Page 79 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA1 MASURI PENTRU
TURNATORII, DESPRE

ItSAREA
PROPRIILE PRODUSE
MATERIALA

Zntrînd in turnătoria ni*. 1 a Uzinei calitatea produselor executate de a-
„Victoria" Călan, spre oricare panou ceste echipe ni s-a spus că au existat
sau colţ «1 halei îţi îndrepţi privirea m ulte sâptăm îni )a rînd cînd nu au A ŢĂRANILOR
întilneşti acelaşi entuziasm , acelaşi rebutat nici o piesă.
ritm intens de muncă. T in e ri şi vîrst- M ai încolo, către em ailaj, se toarnă
nici, bărbaţi şi fem ei se întrec la piese mecanice. L-am recunoscut pe
pregătirea m iezurilor şi a form elor, m aistrul Petru M arconi COOPERATORI
la turnarea m etalului lichid, scli­ — T urnăm mai m ulte tipuri de
pitor. D in tre toate fro n tu rile de lu­ piese — ne-a spus el — unele m ai sim ­
cru, prin proporţia sa reţine atenţia ple şi mai uşor de realizat, altele m ai
felul în care se munceşte la radia­ com plicate. Turnăm şi piese pentru Recomandările
toare. U n om intre două vîrste. cu C om binatul siderurgic Hunedoara.
mişcări calculate, scoale din for? Pot spune că toate echipele îşi de­
ANUL XVIII. NR. 3544 MIERCURI 25 MAI 1966 4 PAGINI ~ 25 BANI m ele de pâm înt în tărite elem entele păşesc sarcinile de plan şi luptă Uniunii Naţionale
de radiatoare, unul citc uim i. Le nu­ pentru o calitate cit m ai bună a pro­
mără şi se adresează o rtacilo r: duselor. Deocamdată, turnătorii ca­ a Cooperativelor
— Ş tiţi cite avem pînă acum in re alcătuiesc echipele lui Ion Slrbu
IN RAIONUL HAŢEG plus? Pentru o jum ătate de aparta­ şi Ion Hâlbăgeanu continuă în ace­
ment... D aţi-i zor, pînă la ieşirea din eaşi cadenţă ritm ul întrecerii. Dispu- Agricole de Producţie
schimb să le facem şi pe celelalte, nîrid de o bogată experienţă, orgarri-
să fie şi azi pentru un întreg apar­ zind m unca pe faze de lucru şi pe
tam ent. oam eni, echipele lui Sîrbu şi H ălb â- In vpclerea cointrresârii m a­
ÎNTREŢINEREA din brigada turnătorului Ion Stăncu- geanu îşi depăşesc cu regularitate teriale a cooperatorilor in spori­
A flăm că cei in cauză fac parte
sarcinile de plan. Ia r calitatea pro­
rea producţiei agricole. în acest
Q lea. duselor lor n u 'fo rm ează obiect de an se aplica sistemul de retrib u ­
— Brigada lui Stănculea este me­ discuţii. Un exem plu: echipa lui ţie suplim entară a m uncii in toa­
reu evidenţiată in întrecere, com ple­ Sirbu .a . realizat trei răcitoare din te cooperativele agricole. Pen­
tează tovarăşul Gheorghe M ăgurea- fontă în două zile, faţă de două cit tru a sprijini această im por­
era planificat.
C U L T U R I L O R nu, secretarul organizaţiei de partid. toare şi de piese mecanice lucrează tantă acţiune, Uniunea Agrico­
N aţio­
Asemenea
tu rnătorilor de radia­
La radiatoare se lucrează
în
trei
nală a C ooperativelor
schim buri. D ar, in fiecare
schimb,
elaborat,
de Producţie
le
oam enii din brigada lui Stănculea toţi ceilalţi, inclusiv em ailatorii, potrivit sarcinilor a Congresului
îşi depăşesc totdeauna plan u l.' :Au care aştern sm alţul alb pe aprecia­ cooperativelor agricole, reco­
redus rebutul sub adm is şi au m ic­ tele produse ale C ălanului. In aces­
Tim pul favorabil, cn şi ploile căzute in şorat sim ţitor procentul de elem ente te zile de mai, după ce au incheiat m andări cu p rivire la aplica­
ultim ele zile, au favorizat foarte m ult dez­ de radiatoare rem aniate. două decade cu realizări frumoase, rea acestui sistem. A lcătuite pe
voltarea cu ltu rilo r prăşlloare. Odată cu a- La un a lt punct de lucru în tiln im planul fiin d . depăşit la m ajoritatea baza experienţei de pînă acum a
ccasta au apărut şi buruienile. Pentru a asi­ tu rnătorii conduşi de com unistul A n ­ sortim entelor, tu rnătorii işi concen­ numeroase unităţi şi a propuneri­
gura cele mai bune condiţii de creştere a ton Bogoş, care şi-au depăşit cu trează puterile să adauge noi plu­ lor uniunilor cooperatiste, reco­
plantelor, in m ajoritatea cooperativelor a- m ult sarcinile de producţie la sorti­ suri de producţie, şi pentru a p ri­ m andările precizează că retrib u ­
ericolc de producţie de pc raza raionului m entul piese sanitare. Lîngâ ei. se m i aceleaşi aprecieri referitoare Ma ţia suplim entară face parte in te ­
Haţeg S'’ munceşte in aceste zile intens la • Com unistul foan află cei din echipele lui M axim ilian calitate: „bine" ?i „foarte 'b in e". grantă din sistemul de retrib u ire
întreţinerea culturilor prăşîloare. Concom i­ Augustln, strungar Platnica şi Ion Sem ninski. Despre I. G A R A I A CU a m uncii în cooperativele agricole
tent eu prăşîtul mecanic, s-n inceput şl la S.T.R.A. Petro­ de producţie Ea se poate face pe
przşita m anuală, atit la cartofi, cît şi la şani execută nu­ brigăzi, echipe, grupe de fam ilii,
porumb, fa m ilii sau cooperatori, după cum
mai lucrări de bu­ Sosirea în Capitată a lui Mario Zagari, hotărăşte adunarea generală. Re­
nă calitate.
trib u ţia urm ează să se acorde în
subsecretar de stat la M.Â.E. al Italiei anum ite cote procentuale în bani,
Prin buna organizare M arii seara a sosit în Capitală Am acceptat cu plăcere să vizitez in natură sau şi în natură şi bani,
din depăşirile obţinute peste can­
M ario Zagari, subsecretar de stat la România. . . tităţile de produse. stabilite la
M inisterul Afacerilor Externe al Ita ­ Aceasta constituie o ocazie pentru
a muncii liei, care lace o vizită în taro noas­ Întărirea legăturilor tradiţionale caro, începutul anului., Recom andările
tră, la invitaţia Institutului român •unesc România si Italia, două ţări cuprind, de asemenea, îndrum ări
pentru relaţiile culturale cu străinăta­ care îsi au iz.voarele culturii pe un privin d aplicarea diferenţiată la
La cooperativa agrico­ sapa rotativă aproape tea. teren comun. cultura' plantelor, creşterea a n i­
lă din Toteşti. lucrările 200 hectare cultivate cu La sosire, pe aeroportul Băneasa. se -V izita mea reprezintă o contribuţie
de întreţinere la cu ltu ri­ porumb. Pe o suprafaţă aflau Ion Pas. preşedintele I R K OS., la faza rodnică in care se alia în m alelor, precum şi retribuirea ca­
le prăşitoare se desfă- de 78 hectare s-a făcut Gcorge Macovescu, adjunei al minis­ prezent relaţiile între ţările noastre, drelor de conducere şi a specia­
f ară din plin. Avînd o lucrare cu cultivatorul. trului afacerilor externe, funcţionari in cadrul mai vast al acţiunii pe care liştilor, în raport cu sporurile de
repartizate culturile pe Concom itent s-a trecut superiori din 1 R.K C.5>. si M.A.E. o desfăşoară Italia pentru o colabo- . producţie realizate de cooperati­
braţe de muncă, m em ­ şi la prim a praşilă m a­ 'Au fost de fată ambasadorul Italiei rare din ce în ce mai eficace cu ţă­
brii celor 5 brigăzi de nuală, executîndu-se pe la Bucureşti. Niccolo Moscalo, si mem­ rile Europei răsăritene, în domeniul va agricolă sau de sectoarele pe
producţie folosesc cu m a­ o suprafaţă de 48 hec­ bri’ ai ambasadei. economic cît şi in cel cultural si teh­ care le conduci - 1 '
xim um de randam ent tare. nic. • • C onsiliile de conducere ale
fiecare oră bună de lu­ fn ritm sporit se des­ „In cinstea oaspetelui, preşedintele Sper deci ca această vizită si con­
cru. Pînă ieri în această făşoară lucrările de în ­ l.R.R.CS., Ion Pas a oferit un dineu tactele oe care le voi avea zilele a- cooperativelor — se. prevede în
unitate s-a term inat pră- treţinere a plantelor pră­ lnl.r-o declaraţie dată presei M ărie ceţle.a cu vicepreşedintele Consiliului recom andări — sp rijin ite de u-
şitul sfeclei fu rajere pe şitoare şi în alte unităţi Zagari a spus : de M iniştri, cu ministrul afacerilor niunile raionale şi regionale tre ­
toată suprafaţa de 12 agricole din raion. La externe, cu ministrul adjunct al co- , buie să ia toate m ăsurile ca sis­
hectare, ia r în m om entul cooperativa agricolă din inertului exterior, cu preşedintele tem ul de retribuire suplim entară
de faţă se lucrează in ­ Boşorod s-a în treţin u t cu Institutului pentru relaţiile culturale
tens la prăşîtul porum ­ sapa rotativă ' porum bul cu străinătatea şi cu alte autorităţi a m uncii să se aplice — cu res­
bului. După cum ne re ­ pe o suprafaţă de peste din Republica Socialistă România vor . pectarea condiţiilor specifice —
lata inginerul coopera­ 200 hectare şi cu cu ltiva­ DE CE SECTORUL II LUPENI constitui o dovadă a prieteniei- care în toate cooperativele in- aşa fel
tivei, tovarăşul Vlsarlon torul pe 115 hectare. P râ- leagă ţările $i popoarele noastre. incit să constituie un m ijloc e fi­
Cbasa, cu sp rijin u l m e-, In acest spirit prietenesc, în numele
canizatorilor care lucrea­ şitul m anual s-a făcut m inistrului afacerilor externe al re- ■ cient de stim ulare a cooperatori­
ză tn această cooperati­ pe o suprafaţă de peste public ii Italia si tn numele meu ner-.- lor^ în creşterea producţiei ve­
NU Şl REALIZEAZĂ SARCINILE? cialisle România si poporul român. (Agerpresj
v ă s-aft în treţin u t cu 40 hectare. sonal salut : quvernul. Republicii So-, getale şi anim ale.
(Aqerpres)
. T im p u l-c a re a (trecut din ‘ esie consecinţa unor cauze a- şi se produc dese deraieri de la ridicarea calificării profe­
acest an a fost m arcat de supra cărora colectivul sec­ vagonete la puţul „Ileana". sionale, la îm bunătăţirea a-
La prăşiful cartofilor colectivul Exploatării m i­ torului poate influenţa in T ren u rile cu vagonete goale provi2ionârii tehnico-m ate-
mică măsură.
niere Lupeni
prin
trebuie să stea m ult tim p din
succese
riale şi întărirea asistenţei
im portante. De la începutul D ar — şi-a spus părerea cauza celor cu vagonete p li­ tehnice. M asurile preconizate
în cooperativele agri­ m anuală pe o suprafaţă anului şi pînă. în ziua de 20 tov. M arin Negrescu, norm a- ne care vin de la puţul nr. au fost unanim considerate
cole de producţie din de 20 hectare, cei din Să­ mai, m inerii de aici au ex­ torul sectorului — pe lîngâ 13 Dacă s-ar monta un sis­ ca fiind oportune, dar efec­
râionul Haţeg, cultura laşul de Jos, pe 26 hec­ tras peste plan 8 470 tone de neîntreţinerea la tim p a lu­ tem de sem nalizare, aceste tul aplicării lor întirzie să se
ca.to fu lu i ocupă supra­ tare, din 32 ocupate cu cărbune Dar, la obţinerea crărilor, abaterile disciplinare staţionări ar putea fi uşor arate. Aceasta, pentru că nu
feţe destul de însem na­ această plantă, iar cei acestui plus i)-au contribuit au condus la folosirea neco- înlăturate C ît despre m ate­ se urm ăreşte îndeaproape
te. Ţ ăran ii cooperatori din Baru M are pe 22 hec­ în egală măsură toate sec­ respunzâtoare • a forţei de rialul lemnos, el nu ne vine m odul cum. sînt traduse în
se străduiesc in aceste tare din 25. De aseme­ toarele. Unele dintre ele au muncă. Cele aproape 400 pos­ fasonat la 2 m, iar diam etrul viaţă.
zile să execute la tim p nea, m erită a fi eviden­ tras înapoi Aşa este cazul turi neprestate, din care m a­ lui nu corespunde cerinţelor O rganizaţia de partid tre­
toate lucrările de în tre ţi­ ţiată şî preocuparea coo­ sectorului II, care nu şi-a rea m ajoritate absenţe nemo­ sectorului Din această cauză buie să tragă Ia răspundere
nere, spre a realiza pro­ peratorilor din Unirea, îndeplinit nici intr-o lună tivate au dus la descomple- m inerii sint nevoiţi să reîn- pe cei ce se fac vinovaţi *de
ducţii cît m ai m ari la care au făcut prim a pră­ planul, dim inuind rezulta­ tarea fo rm aţiilo r de lucru, la carce lem nul în cărucioare nerealizarea sarcinilor din
hectar. O rganizîndu-şi şită m anuală pe aproape tele întregului colectiv. Care o productivitate scăzută in a- pentru câ nu-l pot folosi. plan şi să ceară conducerii
bine munca, m em brii 40 hectare din 50 hecta­ sini cauzele pentru care sec­ bataje In ceea ce priveşte lată deci. câ aşa-zisele cau­ tehnice îndeplinirea întocm ai
cooperativei agricole de torul am intit a rămas in a- lipsa de ram bleu, aceasta a ze obiective sint, in ultim a a- a planului de m ăsuri tehnico-
producţie din Haţeg au re cite cultivă în acest cest an cu sarcinile nereali­ avut cbcpt consecinţă în tîr- naliză, deficienţe de care răs­ organizatorice. In atenţia co­
executat prim a praşilă an cu cartofi. zate? întrebarea a fost a- zierea in trării în producţie a pund direct tovarăşii din con­ m u n iştilo r trebuie să stea
diesată mai m ultor tovarăşi abatajului frontal din stratul ducerea sectorului. perm anent întărirea discipli­
din sectorul II de către co­ 5 dc la blocul II cu o produc­ Com uniştii din seotor au a- nei. Ei au datoria să formeze
respondentul nostru Eugen ţie de 2000 tone. Evident, a- nalizat recent aceste cauze o puternică opinie de masă
Popa. ceasta a condus la nerealiza- îm potriva celor ce lipsesc ne­
încă din prim a zi lucrătoa­ rea sarcinilor de extracţie. şî au indicat conducerii teh­ m otivat de la lucru, să-i pu­
re din acest an — a răspuns Mergînc! pe linia descope­ nice măsuri care să conducă nă in discuţia colectivului.
tov. Nicolae Bucur, şeful sec­ ririi cauzelor răm în erii in u r­
Unităţi rămase în urmă torului — am pornit cu un mei a sectorului, coresponden­
minus de 287 tone. Nu l-am tul nostru a cerut părerea u-
In raionul Haţeg sînt ieri doar IC hectare. Ră­ m ai putut recupera, ci dim ­ nor m aiştri şi m ineri. Ei nu
s-au i'efei it atit la „cauze o-
însă cooperative agricole mase in urm ă sînt şi potrivă minusul a crescut biectîve" ci Ia deficienţele e- ŞA N T IE R E
unde lucrările de în tre ­ cooperativele agricole pînă la sl'îrşiUiI lunii la mai xistente în organizarea m un­
ţinere a cu ltu rilo r de' din Peşteana, Sarm isc- m ult de 450 tone. Aceeaşi si­ cii.
porum b şi cartofi se des­ getuza şi altele, unde tuaţie s-a perpetuat şi in ce­
în zilele
Cine a trecut
făşoară in ritm nesatis­ s-au prăşit suprafeţe ne­ lelalte luni. Cauzele? Avem — Ţoală ziua vorbim de a- din urm ă prin comuna V i­ Comănescu, Nicolae Turlea,
Vasile Turlea, M aria Sam oi-
făcător, deşi stadiul de însem nate cultivate cu unele condiţii specifice de zâ- provizionarea cu vagonete nerea din raionul Orăşlie lescu, Vasile Danciu, T ra -
dezvoltare a plantelor şi porumb. Dată fiind im ­ câm înt, presiuni m ari care goale şî lemn de m ină — spu­ * şi-a putut da seama câ ian Bura, sp rijin iţi de co­
a buruienilor im pun ur­ portanţa acestei lucrări ne-au scos pentru anum ite nea m aistrul roşif Zorger.
gentarea acestei lucrări. pentru sporirea produc­ perioade abataje din produc­ D ar foarte rar prim im atit aici există un adevărat m itetul executiv al sfatului
popular com unal, cetăţpnii
şantier. Sute de oam eni, o
La cooperativa agricolă ţiei la hectar, consiliile ţie. Apoi, am avut brigăzi vaşoneţi. < U şi lemn cores­ spunem fără nici un fel de
din Rîw de M ori praşila de conducere din u n ită­ descompletate din cauza lip ­ punzător. In loc de 200 va- exagerare, munceau de zor din Vinerea au făcut locali­
mai
tatea in care trăiesc
m anuală la porum b s-a ţile vizate, cu sprijinul sei de efectiv, iar abatajul gonrte goale pe schimb p ri­ la confecţionarea dc tro­ frumoasă.
făcut pe abia 7 hectare, org anizaţiilor de bază, frontal n-a produs la întreaga m im , in cazurile bune, cîte tuare atit pe slrada p rin ci­
din 168 cît deţine aceas­ au datoria de-a lua m ă­ capacitate, atit datorită lip ­ 1G0-180. Buncărelc au capaci­ pală d t şi pe altele mai De fapt, de la începutul
tă unitate. De asemenea, suri pentru m obilizarea sei de. ram bleu, cit şi slabei tate redusă şi neavind unde lăturalnice. Faptul ni s-n anului şi pînă în prezent
aici este rămasă în urm ă largă a cooperatorilor la calificări profesionale a mi-' evacua cărbunele, m inerii tre­ părut interesant, demn de in m ajoritatea localităţilor
şi întreţinerea culturilor uerilor. buie să aştepte după vago­ luat în seamă. Aşa câ... regiunii au fost organizate
patriotice
zeci de acţiuni
de cartofi. Din 48 hecta­ lucrările de în treţin e rea Din cele relatate de şeful nete geale. KIe ne sosesc tîr- ■...Era in luna februarie. de gospodărire şi in fm m u - Au înflorit magnoliile în Arb oretumul din Simeria. /i
re au fost prăşite piuă culturilor. sectorului s-ar părea că ne­ ziu pentru că galeria de tran ­ ' Deputata R afila Comănescu ^ seţare. C iteva exem ple sînt Foto: V. O N O IU .
sport spre puţul nr. 21 m este
rea Uzarea sarcinilor de plan întreţinută necorespunzător din circum scripţia electora­ concludente. In raionul A l­
lă nr. IR, îm preună a» so­ ba s-an construit 7 km
ţul ei loan, l-au rugat pe drum uri, s-an făcut alinieri
secretarul com itetului exe­ de străzi pe o distanţă de
cutiv al sfatului popular peste 2000 m.l.. s-an indi-
com unal, tovarăşul A vram guit peste 4000 m l. teren;
Sirbu, să le facă o vizita. în raionul Brad au fost re­
La inceput nu au spus des­ parate drum urile pe o dis­
pre ce este vorba. Au dis- tantă de 58,5 km. au fost
s cutat unele lucruri în legă­ construite trotuare pe o su­
tură cu intenţia cetăţenilor prafaţă de peste 16 000
de a înfrum useţa circum ­ m p.; in oraşul regional Pe­
scripţia. Apoi, au in trat in troşani zonele verzi au fost
subiect. extinse pe o suprafaţă de
— Am vrea să construim 61.380 m.p.. au fost plantaţi In capitala H. P. Bulgaria a p rileju l „Săptăm inii m uzicale
trotuare prin contribuţie aproape 9.000 arbori orna­ sosit la invitaţia lui D. Belceva, poetice şi dram atice", la un con­
voluntară şi muncă patrio­ m entali. 63.000 m.p. străzi preşedinta C om itetului pentru cert simfonic d irija t de Andre
tică. Ş tiţi, cind plouă, se au fost reparate şi în tre ţi­ industria uşoară din R P. B u l­ A m eller, directorul Conservato­
face noroi Noi am vorbit nute şi m ulte altele Dacă garia o delegaţie condusă de rului din Paris.
cu cetăţenii din circum ­ am calcula valoarea lucră­ A lexandru Sencovici. m inistrul ® In cadrul unui ciclu de con­
scripţie şi toţi sînt de a- rilo r realizate prin acţiuni industriei uşoare al Republicii ferinţe despre folclorul m uzical
cord. patriotice num ai în prim ele Socialiste România. In cadrul din sud-estul Europei, organizat
După discuţia avută s-a patru luni ale anului ea ar vizitei, delegaţia rom ână va lua de Institutul austriac Suci-JCst
form at un com itet dc in i­ fi de ordinul m ilioanelor. cunoştinţă de activitatea indus­ european. prof. dr. W alth e r
ţiativa iar cind tim pul a Dar, cel m ai im portant lu­ triei uşoare bulgare. Wunsch. de la Academ ia de M u ­
perm is s-a pornit la trea­ cru este acela că prin m un­ $ Baritonul David Ohanesian. zică din G raz, a prezentat recent
bă. Exem plul lor a fost u r­ ca oam enilor localităţile artist em erit, prim -solist al T e a ­ conferinţa „Cultura m uzicală a
m at de tot satul. S-a hotărît şi-au schimbat m ult în fă ţi­ trului de Operă şî Balet din Bu­
să se execute trotuare pe o şarea, au deveni* mai a- cureşti, şi:a dat concursul, . in României". Prelegerea a fost e-
suprafaţă de 8000 m p. Pi- tractive. cadrul m anifestărilor m uzicale ce xem piificată cu înregistrări pe
nă în ziua în care am făcut Întrecerea patriotică se au avut loc in oraşul Dijon cu bandă de magnetofon.
vizita se realizaseră 5.000 va încheia abia la sfirşitul
m p ., trotuare. anului. Pină atunci vom a-
— Cind va fi gata lucra­ vea posibilitatea să consem­ Plecarea tovarăşului Constantin Drăgan la Nicosia
rea tovarăşe secretar? năm alte fapte din munca
— înainte de 1 iunie harnicilor cetăţeni care îşi M a rţi dim ineaţa a plecat la raţiei Sindicale M ondiale, pentru
Se cuvine să arătăm câ la aduc o contribuţie substan­ Nicosia. Constantin Drăgan, pre- a participa la lucrările celei de-a
această acţiune de mare ţială Ia crearea unor condi­ I şedinţele U niunii Generale a Sin- 32-a sesiuni a Com itetului exe- l
am ploare a participat în ­ ţii din ce în ce mai bune dicatelor din Rom ânia, m em bru cutiv al F.S.M.
treaga comună. A vînd in de viată. I al C om itetului executiv al Fede­ (Agerpres)
OraţuJ Brad: vedere parţiala frunte pe deputaţii R afila V. A L B U