Page 83 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 83
PROLETARI DIN TOATE fARILE, UMIJI-VA I
In v e s tiţiile an u lu i 1 9 6 8
0 CERINŢĂ A NOILOR LOCATARI
Despre cartierul „Aeroport", clin o execuţie desfăşurată. In amânunt. Petroşani a Băncii de investiţii. To
Petroşani sc poate spune că a de vă pot spune că în iarnă au lucrat varăşul Nicolae Cerbu, directorul
venit un adevărat orăşel, dacă ne doar patru dulgheri şi. cu intermi filialei, ne răspunde: „Intr-adevăr,
gîndim că aici locuiesc iu noile a- tente, alţi 3 zidari. Au existat si pe finanţarea s-a deschis cu întîrziere.
partamente aproximativ 10 0 0 0 de rioade de stagnare totala Deşi am Aceasta, fiindcă există dispoziţii ca
oameni. Faptul în sine implică sa recepţionat spaţiile executate, afe tegorice care spun că trebuie să sc
tisfacerea unor cerinţe cetăţeneşti rente etapei 1, constructorul nici asigure mai întii fondurile necesare
de cea mai stringentă actualitate, astăzi n-a terminat lucrările de executării lucrărilor nclcrminate şi
printre care aprovizionarea popu asfaltate a trotuarului şi nici siste în continuare din anul trecut. si
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al P CI SI Al SfAIULII POPULAR REGRNAL laţiei cu produse alimentare si clc matizarea pe verticală, cu toate că abia apoi să se admită la finanţare
larg uz casnic şi gospodăresc. Din ne-a asigurat solemn şi s-a obligat lucrările noi. Fiindcă Direcţia co
acest considerent s-au alocat fon piin proccsul-verbal de recepţie. mercială regională n-a asigurat fon
duri însemnate pentru construire.» Cu celelalte puncte comerciale si duri pentru terminarea complexului
A \ IL XVIII. \R. 3545 JOI 26 MAI 1966 4 PAGINI — 25 BANI a trei puncte comerciale noi, pen tuaţia se prezintă altfel. Finanţarea comercial Braia II din Lnpeni, ne-am
tru dezvoltarea in continuare a n-a fost deschisă dccit în luna mai. văzut siliţi să procedăm conform
construcţiei actualului complex co fiindcă filiala din Petroşani a Băncii dispoziţiilor primite. De îndată ce
mercial. Care-i ritmul clc execuţie dc investiţii a blocat o sumă des am intrat în legalitate, i-am ajutat
la aceste obiective, în ce măsură tul de însemnată din anumite mo operativ"...
beneficiarii si constructorii sc stră tive". Pentru ca firul explicaţiilor să
duiesc să satisfacă la vreme o ne Nc adresăm constructorului. To fie complet n»-'-am adresat m Di
cesitate actuală a locuitorilor clin varăşul loan Sitescu, inginerul sef recţiei comerciale regionale. Ni s-a
această parte a oraşului ? al grupului ne spune : „Situaţia a vorbit în spirit autocritic despre
împreună cu dirigintele de şanti fost asa cum a prezenta t-o dirigin lipsa de operativitate în deschide
rea finanţării noilor lucrări, slaba
CLUBURILOR seamă de rapoarte, situaţii încheiate nos, pc care nu l-am avut Am con insistenţă pe lingă organele centra
er Gralian Leşnican urmărim
tele. Lucrarea reclamă o cantitate
o
mult prea mare de material lem
le în sropul primirii mai
degrabă
pe primele patru luni. Le intoarrem
pe toate feţele, le discutam, dar a- fecţionat numai un număr limitat a sumelor cuvenite pentru acoperi
devârul extras clin ele nu mulţu de cofraje, necesare turnării betoa- rea lucrărilor neterminate din anul
Congresul al 1 X-lr a ni IVC II. a cultură al maselor. La cluburile a meşte : „Planul prevedea să se rea nclor, pentru a nu înregistra pier 1065.
arătat cu in ansamblu) munţii po minţile, majoritatea materialelor lizeze G73.000 lei în primele patru deri la preţul dc cost De aceea pro ★
litice do masa pnilrii foi maica o- sint repartizate în funcţie de acest luni — ne spunea dirigintele. Con cesul tehnologic s-a desfăşurat mai La capătul explicaţiilor solicitate
nnilui imn. însufleţit clc ideal uri le scop. Există insa unele situaţii cind structorul— grupul ni\ 2 al T R.Cil anevoios diferiţilor factori de care depinde
nobile ale socialismului, de prin nu toate işi au destinaţia pot» i- clin Petroşani — n-a realizat însă Un alt motiv este si faptul că realizarea planului dc investiţii in
cipiile momiri remuniste. cu un \ ilă. clocit 143 000 Iei Suma rezultă nu ne-am îndreptat atcn(ia în principat sectorul comercial am ajuns la con
lam orizont cultural, „un rol im Astfel, Ia Teliuc. in toc ca cele mai din lucrările efectuate la com spre execuţia apartamentelor. Tn- cluzia că intre prevederi şi realiza
portant rc'inc organizaţiilor de patru aparate de radio să serveas plexul comercial, la celelalte trei cepînd din aprilie, activitatea s-a re s-a întins un întreg lanţ de... slă
masă si ol».* vcş• i. instituţiilor de că nevoilor de informare şi cultu puncte comerciale nerealizînclu-se înviorat, am concentrat mai multe biciuni. Constructorul motivează
artă şi ruLura rare trebuie să-şi ralizare ale oamenilor, de mobi încă nimic. Vă pot explica şi de ce. for(c de muncă, realizînd o produc restanţele prin lipsa forţei de mun
îmbunătăţească activitatea educa lează interioarele unor birouri La In ciuda falitului că la complex sc ţie mai mare decit în primele trei că, a mai scăpat si o uşoară auto
tiva. folosind mai eficient baza ma Cihclar, combina muzicală „staţio execută lucrări în continuare, adică luni la un loc. Dorim ca in conti critică privind atitudinea sa pasivă
terială de care dispun" nează" în sala de lectură, iar celor etapa a H-a, constructorii n-au luat nuare să acţionăm mai bine. faţă de aceste lucrări ; beneficiarul
Cluburile din oraşul regional Hu două magnetofoane li s-a oferit’ loc nici un fel de măsuri pentru pre Despre celelalte trei puncte co işi vede partea sa de vină pentru în-
nedoara au o bază materială bo în... rafturile bibliotecii. Intr-o si gătirea si asigurarea unor condiţii merciale pot spune doar atit : n-au tîrzieri in privinţa asigurări» unor
gată, cai r i i este simţitor de la un tuaţie asemănătoare sc află şi com optime de muncă pe timp friguros, avut finanţarea deschisă si ca ur 'fonduri băneşti necesare. Răspun
au la altul, asigurind desfăşurarea bina muzicală a clubului „Construc In foto: Elevi ai Şcolii tehnice veterinare din Galtiu. împreună cu n-nu concentrat efective si n-au a- mare mi le-am atacat" 1 surile in-imite insă, privite prin
unei largi activităţi rnltural-cduca- torul", cate este folosită in sala de medicul veterinar Virgil Prodan, la o oră de laborator. dus nici materiale suficiente pentru Solicităm explicaţii şi filialei din prisma intereselor întemeiate ale
live de masa. Kficien\a folosirii a- lectură pentru. . depozitarea colec cetăţenilor, nu au darul să satisfa
ceslei baze materiale a stat in a- ţiilor de ziare vechi. că. Dimpotrivă, ele acuză mai de
lenţii» noastră in raidul întreprins Cinci aparate de radio aparţinînd re a pill»irilor prăşitoare şi în ca grabă o lipsă de înţelegere, de in
la cluburile din Hunedoara. Teliuc clubului „Siderurgistul" mobilează drul cooperativei agricole din Cris- teres, de iniţiativă pentru accele
si ele tot atitea birouri. Acest club
si Cihclar. ltedâm mai jos constalâ- dispune de G televizoare dintre care întreţinerea culturilor tur. Cu acest prilej ni s-a răspuns rarea execuţiei, in scopul construirii
iile făcute eu prilejul efectuării rai că această unitate putea să cxeculc mai rapide a spaţiilor comerciale
dului. numai două au o destinaţie cores mai multe lucrări dar sînt perioade prevăzute in planul anului 1966.
punzătoare (la bluming şi căminul In luna aprilie situaţia a început
tineretului), celelalte fiind reţinute cind mecanizatorii de la S.M.T. O- să se schimbe în hi ne la complexul
cuvenită
răşlie iu i acordă atenţia
la sediu. Tot la acest club, uncie In aceste zile, in majoritatea unităţilor agricole din regiune hectare destinate culturii porumbu comercial, etapa a doua, iar in mai
aparate şi instrumente sînt împru se lucrează din plin la întreţinerea culturilor prăsitoare Acolo lui, iar cooperatorii au executat prnşilelor mecanice Astfel,, deşi po s-a deschis finanţarea pentru cele
rumbul e bine dezvoltat.- prima pra-
unde munca e bine organizată. »mdr consiliile dc conducere, me
pînă acum prima piaşila mamela
Acum nu
lalte puncte comerciale
mutate anumitor persoane pentru
citeva milioane folosinţă individuală. canizatorii şi specialiştii se stră duiesc .să folosească cu maximum pe 75 hectare. şilă mecanică a început cu două nlacaiii desfăşurate a noilor obiec
mai există nici o bariera in calea
zile mai tîrz.iu pentru că rele două
forţele şi mijloacele dc care dispun, rezultatele sint bune. In a-
Aproape la toate cluburile, o se
rie de materiale cu foarte mici de ccst sens pot fi evidenţiate şi o marc parte din cooperativele a- cultivatoare existente aici nu au tive, si dc acest lucru este bine să
Pară ar fi să facem o evaluare fecţiuni, sint trecute prea repede grlcole dc pe raza oraşului regional Deva. ia urmă putut fi acţionate din lipsă de mo ţină seama .şi constructorul. Exîs-
a materialelor aflate la cluburile la „fondul pasiv". Intrucît nu se torină pentru tractoare. lind condiţii optime, intensificarea
Smintite, am obţine o sumă care manifestă suficientă preocupare şi De asemenea la cooperativa agri ritmului de execuţie se impune ra
;i-ar ridica la ordinul milioanelor, interes pentru remedierea defecţi area primei prăşi le manuale, lucra colă din Itapoll se înlîrzie cu pră- o necesitate, dictată nu numai dc
îa ilustrează astfel dotarea bogată unilor minore, aparatele şi mate Rezultate re caic pînă spara a fost executată situi porumbului lot din cauza me îndeplinirea sarcinilor dc plan. ci
a cluburilor. Costume naţionale, rialele de acest fel sînt imobilizate pe aproape 30 hectare. canizatorilor Aceştia în loc să trea si de cerinţele cetăţenilor.
reprczentînd cele mai bogate zone in magazii neputînd li folosite. Am Felul în caic este organizată mun Rezultatele amintite confirmă că la folosirea celor două sape ro A. OARGA
folclorice din regiune şi din tară, inlîlnit şi un alt -aspect. Unele in ale bunei organizări ca la executarea lucrărilor de în buna organizare a muncii realizată tative au găsit de cuviinţă că este
instrumente muzicale, aparate de strumente muzicale şi aparate sînt treţinere, prin folosirea judicioasă in aceste unităţi în vederea între mai „important" să utilizeze trac
radio, televizoare, magnetofoane şi ţinute „sub cheie" pe considerentul In anul trecut, la Simcria, Bâcia a forţelor si mijloacelor existente ţinerii culturilor prăsitoare. Dar. din toarele la transportul de materiale
altele se găsesc la toate cluburile. că se uzează. Grija pentru starea şi Deva, dc pildă, la cultura porum aici dă garanţia că şi în acest an păcate se mai întîlneu razuri cind pentru amenajarea sediului bri
In marca lor majoritate, ele sînt de funcţionare a acestora nu tre bului s-au înregistrat producţii care cooperativa agricolă din Simeria va aceasta lucrare, hotărîloare pentru găzii Vinovat de ac est lucru se face
puse la îndemina formaţiilor de buie exagerată si împinsă pînă la au depăşit cu mult media realiză obţine rezultate bune la cultura po soarta viitoarei recolte dc porumb tov Nicolae Zgirdea, agronomul de
amatori, a cercurilor artistice, sînt insuficienta lor folosire. rilor pe regiune. In discuţiile avute rumbului. nu cunoaşte ritmul necesar. Din .sec tor.
repartizate sălilor de cultură de la cu specialiştii de aici s-a cristali situaţia operativă existenta la con
locurile de muncă etc. zat părerea că acest lucru sc dato- Pe tarlalele „Lunca de Jos" şi siliul agricol orăşenesc reiese că lato mimai citeva exemple Vizita lui
Folosindu-se de aceste materiale, reşte in mare parle şi executării la „Sibiş". mecanizatorii Silvestru Crî- pînă la 24 mai lucrările dc inlre- P din care se poate trage con
artiştii amatori şi-au intensificat Dincolo de „gradul timp şi in bune condiţîuni agroteh şan şi Florin Trie cate deservesc ţinpic cu sapa rotativă la cultura cluzia că pc raza oraşului re Boşko Vidakovici
activitatea, oferind siderurgiştUor, cooperativa agricolă din Băcia tei- porumbul ni s-au făcut pc numai
nice a prasilelor. minaseră lucrarea cu sapa rotativ ■ ne gional I)c\a m» s a făcut încă
minerilor şi constructorilor progra GG.l la suta, iar prima praşilâ ma fn zilele de 22—24 mai. Bosko Vi
me frumoase, cu ufi ridicat efect de uzură11 Inginerul Lucian. Indrci de la co G5 hectare. Tovarăşul Gavrilă Tn- nuala pe abia 32 la sută din supra lotul pentru ca lucrările de dakovici. adjunct al secretarului de
întreţinere a culturilor prăsi
instructiv-educativ. operativa agricolă din Simcria spu rck, preşedintele sfatului populai* faţa planificată. Sint imitaţi ca toare \â se desfăşoare in bune stat pentru afacerile externe al R.S.F,
nea că aici şi anim există aceeaşi
ne-a declarat că sînt foarte mulţu
Cele cîteVa milioane cc consti In fisele de inventar ale cluburi preocupare faţă de întreţinerea (ui iele din Rapolt. Sînltndrei. Totia, condiţiuni. De aceea, este ne Iugoslavia, a făcut o vizită la Bucu
tuie baza materială a cluburilor lor, rubrica „Gradul de uzură" ar tucilor. Eforturile depuse la semă miţi de calitatea lunurilor. Acelaşi Timpa şi Pelreni unde prima pra cesar ca în zilele următoare reşti. la invitaţia Ministerului Afa
hunedorene pot fi însă întrebuin trebui să ne indice starea reală de nat sint întrecute de ieşirea în masă tiuru ni s-a spus şi despre meca şilâ manuala la porumb s-a execu să sc ia măsuri eficiente pen cerilor Externe al Republicii Socia
ţate mai eficient pentru îmbogăţi funcţionare şi posibilităţile clc în a ţăranilor cooperatori la prăsit») 1 nizatorii dc la cooperativa agricolă tat pc suprafeţe foarte mici tru ca praşilelc la porumb, liste România.
din Deva. Datorită muncii lor neo
rea şi ridicarea calitativă a activi trebuinţare a aparatelor ş» ma porumbului, cartofilor şi altor cul bosite şi aicî s-au făcut lucrări de Tot ieri am vrut să aflăm care cartofi, sfeclă etc.. să fie exe In timpul vizitei, oaspetele iugo
tăţilor culturale. terialelor. Confruntînd datele pro turi. Cele spuse de specialist erau întreţinere cu sapa rotativă pe 180 este stadiul lucrărilor de întreţine cutate în timpul cel mni scurt. slav, însoţit de ambasadorul R.S F.
Este ştiut că materialele de care centuale ale rubricii cu realitatea confirmate de fapte. Ieri, pe tarla Iugoslavia la Bucureşti, lakşa Petricî,
dispun cluburile trebuie să fie fo unor magazii, ne convingem că ci- lele situate de-a lungul Mureşului a fost primit de Corneliu Mânescu,
losite pentru dezvoltarea şi lărgi T. ISTHATE mecanizatorii ti ageau ultimele braz ministrul afacerilor externe, şi a
rea activităţii de amatori, să fie S. TRUTÂ de cu sapa rotativă pe cele 180 ha. avut un schimb de păreri asupra u-
repartizate în aşa fel incit să con cultivate cu porumb. In urma lor, nor probleme de interes comun cu
tribuie la ridicarea nivelului de (Continuare în pag. a 2-a) brigăzile de cimp începuseră efectu Mircea Maliţn şi Mihni Marin, ad
juncţi ai ministrului afacerilor ex
terne.
S c u r q e t e a m e t a l u l u i t o
§ A R J A p it p r i n t i n a s t r ă p u n s ă se p r e ş t e d e a s u p r a f i e c ă r e i M A R IO Z A G A R I
p l i n i i .
i n t e l c ş / c şi b a n d a j u l o a
N h e l u l
o ţ e l u l u i
d i n
l e i ce s p r i j i n e a l a v a d e o a l ă î n c e p e să s c a d ă . P e
ÎŞI C O N T IN U A V IZIT A
m e t a l e r a s u p u s p e r i c o
r e t e l e
p t i n c a r e
î n r o ş i t ,
— A l o , d i s p e c e r i i ? Ş a r - Sase, h e i o a m e n i : mais- l u l u i ... o ţ e l u l e r a g a t a . c/ata să
ja d c la c u p t o i u l şase a t r u l C o r n e l R a ţ n i , p r i m - Pe r m a v ă t ă m a t ă , o ( e - ţ i ş n e a s c ă , se î n c h i s e l a ÎN Ţ A R A N O A S T R Ă
,,p l e c a i " la o r a 19 şi 30 t o p i t o r u l D u m i t r u B o l du l u r /i a r u n c ă m a g n e / i l ă c u l o a r e . Ş a r j a l u s e s e s a l
m i n ţ i l e , c u o j u m ă t a t e c/c şi ş t i c a r u l G h e o r q h c P e s - g r a n u l a t ă , d a r ş u \ i ţ a d e v a t ă . T u r n a r e a s- a f ă c u t In cursul zilei de miercuri, subse
o i a m a i d e v r e m e d c c u m c n r e a n u . C u l e f e l c s c l i o f c l n u se l a s ă s t n \ U i t ă . l ă r ă p i e r d e r i , i a r d u p ă cretarul de stat din Ministerul Afa
p r e v e d e g r a h c u l — pfe- p i n d d e s u d o a r e , u r m ă r e s c O a l a c u 20 0 t o n e o t e l t i m p u l o b i ş n u i t p e n t r u r ă cerilor Externe al Italiei, Mai io Za-
c i / a p n m - t o p i t o r u l D u m i s c u r g e r e a ş u v o i u l u i d e o - es te a m e n i n ţ a t ă . T r e b u i e cire , t r e n u l c u l i n g o u r i l e gari, împreună cu ambasadorul Ita
tr u B o l ă u . l e l s p r e c e l e d o u ă o a l e (jă s it ă i n g r a b ă o s o l u ţ i e Î n c i n s e p ă r ă s i h a l a î n liei la Bucureşti, Nicenlo Moscato, a
— ...S-a n o t a i — se răs - d e t u r n a r e O l c h i l l o v e ş s al \ a i o a i e . . . d r e p t i n d u - s e s p r e b h t - făcut o vizită pe litoral. Însoţiţi de
p u n s c la d i f u z o r , S u c c e s te v i j e l i o s p a r a p e t u l r i C o m u n i s t u l D u m i t r u m i n g . Costică Alecu, vicepreşedinte al
la u t m ă l o a r e a I n e i b i l u r c a t c si se î m p a r C u ş m i r , m a i s t r u p r i n c i p a l —■ C i n e n u ar li p r o c e I R.R.C.S şi Nicolae Petre, preşedin
A l t e i oo, d e la a l t e te, s u p u s , j n d o u ă p î r a i c i i i h a l a d e t u r n a r e , sc d a t la fel? — n e - a m ă r t u tele Comitetului executiv al Sfatului
c u p l o a r e , a n u n / d a c e l a ş i ce u m p l u tot m a i m u l t c o n s u l t ă c u ş e l u l de e c h i risit m a i s t r u l D u m i t r u popular al oraşului Constanţa, oaspe
l u c i u . Pc ol e l a i ii d i n o a l e l e e n o r m e . p ă l o a n l . u p u şi c.u m a C u ş m i r . A v e m u n c u v i n t ţii au vizitat noile construcţii din sta
s c h i m b u l C. c a r e l a d a l a D a r , d e o d a t ă , a p a r e o c a r a g i u l G h e o r q h c F'orfu. d a t i n f a ţ a p a r t i d u l u i r u n ţiunile Mamaia, Efoi ie-Nord şi Efo-
v i r i l e i l ă c u t e la m a r i l e s u r p r i z ă . D i n p e r e t e l e r i E x a m i n e a z ă r e p e d e s t a r e a c u u i a j a m e n t d e î n d e p l i lie-Sud, Muzeul regional dc arheolo
c u p l o a i e M a r t i n lucrau n e i b i i u r c a l e î n c e p e să o a l e i şi o r i n e i şi t r e c la nit ... gie şi Acvariul din Constanta, precum
d u p ă - m n s u , In a c e s t e 7.ilc r ă z b a t ă o s t t v i l ă d e o \ e l a c ţ i u n e . B a l a n ţ a m a c a r a P e n t r u l u p t a l o r p a t r i o şî alte aşezăminte soc ia l -cu 11» i ra le.
dc m a i ii c a r a c t e r i z e a z ă i n c a n d e s c e n t , ce se s c u r - l e i p r i n d e o a l a a i t a t ă in tică . c e i t r e i c o m u n i ş t i a u Dupâ-nmiază, la înapoierea în Ca
o b i ş n u i t a î n s u l l c l i r e şi r/e pc b a n d a j u l o a l e i d i n p e r i c o l d e a h s t r ă p u n s ă , lost c ă l d u r o s f e l i c i t a ţ i d e pitală, subsecretarul de stat Mario
p r e o c u p a r e a p e n t r u s c u r s t i n g ă . C e se î n t i m p l n ? o s a l t ă u ş o r şi o d u c e c ă t r e t o v a r ă ş i i l o r d e Zagari a ţinut o conferinţă despre
t a r e a d u r a t e i d c e l a b o r a O m i c ă l i s u r ă i n t r e c ă r ă d e a s u p r a t r e n u l u i d e t u r m u n c ă . „Activitatea Italiei în domeniul dez
re a ş a r j e l o r . m i z i l e r i n e i f ă c u s e c a l e n a r e . C u j i r e c i z i e d e c e a GHEORGHE I. NEGREA voltării".
I n s p a t e l e c u p t o r u l u i l i b e r ă o f e l u h t i l i c h i d . s o r n i c , m a c a r a g i u l o o - corespondent Seara, ambasadorul Italiei a oferit
un dineu cu prilejul vizitei în ţara
noastră a subsecretarului de stat Ma
rio Zagari. Au participat Corneliu
Mânescu, ministrul afacerilor exter
ne, Ion Pas, preşedintele I.R.R.C.S.,
La furnalul nr. 7 al Combina Pompiliu Marovcî, preşedintele Co
tului siderurgic Hunedoara, se mitetului de Stat pentru Cultura si
elaborează o nouă şarjă.
CU VAPORUL PE CINCIŞ Foto : I. TEREK Artă. membri ai conducerii I.R.R.C.S.,
şi
Ministerului Afacerilor Externe
Ministerului Comerţului Exterior.
A ş a d a r , la p o a l e l e m u n ţ i l o r P o i u n a pe l o s t a v a l e a C e r n i i , c ă t r e i z v o a r e d m ce in ce, p e n t r u c a Iu „ p o a l e l e " T n -
R u s c a , i n g e n i o z i t a t e a m i n ţ i i o m e n e ş t i ‘ le e u P l u t i m lin. p e s t e l o c u r i l e u n d e p h t e i să c u p e l e m l a t i ş a r e a pc c a r e
a m a t e r i a l i z a t u n v i s d e d o m e n i u l l a n - in u r m ă c u 2 - 3 a n i d e zi le u u e x i s t a t a n\ ut -o C c m n şi in l o c u r i l e unde. a< -
l a s i i c u l u i : a p e l e C e r n e i n u lost î n g e l o c a l i t ă ţ i l e C i n c i ' . C e r n a, M o a r a U n d e cu a p a c u r a t ă , r ec e c a g h e n ţ u . I>e | l f l
tu zi s -a l o r m a i l a c u l : u n p i r i u r e p e
n u n c h e a t e c u a j u t o r u l c i t o r v a s u l e d c g u r u l u i . B a l e n a B a ia l u i C r a i , C i u l e a i
m n d e t o n e l i e r - b e t o n , c r c i n d u s e u n şi P l o s c a a ic i. d c Io r a l i a t u l i t i u c r a r i u l u i n o s t r u
m i n u n a t lac a r h l i c i a l ce u n e ş t e p e i s a L a c u l ş e i j i u i e ş t e p r i n t r e m a s o i i m - se p r o i i l e a z u i n z a r e C a r p e n u l , o p i t o
je m o n t a n e n e a s e m u i t d e I n i m o a s e . r e a s c a l o c a l i t a t e m o n t a n ă d e u n d e nu
U r c i n d pe d r u m u l c c ş e r p u i e ş t e d e a h p s c s c Î7.\ o a r e l e c r i s t a l i n e şi li\ e z i l c »itnjr.& fX m m âc?'
s u p r a l o c a l i t ă ţ i i T e l i u c , a j u n c i e m U n î n f l o r i t o a r e .
cia u n m i n u s c u l d e b a r c a d e r u n d e nc
A m s t r ă b ă t u t i i i c u c a o u r ă p e s t e 7 ^ l.a Miskolr. oraş situat in
a ş t e a p t ă a m b a r c a ţ i u n i d e d i l e r i t e m ă s-au bucurat de apreciere. In ca
k i l o m e t r i , m l r - u n p e i s a j d e o s e b i t d e nordul R P. Fugare, se desfăşoa
r i m i : b ă r c i , c a i a c e şi u n v a p m a ş cc I n c i n l a l o i . P i u a a i c i n e - a i n s o l i t n o u a ră lucrările Conferinţei interna drul tîrgului, inii eprinderea ro
p o a t e l r a n s p o r t a p i n ă la 50 d e p e r Qlr raita ţie. ş o s e a a l i a t ă u i c o n s h u Q i e , c a r e \ a ţionale a matematicienilor în ca mână de comerţ exterior „Cnrti-
s o a n e . mex" a semnat un protocol de
lecja H u n e d o a r a d e T o p i , ( a şi t. u n c a drul căreia sint prezentate pre colaborare cu întreprinderea „Ars
C ă p i t ă n i a p o r t u l u i ( i n î n ţ e l e s u l s h i r t C e r n i i . legeri privind ecuaţiile funcţio
a l c u v î n l u l i i i . e a n u e x i s t ă î n c ă ) , se ta drum eţie. N u p u t e m inr h c iu i n s c m n u n l e d c nale şi metodele aplicării lor in Polona" în care se prevede tipă
c o m p u n e d i n h - u n s i n g u r u m . T i n ă r u l practica. rirea în rele doua ţari a unor
la (n i n a m i c d e a i m ita la d r u m e ţ i e cărţi in limba polona si română,
t o a c h n n R o ş i a n e s te i n a c e l a ş i t i m p
p c a c e s t e m e l e a g u r i , i n p r i m u l r i n d Fa < onxfahiirr participa mate referitoare la istoria si geogra
c o m a n d a n t u l p o r t u l u i (dacei i se p o a
pe i u b i t o r i i n a t u r i i şi. i n a l d o i l e a maticieni unguri, iugoslavi, polo fia României şi Poloniei, pentru
te a t r i b u i a c e a s t ă l u n c i ic) şi a l v a p o r i n d . p e < c i c e r ă s p u n d d c a d m i n i s t r a
r u l u i ce u r m e a z ă să ne t r a n s p o r t e p e p ă d u r i ţ i . A c i s c i n c / u s t r a / ă . d i n d u - t i r e a l a c u l u i , o r c fa n c l e d c re s o r t d i n c a nezi, români, sovietici şi dm alte a pornii le o cunoaştere reciprocă
ţ a ţ a l i n i ş t i t ă a l a c u l u i p m ă i n a p r o i m p i c s i a că m u n t u d e p e m a l u r i a r d r u l s t a l u r i l o r p o p u l a r e o r ă ş e n e s c şi ţari mai bună.
p i e r e a T o p t i l e i , c a l e d c p e s t e 7 k i l o v r e a sa sc î m b r ă ţ i ş e z e u n u l cu a l t u l , r e ( / i o n a l H u n e d o a r a . C i n d vcţi s t r ă $ In Sala Plevel dm Paris a Exponatele prezentate de ţa
m e t r i a n s c l ă r g e ş t e p e n t r u ca n u p e s t e b a t e a c e s t e l o c u r i , q i n d i ţ i - \ ă. to\ a ră ş i. avui lor un concert al orchestrei ra noastra an fost achiziţionate
m u l t t i m p p e i s a j u l să sc r e p e t e P i r i -
I n t r a m in p o s e s i a c a i e t u l u i d e s u - cc a r m o n i o s s - a i î n c a d r a in p e i s a j e l e simfonice a radiotelevi/mnii de firma „Saarbach" din R. F.
icişe m i n u s c u l e ( V a l e u l / . \ o a i e l o i . V a
( i c s tn şi p r o p u n e r i a l v a s u l u i . U n a n o pc c a r e le \ c ţ i a d m i r a c i t e v a ccilianc franceze, sub conducerea dirijo Germani| pentru viitorul tîrg in
l e a J u r / i i . V a l e a Ţ u b i i ) , sint a b s o r b i t e
n i m , d u p ă c e - ş i e x p r i m ă a d m i r a ţ i a tu r i s t i c e , b a z e n a u t i c e , c h i o ş c u r i c u ternaţional al cărţii de la Franle
d e a c e a s t ă m a r e m i n i a t u r a l ă . G h i d u l rului Roberlo Benzi, cu concursul
p e n t r u h u m u s e ţ i l e ce i-uit d e s f ă t a t r ă c o r i t o a r e . 2 - 3 d e b a r c a d e r e şi, b i n e furi pe Main, considerat cel mai
n o s tr u , a c e l a ş i „ c ă p i t a n " t ă r ă tiipă si tenorului român Ludovic Spiess.
p r i v i r i l e , c o n c h i d e : „ T o t u l m - a i m î n ţe le s . a l i c c i l c \ a \ a j) o r a ş c . marc tîrg al cărţii din lume.
b a r b ă , o m i i n u r d i n h - u n sat u u j h i U l
p r e s i o n a t . in a l a r a d e c ă p i t a n , l i l i p Concertul s-a bucurat dc succes.
a c u m d e a j i e l e l a c u l u i C in c i ş . nc da S c p u n e p r o b a b i l p r o b l e m a s i s t e m a 9 La şcoala ...Spi ingdales" din
ses c p i p a şi b a r b u “ . T i n ă r u l c a r e a b i a e x p l i c a ţ i i a m ă n u n ţ i t e * c u p.ri\ ire Iu t i z ă r i i l a c u l u i , a c o n s i i u c ţ i i l o r t u r i s O La T I maî, la Varşovia s-a Npw Deliu a fost organizată o ex-
a i m p l i m t 22 d e p r i m ă v e r i , işi a m i n î m p r e j u r i m i . B o r z n B a b a n i i şi V i r i l i i tic e ce sc v o r r i d i c a i n v i i t o r i i a n i închis cel clc-al Il-lea Tîrg inter poziţip de fotografii si obiecte de
t e ş t e ci/ m u l t h a z d e s p r e î n s e m n ă r i l e C o m o r i i , d o i d i n m a s i v i i m u n t o ş i i n - nici . D a r p î n ă a t u n c i , c u m i j l o a c e l o naţional al cărţii, la rare au par
t U n i ţ i i n c a l e , işi o g l i n d e s c c r e s t e l e ticipat 25 de ţări. 'fara noastră a artizanat trimise de I. R, R. C.S,
n e c u n o s c u t u l u i t u r is t. c a l e , se p o a t e l a c c m a i m u l t l
UZINA DE PREPARARE ZLATNA : Tehniciană Elena Ighian, îm î m p ă d u r i t e — a d e v ă r a t e c u ş m e m o c ă expus peste 500 de titluri de cărţi, (Institutul român pentru relaţiile
preuna cu laborantele Costina Mnrogan şi Maria Alb. execută analize C u m o t o r u l i n p li n . v a p o r a ş u l d e a - n e ş t i — i n a p a l i m p e d e c a c r i s t a l u l . precum si discuri microsion, care culturale lu străinătatea).
de laborator. Foto : T. TEREK g r e m e n t î n c e p e s ă - ş i c r o i a s c ă d r u m Drumul l ă r ă j n t l b c r c se ingusicaza A. DÂNfjŢ