Page 76 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2‘A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3543

(Urmare din pag. t) cit mai înalţi cu instalaţiile şi utila­ intonează tradiţionalul imn univer­ căreia îi dădeau tărie de neclintit şi autenticul decor- al vechii cetăţi, In legătură cu viitoarele construc­ sa a adus o contribuţie de seamă la
jele existente, Specialiştii întreprin­ sitar „Gnudeamus igitur", tovarăşul vitejia şi dragostea de ţară a oşte­ se desfăşoară acum un original spec­ ţii, secretarul general al C.C. al parti­ cunoaşterea trecutului poporului nos­
derii, muncitorii şi tehnicienii îi în­ Nicolae Ceauşescu urează profesori­ nilor- moldoveni. tacol — partea finală a piesei ,.A- dului recomandă ca proiectele să pre­ tru.
socialistă. In raionul dumneavoastră credinţează pe conducători că echi­ lor şi studenţilor mult succes in pus dc soare" prezentată de un co­ vadă cel puţin 4.500 metri pătraţi de Suceava, regiune a patriei noastre,
s-au realizat multe lucruri frumoase, pamentul cu care este înzestrată îi activitatea ştiinţifică şi la învăţă­ Conducătorii de partid şi de stat lectiv al Teatrului de stat Botoşani construcţii pe hectar, Bucovina, a dat mulţi oameni de
dar în anii următori el va cunoaşte o ajută la îndeplinirea şi depăşirea sar­ tură, subliniind câ institutul are recomandă ca acest loc cu re­ Se aud ample acorduri, o puternică — Aceasta va însemna şi construc­ seamă. Cinstind memoria lor pre­
dezvoltare Şi mai puternică. Aceasta cinilor de plan, că vor folosi cît mai mari perspective de dezvoltare. Stu­ licvele lui, să se bucure de toată a- formaţie corală intonează melodia ţii pentru apă şi canalizare mai eco­ ţuim tot ce a fost bun în trecutul
corespunde politicii partidului nostru eficace investiţiile destinote dezvol­ denţii, a spus secretarul general al tenţia cercetătorilor, pentru a deve­ „Altarul mmăstirii Putna" dc Ci­ nomicoase, rejnarcâ tovarăşul Gheor­ poporului nostru. Fără acest trecut
de a ridica toate legiunile, toate ra­ tării complexului de Ta Leşul Ursu­ Comitetului Central al partidului, ni un centru de interes general, o ghe Apostol. n-ar exista nici prezentul, şi n-am
ioanele patriei noastre la un nivel lui. au înalta îndatorire patriotică de a şcoală a patriotismului şi a mindrîeî prian Porumbescu, Un interes deosebit au stirnit pro­ putea făuri nici viitorul. Socialis­
de viată cit mai înalt. Construcţia, La încheierea vizitei, in această se pregăti temeinic spre a deveni pentru tradiţiile noastre glorioase. ...De la Suceava secolului al XV-lca iectele pentru o casă de cultură, fiind mul, comunismul, se bazează pe tot
socialismului nu este posibilă fără a- bum profesori, punîndu-şi tot ta­ Oaspeţii se îndr eaptă spre platforma oaspeţii se reîntorc în Suceava nouă. apreciate soluţiile ingenioase preco­ ce omenirea a dat mai bun în toate
ceasta. De aceea, Congresul al IX-lea mare întreprindere industrială din lentul, toată capacitatea în slujba de răsărit a cetăţii, de unde se des­ La sediul Sfatului popular regional, nizate. Casa de cultură sâ o domeniile.
al partidului, a pus în centrul poli­ regiunea Suceava, directorul unităţii înfloririi patriei. chide panorama întregii Suceve de conducătorii de partid şl de stat se amplasaţi în centru, spune to­
a arătat că prezenţa conducătorilor
ticii, de industrializare a ţării azi. Miile de oameni s-au. pus din opresc să discute cu reprezentanţii varăşul Ceauşescu. Fiecare oraş Partidul nostru este continuato­
şi de modernizare a agriculturii, de partid şi de stat, in mijlocul mi­ Continuîndu-şi vizita, conducăto­ nou in mişcar e, uralele nu mai con­ organelor locale, in faţa machetei /trebuie să aibă un centru al rul a tot ce are mai bun poporul ro­
de ridicare a întregii economii, nerilor de «nici, preţioasele îndrumări rii de partid şi de stat poposesc în tenesc. Sînt pe buzele tuturor cu­ si a planurilor de sistematizare, des­ său reprezentativ. Secretarul ge­ mân, al tuturor tradiţiilor progresist»
a Ştiinţei şi culturii, dezvoltarea tu­ primite constituie un nou şi însufle- Lunca Sucevei la Combinatul de in­ vintele voievodului în redarea mă­ pre Suceava viitorului. Potr ivit schi­ neral al C.C. al P.C.R. apreciază câ de luptă pentru libertate socială şî
turor regiunilor şi raioanelor patriei ţitor imbold în munca întregului co­ dustrializare a lemnului şi Combi­ iastră a lui Delavrancea, rostite a- ţei de sistematizare a oraşului — in oraşul Suceava s-au realizat con­ naţională. Apllcînd în mod creator
lectiv.
noastre. Desigur câ nu vom reuşi natul de celuloză şi hirtie. Urale cum de pe înălţimea unui crenel, prezentată oaspeţilor- — in jurul strucţii frumoase, că, planul de sis­ învăţătura marxist-lcninistă, ba-
să realizăm totul dintr-o dată, dar Ac!resindu-se sulelor de mineri, in­ nesfirşite răsună pînă departe în lun­ chiar- aici, în cetatea lui : „Ţineţi min­ străvechilor monumente se vor gru­ tematizare cuprinde o scrie de soluţii zîndu-se pe studierea atentă a con­
sînt sigur că raionul Cimpulung va gineri şi tehnicieni, tovarăşul Nico- ca rîului. Oaspeţii sînt salutaţi de te cuvintele lui Ştefan car e, v-a fost valoroase. Fireşte, mal sînt probleme diţiilor concrete din ţara noastră,
fi printre acele raioane care vor cu­ lae Ceauşescu le-a transmis lor şi tu­ tovarăşii Mihai Suder, ministrul baci pină la adrnei bătrineţe : Mol­ pa alte construcţii, noul cartier ce de economicitate care frebuie şi mai ţinînd seama de legile obiective ale
noaşte o puternică înflorire. Şi aici, turor muncitorilor complexului un economiei forestiere, Aurel Groa­ dova n-a fost a străbunilor mei, n-a se va forma in următorii ani la mult avute în vedere în calculul spe­ dezvoltării societăţii, partidul elabo­
ca şi în întreaga ţară, vom parcurge salut călduros din partea Comitetu­ pă, adjunct al ministrului in­ fost a mea, şi nu este a voastră, ci Zamca — în preajma unei minăstir i cialiştilor. rează linia sa politică ce corespun­
încă o etapă Importantă pe calea lui Central al Partidului Comunist dustriei chimice, de directorii şi in­ a urmaşilor voştri şi a uhveşilor — vestite prin arhitectura sa — va do­ La despărţire, conducătorii de de pe deplin intereselor vitale ale
dezvoltării economiei şi culturii. Român. Minele dumneavoastră, flo- ginerii şefi ai celor două combinate urmaşilor voştri, in veacul veacu­ mina înălţimea în faţa căreia se partid şi de stat urează succes in întregului nostru popor.
Aceasta, fără îndoială cere munca taţia, a spus vorbitorul, sînt o crea­ şi de reprezentanţi ai organelor lo­ rilor*’. deschide, in toată frumuseţea ei, va­ munca proiectanţilor şi constructori­ Directivele Congresului al IX-lea
clin partea tuturor. Şi noi ştim câ bu­ ţie nouă. Tot ceea ce s-a făcut aici cale de partid. La pavilionul teh- lor Sucevei socialiste. au trasat sarcini mari privind
covinenii cei din Cîmpulung, sînt în ciţiva ani este rezultatul înfăp­ nico-administrativ al combinatului Aici, pe aceste ruine, în măreţul lea Sucevei. dezvoltarea in anii următori a
oameni harnici care vor răspunde tuirii şesenalului, a politicii partidu­ de Industrializare a lemnului, în faţa economiei, a întregii noastre so­
cu însufleţire chemării partidului. lui nostru de industrializare socia­ machetelor, mg. Nicolae Râducu, cietăţi socialiste. Perspective mari
listă, de valorificare superioară a bo­ directorul acestui combinat şi ing.
în continuare, tovarăşul Ceauşes- întîlnirea cu activul de partid se deschid şi pentru regiunea
cu a spus : Natura a fost foarte dar­ găţiilor patriei. Cele obţinute în a- Victor Senchea, director general al Suceava. întreprinderile existen­
ceastă parte a României sînt o păr­
nică cu raionul dumneavoastră, aveţi ticică din măreţele realizări de pe Combinatului de celuloză .şi hirtie, te se vor d e z v o l t a , se vor
bogăţii naturale, aveţi păduri minu­ întreg cuprinsul ţârii, datorită că­ descriu profilul celor două între­ construi altele noi. La sfîrşitul cin­
nate şi mai presus de toate aveţi oa­ rora economia noastră a produs in prinderi de prelucrare şi valorifica­ din regiunea Suceava cinalului numărul salariaţilor din
meni minunaţi — cel mai de preţ 1905 de zece ori mal multe bunuri re a lemnului. legiunea Suceava va cieşte cu încă
bun pe care ne putem bizui. Cu a- industriale decît în 1930, fiind de In principalele secţii ale Combi­ 29.000—30.000 de oameni. Sc va dez­
ceste posibilităţi sîntem siguri că zece ori mai bogată acum decit era natului de celuloză şi hirtie, care In încheierea vizitei în regiunea A luat apoi cuvîntul Mihai Guslev, existent s-ar putea obţine o produc­ volta, de asemenea, agricultura, se
vom înfăptui ceea ce ne propunem atunci. Acest succes l-am obţinut prelucrează anual circa 500.000 mc Suceava, oaspeţii s-au întîlnit cu ac­ membru de partid din ilegalitate. ţie cu 50 la sută mai mare. Aş dori va îmbunătăţi baza ei tehnică, coo­
in următorii cinci ani. La tot ce a paralel cu dezvoltarea agriculturii, material lemnos, gazdele dau expli­ tivul de partid din regiune şi au luat Pentru noi, vechi membri de partid, sâ remarc că alta este situaţia la U- perativele vor primi mai multe în­
creat natura noi trebuie să adăugăm care asigură populaţiei cele necesa­ caţii amănunţite cu privire la pro­ parte la o masă tovărăşească. Au a spus el, este o mare satisfacţie sâ zina textilă din Botoşani, unde spa­ grăşăminte, mai multe seminţe se­
creaţia omului, să schimbăm înfăţi­ re, precum şi un disponibil dc ce­ cesul tehnologic complet automati­ participat conducător ii organelor lo­ vedem astăzi împlinite visele şi nă­ ţiul e folosit eficient. Aceasta do­ lecţionate. Aşa cum au spus aici mai
şarea raioanelor noastre, deci şi a reale, nu prea mare, dar pe care noi zat. In 1970, acest combinat, care zuinţele pentru car e au luptat şi s-au vedeşte că ministerul de resort şi mulţi tovarăşi, vor fi mai bine va­
Câmpulungului, să le înfrumuseţăm, produce «acum 50 000 tone celuloză cale de partid şi de stat, vechi mili­ jertfit cei mai buni fii ai poporului, conducerea unităţii au înţeles câ pe lorificate condiţiile optime existen­
trebuie să-l sporim mereu. Totodată
tanţi ai mişcării muncitoreşti, condu­
să ridicăm nivelul satelor noastre, să i am depus eforturi pentru îmbunătă­ şi 60.000 tone hirtie, 150 milioane să trăim in anii, cînd partidul nostru, lingă creşterea productivităţii şi ri­ te în regiune, atit pentru creşterea
creştem oameni stăpini pe o înaltă saci, 5.000 tone pungi, îşi va dubla cători ai unor* întreprinderi indus­ este mai puternic ca oricînd, înconju­ dicarea calităţii este necesar să se producţiei de cereale cit şi a produc­
cultură şi ştiinţă, oameni ai societăţii ţirea continuă h condiţiilor de trai capacitatea, realizînd aproximativ triale şi unităţi agricole socialiste, rat cu dragoste şi urmat cu neclintită ocupe şi de eficacitatea economică, ţiei animaliere. Se vor îmbunătăţi
socialiste şi comuniste. Iată tovarăşi ale oamenilor muncii, pentru dezvol­ o treime din producţia de hirtie a fruntaşi în muncă din uzine, fabrici încredere de întregul nostru popor-. ceea ce nu au făcut nici Ministerul şi condiţiile de locuit în regiune. Da­
ce doreşte Comitetul nostru Central, tarea ştiinţei şi culturii. . Realizări­ tării. Oaspeţii sc opresc în faţa unor şi de pe ogoarele l egiunii, oameni de Sîntem mindrj câ avem un partid Chimiei, nici Ministerul Economiei că nu mă înşel, se prevede ca îr a-
cultură şi artă, ofiţeri superiori.
partidul, de la toţi oamenii muncii, le obţinute în anii construcţiei socia­ maşini şi .agregate, la standurile pe atit de puternic, cu o conducere în­ Forestiere. Subliniem aceasta pentru ceşti ani sâ se construiască cirâa 0, 0
deci şi de la cei din Cîmpulung. lismului arată forţa creatoare a cla­ care sînt expuse produsele combi­ Luind cuvîntul, tovarăşul Vasilc cercată, legată trup şi suflet de po­ de noi apartamente, ceea ce nu cs„c
Aceasta corespunde pe deplin dorin­ sei noastre muncitoare, a ţărănimii, natului. Potop, membru al C.C. al P.C.R,, por, caic a făcut faţă cu succes la că trebuie să luăm măsuri ca în toa­ puţin. Se prevede dezvoltarea învă­
te întreprinderile pe care le cons­
regio­
prim-secretar al Comitetului
a intelectualilor, a întregului popor,
ţelor şl intereselor vitale ale între­ care, slrîns unit în jurul partidului La întrebarea secretarului gene­ nal de partid, a arătat că pentru fie­ cele mai grele examene ale istoriei. truim atit spaţiul cit şi maşinile să ţământului de toate gradele, a acti­
gului popor. vităţii culturale. După cum vedeţi,
comunist, al Comitetului său Central, rat al C. C. al P.C.R. cu privire la care comunist, fiecare locuitor al re­ Mulţumind din inimă conducerii fie folosite la maximum. Numai pe
In încheiere, secretarul general al înfăptuieşte neabătut linia stabilită calitatea produselor, directorul ge­ giunii Suceava vizita conducătorilor partidului pentr u atenţia ce ni se a- această cale vom asigura ca inves­ tovarăşi, regiunea Suceava, ca de alt­
C.C. al P.C.R, a urat celor de faţa de partid, de ridicare continuă n pa­ neral arată că anul trecut calitatea de partid şi de stat, în frunte cu to­ cordă nouă, membrilor de partid mai tiţiile s£ aducă maximum de efica­ fel întreaga ţară, are perspective fru­
mult succes în activitatea lor, feri­ triei spre o viaţă îmbelşugată şi fe­ unor produse a lăsat de dorit Acum varăşul Nicolae Ceauşescu, a consti­ în vii stă, vă asigurăm că vom de­ citate. Comitetelor de partid regional moase de dezvoltare. Partidul nos­
cire şi viaţă îndelungată. licită. stăm mai bine. Credem câ soluţiile tuit un fericit prilej de a-şi afirma pune toate efortuiale, vom folosi şi orăşenesc le revine sarcina sâ se tru consideră că politica de cons­
După încheierea mitingului, coloa­ Congresul a! !X-lea, a spus vorbi­ stabilite de cadrele noastre vor re­ profundul ataşament faţă de partid toate cunoştinţele şi experienţa noas­ ocupe mai îndeaproape de această trucţie a socialismului presupune
na de maşini porneşte pe şoseaua zolva pe un plan superior această şi politica sa datorită căreia toate tră pentru a contribui la realizarea problemă. dezvoltarea industriei, agriculturii,
naţională ce duce la Suceava. La ie­ torul. n trasat un vast program de problemă. Ceea ce am realizat pînă regiunile ţâr ii trăiesc astăzi din plin măreţelor sarcini pe care Congresul ştiinţei şl culturii în toate regiunile,
şirea din Cîmpulung-Molclovenesc, înflorire a patriei, în centrul căruia acum in direcţia unei calităţi supe­ bucuria înnoirilor socialismului. al IX-lea al partidului le-a pus în In continuare, vorbitorul a spus : în toate raioanele patriei noastre, in
se află continuarea neabătută a po­
drumul e străjuit de sute de elevi şi rioare s-a reflectat de altfel şi în Vorbitorul a arătat câ alături de faţa întregului popor. Am văzut culturile de cereale, ne-am aşa fel ca toţi oamenii muncii, între­
cadre didactice de la Liceul militar liticii de industrializare, baza dez­ cererile sporite primite din străină­ emoţionantele vestigii ale trecutului, Preşedinta Comitetului regional al întîlnit şi am discutat cu coopera­ gul popor, să se bucure de bineface­
.Ştefan cel Mare”. Drepţi şi chipeşi voltării întregii economii, a asigură­ tate pentru produsele noastre. care evocă file glor ioase din istoria femeilor, prof. Alexandrina Ionescu, tori din mai multe comune ; trebuie rile civilizaţiei şi progresului. Rea­
rii independenţei şi suveranităţii na­
ca brazii, intr-o perfectă aliniere, vii­ ţionale a României socialiste. In rea­ In timpul vizitei, conducătorii de poporului român, în regiunea Sucea­ a scos în evidenţă rolul activ al fe­ să spunem că şi in domeniul agricul­ lizarea prevederilor stabilite de Con­
torii ofiţeri dau onorul. Preluînd lizarea acestui program, minerilor partid şi de stat au reluat discuţia va există astăzi importante obiective meilor car e muncesc in fabr ici şi u- turii s-nu obţinut în ultimul timp gresul al IX-lea nu va fi deloc uşoară.
vechi tradiţii de artă militară, pe a- din Suceava, celor de In Leşul Ursu­ începută în faţa machetei cu privi­ industriale. Raportăm cu mîndrie zine, în unităţile agricole socialiste, rezultate bune, Am vizitat Institutul Sînt necesare eforturi, va trebui sii
ceste meleaguri unde cu secole in lui şi Tainiţa le revin sarcini mari. re la eficienţa economică a investi­ conducerii partidului că in primele pe tărîm obştesc şi social-cultu- pedagogic, o instituţie tînără, cu depunem o activitate intensă. Trâ-
urmă Ştefan Vodă n purtat bătălii In viitorii cinci ani, dumneavoastră patru luni ale anului, planul produc­ ral, contribuind la transformă­ rezultate şi cu perspective fru­ gînd învăţăminte din lipsurile care
victorioase împotriva cotropitorilor, veţi dn patriei faţă de realizările ac­ ţiilor, recomandînd folosirea cu ţiei globaje industriale a regiunii a rile înnoitoare, pe care le cu­ moase. De asemenea şi tea­ le-am avut în trecut sâ construim
■ tinerii .elevi se pregătesc cu sirguin- tuale o cantitate dublă de minereu- maximuîfi de grijă'gospodărească a* fost îndeplinit, obţinîrulu-se produse noaşte această parte a ţârii în anii trul din Botoşanii Impresiile noastre mai bine, cu o moi mare eficacitate
(ă să devină apărători de nădejde <ai-- cupru,“aurT plumb,'/inc şi pirită. Ast­ sumelor prevăzute pentru lucrări. peste plan în valoare de peste 120. socialismului. Sintem profund recu­ după vizitele făcute, după întilnirile economică. î
patriei socialiste, ai libertăţii şi ai fel, veţi aduce o contribuţie de sea­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ara-” milioane de lei. noscătoare partidului, car e ne-a creat şi discuţiile avute în regiunea dum­ Arătînd că în cursul cincinalului,
marilor realizări obţinute de popor mă la dezvoltarea economiei naţio­ tă că In întreprindere există spaţiu In continuare, vorbitorul a relevat condiţii minunate pentru a ne aduce neavoastră sînt foarte bune. Aţi ob­ peste 27 la sută din venituL naţio­
sub conducerea partidului. nefolosit şi recomandă să fie întoc­ succesele obţin uite în dezvoltarea a- aportul la dezvoltarea regiunii şi o- ţinut realizări mari, aşa cum s-au
nale. obţinut de altfel în toate regiuni­ nal va fi alocat acumulărilor, vorbi­
Convoiul de maşini străbate apoi mit un plan de măsuri de către co­ grîculturii, in creşterea producţiei raşului nostru, la înflorirea scumpei le ţării. Aceste realizări au făcut torul a spus : Este un efort mare pe
Ne propunem fapte minunate, to­
comuna Vama, cunoscută pentru hăr­ varăşi ! Cele realizate pînă acum sînt mitetul regional, împreună cu Mi­ vegetale şi îndeosebi in dezvoltarea noastre patrii. ca patria noastră să se ridice astăzi care îl facem. Subliniez acest lucru
nicia oamenilor săi, muncitori o dovadă a capacităţii de care dis­ nisterul şi cu conducerea întreprin­ zootehniei, prin folosirea condiţiilor A vorbit apoi primul secretar al pe o treaptă superioară, să-şi pro­ pentru a înţelege de ce trebuie să
la întreprinderile forestiere, pri­ punem, a foiţelor noastre. Vom în­ derii-In vederea folosirii la maxi­ deosebit de favorabile pe care lc o- Comitetului regional U.T.C., Constan­ pună sarcini şî mai mari în desâ- gospodărim cu grijă fiecare leu. A-
cepuţi crescători de animale. în­ deplini programul elaborat de Con­ mum a spaţiului existent. Să nu feră regiunea. Realizări importante tin Stoica. Plaiurile care l-au inspirat vîrşîrea construcţiei socialismului. ceasta este îndatorirea noastră — a
treaga comună a ieşit sâ-i în- gresul al IX-lea al partidului. In construim alte spaţii, subliniază el, au fost obţinute în dezvoltarea in- pe mar ele Eminescu, acolo unde odi­ Atit regiunea cit şi oraşul Suceava partidului şi statului, a tuturor, oa­
tîmpine pe oaspeţi. La Molid şi la 1970, ţara noastră va fi mai bogată, fără să vedem întii cum le putem văţumintului şi a vieţii cultural-ar- nioară au răsunat primele acorduri au căpătat o înfăţişare nouă. Facto­ menilor muncii, stăpîni pe întreaga
Frasin, nume ce evocă înfrăţirea oa­ nivelul de trai al oamenilor muncii valorifica, cu maximum de eficienţă, tistice. In cursul cincinalului, alte ale Baladei lui Ciprian Porumbescu rul hotârîtor al acestor transfor­ avuţie a ţârii.
menilor din aceste locuri cu codrii va ci eşte şi mai mult, ne vom apro­ pe cele existente. înnoiri îşi vor pune amprenta pe si ale Rapsodiei române a lui George mări înnoitoare a fost înfăptuirea Dezvoltînd economia, cultura, rîdi-
seculari, în toate satele de pe valea pia cu încă o etapă importantă de Tovarăşul Gheorghe Apostol şi E- configuraţia social-economică a Mol­ Enescu, v-au întîmpinat, dragi con­ politicii de industrializare socialistă, cind patria noastră pe o nouă treap­
rîului Suha, de-a lungul şoselei ce desăvirşirea construcţiei societăţii mil Bodnaraş recomandă cadrelor dovei de Nord. ducători de partid şi de stat, într-un urmată neabătut de întregul nostru tă, noi aducem o contribuţie tot mai
duce spre Ostra, ghirlande de ste- socialiste, vom ridica România pe tehnice să studieze şi problema fo-, Permiteţi-ne încă o dată, a arătat vestmint nou, dominat de măreţele mare la întărirea întregului sistem
guleţe şi flori, porţi ornate cu cetină noi culmi ale civilizaţiei şi progre­ losîrii la maximum a maşinilor, să vorbitor ul, să vă' mulţumim din toa­ construcţii industriale şi social-cul- popor. Pe această bază s-a dezvol­ socialist. Cu cît mai puterni­
de brad şi scoarţe populare, contu­ sului. descopere noi modalităţi pentru re­ tă inima pentru vizita făcuta în re­ turale la care tineretul şi-a adus con­ tat agricultura. întreaga economie, a că este fiecare ţară socialistă
rează un peisaj plin de frumuseţe, ducerea preţului de cost al produse­ giunea Suceava, pentru îndrumările tribuţia. Călăuziţi de insufleţitoarele crescut nivelul de viaţă al tuturor în parte cu alît mai puternic este
sensibilitate şi vigoare, o atmosferă Succesele in ridicarea economiei, lor. preţioase pe care ni le-aţi dat. Ne hotărîri ale celui de-a] IX-lea Con­ celor ce muncesc. Prin re«iLizArile sistemul socialist, cu atit mal mare
de mare sărbătoare populară. culturii şi ştiinţei întăresc naţiunea In continuare, se vizitează fabri­ angajăm, scumpe tovarăşe Ceauşes­ gres al partidului, de îndemnul şi in­ va fi atracţia pe care o exercită so­
Tineri şi vîrstnici au braţele pline noastră socialistă, aduc o contribu­ cile de plăci fibro-lemnoase şi de cu, dragi oaspeţi, ca prin întreaga dicaţiile preţioase pe care dv., tova­ obţinute, oamenii muncii dîn regiu­
de flori. Răsună cîntece. Pretutin­ ţie de preţ la întărirea comunităţii mobilă ale combinatului de indus­ noastră muncă, noi locuitorii regiu­ răşe Ceauşescu, ni le-aţi dat la Con­ nea Suceava au contribuit la mer­ cialismul in lume. România militea­
deni, oamenii îşi manifestă dragostea ţărilor socialiste din care face parte trializare a lemnului. nii Suceava, în frunte cu organizaţia gresul organizaţiei revoluţionare de sul înainte al întregii ţări, au adus ză pentru întărirea unităţii ţârilor
faţă de conducătorii de partid şi de şi România, la întărirea forţelor care Revenind la problema utilizării regională de partid, avind peste tineret, ne vom intensifica eforturile socialiste, pentru întărirea forţelor
stat. luptă pentru pace şi socialism în în­ 55.000 de membri, să fim demni de pentru educarea tineretului din re­ o contribuţie de seamă la victoria care se opun imperialismului şi răz­
treaga lume. judicioase a spaţiului, tovarăşul giunea noastră în spiritul tradiţiilor socialismului în patria noastră. Aş boiului şi care cu cît vor fî mai pu­
Cei care trăiesc în aceste aşezări Ceea ce avem de realizat cere noi Nicolae Ceauşescu arată că dacă gloriosul trecut al acestor- meleaguri glorioase de luptă ale poporului ro­ ternice şi mai unite vor asigura
de munte, au cunoscut în anii noş­ eforturi. Dar esenţial şi caracteristic n-ar fi fost lăsate porţiuni de te­ româneşti, să ne aducem din plin mân, ale clasei noastre muncitoare. dori cu acest prilej să felicit acti­ menţinerea păcii în lume.
tri foi ta înnoitoare a politicii de in­ pentru poporul nostru, pentru oi'în- ren prea largi între construcţii, lun­ contribuţia la desăvirşirea construc­ vul de partid, pe comunişti, pe toţi
dustrializare socialistă, de valorifica­ duirea noastră, este că dispunem de gimea conductelor şi a altor instala­ ţiei socialiste in ţara noastră. Dorind să-şi exprime sentimentele oamenii muncii, pe cetăţenii regiu­ Ne revine sarcina nouă, tuturor,
re a bogăţiilor naturale ale ţării. Aici capacitatea necesară pentru a asigu­ ţii s-ar fi redus la jumătate. Este A vorbit apoi ing. Nicolae Râducu, de profundă dragoste şi recunoştinţă nii şi oraşului Suceava pentru suc­ întregului nostru activ de partid şî
a intrat în funcţiune complexul mi­ ra mersul continuu înainte, in toate necesar să luăm combinat cu com­ director ul Combinatului de industria­ faţă- dc partid, de conducerea sa, a de stat, de a păstra permanent şi
nier Leşul Ursului, unitate indus­ domeniile de activitate. Desigur nu binat şi să vedem cum se poate fo­ lizare a lemnului din Suceava. Co­ spus Mihai Gavriliuc, preşedintele cesele dobîndite. întări continuu legăturile cu oamenii
trială care prelucrează în actuala e- va fi uşor să înfăptuim cele ce ne-am losi mai bine spaţiul — indică se­ lectivul combinatului de industriali­ cooperativei agricole de producţie Suceava are vechi tradiţii de lup­ muncii, cu toţi cetăţenii patriei noas­
tapâ 400.000 tone minereu de cupru propus pentru următorii cinci ani. cretarul genera] al C. C. al P.C.R., zare a lemnului, a spus el, raportea­ din comuna Vere.şti, mulţi dintre tă pentru eliberarea socială şi na­ tre. Cu cit mai puternice vor fi a-
şi pirită anual. Construcţia acestui Trebuie insă să ne concentrăm efor­ adresîndu-se ministrului economiei ză cu acest prilej conducerii de membrii cooperativei noastre de pro­ ţională. Vizitind această parte a ceste legături cu atît mai sigur va fi
complex a schimbat şi peisajul şî via­ turile pentru înfăptuirea tuturor forestiere şi reprezentanţilor Minis­ par tid câ a depăşit planul pe primele ducţie au venit la întîlnirea pe care mersul nostru înainte.
ta oamenilor. Drumul de pămînt care prevederilor Congresului al IX-len, terului Industriei Chimice. Sâ fie 4 luni ale anului. Combinatul suce­ dv., tovarăşe Ceauşescu şi ceilalţi României socialiste am adus un o- In continuare, tovarăşul Ceauşescu
lega înainte vreme satele a devenit astfel vom asigura bunăstarea tutu­ revăzute in acest spirit toate proiec­ vean valorifică în mod super ior masa dragi oaspeţi, aţi avut-o cu ţăranii magiu lui Ştefan cel Mare, voevod a mulţumit organizatorilor spectaco­
şosea de beton, uriaşi stilpi de otel ror celor ce muncesc, înflorirea na­ tele pentru a se reduce investiţiile. lemnoasă din l egiune, dîndu-i noi în­ cooperatori din comuna Dumbrăveni. al Moldovei şi, am putea spune, al lului de la Putna, colectivului de
poartă cabluri de înaltă tensiune, ţiunii noastre socialiste. trebuinţări, transformînd-0 in pro­ Cuvintele calde si aprecierile pe care românilor, care timp de aproape 50 actori de la Botoşani, care au evocat
sub pămint s-au tăiat galerii. In In continuarea vizitei, oaspeţii duse mult solicitate pe piaţa internă le-aţi rostit la adresa ţărănimii noas­ cu măiestrie momente din istoria pa­
muntele Alunis, unind valea Moldo­ Vă urez din toată inima noi suc­ sînt informaţi că, datorită străduin­ şi externă Conştient de întreaga răs­ tre, îndemnul de a nu ne precupeţi de ani a ţinut sus steagul luptei pen­ triei, au redat frumuseţile folcloru­
vei cu valea Bistriţei, a fost stră­ cese in muncă, multă fericire dum­ ţelor depuse de muncitori, calitatea pundere ce-i revine, colectivul nos­ eforturile în mu^ca pentru dez­ tru neatîrnare, contribuind ca Româ­ lui. Aveţi, tovarăşi, după cum am vă­
puns cel mai lung tunel din ţară. neavoastră şi familiilor dumnea­ plăcilor a depăşit prevederile pla­ tru va aplica indicaţiile preţioase voltarea agriculturii ne fac să nia să existe astăzi şi sâ se înalţe zut, minunaţi oameni de artă şi Ie
Tăietori de pădure şi crescători de voastră şi vă rog să-mi daţi voie să nului, aceste produse fiind solicita­ primite în cursul vizitei dv. şi va muncim cu şi mai multă hărnicie tot mai mîndră spre soaie. Atit la urez sâ creeze mai mult şi maî bine,
vite au învăţat meserii noi, au de­ închei cu salutul de miner : .noroc te în 22 de ţări. Apreciind rezulta­ munci cu abnegaţie pentru realizarea pentru înfăptuirea politicii partidu­ sâ păstreze permanent legătura cu
venit mineri ori au dobindit alte ca­ bun"! tele obţinute, conducătorii de partid sarcinilor trasate de Congresul al lui nostru iubit de ridicare continuă cetatea din Suceava, cît şi la mînâs- poporul, numai astfel puţind sâ se
lificări industriale. Aceste transfor­ Cuvintarea societarului general al atrag totodată atenţia asupra necesi­ IX-lea al partidului. a satului românesc, de făurire a unui tirea Putna ni s-a vorbit cu entu­ ridice pe culmile cele mai înalte ale
mări sînt prilej de mindrie si îndemn C. C. al P.C.R., a fost subliniată de tăţii de a îmbunătăţi în' continuare Cu multă bucurie şi adîncă recu­ trai îmbelşugat şi fericit al poporu­ ziasm de trecutul de luptă al acestei artei.
pentru noi realizări, temeiuri ale pro­ îndelungi aplauze şi urale. Minerii finisajul si de a se reduce greutatea noştinţă am primit vizita dv., iubiţi lui nostru. părţi a ţării noastre. La cetatea de Pentru primirea entuziastă şi ma­
fundei recunoştinţe pe care locuito­ au ovaţionat puternic pentru Parti­ mobilei produse. conducător i de partid şi de stat, aici Primit cu puternice aplauze, a nifestarea călduroasă la adresa parti­
rii acestor minunate aşezări bucovi- dul Comunist Român şi Comitetul Despărţindu-se de muncitori, oas­ în inima Sucevei, simbolul vitejiei luat apoi cuvîntul tovarăşul Ni­ scaun ni s-a vorbit despre distruge­ dului nostru, mulţumesc tuturor lo­
nene o manifestă faţă de Partidul său Central. peţii le urează noi succese, îşi ex­ şi demnităţii străbune, oraşul, care colae Ceauşescu. rile ca re au avut loc şî despre preo­ cuitorilor oraşelor, satelor din regiu­
Comunist Român. ...Pe diurnul spre Suceava, prin primă convingerea câ ei vor realiza in anii noştri plini de măreţe înfăp­ Timp de două zile, a spus vorbito­ cuparea de a păstra şi restaura acest nea Suceava, care ne-au întîmpinat
La UzinR de preparare a minereu­ toate localităţile străbătute, în produse tot mai bune şi mai ieftine. tuiri, îmbracă tot mai mult haina u- rul, ne-am întîlnit cu activişti de monument istoric, pentru a înfăţişa cu atîta bucurie. Noi vedem în aceas­
rilor din Tarniţa, minerii şi munci­ sate şi oraşe, mii si mii de Urmează apoi o scurtă vizită la nor înnoitoare prefaceri, a spus în partid şî de stat, cu un număr mare oamenilor muncii trecutul minunat ta o manifestare a încrederii in părţi*
torii i-au salutat pe oaspeţi cu bi­ oameni formează un nesfîrşit- întreprinderea de reparaţii auto. cuvîntul său prof. Alexandru Vasi- de comunişti, cu zeci de mii de lo­ dul comunist, in politica sa marxist-
necunoscutul „noroc bun". La intra­ culoar viu. Aclamaţiile nu mai Referindu-se la soluţiile adoptate lescu, prorector al Institutului peda­ cuitori ai frumoasei dumneavoastră dc' luptă a! poporului. Desigur, tova­ leninistă, închinată fericirii poporu­
rea în întreprindere, ei sînt intimpi- contenesc. Ele izbucnesc sincer, din în realizarea acestui nou obiectiv in­ gogic. Vorbitorul a arătat apoi câ regiuni şi, aş putea spune, cu toţi răşi, astăzi nu mai ridicăm aseme­ lui român, întăririi continue a naţiu­
noţi de Bujor Almăşan, ministrul toată inima ca adevărate flori de dustrial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin înfiinţarea Institutului pedago­ locuitorii oraşului Suceava. Ne-am nea cetăţi. Ridicăm însă noi cetăţi nii noastre socialiste. Trebuie să vă
minelor, de cadre de conducere ale bucurie, ale dragostei neţărmurite atrage atenţia că prin folosirea ele­ gic, in «nul 19C3 Suceava n devenit cel întîlnit cu locuitorii din Botoşani, care nu vor mai putea fî distruse spun, tovarăşi, câ după vizita şi intîl-
întreprinderii miniere „Vatra Dor- faţă de partid. mentelor uşoare, prefabricate, s-ar de-al 15-lea centru universitar* al ţârii. Cîmpulung, Gura Humorului, Ră­ nirile avute în Iaşi şi în Suceava cu
nei“. Intr-o sală in faţa ma­ ...Din nou la Suceava. Conducăto­ fi putut realiza o construcţie care Acest eveniment, de o adineă semni­ dăuţi, cu ţărani din zeci de sate, cu de nimeni. Cetăţile noastre sint in­ oamenii muncii sîntem mai întăriţi
chetei Exploatării miniere de la rii de partid şi de stat vizitează Ins­ să folosească tot aşa de bine desti­ ficaţie, a prilejuit un sentiment de muncitori din multe întreprinderi, dustria, agricultura, ştiinţa şi cultu­ în hotărirea noastră de a nu precu­
Leşul Ursului, inginerul şef Mi­ titutul pedagogic, nouă şi importan­ naţiei, dar care ar fi costat mai ief­ legitimă mîndrie pentru întreaga le­ cu mineri, chimişti, lucrători din in­ ra. Un popor care are o industrie pu­ peţi nici un efort pentru a servi cit
hai Gavriliu, dă ample explicaţii cu tă instituţie de invăţămînt superior, tin. giune. Sîntem fericiţi că vizita dv. dustria lemnului, textiliştî. Peste tot ternică, o agricultură puternică, o mai bine interesele partidului şi po­
privire la activitatea complexului care va da in acest an prima pro­ Din Lunca Sucevei, coloana de ma­ coincide cu primele rezultate ale am putut vedea entuziasmul şi ela­ porului. Aceasta este îndatorirea fie*
minier şi la dezvoltarea acestuia în moţie de absolvenţi în marea lor şini urcă spre istorica cetate a lui muncii noastre — prima promoţie de nul cu care oamenii muncii înfăp­ ştiinţă şi o cultură înaintată, va dăi­ cărui comunist, a fiecărui om al mun­
anii cincinalului. majoritate veniţi din raioanele re­ Ştefan cel Mare. Urcuşul spre ceta­ absolvenţi pe care ne-am străduit să tuiesc politica partidului de dezvol­ nui peste vecurl şi nu va putea fi cii, căruia patria şi partidul i-au în­
a economiei, ştiinţei, culturii.
o pregătim cît mai temeinic, pentru
tare
credinţat munci de răspundere.
Conducătorii de partid şi dc stat giunii Suceava. O mare mulţime de te este flancat, ca şi odinioară, de munca didactică şî pentru viaţă. Noi Va transmit dumneavoastră, tuturor niciodată infrînt.
sc interesează de condiţiile de luciu studenţi salută cu căldură pe sute de călăreţi cu suliţe si scuturi, socotim că munca noastră nu s-a ter ­ comuniştilor, oamenilor muncii, lo­ Am ţinut să aducem omagiul nos­ Ridic paharul pentru poporul nos­
si de viaţă ale muncitorilor, de folo­ conducători. Ei sînt întîmpinaţi amintire a vitezei cavalerii moldo­ minat aici. Vom urmări cu toată a- cuitorilor oraşului şi regiunii Sucea­ tru memoriei marelui poet naţional tru, minunat constructor al socialis­
sirea forţelor de muncă din regiune, de prof. dr. .lean Livescu, ad­ veneşti care şi-a scris hrisoavele de tenţia activitatea absolvenţilor, felul va un salut călduros din partea Co­ Mihai Eminescu, acela care, odată mului, pentru partidul nostru, pen­
de gradul de mecanizare a lucră­ biruinţă în nenumărate bătălii. mitetului Central al Partidului Co­ tru oamenii muncii din Suceava,
junct al ministrului invăţiimin- Pămîntul d u d u i e sub copitele în care cele învăţate pe băncile aces­ cu opera sa literară, a făcut să apa­ din această parte a ţârii noastre, Bu­
rilor, de eficienţa economică a mij­ tui institut sint aplicate în viaţă. munist Român.
tului, prof. di. Constantin Cîo- cailor, iuţiţi de pinteni şi de ră pe bolta culturii româneşti un covina. Urez tuturor multe succese
loacelor de transport a minereurilor, praga, rectorul institutului, nume­ chiotele flăcăilor cu bunde înflo­ Suceava, regiunea care a dat pc Regiunea Suceava a. obţinut în astru ce va străluci in veci de veci, şi fericire. Să trăiţi, tovarăşi !
examinează cu grija problemele ri­ rate şi cuşme albe şi negre, care îi luceafărul poeziei româneşti, Mihai ultimii ani rezultate de seamă. S-au Ora 20,00, gara Suceava nord. Aces­
roase cadre didactice După ce vi­ Eminescu, pe Ciprian Porumbescu şî ridicat multe întreprinderi şi com­ revărsînd lumina şl căldura in su­
dicate de specialişti. Secretarul ge­ conduc pe oaspeţi pînă la marea te zile de rodnic popas pe meleagu­
zitează unele laboratoare şi biblio­ poartă. Sună cornul. Lingă falnicele George Enescu, pe Dimitrie Onciul, binate noi, mîndrie nu numai a re­ fletele oamenilor, al poporului nos­ rile Sucevei sînt încununate de o
neral al C.C. al partidului dă preţi­ teca institutului, o a s p e ţ i i în­ ziduri, pe colinele vecine, s-au ridi­ pe Nicolae lorga, Grigore Antipa, pe giunii dumneavoastră, dar şi a între­ tru. Aducem, de asemenea, un oma­ grandioasă manifestare a entuzias­
oase îndrumări privind activitatea Octav Bâncilă şi Ştefan Luchian, şi mului populai-, a dragostei oamenilor
scriu în cartea de onoare : „Cu prile­ cat alte zidurii vii, miile şi miile de gii ţări. E firesc ca la o întîlnire cu giu lui Ciprian Porumbescu, Geor­
de viitor a complexului minier şi pe atîtia alţi mar i cărturari, are incă muncii de pe acest străvechi pămint
jul vizitei făcute la Institutul peda­ suceveni care salută cu urale in- numer oase resurse şi potenţe a căror activul de partid să remarc că la a- ge Enescu, care au făcut să răsune, românesc faţă de Partidul Comunist
dezvoltarea aşezărilor miniere.
gogic din Suceava, felicităm căldu­ trarea oaspeţilor la vechiul scaun. valorificare pot constitui pagini de ceste întreprinderi minunate, cu oa­ melodia duioasă a muzicii româneşti Român, faţă de conducerea sa. Din
Sînt vizitate apoi moara de mi­
ros conducerea institutului, cadrele Niciodată nimeni n-a pu- Înalt patriotism, de etică profesiona­ meni minunaţi, cu o tehnică înain­ în întreaga ţară şi pe toate continen­ bătrînii codi i s-au rupt cele mai ti- 1
nereu, hala celulelor de flotaţie, hala lă şi cetăţenească. Călăuziţi de partid, nere ramuri şi din grădini flori
didactice, prima promoţie de absol­ tut cuceri cu armele aceste 7Î- tată mai sint şî lucrur i care nu s-au tele lumii, melodie care arată - ce
filtrelor. Oaspeţii urmăresc compor­ duri. Pină o .ş t i 1 e lui Ma- noi cadrele didactice, intelectualii proaspete ce trec din mină în mina
tarea utilajelor moderne proiectate venţi şi urăm tuturor studenţilor 5» din această parte « ţării nu ne vom înfăptuit. Astfel, un calcul sumar suflet minunat are poporul român. pînă la fereastra vagonului, unde se
succese ia învăţătură şi multă fe­ homed al II-lea, cel ce cucerise ce­ precupeţi, eforturile pentru a conti­ ne arată câ la combinatul de celu­ N-am putea să nu reamintim află conducătorii de partid si de stat
şi construite la noi în ţară, pun în­ care îşî iau rămas bun de la harnicii
trebări cu privire la posibilitatea de ricire*. tatea Bizanţului, s-au izbit zadar­ nua şi a fi demni de marea operă loză şi hirtie şi la combinatul de in­ memoria lui Nicolae lorga, isto­ şi entuziaştii locuitori aî pămtntu-
La despărţire, după ce studenţii nic de Zidurile cetăţii lui Ştefan, a înaintaşilor noştri, dustrializare a lemnului pe spaţiul ric şi patriot care prin activitatea
â se realiza indici tehnico-economici rilor sucevene.