd noastră rodul muncii poporului, al facem lotul pentru ca masurile parti­
partid şi de stat s-au intilnit cu membri .sirius uniţi în jurul Comi­ in faţă exemplul viu al comunişti­ clasei muncitoare, al ţărănimii, al dului si guvernului sâ corespundă
activul dc partid din regiune şi au tetului Central, urmat eu neclintită lor, să fim prezenţi pretutindeni intelectualilor, al tuturor oamenilor cit mai bine intereselor poporului.
luat parte la o masă tovărăşească. încredere dc întregul popor. Vizita unde efortul, vigoarea, pasiunea si muncii conduşi de partid. Desigur, Numai astfel ne vom face datoria de
Au participat conducători ai orga­ conducătorilor de partid si de stat priceperea tinereţii noastre vor fi tovarăşi, că noi ne mindrim pe bună fii ai poporului. Aceste în li 1 ni ri şi
nelor locale de partid, de stat si in regiunea noastră. întllnirilc din necesare. dreptate cu cern ce am înfăptuit. discuţii ne-an întărit credinţa că
obşteşti, vechi membri de parlid, aceste două zile cu oamenii muncii, laşul a trăit doua zile de înălţă Totodată ştim că mai avem multe drumul pc t aro mergem este just, ca
academicieni şi alţi oameni de şti­ inse riinclu-.se pe linia practicii con­ loare momente, dc adevărată săr­ de făcut. Noi nin pornit de la un el corespunde intereselor poporului
inţă, artă si cultură, conducători ducerii partidului nostru de a lua bătoare a bucuriei, cari vizita nivel scăzut >i trebuie sâ depunem nostru, că poporul român este ferm
ai unor întreprinderi şi unităţi n- contact direct cu oamenii muncii, dumneavoastră a încălzit inimile şi eforturi mari pentru a asigura mer­ Întărit să înfăptuiască piuă la ca­
grîcole socialiste din regiune, ofiţeri iu realităţile ţarii, dc a se consulta a inălţat sufletele noastre, a spus sul înainte din ce in ce mai iute păt linia stabilită de Comitetul Cen­
superiori. cu masele, poartă din plin prretcă in cuvîntul său Elena Jcaricranaucl. al patriei noastre pe calea dezvol­ tral al partidului nostru.
Luînd cuvîntul, tovarăşul Miu trainicei legături dintre partid şi preşedinta Comitetului regional al tării economice, spre făurirea unei In continuare, tovarăşul t'causesni
industrii puternice, a unei agricul­
Dobrescu, prim-secretar al Comite­ popor. femeilor, prorector al Universităţii turi intensive a unei culturi îna­ a spus: Avem in laşi o organizaţie
tului regional Iaşi al P.C.II, mem­ In cuvîntul sau. Mihai Ignat, ca­ „Al. /. Cu/.a“. In unison cu trată intate K.ira aceasta nu se poate de partid puternică, cu tradiţii revo­
bru supleant al C.C. al P.C.R., a zangiu la Atelierele Nirolina a populaţia legiunii, inimile femeilor vorbi de socialism si comunism. luţionare bogate şi un activ dc
scos în evidenţă bucuria deosebită spus : V;i asigur. tovarăşe vibrează pline de icrunoşlinţâ pen­ Trebuie sâ asiguram ca ţara noastră partid valoros. Cei peste 70 000 dc
cu care locuitorii regiunii nu sa­ Ceauscscu si pi* dumneavoastră, tru politica partidului caic nc-a r.â scurteze distanţa ce o separă de membri de partid din regiunea laşi
lutat prezenţa în mijlocul lor a ceilalţi tovarăşi din conducerea de ireal condiţii dc participare activă alte ţari. să ajungă în r el mai scurt sint o parte a întregii populaţii, aşa
conducătorilor de partid si de stat. partid si dc stat. de pi ol mulul ata­ la munca dc dezvoltai e a regiunii timp ţările avansate Numai atunci cum partidul nostru dc un milion si
Entuziasmul, a spus el. cu caic aţi şament al muncitorimii ieşene* faţă si oraşului nostru. la înflorirea vom putea spune : iată, mum a jumătate este o parte a celor peste
fost întîmpinaţi pretutindeni in o- de politica înţeleaptă a Partidului st umpei noastre pairii. îndrumările noastră este încununată de succes, 19 milioane de locuitori ai României
raşul şi regiunea noaslr.i, dumnea­ Comunist Român pusfl in slujba dale de conducătorii de j>*u ticl si putem sn ne propunem sâ trecem socialiste Intre comunişti şi neco-
voastră, tovarăşe Ceauscscu, şi fericirii poporului, a progresului şi de stat cu ocazia vizitei vor fi un mai departe spre societatea cornii- munişli există c unitate indestructi­
dumneavoastră, dragi oaspeţi, este pi ospcrilăţii României soc ialiste. îndreptar şi in activitatea noastră nisln. bila, datorită ci noi reuşim să în­
o puternică expresie n ataşamentu­ Afirmarea viguroasă de către parti­ dr viitor. scriem victorii mari in întreaga noas­
lui profund şi a dragostei oamenilor dul nostru a sentimentelor patrio­ Ca unul caie am participat la Ştim cu toţii, tovarăşi, avem încă tră activitate. Trebuie sâ avem per­
muncii faţă de Partidul Comunist tice ale maselor, a independenţei Congresul dc înfiinţare a Imunii de îndeplinit o muncă grea. Po­ manent in Jaţa ochilor, a spus vorbi­
Român, faţă de conducerea sa si suveranităţii patimi, mobilizează Naţionale a Cooperaţivcloi Agrico­ porul nistru a dovedit însă în de­ torul, sarcina trasată de Congresul al
forţele oamenilor mum ii, le uneşte le dc Producţie, a spus Petru Mi- misul secolelor, si în ultimii 20 ele IK-Ien al partidului, de a întări con­
Vorbitorul a amintit succesele ele ari. că ştie sâ înfrunte greutăţile.
seamă obţinute în dezvoltarea mul­ si mai slrîns in lupta pentru valo­ hahuhe. preşedintele cooperativei Stapin în ţara sa, cl este ferm ho­ tinuu legaturile cu masele, unitatea
agricole de producţie din comuna
tilaterală a regiunii laşi ca rezul­ rificarea potenţialului material si tă rit să-şi făurească viitorul aşa in jurul partidului a tuturor oame­
tat al politicii consecvente a parti­ uman ăl ţarii, constituind un factor Tîr/ii. raionul Huşi, imi sini şi cum şi-l doreşte. nilor mum ii indiferent de naţionali­
tate. Fiecare comunist, fiecare acti­
acum vii in minte îndemnurile fă­
dc seamă nl dezvoltării societăţii
dului de ridicare economică şi cul­ noastre, al inllonrii naţiunii so­ cute cu multă căldură dc dumnea­ vist de partid i>i merita acest nume,
turală a tuturor regiunilor ţarii. cialiste voastră. tovarăşe Ceauşescu, nouă Facem parte din marea familie numai in măsură in care in întreaga
Avem astăzi, a spus el, fabrici si ţăranilor cooperatori de a munci o. ţarilor socialiste si din marea lui activitate este legal de oamenii
uzine dotate cu tehnică moderna, Mîndria pe care noi ieşenii o cu sîrgninţa pentru întâi b ea econo­ familie a popoarelor globului pâ- i ncii, serveşte interesele oameni­
cu caic ne mindnm. Pe ogoarele păstram pentru trecutul - i toric glo­ mică si organizatorică a cooperati­ rr,iuţesc Trebuie să muncim in asa lor muncii, ale poporului, ale patinei.
unite ale regiunii lucrează mai rios al oraşului, al Moldovei, pen­ velor agricole dc producţie, pentru fel ca naţiunea noastră să fie în
multe tractoare si maşini agricole» tru tradiţiile noastre revoluţionare, dezvoltarea producţiei agritole în­ nndnl naţiuniloi socialiste, al tu­ Citind versuri ale lui Vasile Alec-
decît in întreaga Românie dinainte ne este imbold în munca si lupta treaga n oastea ţărănime a primit turor naţiunilor lumii, o naţiune sandn închinate misiunii nobile a SILUETE
de război. S-au obţinut succese ele pentru înfăptuirea holfiririlor Con­ :n deosebita bucurie şi încrcrteic puternica, tare să contribuie din militanţilor p a t r i o ţ i , tovarăşul
plin la progresul societăţii ome­
seamă în dezvoltarea culturii. Anii gresului al lX-lea. a liniei politice holarîiilr Plenarei C.C al P.C.R. neşti Snc'-escle noastre în construc­ Ceauşescu a spus: consider că fio-
cincinalului vor aduce alte si alte generale a Partidului ('omenişi din noiembrie anul trecut, precum ţia socialismului, dezvoltarea patriei ( arc dintre noi are datoria ca atita
înnoiri în oraşele şi satele ieşene, Român. si ale ( ‘onerosului cooperativelor a- noastre întăresc întregul sistem so­ timp uit îi va bato inima în piept Programul Universităţii serale de marxism-
ridicindu-lc la o viaţă lot mai bună. Prof. niiiv. Al. Dimă. membru co­ gri cir rle producţie privind dezvol­ cialist. El arată oamenilor rare mai sâ stea de veghe pentru fericirea
corespunzătoare epocii pe rare o respondent al Academiei Republicii tarea ba/o; lehnico-materiale a ti­ gem suli exploatarea capitalistă ca­ poporului, pentru cauza socialismu­
trăim. Sigur, a adăugat vorbitorul, Socialiste România, a exprimai sa­ gri niturii. îmbunătăţirea conduce­ lea pc care trebuie sâ meargă pen­ lui si păcii. Deva, seefia filozofie
sint cu totul îndreptăţite observa­ tisfacţia inlei'ctunlilaţu ieşene de rii şi planificării ci, dezvoltarea de­ tru a-şi lua in propriile inimi soar­ Ridic paharul, a spus vorbitorul,
ţiile făcute de tovarăşul Ceauscscu a se fi intilnit rn conducătorii dc mocraţiei cooperatiste nwcurîiidu- ta. pentru a-şi clarii un viitor fe­ pentru poporul român, pentru ferici­ — 25 MAI ORELE 17-20. In sala dc şedinţe n Comitetului
la în ii 1 n i rea cu intelectualii ieşeni, partid si de stat in timpul t (doi 2 ne dc rezultatele obţinute pînâ in ririi lată de ce considerăm că sar­ rea sl prosperitatea sa. pentru înflo­ orăşenesc Deva al P.C.R. — Predare — lecţia: „Categoriile
cu privire la creaţia artistică din zile de vizită in regiune. Intelectu­ pîezent. sîntem conştienţi ea in cina naţională de a construi socia­ rirea naţiunii noastre, liberă şi egala dialecticii materialiste şi impor tanta lor pentru ştiinţă şi prac­
oraşul nostru. Dispunem de lorţc alitatea ieşeană — a spus vcibi- ( oopri ativn noastră agricola mai lismul est.»* îu acelaşi timp şi o în drepturi între toate naţiunile so­ tică"
capabile să îmbogăţească activita­ toriil — s-a în c a d ra t cu întreaga sa avem înea multe dr făcut pentru sarcină internaţională, că ele, a- cialiste. între toate naţiunile lumii.
tea creatoare în acest important rapacitate creatoare in prezentul punerea în valoare a marilor re­ c( ste doua laturi, nu se pot despăr­ Pentru partidul nostru comunist caie
domeniu al vieţii spirituale, sa asi­ ţării noastre, trăind din plin nă- zerve pe care Ie avem ţi. Indrplinindu-nc datoria faţa d e călăuzeşte poporul nostru spre zările III SECŢIEI DE FILOZOFIE A UNIVERSITĂŢII, rK rcun
gure ca laşul sa se dezvolte pe mă­ /uinţije' poporului, punindn-şi toa­ poporul nostru, nc îndeplinim în luminoase ale socialismului şi comu­ •*>* MEDICI, JURIŞTI ŞI PROFESORI.
sură reputaţiei pe care n avut-o te puterile in s lu jb a îndeplinirii Am urmărit cu mult interes, prin a'daşi timp îndatorirea noastră in­ nismului. pentru toţi locuitorii legiu­
întotdeauna în cultura ţării. sarcinilor ' e î-nii fost încredinţate presă si radio, vizita larul.î de nii Iaşi şi ai oraşului laşi. pentru
de către C on gresu l al IX-lea al dumneavoastră la roope*ativa agri­ ternat ionnlistâ. munc itori, ţărani, intelectuali, pentru I
Aprecierile pe rine dumneavoas­ colii de producţie Tanani îndru­ In continuare, tovarăşul Nicolae comunişti, pentru Comite,tul regional
tră, tovarăşe Nimicit* Cenusescu. partidului. mările date cooperatori im dc aici CYausrsi u a spus ; Congresul al de partid pentru activul nostru, 'ac­
le-aţi făcut la adresa organelor si Este sarcina dc onoare a intelec­ sini pentru toţi membrii coopera­ IX-lea trasat un program vast dc tivul sfaturilor populare, pentiu sa-
organizaţiilor de partid din regi­ tualităţii noastre a spus vorbito­ tori ai regiunii un ajutor preţios dezvoltare a patriei. In cadrul n- natatca dumneavoastră, n tuturor, Rezultatele tragerii LOTO cu cîştignri in AUTOTURISME.
unea noastră, a activităţii creatoa­ rul. sa continue nobilele tradiţii ale dc (are ne vrrn călăuzi in întreaga cestui program, regiunii laşi îi re­ tovarăşi Sa trâîţi.
re a oamenilor muncii. îndrumările culturii progresiste din trecut In noastră jutivitalr. vin sarcini mari. In aceşti rinei ani clin 21 mai 196G
preţioase pe care ni le-aţi dat im heiert*. vorbitorul a asirur.U con­ l.a ora 22,3(1 mii dc cetăţeni ai o-
Primit cu vii si puternice aplau­
constituie pentru noi toţi un stimu­ ducerea de partid şi de stal ca in- ze a Iunt viivintul tovarăşul Nicolae sc vor investi in industria regiunii raşului s-au adunat pc străzi şi in PENTRU BILETELE G DE 10 LEI ŞI PENTRU BILETELE F
lent puternic si un indemn do a tetei tuni i ta tea se va strădui să a- riv neste 8 miliarde lei gară spre a-ş» lua i.imas bun de la DE 20 r.EI.
ne înzeci eforturile pentru Îmbu­ dui a noi '-ontribuţii la dezvoltarea ( eauşest u Se vor înălţa noi întreprinderi, conducătorii partidului si statului. Extragerea I
nătăţirea muncii în toate sectoa­ învnţâmîtitnlni. ştiinţei şi artei pen­ Dragi tovarăşi sg vor dezvolta altele. în 1970 vor Extragerea a -]|-a 69 — 54 — 15
rele. Va asigurăm <a organizaţia tru IV'i ţcire/' r-ntrici noastre soi IH- Am venit la laşi pentru a ne sfă­ Răsună aclamaţii vibrante, urări în Extragerea a HI-a 81 — 2 — 47
regională de partid, toţi oamenii liste. lucra in industria regiunii încă cinstea Partidului Comunist Român Extragerea a IV-a 1 — 51 — 14
muncii clin regiunea laşi. sirius A luat apoi cuvinlnl Andonc tui iui ai tivul de partid şi de stat. 20.000 de salariaţi Pentru un c inci­ si a conducerii sale. Extragerea a V-a 72 — 89 — 62
uniţi în jurul conducerii încercate (Tnnpatcscu. prim-ser retar nl Co­ cu oamenii mumii — muncitori, ţă­ nal nu este puţin. Ne dăm scama Trenul se desprinde de peron în n — 63 — 15
a partidului, vor aduce o contri­ mitetului regional l'.T.C. laşi Cei rani. intelectuali — asupra masuri­ că ar trebui făcut mai mult. dar PENTRU BILETELE T DE 8 LEI ŞI PENTRU BILETELE F
lor în vederea înfăptuirii programu­
buţie toi mai activa la opera de aproape 120.000 d»* membri ai orga­ lui elaborat de cel de al IX-lea Con­ aplauzele şi ovaţiile mulţimii. Tova­ DE ,20 LEI
desăvîrşirc a construcţiei socri l iste, nizaţiei noastre regionale, a spus gres al partidului. Intîînirilc avute trebuie sa facem atît cît avem po­ răşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi
pentru viitorul luminos al scumpei el, încadt indii-se în frontul comun în aceste doua zile s-au transformat sibilitatea. Noi consacrării 26 la suta conducători schimbă saluturi priete­ Extragerea a VT-a 24 — 31 — 39
noastre patrii al construi-tonilor vieţii noi. pârti­ în puternice manifestări de dragoste din venitul naţional pentru acumu­ neşti cu gazdele, cu miile de ieşeni Extragerea a VI T-a 33 — 5 — 9
A luat apoi cuvîntul Ion Nieuli, ei]).'! cu entuziasm la munca poporu­ şi ataşament faţă de Partidul Comu­ lări socialiste, deci facem un efort aflaţi in gaia Ext/agerea a VII I-a 55 — 70 — 80
vechi militant al mişcării muncito­ lui. (are înscrie pagini nemuritoa­ nist. Noi vedem în aceasta încrede­ marc pentru dezvoltarea economici, Extragerea a IX-a 61 — 54 — 40
reşti din ţara noastră. Noi, comu­ re în letopiseţul anilor cr-î trăim. rea pe care poporul român o are în In această atmosfera de mare în­ PENTRU BILETELE B DE
Am reţinut şi cu acest prilej sarci­
niştii maî în etate, a spus el. care nile mari pe care partidul le pune politica justă, marxist-leninista a laşului îi revine un procent însem­ sufleţire se încheie vizita conducă­ l.EL
am activat în cincimile partidului în continuare în faţa organizaţiei partidului nostru, a conducerii sale. na! din totalul investiţiilor Sîn­ torilor de partid s» dc stat in regiu­ Extragerea a X-a 80 — 19 — 44
in anii grei ai ilegalităţii şi «u pri­ noastre, desprinzând din cuvintele care în întreaga sa activitate pun mai tem siguri că dv. veţi folosi sume­ nea Iaşi. Ea va raminc ca o amintire Extragerea a Xl-a 16 — 77 — 26
goanei burghc/.o-moşicreşli. încer­ calde, părinteşti, adresate nonă. în­ presus dc toate interesele poporului, le alocate pentru a obţine rezultate puternică pentru toţi oamenii mun­
căm un sentiment de profundă sa­ văţăminte de o mare însemnătate ale cauzei socialismului şi păcii. Nc PENTRU BILETELE A DE LEI ŞI PENTRU BILETELE F DE
tisfacţie. acum cînd vedem ca idea­ pentru întreaga muncă ce o desfă­ aflăm intr-o regiune. într-un oraş cu rit mai bune in dezvoltarea in­ cii de pe meleagurile ieşene, însu- 20 LEI.
lurile pentru care s-au jertfit cei şuram, pentru viaţa si activitatea vechi tradiţii de luptă pentru pro- dustriei şi agriculturii, contribuind lleţindu-i în lupta pe care o duc
mai buni fii ai poporului prind vi­ fiecăruia dintre noi. în numele or­ gi es, pentru democraţie, caic au a- astfel la dezvoltarea întregii noas­ pentru a traduce în viaţă hotărîrile Extragerea a XH-a HO — 2 — 49
aţa. Simţim inima plină de bucurie ganizaţiei revoluţionare L'.T.C. ne dus în decursul veacui ilor contribu­ tre ţă/i (Aplauze). Sint prevăzute celui de-al IX-lea Congres al Parti­
cînd vedem puternicul partid co­ Fond dc premii : 2.352.048 lei.
munist de a-slazi cu efectivul sân angajăm în faţa partidului ca sub ţii dc seamă în lupta pentru fonduri pentru dezvoltarea ştiinţei dului Comunist Român.