Page 82 - Drumul_socialismului_1966_05

Pagina a 4-a
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3544

» ? ÎS îtW R ^ e s rT »
VIATA

ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII

Intîlnirea Vizita tovarăşului O cuvlntare Campania electorală din Italia Un grup de generali
i francezi s-au întîlnit cu
inferbalcanică Cuvîntarea lui Luigi Longo
Gheorghe Cioară în R.F. Germană a lui mareşalul Greciko
de la Sofia CSSEN — Trim isul special Ager- triei şl comerţului qerman, Uniunii R O M A 24 — Corespondentul A ger­ tru-stînga, Longo *-a referit la In ­ M O S C O V A 24 (Agerpres). — La

prc.s, P Slăncescu, transmite : In federale a com erţului anqro şl exte­ pres, I. M ărgineanu, transm ite : stabilitatea actualului guvern italian. 24 m ai, generalul de brigadă de
SO FIA 24 — Corespondentul Aqer- cursul zilei de m arii, ministrul comer­ rior, Uniunii federale a băncilor parti­ U Thanf Luind cuvîntul la B ari, în cadrul V orb itorul s-a referit apoi la pro­ G uitlebon, directorul In stitu tu lu i
Dres. C. Linie, transmite: La Sofia au ţului exterior ^1 Republicii Socialis­ culare, Asociaţiei germane a comer­ cam paniei electorale pentru alegeri­ iectata unificare dintre socialişti şi de înalte studii pentru apărare
continuat lucrările celei de-a V l-a In- te România. Gheorghe Cioară, şi per­ ţului exterior particular le adm inistrative care vor avea loc social-dem ocraţi, apreciind că p ri­ naţională din Franţa, îm preună
tîlniri a reprezentanţilor Comitetelor soanele care îl însoţesc au făcut o vi­ După-amiază, Berthold Beilz, direc­ la 12 şi 13 iunie, Luigi Longo, secre­ m ele în tîln iri dintre reprezentanţii .cu un grup de general» francezi,
de colaborare balcanică. zită în oraşele Koln şi Essen. M inis­ torul qeneral al concernului ICrupp, a • N E W Y O R K 24 (Agerpres) — Se­ tar general al P artidului Com unist celor două partide au dem onstrat că a făcut o vizită m areşalului G re­
Şeful deleqatiei române,* prof. univ. trul român a avut convorbiri cu re­ organizat pentru oaspeţii români o cretarul general al O N U ., U Thant, Italian , a arătat că acestea se vor distanţa care le desparte este încă ciko, p rim -lo c ţiito r al m inistrului
M ihail Ghelmeqeanu, a prezentat un prezentanţii Asociaţiei federale a in­ vizită ia muzeul firm ei, iar seara a a luat cuvîntul (a A tlantic C ity la desfăşura într-o situaţie politică si m are. Longo a arătat că problem a ap ărării al U.R S S.
referat cu tema: ..Pacea si relaţiile dustriei germane. Consiliului indus­ oferit o masă. Congresul S indicatului unit al m un­ economică com plexă, ale cărei u r­ care trebuie să se pună acum nu este In cursul unei convorbiri a m i­
de bună vecinătate intre tarile bal­ citorilor din industria de confecţii a m ări “se fac sim ţite mai ales în re­ unificarea social-dem oerată, ci o a- cale, la care au participat şi a lţi
canice — condiţie necesară pentru S.U.A , abordind problem e ale situa­ giunile din sud. M enţionînd contra­ conducători m ilita ri ai U R.SS.,
dezvoltarea lor industrială şi pro- dicţiile care se m anifestă in interio­ propiere a tu turo r forţelor socialis­ m areşalul G reciko a arătat că a-
Au luat, de asemenea, cuvîntul dc- Tratativele anglo-vest-germane nam, a spus U Thant, provoacă nu tărirea prieteniei dintre cele două
qres“ ţiei din Vietnam . Războiul din V ie t­ rul coaliţiei guvernam entale de een- te, a tu turo r fo rţelo r de stingă. ceastă vizită va contribui la în ­
leqali din Grecia, Iugoslavia şi Bul­ num ai victim e, distrugeri şi suferin-. ţări.
garia, care s-au referit la problem e­ te din Europa), precum şi consiliul tă, dar înqreunează în acelaşi timp VIETNAMUL DE SUD
le colaborării ţărilor balcanice în di­ au luat sfirşit N A T O ; şi Com itetul m ilitar perm a­
ferite domenii S-a exprim ai părerea nent al N A T.O., să fie transferate eforturile îndreptate spre slăbirea Buenos Aires
unanimă că există încă multe posi­ In regiunea Bruxelles. (In prezent. încordării internaţionale. M ajo ritatea
bilităţi neutilizalc pentru lârqirea re­ LO NDRA 24 (Agerpres) — Consiliul N.A.T.O . îşi are sediul la statelor m em bre ale O .N .U., a spus Trupele americano-saigoneze
laţiilor prietenoşii şi colaborării, ceea M arti s-au încheiat la Londra con­ Paris, iar Com itelui m ilitar la W a ­ secretarul general, sînt tot m ai în ­ Studenţii continuă
cq Va constitui un nou aport im por­ vorbirile cancelarului Erhnrd cu pri­ shington). S-a stabilit că hotăririle fi­ grijorate in legătură cu escaladarea suferă pierderi grele
tant la cauza păcii tn Balcani şi în mul ministru W ilson şi cu alţi mem­ nale in această privinţă vor fi luate să ocupe majoritatea
întreaga lume bri ni guvernului britanic. In această In Conlerinla Consiliului M inisterial războiului şi „sînt convinse că m e­
In şedinţa din 24 mai a mai luai ultim ă zi a tratativelor anqlo-vcst- al N A T O ., care va avea loc la 7 şi todele m ilitare nu vor restabili pacea S A IG O N 24 (Agerpres). — Forţe­ cadrilă de bom bardiere am ericane a clădirilor facultăţilor
cuvîntul din partea delegaţiei' rom â­ qermano, cancelarul Erhard a avut o 8 iunie, la Bruxelles. în Vietnam ". U Th an t a spus apoi câ le Frontului N aţional dc Eliberare atacat m arţi dim ineaţa zona situată
ne si Oclav Livezeanu, vicepreşedin­ înlrcvedore cu James Callaqhan, m i­ Potrivit aceloraşi ceicuri. Intre Er­ .d in nefericire, N aţiun ile U nite nu din regiunea sud-vietnam ezâ Nam la circa 15 km vest de Saigon, in
te a| Institutului român pentru rela­ nistrul finanţelor, cu care a discutat hard si W ilson nu s-a ajuns la nici Bo au provocat agresorilor am erica- care se semnalează o activitate in­ B U E N O S A IR E S 24 (Agerpres).
ţiile culturale cu străinătatea, care a cererea Angliei de a obţine din par­ un acord în ce priveşte compensarea sînt constituite, in prezent, in aşa fel no-saigonezi pierderi grele, anunţă tensă a fo rţelo r patriotice sud-viet- M ajo ritatea c lă d irilo r fa cu ltăţi­
vorbit despre necesitatea dezvoltării tea C ri maniei occidentale compensa­ cheltuielilor de întreţinere a trupe­ îneît să-şi poată juca rolul" în so­ Agenţia de presă Eliberarea. In name/.e. Un purtător de cuvint m i­ lor din capitala argentinianâ,
relaţiilor culturale, ca m ijloc eficace ţii pi-nlru loialitatea cheltuielilor im­ lor britanice slalionate in Germania luţionarea problem ei Secretarul ge­ cursul prim ului trim estru al anului lita r am erican a declarat la Saigon Buenos Aires, continuă să fie
pentru dezvollarea legăturilor de co­ plicate de staţionarea trupelor brita­ occidentală, urmind ca această pro­ neral al O N U. şi-a exprim at con­ în curs, foi tele patrioţilor sud-vietna- că in apropierea bazei m ilitare de la ocupate de studenţi. Această ac­
laborare si bunăvccinălate, Inlrc ţă­ nice pe lorii or iul vesl-qerinan In n- blemă să Iacă obiectul unor discuţii vingerea că in Vietnam pacea poate me/.i au angajat lupte in zece sec­ Ar»' Khe, din regiunea platourilor ţiune are loc pentru sprijinirea
rile din Balcani. celaşi limp. M irhael Slcwarl şi G er- ulterioare toare m ilitare reuşind să scoată din centrale, continuă operaţiunea de­ cererii studenţilor de m ajorare a
Lucrările In tîln irii continuă. hard Scliro.b r, m iniştrii de externe In aceeaşi zi, cancelarul Erhard a fi restabilită num ai pe calea reîntoar­ luptă 1 412 soldaţi inam ici, să doboâ- clanşată încă la 1G m ai de soldaţii fo ndurilor alocate de guvern în -
ai celor două |ări, au exam inai se­ fost prim it în audientă specială de cerii la acordurile de la Geneva din re 39 de avioane, să scoată din uz diviziei I aeriene am ericane. Lupte­ vătăm in tu lu i. In sp rijin u l acelo­
parat probleme legale de unele as­ regina Elisabela. 1954. 6 care blindate, capturind in acelaşi le se desfăşoară în condiţii dc ju n ­ raşi revendicări, studenţii oraşu­
„Cosmos-119“ pecte ale relaţiilor anglo-vesl-qorm a- tim p, arm e dc diferite tipuri. glă. Pierderile suferite de trupele a - lui La Plata au dem onstrat pe
nc, de situaţia din Asia (Ic snd-est şi ★ m ericane, recunoaşte acelaşi purtă­ străzile acestuia, m anifestindu-sî
M O S C O V A 24 (Agerpres). — La de Rhodcsi.v In încheierea tratative­ SA IG O N 24 { Agerpres) — O es­ tor de cuvint am erican, sînt .grele". protestul faţă de m ăsurile re­
24 m ai, în U niunea Sovietică a lor anglo-vest-gcrmane. tn cursul du- presive luate dc autorităţi îm ­
fost lansat satelitul a rtificial al pă-am ie/ii a avut loc o şedinţă ple­ C O M ITETU L CELOR 24 potriva recentelor dem onstrat.i
P âm intului, „C o s m o s -lI9 \ A p ara­ nară cu participarea lui Erhard şi a studenţeşti.
tura ştiin ţifică de la bordul sate­ lui W ilson şi in prezenta unui nu­ DAR ES SALA A M 24 (Aqeipres). — pentru libertate sînt ucişi, torlurati. S IT U A Ţ I 4 D IN U G A N D A C om itetul unificat de acţiuni
litu lu i este destinată continuării măr do membri ai guvernului bri­ lu in d cuvinlul în şedinţa de luni sau firtincali în închisoare de către sindicale al profesorilor din A r­
explorării spaţiului cosmic in tanic. a Com itetului Special a l'O .N U , pen­ autorităţi". gentina (C.U.D. A.G.), a declarat
conform itate cu program ul anun­ Deşi un comunicai oficial nu a fost tru supravegherea aplicării Declara­ Nujom a şi-a exprim at apoi în g ri­ câ în ţară va fi declanşată o g re­
ţat de agenţia TA S S la 16 m ar­ dat încă publicităţii, din cercurile ţiei cu privire la acordarea indepen­ jorarea in legătură cu -alianţa m i­ In provincia Buganda a fost proclamată vă generală a profesorilor de
tie 1962, cînd a fost lansat prim ul britanice autorizate s-a aflat că in dentei ţărilor şi popoarelor coloniale litară încheiată între guvernele toate gradele dacă guvernul nu
satelit a rtific ia l din seria . Cos­ cadrul aceslor întrevederi, al căror (Com itelui celor 24), preşedintele O r­ R.S.A., Rbodesici si Portugaliei, alian*' prin care se respinge noua consti­ va da curs cererii de m ajorare a
mos obiectiv principal a fost examinarea ganizaţiei populare din A lrira de snd- tă caro „reprezintă un pericol pentru stare excepţională tuţie şi se proclam ă „independenţa" alocaţiilor pentru în văţăm în t şi
,.Cosm os-I19“ a fost plasat pe o situaţiei create prin holărirea Franlei vcsl, Sam Ntijoma, a expus siluatia pacea şi securitatea popoarelor din regatului Bugandei. Mutesa II a adre­ nu va plăti salariile restante pro­
orbită avînd perioada iniţială de de a se retrage din comandamonlele existentă în A lrira de sud-vest. teri­ întreaga Africă". El a arătat in acest K A M P A L A 24 (Agerpres). — Pos­ sat secretarului general al O .N .U .. fesorilor.
revoluţie de 99.8 m inute, distanta integrale ale N.A T.O., cole două părţi sens că baz.ele m ilitare create pe te­ tu l de radio Kam pala a anunţat că U T h an t o scrisoare în care am enin­
m axim ă faţă de suprafaţa Pâm in­ toriu aflat sub dominaţia R.S.A. El ritoriul R.S.A. sini îndrepta'.e îm po­ preşedintele Ugandei, M ilton Obotc, ţă că, „dacă pînă la data fixată (30
tului 1.305 kilom etri, distanţa m i­ au căzut dc acord că este necesar ca a declarat că în ullim ul timp, „regi­ triva- popoarelor din sudul A fricii şi a proci.im at starea excepţională in m ai) autorităţile centrale ugandeze închiderea Tîrgului agricol
nim ă 219 kilom etri, declinaţia or­ S A C E IIR , (Comandamentul suprem mul rasist sud-afrim n a intensificat Buganda. Totodată, la K am pala an nu vor părăsi teritoriu l Bugandei, în
aliat pentru Europa!, S .R A .P E . (C ar­ exploatarea populaţiei din această a statelor independente dc ne conti­
bitei 48,5 grade. fost ordonate restricţii de circulaţie această regiune a A fric ii va fi tu l­ internaţional de la Novi Sad
tierul general suprem al forlelor alia­ tară. Fruntaşii narlidclor c»re lu p ii nentul african. State printre caro pe tim pul nopţii. Itadîo K am pala a
R.F.G., S.U.A. şi Marca Britanic, a burată pacea şi ordinea" N O V I S A D 24 (Agerpres) —
televat Nujom a. acordă regim urilor m enţionat câ m ăsurile guvernului Radio K am pala a anunţat luni că, La Novi Sad s-a închis cel
din Rhodesia, R.S A si Portugalia a- central ugande/ sînt determ inate de in ba/.a ho tărîrii guvernului central, de-al 33-lea T îrg agricol interna­
evenim entele ce an avut loc în Bu-
GUYANA BRITANICĂ jutor economic, financiar si m ilitar gânda — una din principalele pal.nl la K am pala a fost arestat Amos ţional. La ediţia din acest an
pentru a ş i menţine dominaţia şl pen­ Seinpa, unul din m em brii dc frunte
A A V tru .a înăbuşi..m işcarea de eliberare provincii ale ţării. Regele acestui te­ ai partidului .K ab aka Ekka", liderul şi-au prezentat produsele peste
1.000 de expozanţi din Iugoslavia
ritoriu, Edw ard Mutesa II, potrivit
fracţiu n ii parlam entare a deputaţilor
Conferinţa de presă a lui Cheddi Jagan naţională. aceluiaşi post de radio, a cerut auto­ cători trib ali din această provincie. şi 300 din Am erica.
19 ţări din Asia,
din Buganda. precum şi trei condu­
El a cerut, în încheiere, încetarea
Europa,
şl
rită ţilo r centrale s.i părăsească te ri­
acordării de ajutor m ilitar autorită­
U n ju riu
special a a trib u it
ţilor rasiste din R.S.A., iar O i i U. să toriul Bugandei pînă la data de 30 A restările au avut loc după ce m em ­ peste 600 de m edalii pentru cele
mai a.c.
bri ai partidului a m in tit au provocat
G EO R G ETO W N 24 (Agerpres) — tine seama de interesele lor. Jagan sist a spus că arc dc gind să condu­ examineze problema existentei baze­ A genţiile dc piesă relatează din dezordini în capitala ugandeză. m ai bune produse. Au fost înche­
Partidul popular progresist din Gu- n declarat că holărirea guvernului de că o opoziţie constructivă in parla­ lor m ilitare sud-africane pe teritoriul iate im portante tranzacţii, m ai
★
vana Br itanică, principalul partid de a permite avioanelor m ilitare ale ment. „Intenţionăm — a declarat Ja­ A lricîi de sud-vest. Nujoma a cerut, capitala Ugandei că cercurile sepa­ După cum se ştie, in luna februa­ ales de către industria construc­
ratiste feudale din Buganda desfă­
op0 2itie din tară, a chemat pe spri­ S.U.A. să' folosească o bază aeriană gan — să folosim toate mijtoacei? de asemenea, O .N.U. să adopte mă­ şoară dc mai m ult lim p o acţiune se­ rie ac., in Uganda a fost abrogată toare de m aşini agricole.
jinitorii săi să nu participe la cere­ din apropiere de Georgetown „pla­ posibile: parlamentul, întrunirile pu­ suri eficiente îm potriva regimului ra­ cesionistă deschisă fa(â de guvernul vechea constituţie federală, a fost
m oniile prilejuite de acordarea inde­ sează^ Guyana ca un partener al Sta­ blice. ziarele şi sindicalele, pentru a sist din R.S A şi din teritoriile A lri­ creat un stat unitar şi elaborată o
pendentei, inlrucît guvernul continuă telor Unite in acţiunile acestora îm ­ demonstra linsa dc popularitate a cîi dc sud-vest, in vederea acordării contrat, m ergind pînă la adoptarea nouă constituţie. Fostul p rim -m in is- în legătură cu
să menţină suspendarea garanţiilor potriva popoarelor din Asia. Africa guvernului Ini Burnbain'V independentei acestui teritoriu. unei-rezo lu ţii (in parlam entul local). tru al ţârii, M ilton Obote, a fost ales
constituţionale. şi America Latină*'. Totodată, el a apoi de parlam ent preşedinte al re­ cazul Ben Barka
Intr-o conferinlă de presă (inulA afirmai că independenta politică este publicii. Acţiunea din februarie a
la Gergelown, liderul acestui partid. o farsă, in im cil societăţile engleze PROBLEMA RHOOESIANA spus că aceste dezbateri s-au încheiat avut loc in urm a unor incidente pro­ P A R IS 24 (Agerpres). —
Cheddi Jagan, a declarat că, după ce „Booker Sugar Eslales" şi „Dem a­ intr-un mod satisfăcător, „în tru n i vocate de aceleaşi cercuri separatiste Judecătorul de instrucţie Z o llin -
Guyana va deveni independentă, va rară" vor controla in continuare 98 ele au permis să arate cine ne spri­ din Ruganda, sub conducerea lui M u ­ ger a încheiat luni ancheta supli­
începe „o nouă luptă pentru liberta­ la sulă din producţia de zahăr şi jin ă si cine este îm potriva noastră". tesa It. m entară în cazul Bcn Barka, ce­
te, îm potriva neocolonialismulut plantaţiile de trestie dc zahăr, iar „Rezultatele eforturilor noastre nu ★ rută de Curtea de Apel din P a ­
„Alum ininm Rezoluţia celor 33 ţări africane
S U A .“. El a spus că Statei? Unite societatea canadiană sînt m ăsurate cu voturi — a spus K A M P A L A 24 (Agerpres) — D in ris. Dosarul, care conţine noite
A b ellatir Rahal. secretar general în
nu au vrut să accepte acordarea In­ Company" şi concernul nord-am eri- ritatea necesară de două treim i pen­ M inisteru l A facerilor Externe al A l­ K am pala se anunţă câ m arţi seara, constatări făcute de judecător, a
dependentei tării sale pînă ce nu au can „Reynold M etal Companv deţin n-a fost adoptată tru a fi adoptat. In favoarea lui au geriei Cel mai im portant lucru este după instituirea stării de asediu, au fost predat trib u n alu lu i N ici o
votat Iordania, M a li, Nigeria, U gan­ avut loc ciocniri între partizanii re­ descoperire senzaţională nu a
căpătat siguranţa că, prin Interm e­ controlul asupra tuturor minelor de N EW Y O R K 24to(Agei preş) — Po­ da, LLR.S.S. şi Bulgaria ; îm potriva câ a fost dem onstrată unanim itatea gelui Bugandei, Edw ard Mutesa al fost făcută în tim pul anchetei su­
diul actualului guvern condus de pri­ bauxită. ziţia S.U.A.. M arii R ritanii şi n altor lui s-a pronunţat Noua Zeelanda. iar africanilor în această problem ă". De­ doilea, si forţele de securitate ugan­ plim entare, iar presupunerile p ri­
legatul algerian a subliniat câ dezba­
mul ministru Forbes Burnham, se va Liderul Partidului popular progre­ ţări occidentale a Îm piedicat Consi­ S.U.A., M area R iitanie, A rgentina, terile C onsiliului de Securitate au a- deze trim ise să înconjoare palatul a- vitoare (a rolul jucat de d iferite
liul de Securitate sa adopte proiectul Olanrla, Japonia. Franţa, Urnguay si tras atenţia opiniei publice interna­ cestuia După cum m enţionează a - alte persoane din poliţia france­
de rezoluţie cu p rivire la Rhodesia, cianknişistul s-au abţinut. ţionale asupra gravităţii situaţiei din genţiilc dc presă, riposta, venită din ză în răpirea lideru lu i m aroran,
prezentat de 33 de ţări africane. fntr-o conferinţă de presă, ţinută Rhodesia si a consecinţelor pe rare partea gărzii personale a regelui, a care au determ inat iniţierea a-
Acest proiect cerea Mari» R ritanii să după încheierea şedinţei, m inistrul le-ar putea avea pentru pacea inter­ fost repede înăbuşită. De asemenea, ceste» no» anchete, nu s-au ade­
iZrrm eliberării întreprindă măsuri mai hotărîte pen­ afacerilor externe al Zam biei, Sim on naţională. 50 de persoane au fost arestate pen­ verit.
tru câ ar fi încercat să se opună fo r­
tru m l.itin areu regim ului coloniştilor
Cam era de punere sub acuza­
In
Kapw epw e. care a sosit special
albi rhodexieni, prin instituirea unei N ew York pentru a susţine proiec­ P o trivit agenţiei LIPT, în cercurile ţelor de securitate ugandeze. ţie a C u rţii de A pel din Paris va
blocade economice totale şi interven­ tul de rezoluţie in faţa Consiliului delegaţilor africani de la O N.U. se Oraşul continuă să fie suprave­ exam ina la 1 iunie rezultatele
inţa spre independenţă, pace şi ţia arm ată, în baza prevederilor ca­ dc Securitate, a declarat că va in fo r­ consideră câ viitoarele acţiuni in pro­ gheat de brigăzi ale politiei şi de anchetei suplim entare, urm ind
blem a rhodesiană urm ează să Ţie ho-
patrule înarm ate, pentru a p reîn tim -
c A ţ.nea colaborare cu toate popoarele lu­ de rezoluţie nu a obţinut insă m ajo- ma Organizaţia U n ităţii Africane tărîtc de O rganizaţia U n ităţii A fri­ pina o eventuală reacţie a p artizan i­ să dispună fie trim iterea inculpa­
pitolului 7 al Cai tei O .N .U. Proiectul
ţilo r în judecată, fie o nouă an­
m ii, s-a făcut auzit la cele mai
despre dezbaterile Consiliului El a
cane.
lor regelui.
'
■
înalte foruri internaţionale. De
la tribuna O N U ., reprezentanţii chetă suplim entară.
Astăzi se sărbătoreşte Ziua e li­ africani au luat poziţie si au ex ­ Sosirea
berării A fric ii, potrivit ho tăririi prim at holărirea popoarelor lor + M O S C O V A — O rdinul Lenin a fost acor­ A ustralia, a fost lansată m arţi prim a rachetă spa­ - f L E O P O L D V iL L E . — A genţia M aghreb A rab
adoptate in 1963 de prim a con­ de a lupta pentru consolidarea lui M. Nikezici dat renum itului chirurg sovietic, A lexan d r Viş- ţială de construcţie vest-europeanâ. După o lan­ Press, citind surse bine inform ate din Leopold-
ferinţă a şefilor de state şi gu­ independenţei, pentru apărarea nevski, autorul prim ei operaţii din U niunea So­ sare considerată perfectă, a intervenit o defec­ ville, relatează că guvernul congolez intenţionea­
verne ale A fricii libere, ţinută la suveranităţii si integrităţii terito­ vietică pe cord „uscat" Vîşnevski este, de aseme­ ţiune la m otoarele rachetei, observată două m i­ ză să lanseze un m andat internaţional de ares­
Addis Aboba De atunci, această riale şi îm potriva vechiului colo­ Ia Moscova nea, autorul prim ei operaţii din lum e pe cord cu nute după ce vehiculul a părăsit ram pa de lan­ tare îm potriva fostului prem ier Moise Chom be,
dată constituie un p rilej de tre­ nialism si neocolonialismului. anestezie locală. sare, ceea ce a determ inat pe tehnicieni să opreas­ căruia t s-a retras im unitatea parlam entară.
cere în revistă a succeselor obţi­ In lupta lor. popoarele A fricii M O S C O V A 24 (Agerpres) — că m otoarele cu 20 de secunde m ai devrem e decît
nute de popoarele de pe conti­ se bucura de sprijinu l puternic şi -f H A V A N A . — Agenţia Prensa Latina a dat era prevăzut, seurtînd traiectoria cu 250 de kilo­ + N E W Y O R K . — La spitalul M aim onides din
nentul african in lupta lor pen­ perm anent al tuturor fo iţelo r La Moscova a sosit marţi într-o vizi­ publicităţii o declaraţie a M inisteru lu i Forţelor m etri Brooklyn a fost efectuată o operaţie la inim ă prin
tru consolidarea independenţei progresiste ale contem poraneită­ tă oficială de şapte zile M arko N i- A rm ate Revoluţionare din Cuba în care se anun­ care unei bolnave în vîrstă de 63 de ani i-a fost
kezici. secretarul de stal pentru afa­
ţă că la 21 mai de la baza m aritim ă m ilitară am e­
naţionale şi pentru înlăturarea ţii şi in prim ul rînd al ţărilo r so­ ceri externe al R.S.K. luqoslavia La ricană Guantanam o, a fost comisă o nouă provo­ + C A R A C A S . — Z iaru l „U ltim as Noticias" im plantat un ventricul a rtific ia l. O peraţia a du­
m oştenirii coloniale cialiste. al m işcării m uncitoreşti care îm potriva Cubei. In declaraţie se arată că anunţă că acţiunile detaşam entelor de partizani rat şase ore, iar bolnava se simte bine, vorbeşte
Dacă în 1945 în A frica nu exis­ internaţionale aerodromul Serem elievo, oaspetele a dintr-un camion m ilita r am erican a fost deschis din Venezuela continuă să se intensifice. In dis­ şi m ănincă.
tau decît trei state independente, Politica statului nostru socialist fost inlim pinal de A. Grom iko. m i­ focul asupra unui post cubanez de grăniceri. Un trictul G uanare, partizanii au deschis focul şi au \
nistru) afacerilor externe al U R S S .
in prezent num ărul lor s-a ridicat exprim ă înalta preţuire pe ca­ şi alte persoane oficiale. soldat cubanez a fost ucis. La cîteva ore după atacat un camion al trupelor guvernam entale. + L E O P O L D V IL L E . — In localitatea congo­
la 36 Ele ocupă o suprafaţă ce re poporul nostru o dă m işcării acest incident, un post am erican situat la 4.5 Com andantul poliţiei districtuale, Teodosio Oc- leza Beni s-a produs zilele trecute un puternic
reprezintă aproape 90 la sută din dc eliberare naţională si tinere­ km sud de intrarea in baza Guantanam o a des­ tavio, cunoscut in întreaga ţară pentru cruzim ile cutrem ur de păm înt. Au m u rit 90 de persoane
întregul continent fiind locuit de lor state independente din Africa chis focul asupra unui alt post cubanez de gră­ snle îm potriva ţăranilo r bănuiţi a avea legături iar 23 au fost grav rănite. 900 de case au fost dis­
peste 230 m ilioane de oam eni. Poporul român se pronunţă pen­ ANGLIA: niceri. cu mişcarea de partizani, a fost scos din luptă. truse.
Anul acest<\ îsi vor proclam a in­ tru dezvoltarea liberă a fiecărei I
dependenţa alte două state — naţiuni, pentru res|x*<‘tarea drep­ P N O M P E N II. — P o trivit agenţiei de presă + N E W Y O R K . — La baza aeriană dc la V an- + B U D A P E S T A — La in vitaţia lui Joszcf
tului şarm al fiecărui popor de
llecliuanalandul si Basulolandul. a-si făuri destinul corespunzător Greva marinarilor Khm ere, trupele tailandeze au pătruns din nou denberg (statul C aliforn ia), a fost lansat luni un Biro, m inistrul com erţului exterior al R p . U n ­
A pariţia pe harta continentului pc teritoriul cam bodgian, atacînd un post m ilitar satelit-se ret artificial al Pâm intului. Lansarea gare, la Budapesta a sosit Auguste W inter. m i­
negru a unui asemenea num ăr aspiraţiilor şi voinţei sale. In din provincie- Pieah Vihear. Trupele tailandeze s-a efectuat cu ajutorul unei rachete de tipul nistrul com erţului exterior al Belgiei.
dc state independente după cel expunerea secretarului general al continuă au fost respinse, dar doi soldaţi cambodgieni au „Thor-Agena"
dc-al doilea război m ondial este O C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae fost răniţi. Paralel cu acţiunile terestre, fo iţele + 1 IA V A N A — La H avana a luat sfirsit se­ + P R A G A. — La 24 m ai, la. Praga a sosit
consecinţa am plorii crescânde a Ccauşesru. cu prilejul relei de-a arm ate tailandeze au violat în două rînduri spa­ m inarul în problem ele educării copiilor, care, po­ George D arling, m inistru de stat la M inisteru l
m işcării anticolonialiste, pentru 45-a aniversări a partidului s-a ţiul aerian al provinciei Prcah Vihear, inform ea­ triv it tradiţiei, se ţine anual în capitala Cubei în com erţului al M a rii B ritanii. După cum anunţă
libertate si independentă naţio­ arătat : „Poporul român îşi m a­ LO NDRA 24 (Aqerpres). — ză aceeaşi agenţie. ajunul Zilei internaţionale a copilului. agenţia C T K , in cursul acestei vizite, D arling şi
nală din A frica, pentru sfârîm a- nifestă solidaritatea deplină cu In Anglia, greva m arinarilor conti­ persoanele care îl însoţesc vor purta la Praga
rea d efinitivă a răm ăşiţelor colo­ popoarele care lupta pentru scu­ nuă. in ciuda stării de urgentă pro­ + M O N T E V ID E O . — La M ontevideo au luat -4- R U EN O S A IR E S . — In A rgentina au încetat convorbiri In legătură cu problem e economice.
clamate de guvern si a încercării lui
nialism ului. turarea incului dom inaţiei străine, de aplanare a conflictului dintre qre- sfîrşit lucrările celui de-al fl-lqfr Congres al Cen­ lucrul pentru 24 de ore, 165.000 de feroviari. G re­
După proclam area independen­ îm potriva colonialism ului şi neo- tralei unice a oam enilor m uncii dîn Urnguay. viştii protestează îm potriva în tîrzierilo r în plata + N IC O S IA ~ O nouă explozie s-a produs
ţei naţionale, statele africane aci rolo'nialism ului. pentru apărarea vişti şi armatori care, după cum s-a P articipanţii la congres au adoptat un program salariilor. luni seara la sediul principalului oficiu postai din
urm ărit cucerirea independentei si consolidarea independenţei na­ anunţai, iui au dus la nîci un rezul­ de acţiuni în vederea soluţionării problem elor na­ cartierul grec dîn Nicosia. T re i persoane au fost
economice, fără de caic nu este ţionale; urm ăreşte cu satisfacţie tat. Luni s-an alăturat grevei cei 1.000 ţionale Sc propune, printre altele, înfăptuirea + T O K IO . — Federaţia naţională a Asociaţii­ raniţe. Explozia a provocat numeroase pagube
posibilă lichidarea defin itivă a prefacerile progresiste rare au dc marinari care formează echipajul unei reform e agrare si îm bunătăţirea condiţiilor lor bancare din Japonia a anunţat câ în cursul m ateriale. A genţiile dc presă m enţionează câ
exploatării resurselor solului si loc în viaţa economică, politică transatlanticului „Regina M arv". so­ de trai ale oam enilor m uncii. lunii aprilie, 858 de întreprind eri au dat falim ent. aceasta este a unsprezecea sj cea mai puternică
subsolului african şi a forţei de si socială a popoarelor ce si-au sit în această zi la Soiilhamton. iar P otrivit calculelor, datoria în trep rin d erilo r mici explozie sem nalată în decurs de un an în secto­
muncă do către colonialişti, nu cucerit independenta". plecarea acestui pachebot în cursă ■f IIA G A . — In Olanda este in curs cam pania şi m ijlocii care au dat falim ent s-a cifrat la apro­ rul grec din capitala cipriotă.
este posibilă lichidarea înapoierii Cu p/‘ilejul Zilei eliberării A- pentru New York. programată pentru electorală in vederea alegerilor m unicipale care xim ativ 30 000.000.000 yeni.
se vor desfăşura la 1 iunie. A proxim ativ 7.000 000
m analfabetism ului — moşteniri fricii. poporul român îsi exprim ă joi. a fost anulată. de alegători din 928 de m unicipalităţi vor p a rti­ + N E W Y O R K . — rn cartierul Wattr. din Los
ale trecutului. .Statele africane^ încă o dată solidaritatea cu m iş­ După rum anunţă agenţia Reute.r, cipa la vot: Vor fi reînnoite pentru o perioadă de + J O IIA N N E S R U R G . — P otrivit unor date Angelcs, care a fost anul trecut teatrul unor gra­
independente au obţinut succese' carea de eliberare naţională ' şi pînă acum, peste 500 de vase parali­ patru ani consiliile m unicipale din m ajoritatea publicate de com isariatul închisorilor din Repu­ ve ciocniri rasiale, au izbucnit noi incidente dună
in dezvoltarea economică de sine cu tinerele state, iirîn du-le să ob­ zează porturile britanice, numărul localităţilor ţârii. . blica S ud-Â fi icană, în închisoi ile .din aceasta ce un tin ăr negru a fost ucis de un poliţist; In
ţar«ă se află în prezent de două ori mai m ulţi de­
stătătoare. ţină noi succese în consolidarea qrevişlilor s-a ridicat la aproape + W O O M E R A . — De la baza W oom era, din ţinuţi decît în urm ă cu 10 ani. cursul ciocnirilor, două persoane au fost rănite
In anii din urmă. glasul conti­ independentei naţionale. (5000, iar exporturile blocate se. ci­ şi patru au fost arestate.
nentului negru, expriinhul năzu­ r . iir o v t r . ii t i r e j i n a r i u frează la valoarea de aproxim ativ 40 I
milioane lire sterline
Redacţia 5I adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Grota nr, 25. telefon 15 88. 12 75. 15 85. 12 11, Taxa p lâtilâ In numerar conform aprobârll Direcţiei Generale P.T.T.R - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva.
40.063