Page 81 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 81
u
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3544
W HflIW gW aW IJMWIWtl
IN SECTOARELE FORESTIERE, FSŞA BIOGRAFICA DIRECŢIA REGIONALA ADAS
A BLOCULUI K 4 HUNEDOARA - DEVA
ORGANIZAŢII DE PARTID PUTERNICE!
Mai iutii o scurtă fisă biografică'. turUe de agregate minerale astfel in angajează urgent:
Noul născut, ieşit după 15 zile din cit sa sporească simţitor lucrabilita- PENTRU DIRECŢIA REGIONALA
Ia ciţiva zeci de kilometri de creşterea productivităţii muncii si re muncitor, să-i mobilizeze pe toţi la „vintrele" alunecătoare ale cofragu- tea betonului. Această măsTirâ, com — un revizor contabil cu studii medii şi 6 ani in funcţii eco
Sebeş, rus pe versantii munţilor cu ducerea preţului de cost. Aceste pro înfăptuirea sarcinilor care stau în lui glisant se numeşte KM. are 9 etaje pletată dc grija manifestată pentru nomice, salar 1.475 lei;
acelaşi nume, muncesc forestierii. Ca bleme nu au fost supuse dezbaterii lata organizaţiei de partid. şi 40 de apartamente. Locul naşterii turnarea betonului în mod continuu
să ajungi la ei, parcurgi distanţa în adunării numai pentru că ele stau — Ce concluzii aţi desprins? este şantierul din Deva al T.R.C.H. şi ' straturi uniforme de 10-15 cm., PENTRU INSPECTORATUL PETROŞANI
tovărăşit de firul riuluî, de o parte permanent in atenţia organizaţiei — Că trebuie să depunem mai Noul născut a produs constructo ne-a permis, să mărim pasul de ri — un contabil şef cil studii medii şi 5 ani in funcţii econo
şi de1 alta a drumului deschi/îndu- noastre de ba/â ci pentru faptul că multă strădanie in înfăptuirea sarci rilor deveni mare bucurie. Şi nu e dicare al vel inelor pînă la 5 cm. mice, salar 1.650 Ici;
ţi-se privelişti încîntătoarc. Pe tra intr-o anumită perioada avem nevoie nilor trasate de partid in vederea în deloc de mirare Evenimentul e no In completare aş mai adăuga urmă — un contabil I cu studii medii şi 2 ani în funcţii economice,
seu am vizitat sectorul forestier Onsn- sa rezolvăm una din aceste probleme tăririi mulurilor noastre cu cei mai tabil fiindcă timpul de glisare con toarele: concomitent cu glisarea am
TAu si cîteva parchete din cele 15 ale într-un anumit loc dc muncă Con buni muncitori din parchete. stituie un remarcabil record de casă, efectuat turnarea planşeelor. a ram salar 1.175 lei;
acestui sector. In fiecare parchet lu cret: In luna aprilie' om dezbătut în întinderea punc telor de lucru pe de regiune, oeupincl chiar un loc pelor dc scări şi montajul lîmplăriei — un Inspector asigurare cu studii medii şl 3 ani în funcţii
crează cite o brigadă complexă in zeci de kilometri, greutatea deplasă fruntaş pe ţară. Pentru deveni este exterioare. Probleme deosebite s-au economice, salar 1.625 Iei.
cadrul căreia muncesc între 10 şi 30 rii pe teren, a impus o preocupare eu 7 zile mai scurt faţă de timpul ridicat dom la execuţia planşeelor. Cei interesaţi se vor adresa la sediul direcţiei regionale, strada
de oameni. In sector îşi desfăşoară VIATA DE PARTID mai mare pentru organizarea temei consemnat In glisarea blocului K’d. Le-am soluţionat pnntr-o etapizare
activitatea o organizaţie de partid nică a muncii. Vreau să arăt pe scurt Succesul recent al constructorilor judicioasă a operaţiunilor pe schim Piaţa Unirii nr. 10 Deva şi la sediul inspectoratului Petroşani.
care numără 41 de membri. ~— ce am preconizat in această privinţă. nc-a determinat să-i solicităm tova buri: în schimbul II s-a efectuat
Acţionează organizaţia de partid Dat fiind faptul că avem mulţi mun răşului ing lonn Giurgiu, directorul montajul planşeului, în schimbul III
cu operativitate ?.■ este ea destul de adunarea generală felul cum se rea citori buni, am holărît ra fiec are co grupului, un scurt interviu. s-au făcut legăturile armăturilor pe
puternică pentru a cuprinde în sfera lizează productivitatea muncii şi pre munist să se ocupe de clte 1-3 to — Vă rugam să ne relataţi cite reazeme, iar schimbului I i s-a afec
muncii politice de masă pe toţi mun ţul de cost în parchetul Pinul Şoi varăşi din activul fără de partid. Se ceva despre secretul recentului suc tat sarcina turnării betonului. SALINA OCNA MUREŞ, REGIUNEA CLUJ
citorii? La aceste întrebări ne-au mului. Aceasta pentru că. aici s-a discută cu ei despre politica partidu ces — Grcclcni că alături de măsurile
răspuns secretarul şi alţi membri ai deschis de curind punctul de luciu lui nostru, li se vorbeşte despre pro — Dc fapt nu e un secret Totul a tehnice şi organizatorice luate, obţi
biroului organizaţiei de bază, c omu şi erau minusuri in această privinţă. filul moral-politie al comunistului, pornit dintr-o mai bună organizare, nerea rezultatului a fost condiţionată
nişti şi tovarăşi din activul fără de Comuniştii înscrişi la cuvînt au vor sînt îndemnaţi să studieze Statutul impusă de experienţa acumulată la şi de munca oamenilor. strada Războieni nr. 19, telefon 104, 106 *
partid. bit despre necesitatea urmăririi de P.C.K. şi alte documente ale parti celelalte trei blocuri pe care le-am — E adevărat! Aş putea evidenţia
— In acest an am pus în dezbate către organizaţia de partid a organi dului nostru. Membri ai biroului or mai glisat. Iată despre, ce e vorba. pc inginerii Cărăbaş Gheorghe Şi angajează urgent
rea adunărilor generale problemele zării muncii, folosirea mecanismelor ganizaţiei de bază controlează perio Pentru o aprovizionare ritmică cu Gheorghe Itosorogan, pe maiştrii Liu
cele mai principale care stăteau în precum si modificarea instalaţiilor dic felul cum comuniştii se achită de betoane, am înjghebat lingă bloc o bomir Micin si Gheorghe Balosache, m aiştri' m ineri pentru cariera de nisip dc la Făgetul Terii, raio
faţa sectorului nostru — ne spunea la funiculare. In urma dezbaterilor sarcini. Cresrind preocuparea tutu mică staţie de preparare, formată pe fierarii Nic olae Dobi eseu şi loan nul Turda, regiunea C luj.
comunistul Gheorghe Lazăr clin par s-a propus montarea a 3 funiculare ror comuniştilor faţă de întărirea din trei betoniere. Dna am folosit-o Prcg. pe mecanicii loan Moldovan şi
chetul Miraş. Pentru noi e foarte im — Ciucaş — VVvsen în locul unui rîndunlor organizaţiei, munca de pentru betoanele pereţilor, alta pen Gheorghe Şildan. Lista lor râmîne Angajarea se face In condiţiile R.C.IW. 1033?I960 şl anexa 4/1965.
portant ca adunarea generală să fie funiculai Wysen în releu care nu primire s-a îmbunătăţit. Pînă acum tru betonul necesar turnării planşce- lotuşi incompletă. Ar trebui să-i nu
bine pregătită, să dezbatem îţi ca dădea' rezultate. Drept urma’re, acum au si fost primiţi 7 noi membri de lor, iar a treia am ţinut-o de rezervă. mesc pe toţi cei 95 de muncitori şi R elaţii suplim entare la serviciul personal şl fnvâţăm înt, Intre orele
drul ei problemele cele mai larză- şi aici planul se realizează ritmic. partid, dintre cei mai buni munci Pentru prepararea betoanelor am a- tehnicieni, cate timp de 15 zile au 7 — 14.
toare. Spun aceasta pentru că o dată — Aveţi posibilitatea să îndepliniţi tori. muncit cu trup şi suflet pentru ob
pe. lună ne întilnim toţi comuniştii. punct cu punct prevederile hotărîri- — Aş mai adăuga faptul că pentru doptat o reţetă specială, pe baza că ţinerea acestui rezultat
Dacă dc la adunarea generală ple lor pe care le-aţi adoptat în aduna a răspunde pe deplin cerinţei ca în reia s-a întocmit un raport între sor- A O A R G A
căm cu sarcini clare, precise, atunci rea generală cit şi a celorlalte sar fiecare sector forestier să existe o
ştim în ce direcţie să acţionăm la cini care vă revin? organizaţie de partid puternică, tre
locurile noastre de muncă, cum şi in Ne răspunde Gheorghe D. Lazăr, buie ca pe lingă primirea de noi ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
ce scop să desfăşurăm munca politi secretar al organizaţiei de bază: membri să îmbunătăţim şi munca de
că tn nudul celorlalţi muncitori. — In mare parte da. Spun aceas educaţie a comuniştilor — a inter
— Şi pînă acum trebuie să spunem ta fiindcă în unele parchete cum venit tov. Clement Rodea, Instructor
că biroul organizaţiei de bază s-a o- sînt Pirîul Caidului, Cibnn, Pinul al comitetului raional de partid. Este ORASENEASCA HUNEDOARA
rientat bine — ne relata Nicolae Herbeica şi altele unde nu avem un necesar să facem totul ca organiza
GUib. mecanic funicularist. Am dez număr mare de membri de partid, ţiile de partid să fie tot mai puter
bătut în adunările generale din n-' sarcinile se înfăptuiesc mai greu. nice. atit prin forţa lor numerică, cît
cc^t an probleme privind realizarea Dacă numărul comuniştilor intr-o şi prin capacitatea politică şl orga A N G A J E A Z A t
pianului pe sortimente, folosirea me brigada e mic, este greu să cuprindă nizatorică.
canismelor la întreaga capacitate, in sfera muncii politice pe fiecare S C ERBU — un economist principal, cu studii economice superioare şi
3 ani vechime în funcţie;
— un tehnician I proiectant, cu studii medii tehnice de spe
cialitate şi 5 ani vechime in funcţie;
Qju^a pentru. litate şl 5 ani vechime in funcţie;
— un tehnician I mecanic, cu studii medii tehnice de specia
— un merceolog I, cu cunoştinţe în aprovizionare de mate
Tn fotografie: maistrul riale şi piese auto, cu studii medii şl 3 ani vechime In funcţii eco
Liubomir Micîp şi muncito nomice ;
rii loan Prcg, Ştefan Barloş — doi revizori gestiune I, cu studii medii şl 3 ani vechime în
u e m u t i c a şi Gheorghe Klos, consul-
•1J r funcţii contabil-financiare.
tind proiectul de execuţie
al blocului K4. Angajarea se face in condiţiile prevăzute de H.C.M. nr. 906/
în urmă cu ciţiva ani am făcut din comun Mi-a destăinuit multe in Foto: V. ONOIU 1964 pe bază de concurs, care va fi organizat in ziua de 25 mai
cunoştinţă, la Uzina mecanică din timităţi re-l frâmîntau. Omul si-a a.c. orele 9, la sediul întreprinderii din Piaţa Libertăţii nr. 27.
Cugir, cu maistrul Viorel Seni. De „descurcat" atunci sufletul Nc-am Candidaţii vor prezenta actele do studii şi cartea de muncă la
atunci ne-am întîlnit deseori. Am înţeles să stăm mai des de vorbă, de serviciul personal pînă la data de 2ă mai 1966 orele 15.
avut prilejul să descopăr în vorbele la om la om. A făcut-o si i-a prins Informaţii la telefon nr. 2176 şl 2177 Hunedoara.
şi laptele lui (dar mai ales in fapte) bine. Acum sintem prieteni buni, iar
multiple nuanţe ale trăsăturilor de el este un muncitor de bază în sec
caracter specifice comunistului: in ţie. impune, de asemenea, ca fiecare cer
transigent faţă de lipsuri, gata ori- Acesta este numai un exemplu. Să Cercetarea pomicolă - cetător să persevereze pentru ridica
cînd să pună umărul pentru a-si a- vă descriu inc a unul. In atelierul dc rea nivelului calificării, să fie la cu
juta tovarăşul de muncă să iasă din cromaj lucrea/.â şi tovarăşa Maria rent cu realizările pe plan mondial
impas. Crisan. Este o tovarăşă harnica, mun legătură cu cerinţele producţiei în sfera in care activează. In înche r i t m
Am vizitat împreună de curind citoare buna. Intr-un timp insa în ierea consfătuirii s-a apreciat că
secţia in care lucrează. La atelierul cepuse sâ-şi sfideze tovarăşii. Se pnn discuţiile purtate, prin propune
de tratamente termice ne-am oprit considera „as" în meserie, dc ncinîo- Timp de tiri zile. la Staţiunea ex ră la Staţiunea experimentală din rile făcute, principalul obiectiv al
mai mult. Cu un gest semnifiiativ cuit. La prima vedere nu era nimic perimentala din Geoagiu s-au dcslă- Geoagiu sc desfăşoară o şţrşţinuta con^laluirij, respectiv acela dc a îm
mi-a arătat cele două staţii de înaltă rău în faptul că lucra mult şi bine. şurat lucrările consfătuirii cercetăto activitate de cercetare pomicola. Li bunat.iii planul tematic ele cercetare
frecvenţă. Dar atitudinea ei devenise supără rilor din secţia pomicultură a Institu- afara planului tematic, aici exista a fost mcfepiinil. Pentru ca proble *5 ________ __ ________ B B I I
— Vedeţi cele două staţii? Acum toare. tlilTiî Central ele cercetări hortiviti- prconipări'pchtru obţinerea unor noi mele st.ilnlite sa fie studiate in mod .i» W M U u m v s E B s m i m a a \ J f ~ 5 j .
3 luni de zile nu sc aflau aici. Erau Biroul organizaţiei noastre de cole. Cu arest prilej s-au purtat am forme de port-a 1 toi vegetativi. Din corespunzător, e necesară o continua
instalate intr-o încăpere mică, neco- partid a sesizat această tendinţă de ple discuţii pe marginea planului te iniţiativa proprie cercetătorii au n- spc< ializare a staţiunilor precum şi i ---------------- u
î espunzătoai c, se încălzeau repede subapreciere a celor în mijlocul că matic de cercetare pe anul 196f> şi plicnt altoirea la nuc si fac lucrări reducerea numărului dc experienţe
iar randamentul lor era scăzut. Dc în perspectivă, T.icindu-se numeroase dc selecţie Aici a început valorifica ce revin fiecărui cercetător (,'raisl.i- i g i n
cîteva ori am propus să le găsim un rora ţsi desfăşură activitatea. Îm propuneri pentru îmbunătăţirea lui. rea terenurilor în pantă prin planta luiren a precizat că în viitor cerce • n a & x m s a r a g w s o B n m r x Q
preună cu conducerea atelierului
loc mai potrivit. Din dezbateri a reieşit faptul că rea lor cu pomi fructiferi, obţinin- tătorii din staţiunile experimentale,
După mai multe insistenţe propu ne-am tot gindit noi cum sa curmam cercetarea în pomicultură trebuie sa du-se rezultate bune Li viilor, pen călăuziţi de indicaţiile preţioase ale
nerea mea a fost prinsă în planul de 0 dată intrigile c are-şi Hrean loc şi fie îndreptată în viitor spre găsirea partidului, trebuie să-şi orienteze e-
mrsiiri lehnico-organi/atorice pe 1 are îngreunau bunul mers al pro celor mai bune metode prin aplica tru îmbunătăţirea activităţii de cer forturile spre rezolvarea cerinţelor i-
j 9h(V Cu asta situaţia nu era încă ducţiei. Am stat de vorbă cu ea de rea cărora să se contribuie la spori cetare. e necesar să se urmărească mediale şi a celor de perspectivă ri
rezolvată. In adunările de partid. în cîleva ori. Zadarnic. Tovarăşa Cri rea simţitoare a producţiei de fructe. dotarea laboratoarelor cu noi a pai a te dicate de pomicpllui'ă O F E R Ă
consfătuirile dc producţie am readus san lucra la o baie cu o compoziţie Cu această ocazie s-a remarcat faptul care să fie folosite la maximum. Se A PO TO PEA
deosebită faţă de celelalte. Poate că
în discuţie problema celor două sta
ţii. Cei care se împotriveau oii a- aici e „hiba" ne-am z.is. Hai s-o mu din stocuri disponibile, fard
tăm temporar la o altă baie. Nu în
veau reţineri, an cedat în cele clin drăznea nimeni să ia această mă
urmă. S-a întocmit, un proiect, s-a gă sură pe motiv că altcineva n-ar fi fă mişcare şi cu mişcare lentâ
sit incapcica aceasta. Anim. randa cut fata. Şi totuşi s-a găsit un înlo
mentul staţiilor s-a dublat. urmâtoarele :
Ne-nm oprit lingă o maşină de rec cuitor. Eugenia Proclam Abia atunci
s-a trezit la realitate. Şi-a cerut scu
tificat Era mînuila de un linăr re
nu părea să fi împlinit 30 de primă ze celor pe care-i desconsiderase. — rulmenţi ;
Prin fapte, prin atitudinea ei a în
veri. S-au salutat din priviri, ca doi ceput să demonstreze că nu proce — piese de schimb şl
prieteni buni. dase bine. Cînd ne-am convins că
— Este membru dc partid dc a- s-a îndreptat am propus să fie mu arcuri auto ;
proapc A ani — ne-a spus maistrul tata la vechiul loc de nimici Poate
Seni. II cheamă Marcel Pnnţuru. A- tă lecţia a fost cam aspră, dar a — reactivi şi sticlârîe de
rum e hăiat bun, fruntaş pe 05’, ino prins bine atit tovarăşei Crişan care
vator. Sa-l fi văzut însă cui ciţiva laborator )
ani in urmă... Tinerii îl aleseseră se G-a schimbat complet atitudinea, cit
cretarul organizaţiei dc bază U.T.C. şi celor ce aveau tendinţa să-i calce
N-a fost nimic cu asta. După un timp pe urme. — cărămizi refractare j
începuse s.i-si „dea aere" nu se mai Tăcerea care s-a aşternut ne-a dat
ţinea de treabă, devenise un înfumu de înţeles că secretarul organizaţiei — organe de asamblare;
rat fără pereche. L-ani chemat în
faţa biroului organizaţiei de baza de bază a P.C H. de la atelierul — diverse materiale.
a P.C.R. Susţinea că el avea drep greifer. Viorel Seni, mai avea şl alte
tate. Unii tovarăşi propuseseră să-l treburi. L-am Lisat să şi te rezolve.
saivţionăm. M-am opus. După păre II căutasem cu intenţia de a-1 ruga Informaţii suplimentare
rea mea nu era o măsură potrivita.
Am început să mă ocup mai îndea sa ne relateze cîteva exemple pri şi listele complete de mate
proape de el. Credeţi c-a fost uşor? vind intransigenţa faţa de lipsuri.
Promitea un lucru, îşi respecta cu- riale se află ta serviciul apro
vintnl cîteva zile, apoi iar făcea o D AURED Oră dc curs la Grupul şcolar profesional al C S 11
vizionare, telefon 1388 Hu
„boacănă". E drept că şi eu începu
, UUJB !*“• tMB 1 caro amu i«amm mmmm w a mm mmmm mmmm ■ ■ ■ ana tm a m a n » a»
sem să-mi pierd răbdarea. foloseam nedoara.
un ton prea ta’’C. B D ne informează dMu c expunerea pro
■ J.g
îmi amintesc de una din zile cînd fesorului N. Androne intitulată: „A-
am stat împreună cîteva ore. Mă in cămine cu 'îţ jt fp dev.irul despre nemurire si viaţa ele
£28
teresa ce face, dar in mod deosebit apoi" la caic an partic ipat peste 200
de tineri. De asemenea, ne relatează
de ce face un lucru sau altul ieşit |»e adresa ziarului nostru sosesc liceul din Jlia, ne scrie despre ex Ghelar şi ingineri de la exploatarea despre reuşita întrecere intre artiştii
zilnic numeroase scrisori dc la ci cursia organizata dc membrii term minieră Ghelar s-a deplasai în satul clubului din localitate şi cei ai casei
titorii si corespondenţii noştri vo ini de ştiinţe naturale, sub conduce Unda. unde a răspuns numeroaselor raionale de cullura din Orăstie.
executiv al Sfatului I STITUTOL DE STUDII Şi PROIECTĂRI
luntari. Aceştia ne relatează diverse rea profesoarei Puşcaşii Antonia, in întrebări puse de cetăţeni. Acelaşi Tovarăşul loan M orarii, secretam!
aspecte din toate domeniile de ac Parcul dendrologic clin Simcna şi la corespondent ne scrie despre un reu Comitetului
tivitate. Kie că popularizează im Muzeul regional din Deva. menţio- şit program artistic prezentat de e- popular comunal clin Duru:, raionul
iiiml că aceasta a contribuit [a îmbo
U B d e m u n c ă succes In munca, lic că ian atitudine găţirea cunoştinţelor elevilor. Intr-un levii liceului din Ghelar. program a- Drastic, nc informează ca cei apro
l rac li v si i nst ru< t i v.
ximativ 800 de (clnlrai i are au asis
împotriva lipsurilor, cililorii şi co
respondenţii voluntari, prin scriso i.'ur^iv plăcut, tovarăşa Marin Ro- Tehnologul foan Renali dc la tat [a spectacolul artistic dat de că- HtDROENERSETICE BUCUREŞTI
rile lor, ne aduc un preţios ajutor brotâ dc la şcoala generală nr. 2 din l'.IM' M Petroşani nc sene <n iu u- rninclc culturale din Berii), Sibişel _________ __________________________ _____________ î____
în informarea şi documentarea re- Sebeş ne relatează despre r> reuşita zina unde lucrează se desfăşoară o .şi Orăşlioara de Sus, au aplaudat ia
dac ţion.dă. serbare prezentata de elevii t laşelor bogata activitate <nlturaLi. Orchestra m enâ deschisă pe artiştii amatori,
Din scrisorile -primite la redacţie V-V1 JL la pre.catirca căreia au con dc mn/ică uşoară, dc muzicuţe si dccjaniulu-so pe deplin mulţumiţi de strada Galaţi nr. 5-7, raionul 1 Mai,
Comitetul executiv al Sfatului popu o bună parte tratează aspecte din tribuit toate cadrele didactice din brigada artistică de agitaţie au pre spectacolul prezentat. întreaga în
lar orăşenesc Itrad a iniţial recent o scoli, din munca învăţătorilor şi şcoală. zentat în ultimul timp spectacole a- trecere, nc stric corespondentul, a
largă acţiune de muncă patriotică la profesorilor, din activitatea ce se Despre necesitatea întăririi legătu tra< tive. De asemenea, in corul sin fost o autentică manifestare a artei a n g a j e a z ă
construcţia drumurilor, amenajarea desfăşoară in unităţile culturale de rii dintre teorie si practică in şcolile dicalelor din Petroşani activează un no.istic populare, bogate .şi variate.
zonelor si spaţiilor verzi. Mobilizaţi la oraşe şi sate. loan Şcrban clin profesionale, despre folosirea cit mai număr însemnat dc muncitori ai u- Mărturisindu-şi ele la început sco
de către depui.iţi, aproape 200 de lo Hunedoara, ne scrie de pildă despre .judicioasa a timpului liber al elevi xiner t'ore.spondrnlul ne mai scrie pul scrisorii — acela de a stimula ac- — INGINERI TOPO-GEODEZ1 •
despre I aptul ca in secţiile si alei ic
lor. despre pregătirile pentru exame
catari ai blocurilor D2, C2I. C22, (’1!> munca pc caic conducerea scolii ge nele dc maturitate, ne scriu Victor rele uzinei îşi desfăşoară activitatea livitalc'a artistica a amatorilor — Iov. — TEHNICIENI TOPO-GEODEZI, pentru următoarele şantiere din
precum şi salariaţi dc la Cooperativa nerale nr 1 o deşi uşoară in rin ciul Bura lit Liviu ne relatează că bri ţară :
meşteşugăreasca „Moţul", I.G.O. si părinţilor, despre eficienţa expune Jude din Deva loan Durla din Săla 6 bmlioleei volante iar cartea tehnica gada artistic a de agitaţie a sindira-
Şcoala tehnică de maiştri au partici rilor în cadrul lectoratelor. Tov. şul Siipcrior-Haţeg, Sînziiană GIkoi- se difuzează cu regularitate in toate tuful minier Boiţn-Haieg a prezentat — ŞANTIERUL I.S.P.H. SEBEŞ, comuna Şugag, satul Tău, raionul
teh
secţiile, atelierele şi serviciile
ghe din salul Tănţi. raionul Alba. si
pat, în piaţeta noului cvartal. la Crusta losif clin Câinii încearcă un Sabin Hcneoviri din Valea Nancliai, nic c. la căminul cultural din ( uita Marc Sebeş, regiunea Hunedoara ;
transportul pâmînlului pentru ame portret al profesorului loan Mari- oraşul regional Hunedoara Semualîiul interesul cu care sînt un program artistic la care au parti — ŞANTIERUL I.S.P.H. PORŢILE DE FIER, comuna Gura Văii,
najarea zonelor unde se însăniînţcn- nescu, directorul şcolii generale din Aşa cum am amintit, mulţi cititori primite in sat formaţiile artistice cipat aproape 200 dc cetăţeni El evi raionul Turnu Severin, regiunea Oltenia ;
z.ă iarbă, la amenajarea aleilor şi a Chitici, subliniind în mod deosebit denţiază cu acest prilej pe tinerii
trotuarelor. Muncind cu hărnicie, in preocupările acestuia în domeniu!' şi corespondenţi nc scrin despre ac din alte localilali, tov Cornel Car Mihăileseii Doina. Diaconii Rodica, — ŞANTIERUL I.S.P.H. SOMEŞ.comuna Gilâu, raionul Huedin, re
brigăzii
nea ne scrie că programul
ţiunile ce se organizează la cluburi,
cîteva ore. piaţeta a primit o înfăţi valorificării folclorului nostru, al cămine culturale, biblioteci, cinema artistice din Corlei, prezentat pc Baicu Mai ia'Şi mulţi alţii. giunea Cluj ;
şare plăcuta, alragatoarc. croaţiei literare pentru cei mici. De scena căminului cultural din Mintia, Corespondent activ şi permanent
fn aceeaşi zi, 7D de cetăţeni din asemenea el ne mai scrie despre tografe, case de cultură etc. Minai a impresionat plăcut pc muncitorii al ziarului, tov Nieu SSuchea nc re — ŞANTIERUL I.S.P.H. LOTRU CIUNGET, comuna Malaia, raîo-
Nclega din Cerlej evidenţiază faptul
satul Lunca-Brad, î:i Iruntc cu co modul cum îsi clcsluşoară activitatea dc la combinatul avicol si ţăranii co lata înlr-una din scrisorile sale că nul Rîmnicul Vîlcea, regiunea Argeş ;
mitetul de cetăţeni format clin Ispas lectoratele pentru părinţi la şcoala că aici se organizează acţiuni culţii- rec ent conducerea cinematografului — ŞANTIERUL I.S.P.H, ARGEŞ, comuna Corbeni, raionul Curtea
Roşea, Lazăr Onea, Adam Suciu si generală din Câlan. ral-educative interesante. De exem operatori din localitate, care au ţi popular din Haţeg împreună cu co de Argeş, regiunea Argeş ;
Constantin Călămar au început lu Intr-un scurt reportaj, tov. Titu plu, concursul „cine ştie, ciştigâ" or nut să participe la spectacol. Pentru mitetul orăşenesc U.T.C. şi comite
crul de dimineaţă la repararea dru Conica clin Iscroni surprinde activi ganizat de comitetul sindicatului pc clipele dc destindere oferite, ne tul pentru cultură si artă au organi — ŞANTIERUL I.S.P.H. IZLAZ - CERNAVODA, strada 23 Au
mului. A fost cărat pietriş, s-a aşter tăţile ce se desfăşoară în cele 9 tenia „România socialistă în urmă scrie corespondentul, gazdele au lu zat un reuşit medalion cinematogra gust nr. 7, raionul Medgidia, regiunea Dobrogea ;
artiştilor
oaspeţi,
minat
torii cinci ani" s-u bucurat de o deo
amatori
fic cu care prilej au vorbit tov. An
nut şi s-a amenajat drumul pc o cercuri dc Li casa pionierilor din Pe sebită apreciere clin partea minerilor flori. drei Iepure, Melania Piesa si Enrich
distanţă dc 1 l<m troşani: basme, teatru, foto, artă — Solicitanţii se vor prezenta la sediile şantierelor mai sus men
plastică, micii mineri etc. clin Cei tej. Petru Specioşii ne infor Printre corespondenţii , activi ai Drunicr. Simpozionul a fost apreciat ţionate.
c. IAKADEANU Entuziasmat de tot ceea ce a vă mează că o brigada ştiinţifică alcă ziarului nostru se află şi C. Ncluţu si s-a bucurat de popularitate.
corespondent zut. elevul Constantin Curea de la tuită din profesori de la liceul din din Cugir. In ultima sa scrisoare el I G.