Page 84 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3545

ZESTREA CLUBURILOR

D e n r e l u T i n d e n i
(Urmare din pag. I) Două trompete sînt, amîndouă
defecte Din cinci aparate de radio
aflate la sediu, funcţionează numai
frele notate acolo sînt foarte rela­ unul. Celelalte patru, deşi achizi­
tive. Dincolo de „gradul de uzură",
mai grăitoare este preocuparea ţionate cu numai vreo cinci ani în CELULOZĂ DIN ALGE la indicator reproduce tonul care
pentru păstrarea in bune condiţi- urmă, au rămas aproape numai MARINE corespunde acestei note.
uni a bazei materiale sau... lipsa „cutii". (In paranteză fie spus, clu­ MONSTRU MARIN PE APELE
acestei preocupări. bul are un cerc de radioamatori !). Un chimist francez a elaborat RINULUI
La clubul „SiderurgistuP impre­ Nouă viori îşi aşteaptă „cuiele" de un procedeu nou avînd ca scop
sionează plăcut ordinea desăvîrşîtă lemn şi corzile etc. etc. obţinerea celulozei din algele Monstrul marin ce şi-a făcut
a magaziilor, modul cum sînt păs­ Este aproape de neconceput cum marine. La început acest chi­ apariţia în apele Rinului a fost
trate materialele, grija pentru pre­ s-a ajuns la această stare de lu­ mist prelucra algele smulse de identificat miercuri de directo­
cruri, cum de la un an la altul nu furtuni din fundul mării şi aduse
lungirea vieţii lor. întreprinzători, rul grădinii zoologice din Dui-
s-a întreprins aproape nimic pen­ la ţărm, care se foloseau parţial
gospodari! au remediat la timp mi­ sburg. Este vorba de o specie
cile defecţiuni ivite, au recondiţio­ tru repararea şi întreţinerea avu­ la fabricarea iodului şi azotului. rară de balenă albă. Toate în­
nat unele materiale şi, procedînd ţiei materiale a clubului. Ar putea Dar ca materie primă pentru cercările de a prinde viu ceta-
cu discernămint, au dat spre ca­ să precizeze consiliul local al confecţionarea celulozei pure ele ceul au eşuat. Se crede că dacă
sare doar acele instrumente şi apa­ sindicatelor cine se face vinovat s-au dovedit mult mai rentabile. totuşi nu va putea fi prinsă, ba­
rate care nu maî puteau fi folosite. de aceste adevărate pagube şî cum Chimistul francez vrea să cons­ lena nu va supravieţui în apele
Preocupări asemănătoare caracteri­ vor putea fi ele remediate ? truiască acum o fabr ică în acest dulci ale Rinului, mai ales că
zează şi cluburile din Ghelar şi ★ scop. In afară de aceasta, el cer­ in această zonă apa este foarte
Teliuc. Din constatările făcute în urma cetează posibilitatea recoltării infectată.
,Cu toate acestea, nu rare sînt ca­ discuţiilor purtate cu activişti cul­ planificate a algelor pe fundul FORME PRIMITIVE DE VIAŢĂ
zurile cînd se manifestă lipsa de turali şi artişti amatori, se mai des­ mării, ba chiar de creare a unor PE VENUS
interes şi răspundere faţă de va­ prind o scrie de probleme privind plantaţii submarine care să li­
lorile materiale destinate activităţii folosirea eficientă a bazei materi­ vreze curent materia primă pen­ Un grup de oameni de ştiinţă
cluburilor. Astfel combina mu­ ale Noul spital din Hunedoara, aliat in construcţie. tru o producţie mai cuprinză­ de la Academia de Ştiinţe a
zicală de la Ghelar, după nu­ Nu există suficientă grijă gospo­ toare de celuloză. SU.A. a ajuns la concluzia că pe
mai cîţiva ani, necesită reparaţii dărească pentru folosirea fonduri­ NOU TIP DE RADIORECEPTOR planeta Venus pot exista forme
foarte costisitoare. Este complet ne- lor alocate procurării de materiale, primitive de viaţă.
convîngător „argumentul" tovarăşi­ se achiziţionează uneori obiecte ce CU TRANZISTORI Oamenii de ştiinţă, întruniţi
lor de la Teliuc că televizorul se ce se simte lipsa altora. Se dove­ MEDICUL SA-SI FACA DATORIA! La Moscova a fost realizat un pentru a discuta programul de
nu sint de strictă necesitate, în timp
„odihneşte" din lipsa unui cablu. nou tip de radioreceptor cu cercetări cosmice pe perioada
Un adevărat contrast între „gra­ deşte uşurinţă nejustifîcată in păs­ tranzistor i — „Signal". Acesta este 1970-1985, şi-au exprimat în una­
dul de uzură1* din inventar şi sta­ trarea şi întreţinerea acestor va­ Pe adresa redacţiei noastre au so­ satele aparţinătoare de pe raza co­ I n ziua cînd am fost oaspeţii punc­ dotat cu un ceas miniatural care, nimitate îndoiala asupra preci­
rea reală a materialelor l-am in- lori, care nu întotdeauna sînt date sit cîteva scrisori din satele aparţi­ munei. tului sanitar din Topliţa trebuia să nu numai că arată ora, dar şi, ziei observaţiilor efectuate cu
tilnit Ia clubul „Constructorul" spre îngrijire unor lucrători pasio­ nătoare comunei Topliţa. Vom re­ Din discuţia avută cu tov. Maria acorde consultaţii medicul Maria U- în momentul ales dinainte, des­ cîţiva ani în urmă de aparatul
După inventar, s-ar părea că ma­ naţi şi pricepuţi. produce, în continuare, conţinutul u- Ulici am aflat că aceste deplasări se lici. In zadar au aşteptat oamenii din chide aparatul. „Signal" este do­ cosmic „Mariner 2", observaţii
rea majoritate a obiectelor, apara­ Lasă de dorit de multe ori con­ neia din ele: fac de fapt miercurea şi joia, din primele ore ale dimineţii şi pînă tat cu unde lungi şi medii. în urma cărora s-a tras conclu­
telor şî instrumentelor pot fi folo­ diţiile de păstrare şi întreţinere a „ L o c u i e s c i n s a l u l H ă ş d â u două în două săptămini. dupâ-amiază tîrziu. Din motive ne­ TABLĂ ŞCOLARA CARE zia că din cauza temperaturilor
site cu succes in activităţile artisti­ instrumentelor muzicale şî apara­ A m u n c o p i l I n v i r s t u d c 15 — De cîte ori ati fost la Toplita cunoscute (ne-am convins pe propria extrem de ridicate existente pe
ce, durata relativ scurtă de folosire telor care sînt sensibile la ume­ lu n i. D c la u n l i m p i s-au i n - in acest an? — am întrebat-o pe piele, atît noi cît şi medicul şef E. CÎNTÂ suprafaţa planetei Venus viata
implicînd uzuri reduse. In rafturile zeală şi schimbări de temperatură. H a m a l a m i g d a l e l e , i - a a p ă r u t tov. Ulici. Nagy că nici drumul şi nici vremea In salonul unei cunoscute fir­ este imposibilă pe această pla­
magaziei însă situaţia este cu totul In aceste cazuri, obiectele mai mici o e c z e m ă p e c o r p , a r e t e m p e ­ — Personal, o singură dată, în 9 n-au constituit piedici serioase) cei me de instrumente muzicale din netă.
alta. sint înstrăinate la diferiţi cetăţeni, r a t u r ă r i d i c a t ă . P e n t r u c ă i n s a ­ martie. Tov. M. Raicu, a fost de două ce trebuiau să răspundă „prezent" la Londra s-a prezentat recent o Savanţii şi-au exprimat păre­
Din cele 14 acordeoane, majori­ unde nu se poate exercita un con­ t u l n o s t r u n - a m a i v e n i t u n m e ­ ori, in 23-24 martie şi în 27 aprilie. apelul cetăţenilor, nu şi-au făcut da­ tablă de şcoală care cintă. Cu rea că anumite forme ale vieţii
tatea achiziţionate din 1960 încoa­ trol asupra felului în care sînt d i c s p e c i a l i s t d e c j l e v a lu n i , a m Chiar şi registrul de consultaţii (ve­ toria. ajutorul acesteia elevii pot asocia există, probabil, in atmosfera
ce, doar 2-3 „mai pot fi reparate'*. îngrijite. In acest fel, instrumentul t r a n s p o r t a t c o p i l u l b o l n a v p i tui rificat ulterior de noi) de la punctul Pînă aici am descris un aspect al tonul cu nota scrisă. Tabla se densă de Ia poalele munţilor dc
Un singur acordeon este utilizat, nu poate fi folosit decît de o sin­ la T o p l i t a . d e a c o l o la c i r c u m - sanitar din Topliţa confirma justeţea problemei. compune din semne de note, pe Venus.
cel cumpărat anul trecut. gură persoană şi, după mai multă s c r i p l i a s a n i t a r ă d i n G h e l a r si, celor afirmate. care se înlocuiesc uşor prin in­ Ei au declarat câ, în lumina
O adevărată lipsă de grijă faţă vreme, nu este exclus ca clubul să i n s l i r ş i i , la c i r c u m s c r i p ţ i a d i n — Dar în lunile ianuarie şi fe­ Din discuţiile purtate cu preşedin­ troducerea in orificiile prevă­ celor afirmate mai sus, după ce
de zestrea clubului, perpetuată ani nu mai poată reintra în posesia lui. T e l i u c ( d c c a t e a p a r ţ i n e s a l u l bruarie? tele Comitetului executiv al Sfatului zute a liniilor- de note. Cind ba­ se vor cerceta Luna şi Marte, tre­
de-a rîndul, se manifestă şi faţă Desigur, cele două cluburi din n o s l r u ) . p e n t r u c a n i c i a i c i su — Nu s-a putut merge. Ştiţi, dru­ popular comunal Topliţa, precum şi gheta de metal a profesorului a- buie să se treacă la studierea
de celelalte obiecte. Din cele două Hunedoara au un necesar mai mare n u i se a c o r d e o a s i s t e n t ă m e ­ mul rău, departe... cu alţi cetăţeni ai comunei am mai tinge semnul de notă, se închide planetei Venus si abia după a-
aparate de fotografiat procurate în de materiale decît cele din Teliuc d i c a l ă c o r e s p u n z ă t o a r e . Este adevărat că drumul de la Te- desprins şi o altă concluzie. Este circuitul de curent corespunză­ ceea a planetelor Jupiter, Saturn,
1958-1959, nici unul nu mai e bun şi Ghelar. Aceasta nu înseamnă N o r m a l a r li lost să nu mai vorba de necesitatea stringentă de a tor, iar orga electrică conectată Mercur şi Pluton.
Aparatul de proiecţie pentru dia- însă să fie neglijate cerinţele spe­ t ă c e m a c e s t e d r u m u r i I a r ă rost. se crea in această comună o circum­
scripţie sanitară. Local există, me­
filme este stricat iar epidiascopul cifice ale cluburilor maî mici. Este ci sd se d e p l a s e z e m e d i c u l d c dici se vor găsi, însă apar e un „dnr“,
a rămas în stadiul de cutie. posibil oare ca un club ca cel de c i r c u m s c r i p ţ i e d i n T e l i u c la noi. ÎNSEMNĂRI legat de anumite instrucţiuni ale
Nouă-nouţă, combina muzicală a la Teliuc să nu dispună de niri un pc b a z a u n u i g r a f i c , c a r e p r o b a ­ Ministerului Sănătăţii şi Preveder ilor
Intrat în dotarea clubului în 19G2. costum popular din regiunea noas­ b il e x i s t ă . $i m ă g i n d e s c c ă ar Sociale care precizează că instituţiile
Iată cum arată acum : aparatul de tră şi să lipsească instrumente mu­ t r e b u i să lie r e s p e c t a i . D e ce DE REPORTER respective se pot înfiinţa în centre
radio scoate sunete de sirenă de zicale indispensabile formaţiilor o a r e m e d i c i i r e p a r t i z a ţ i pc ra/.a de comune a căror populaţie depă­
vapor, magnetofonul este detaşat, care activează aici ? c o m u n e i n o a s t r e n n - s i l a c d a ­ şeşte 2.500 locuitori E |
iar picupului îi lipseşte doza elec­ în folosirea, întreţinerea şi păs­ t o r i a i n m o d c o n ş t i i n c i o s
tromagnetică. Cele trei ghitare, trarea avuţiei cluburilor nu s-a Este o întrebare legitimă, la care liuc la Toplita nu-i chiar- aşa de u- Hai sa interpretăm mai realist a-
văduvite de corzi, aşteaptă resem­ făcut suficient simţită munca de am căutat să găsim un răspuns cit şor. Am cautat să ne convingem şi ceste instrucţiuni: de comuna To­
nate într-un raft. Două din ele conducere îndrumare si control a mai realist. Ne-am deplasat deci la noi de acest lucru. pliţa aparţin satele Curpenii Silva­
sînt sparte. consiliului local al sindicatelor şi Hunedoara, iar de acolo, împreună La două zile după discuţia aminti­ şului (la 5 km), Ciulcni (la 3 km.),
Din două magnetofoane, unul e comitetelor sindicatelor din între­ cu doctorul Emeric Nagv, medicul tă ne-am deplasat ia Topliţa La Vâlar (la 3 km.), Dealul Mic (la 2
defect, iar cel care funcţionează prinderi. şef al oraşului regional Hunedoara, punctul medical veniseră cîţiva pă­ km.), Goleş (la 5 km.), Hâşdău (Ia 8
este extrem de slab întreţinut. De Valorifîcînd integral mijloacele la circumscripţia din Teliuc. rinţi cu copiii pentr u consultaţii. Aid km.), şi Dâbîca (la 5 km.), toate răs­
exemplu, la cea mai mică atingere, materiale, înlăturind lipsurile ce Iniţial fusesem informaţi că săp- am avut ca inter locutori pe doi din­ firate pe dealurile şi văile din împre­
cutia de protecţie a capului de în­ mai există în folosirea, păstrarea şi tămînal, cadrele medicale de aici tre părinţi. jurimi Pînă la Ghelar sînt 7 km iar
registrare cade, expunînd privito­ întreţinerea averii lor, cluburile dîn (medicul Maria Ulici. asistenţii Mi- Laurenliu Koşian — locuitor din pînă la Teliuc (sediul actualei cir­
rului întreg ansamblul de piese. Şi oraşul regional Hunedoara îşi vor hai Raicu şi loan Rodiu), aveau da­ satul Curpenii Silvaşului: „Locuiesc cumscripţii) 18 km.
Pe raza comunei Topliţa se află
cînd ne gindim că nu era nevoie putea intensifica simţitor activita­ toria să se deplaseze o dată pe săp- la cinci kilometri de aici La noi in peste 1950 de locuitori. Pentru că nu
decît de... un şurub pentru a o fixa tea, răspunzind astfel cerinţelor tămînă (prin rotaţie) la punctul sa­ sat n-au mai fost medici dc circa se îndeplineşte unul din obiectivele
la loc I actuale de cultură ale oamenilor. nitar din Topliţa şi, bineînţeles. în doi ani Nici aici, la Topliţa nu sc
prea grăbesc să vină". instrucţiunilor Ministerului Sănătă­
Umbriţa Văcaru — locuitoare din ţii şi Prevederilor Sociale (cea pri­
Topliţa: „In iarna aceasta n-am vă­ vitoare la numărul populaţiei), cetă­
zut medici in sat, cu toate că am a- ţenii din Topliţa să fie obligaţi oare EL SALVADOR. — In foto : Fraţii Juan Ernesto (12 ani),
vut nevoie. Dacă n-au venit doctorii să facă zeci de kilometri pînă la
la noi, ne-am dus noi la ci, la Ghe- Teliuc? Nelson (2 ani) şi sora lor Elizabeth (3 ani) din El Salvador pre­
lar, Telhrc, Hunedoara". . . Considerăm că secţia _dLe_suuAtât.e. zintă un caz medical deosebit : toţi trei sînt surdo-muţi şî au
Vasăzică un om» bolnav, suferind, sc a Sfatului popular regional, va putea ochiul drept de culoare albastră pe cînd cel sting este negru.
poate, deplasa, zeci. de..kilometri pen­ totuşi rezolva acest impediment. Nu Cazul lor va fi studiat de o sene de medici din Europa şi
tru a-şi îngriji sănătatea lui sau a înseamnă insă că pină atunci medicii Statele Unite ale Americii.
copiilor dar meciicildi* de circum­ de la circumscripţia sanitară Teliuc
0
scripţie le vine greii din cauza dru­ să nu-şi facă datoria.
mului, a timpului nefavorabil?!? A. DAVID

v e d e r e
DIN OAŞA
Foto : V. ONOIU CU, SAU FÂRA O G LIN DA?

D R A G A G E O R G I C A , m ă l e - a „ a n c o r a i " cu b e t e d e c h i ­ s e s iz a t o d a t ă . p r i n t r - o n o u ă s c r i ­ S i n i i n d i g n a t , sd ştii.
b r i t ) s o a re . î n t r e p r i n d e r e a , d a r n-Q m a i P e c u r l n d ,
I n p r i m u l r i n d v r e a u s ă - t l m u l ­
I n c o n s e c i n ţ ă . p r i e t e n u l m e u a p r i m i t n i c i un r ă s p u n s . IONICĂ
ţ u m e s c p e n t r u o p e r a t i v i l a l e a d e
s e s iz a t pc t o v a r ă ş i i d e la m a g a z i ­ T e r m e n u l d c g a r a n ţ i e î n s c r i s I n
c a r e d a i d o v a d ă I n p u b l i c a r e a s c r i ­
n u l d e m o b i l ă c a r e l - a u î n d r u m a i c e r t i h c a t (ş a s e l u n i d e z i l e ) a ex* DRAGA IONICA,
s o r i l o r c e ti le t r i m i t . I n t r e n o i (ie
să s c r i e Î n t r e p r i n d e r i i o r ă ş e n e ş t i p i r a t . O m u l se î n t r e a b ă pc b u n ă Ai perfectă dreptate. Asemenea
v o r b a , n u p ot ta c e a c e e a ş i r e m a r ­
d e i n d u s t r i e l o c a l ă D e v a . u n d e se d r e p t a t e : m o b i l a t i p „ B u ş t e n i " se practici nemulţumesc clienţii, îi în­
c ă la a d r e s a o r g a n e l o r v i z a t e I n
c o n f e c ţ i o n a s e g a r n i t u r a r e s p e c t i v ă . v i n d e cu. s a u I a r ă o g l i n d ă ? depărtează dc produsele intreprin*
e p i s t o l e l e m e l e . d e o u r e c e m - a m
c o n v i n s In c l l e v a r l n d u r i câ a c e s ­
t e a n u se p r e a g r ă b e s c să ia m ă ­
s u r i d e r e m e d i e r e u l i p s u r i l o r .
D a r , d e s p r e Qsla. c u a l t e o c a z ii .
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor t i m a m e a d e p l a s a r e la C u g t r . A l l i n -
t (i t r i m i t a c u m v e ş t i noi . d u p ă u l ­
du-mei d e c i I n o r a ş u l c o n s t r u c t o r i ­
lo r d e m a ş i n i , u n p r i e t e n d e - a l D u p ă v r e o d o u ă t u n i s-au d e p l a s a t V e z i tu. d r a g ă G e o r g i c ă . a s e m e ­ derilor care nu-şi rezolvă treaba
m e u . E m i l V u l c u . m i - a p o v e s t i t la C u g i r d o i . . s p e c i a ! i ş t i " d i n D e v a , n e a a m ă n u n t e s in t p r i v i t e c u t o ­ pînă la capăt Să sperăm că l.O.I.L.
la cultura cartofului d i s c u ţ i e d i n c a r e H i r e d a u şi (ie au p r i v i t m o b i l a şl i - a u d a t o m u l u i d e r e d e c ă t r e u n e l e î n t r e p r i n d e r i cestor amănunte.
Deva va lua in serios valoarea a-
t a l ă n e p ă s a r e şi l i p s ă d e r ă s p u n ­
p r i n t r e a l l e l e d e s p r e n e c a z u l să u.
d o u ă s f a t u r i : o r i să m a i a ş t e p t e ,
c i t e v a f r a g m e n t e .
Apropo de Teatrul de păpuşi din
o r i s ă -ş i p r o c u r e s i n g u r o g l i n d a şi
c o n s t r u c t o a r e d e m o b i l ă , d a r m a i
I n 27 m a i 19 65 ş i- a c u m p ă r a t o g e a m u r i c o r e s p u n z ă t o a r e . Eu m ă a l e s d e c ă t r e l O l L. D e v a . O a r e Alba lulia, despre care mi-ai scris
In cadrul complexului de măsuri Mana cartofului este o boală foar­ mîni. După aceasta larvele se retrag g a r n i t u r ă d e m o b i l ă t i p „ B u ş t e n i " , î n t r e b : o a r e 1 . 0 , l i . D e v a . c a r e a r e t o v a r ă ş i i d i n c o n d u c e r e a î n t r e p r i n ­ data trecuta. Propunerea ta nu-i
care asigură producţii mari de car­ te frecventă in cultură şi deosebit de în pămint la aclîncimi de 5-10 cm, d e la m a g a z i n u l d i n l o c a l i t a t e . S p r e c o n t r a c t e c u f u r n i z o r i i dc. o g l i n z i , d e r i i n u se g i n d e s c la a s p e c t u l c o ­ rea Să vedem cum o va privi con­
tofi, o verigă importanta este acţiu­ periculoasă in special atunci cînd lu­ unde se transformă în nimfe (păpu- s u r p r i m t e r e a l u i a c o n s t a t a t c ă b u ­ n u p u t e a să i n t r e m a i u ş o r I n p o ­ m e r c i a l . la c l i e n ţ i i p e c a r e li p i e r d , ducerea teatrului *şi Comitetul re­
nea de prevenire şi combatere a bo­ nile iunie şi iulie sint ploioase. So­ şe). După 8-12 zile apar gîndacii pri­ le i u l u i li l i p s e a o g l i n d a , ia r g e a ­ s e s ia p r e ţ i o a s e l o r a c c e s o r i i d e c l l f o l o s i n d a s e m e n e a p r a c t i c i ş i î n gional pentru cultură şî artă.
lilor şi a dăunătorilor. iurile cele mai sensibile la mană mei înmulţiri care se vor dezvolta m u r i l e d e la v i t r i n ă ( c e l e c a r e g l i ­ c e t ă ţ e a n u l i n c a u z ă ? E l a ş t e a p t ă şi d e l i n i t i v , la t e s p e c t u l p e n t r u „ m a r ­ Rămîn în aşteptarea unor
In condiţiile regiunii noastre o se­ sînt: Bintje, Gulbaba, Viola. Săpu- in continuare pînă toamna. Faptul veşti noi,
rie de paraziţi s-au dovedit deosebit nar, Voran. Roz de vară şa. că apariţia gîndacilor care au iernat s e a z ă ) e r a u p r e a mici. ( P i n ă Io u r ­ a c u m . D c l a p l , I n t r e t i m p a m a i c a f a b r i c i i " ? GEORGICĂ
de păgubitori. Dintre aceştia, viro­ In condiţiile regiuaii noastre boa­ se eşalonează pe o perioadă dc 3-4
zele cartofilor au o largă râspindire la se face evidentă în cultură in pri­ săptâmîni, face ca îniepînd cu ulti­
in special in culturile în care s-au ma jumătate a lunii iunie ca urmare ma decadă a lunii mai şi pînă toam­
folosit la plantare populaţii locale, a infecţiilor produse dc obicei în a na să existe în cultură gîndaci. ouă gust" ; TEIUŞ : Oameni şi drapele unei iubiri'* — muzică uşoară ; 14,50 Album liric danez; 22,35 „Telegra­
precum şi în culturile în care s-a doua jumătate a lunii mai Forma şi larve. La culturile de cartofi ata­ (seriile I şi II) — cinematograful Miniaturi instrumentale ; 15,20 „A- ful inimii" — muzică uşoară ; 23.40
utilizat mai mulţi ani acelaşi soi c e a mai gravă de atac- se întîlneştc cul cel mai intens se produce în pe­ 2 6 „Victoria" ; 2LATNA : Autorizaţie casă la.. casa de cultură* ; 16,20 Un
Pagini din opera „Crăiasa zînelor"
fără să se facă în timpul vegetaţiei pe frunze Pe vîrful şi marginile rioada mai-iulie. Căldurile mari din de căsătorie — cinematograful virtuos al naiului : Damian Luca ; de Pourcell.
culturii purificarea de plante viro- frunzelor apar pete ele culoare găl­ iulie şi august stînjenesc in bună MAI 1966 „Muncitorul" ; SEBEŞ : Şah la rege
zate. Atacul acestor boli se mani­ buie şi de formă neregulată. Cu tim- măsură înmulţirea gîndacilor. La a- — cinematograful „Progresul** ; Ca­ 16.30 Rossîni şi operele sale ; 17,05 Buletine dc ştiri şi radiojurnale:
festă cel mai evident pe frunze sub ceasta contribuie şi lipsa de hrană, tifeaua neagră — cinematograful Anotimpurile in muzica uşoară ; 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00;
forma unei răsuciri a foliolelor de-a mai ales atunci cind plantele Larto- „Sebeşul** ; APOLDUL DE SUS: 17.20 Dinamica industrială ; 18,03 16,00; 18,00; 22,00; 23,52 (progra­
lungul nervurei mediane, sub forma fiî) sînt parţial uscate ca urmare a C i f l em a Old Shaterhand — cinematograful In jurul globului ; 18,13 Pr ogram de mul I) 7,30 ; 9,00; 11,00; 13,00;
romanţe ; 18.35 Figuri şi momente
unei încreţiri a frunzelor sau sub atacului produs de mană. In acest caz 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ; 0,52 (pro­
forma unor pete galbene (mozaicari) Sfatul specialistului gîndacii se retrag pe alte plante, în­ „23 August" ; CUGIR : Cei mai fru­ din Istoria muzicii româneşti. Cul­ gramul II).
moşi ani — cinematograful „Mun­
şi pete brune pe frunze şi tulpini. deosebi pe vinete şi roşii DEVA - Hai, Franţa ! — cinema­ citoresc" : ORAŞT1E : Camera albă tura muzicală Ia sfîrşitul secolului
al XlX-lea ; 19,00 Seară pentru ti­
Atacul se face evident în cîmp spre Combaterea la timp a acestui peri­ tograful „Patria1* : Unora le place — cinematograful „Patria" ; HA­ neret ; 20,00 Radiogazeta de seară ;
sfîrşitul lunii mai, cind plantele ata­ culos dăunător as'gură protecţia cul­ .iazzul — cinematograful „Arta" ; ŢEG : Colina — cinematograful 20.45 Noapte bună, copii: „Băiatul şi Televiziune
cate se pot deosebi de cele sănătoase. pul aceste pete se măresc, devin bru­ turii. Perioada optimă de tratament SJMERIA : Ccapacv — cinemato­ „Popular** ; BRAD : Vizita -- cine­
In toate cazurile plantele atacate ră- ne, iar ţesuturile din dreptul lor sînt este stabilită şi comunicată unităţi­ graful „Mureşul" : HUNEDOARA : matograful „Steaua roşie" ; GURA- păpuşa* ; 21,15 Cronica literară de 19,00 Telejurnalul de seară ; 19,10
mîn pitice şi formează puţini tuber­ omorîte. Pe partea inferioară a frun­ lor de reţeaua de prognoză şi averti­ Samba — cinematograful „Flacăra1*; BARZA : Nuntă cu peripeţii — ci­ Matei Călinescu ; 21,25 Vă plac a- Pentru copii : Prima vacanţă mare
culi la cuib. zelor în dreptul petelor se formează zare. încadrarea acţiunii de comba­ CA LAN ; Pc urmele (ui Ahrncd — nematograful „Minerul" ; ILIA : ceste melodii ? — muzică uşoară ; a celor mici ; 19,30 Debuturi ; 20.30
In acţiunea de prevenire a atacu­ un puf albicios alcătuit din organele tere în termenele fixate este absolut cinematograful „ 11 Iunie41 : PE­ A fost odată un moş şi o babă — 22.20 „La porţile nopţii" — muzică Pentru noi, femeile ; 21,00 Trei ta­
lui acestor boli prezintă importanţă de înmulţire ale bolii. In cazul unui necesară pentru a nu avea pierderi TROŞANI : La porţile păminlului cinematograful „Lumina". uşoară ; 23,10 Pagini inedite din
o serie de măsuri agrotehnice. In ca­ atac puternic se produce o desfrun­ de recoltă. In ceea ce priveşte efica­ — cinematograful „Republica"; muzica de cameră ; 23,40 Mărturi­ blouri pe sâptămînă comentate de
zul cind s-au plantat soiuri care pro­ zire a lujerilor iar în cele din ur­ citatea produselor, cele mai bune re­ Ani ciorditori — cinematograful siri pe portativ. Ion Frunzetti; 21,15 Film ; Un şoa­
vin din unităţi specializate în pro­ mă aceştia se usucă Ca urmare a ia­ zultate se obţin piin folosirea Deto- „7 Noiembrie" ; I.UPENI : Ghepar­ PROGRAMUL 1! : 7,50 Marşuri rece printre bărbaţi ; 22,45 Tele­
ducerea cartofilor de săinîntâ. este tacului, producţia de cartofi poate xului 25 (emulsionabil) in concentra­ dul (seriile I şi II) — cinematogra­ R a d i o de concert interpretate de fanfară ; jurnalul de noapte ; 22,55 Buletinul
necesar să se facă un control riguros fi compromisă. ţie de 0,75 la sută asigurîndu-se la ful „Muncitoresc"; Fifi înaripatul 8.30 Solişti şi orchestre de muzică meteorologic ; 23.00 Mic concert de
al culturii spre sfîrşitul lunii mai Pentru a preveni această boală si1 ha o cantitate de 5-6 kg produs. Pen­ — cinematograful „Cultural1* ; I.J- populară din diferite regiuni ale televiziune. Transmisiune de la
sau în prima decadă a lunii iunie şi recomandă să se aplice în culturile tru a combate în acelaşi timp şi ma­ VE7.ENI : Cu ini i ni le pc oraş — ci­ tării ; 9,05 Poemul simfonic „Toma Praga
in cazul cînd se constată plante cu de cai toii. stropiri cu zeamă boi de- na. se recomandă să sc folosească o nematograful „Muncitoresc** ; LO- PROGRAMUL. I : 5,06 Program Alimoş" de Dan Constanlinoscu ;
10,00 Portativul melodiilor distrac­
simptomele prezentate mai sus se lezâ in concentraţie de 0,75 la sută. zeamă mixtă (bordeleză 0.75 la sută NEA : Ronuilus şi Roinus — cine­ muzical de dimineaţă ; 5,30 Gim­ tive ; 11,07 Călătorie muzicală; 11,30 Timpul probabil
voi- distruge cu o soluţie dc Dibutox Primul stropit se va face înainte dc la care se adaugă 0,750 kg Detox 25). matograful „7 Noiembrie" : Trageţi nastica de înviorare ; 5,15 Transmi­
in concentraţie de 2 la sută. Această înflorire, iar al doilea după scutu­ In unităţile in care sursa de apă este in Stanislas — cinematograful „Mi­ tem pentru sale : • Buletin agro- Din ţările socialiste ; 12,25 Mari
măsură se va aplica în special pe rarea petalelor. In cazul cînd se men­ la distante mari faţă de cultură, se nerul" ; URICANI : Intîlnirc la meteorologîc • Lucrări de îngrijire scriitori şi muzica de operă : Goethe; PENTRU 24 ORE
loturile seminnere şi numai atunci ţine vremea ploioasă sc aplică şi al recomandă produsul Detox 5 (praf) Ischia — cinematograful „7 Noiem­ a cartofilor • Răspundem ascultă­ 13,08 La dorinţa dumneavoastră —
cind procentul plantelor viroznte treilea stropit la 10-15 zile clupă în cantitate de 30 kg la hectar Se va brie" ; PAROŞEN! : Căpitanul zero torilor : 6,45 Salut voios de pionier; muzică uşoară ; 14,00 Itinerar fol­ Vreme nestabilă cu cerul mai
este mic. Tot în culturile de seniin- stropitul al doilea. In toate aceste avea grijă ca această cantitate să nu — cinematograful „Energia" ; PE­ 8,00 Sumarul presei ; 8,30 La micro­ cloric : Bucureşti — Baia Mare ; noi-os ziua. Izolat voi- cădea averse
ceri se vor efectua stropiri cu Detox cazuri se va ţine seama de termenele TRI LA : Dansul etern — cinemato­ fon, melodia pr eferată ; 9,30 Sfatul 14.30 Concert de prînz ; 15,30 Me­ de ploaie însoţite de descărcări elec­
emulsionabil în concentraţie de 0,75 stabilite de staţiile de prognoză si fie depăşită. Prăfuirea cu o cantitate graful „Muncitoresc" ; VULCAN : medicului ; 10,05 Cintă pentru dum­ lodii populare; 16,00 Fragmente din
la sută pentru a se combate o serie avertizare. mai mare de praf nu face decît să Colina — cinematograful „Muncito­ neavoastră Viorica Flintaşu, Dumi­ opera „Motanul încălţat* de Cornel trice. Vînt moderat din nord-vest.
de păduchi de frunză care transmit Gîndacul din Colorado este un alt ducă la risipă de material de tratat resc" ; CRIVIDIA : Arena circului tru Ciobanu şi Nicolae Bob Stă- Trăilescu : 16,30 Emisiune de bas­ Temperatura staţionară ; ziua va fî
dăunător care poate aduce pagube nescu ; 10 .30 Vreau să ştiu; 11,00 me ; 17,30 Din albumul meu — me­
boala. şi să stînjenească chiar creşterea — cinematograful „Muncitoresc" : lodii de Viorel Doboş ; 18,00 Ma­ cuprinsă între 20 şi 26 grade iar
In cazul cind s-au plantat popu­ însemnate Primii gîndaci avi fost ANINOASA : Căpitanul din Tcnlccs Din repertoriul Operei de stat din
semnalaţi in cultură în ultima deca­ plantelor, care în aceste condiţii de Cluj ; 11,45 „Multe flori sînt înflo­ zurci de Chopin interpretate de noaptea între 8 şi 1 2 grade.
laţii locale şi se constată in cultură (seriile I si II) — cinematograful
un atac mare de viroze se va evita dă a lunii aprilie — deci destul de acoperire nu se mai pot dezvolta nor- „Muncitorul" ; BARBATENI : Han- rite" — emisiune de cîntece popu­ Arthur Rubînstein ; 18,15 Ziare, zia­ PENTRU URMĂTOARELE
pe viitor plantarea unui asemenea timpuriu. In prezent. în cultură se mal Ica — cinematograful „6 August" ; lare ; 12,10 Muzică din opereta rişti, opinii ; 19,03 Scrisori muzi­ 3 ZILE
material care nvi face decît să mă­ găsesc gîndaci ouă. iar peste cîteva Ing LEFTER GNEORGÎIE ALBA IULÎA : Tom Joncs — cine­ „Crai nou*' de Ciprian Porumbescu; cale : 19,30 Drag mi-e cîntecul şi
rească frecventa plantelor virozate zile vor apare larvele. Acestea se Staţiunea Experimentală matograful „Victoria" ; Laleaua 12,30 Aici, Timişoara ; 13,00 Car a­ jocul ; 19,50 Transmisiunea concer­ Vremea se menţine nestabilă cu
şi ca atare producţia să fie din ce hrănesc cu frunzele de cartof, vinete Geoagiu neagră — cinematograful „23 Au­ vana melodiilor ; 14,15 „Povestea tului orchestrei de studio a Radio- cerul mai noros ziua şi averse de
televiziLinii ; 22,30 Moment poetic.
in ce mai scăzută. şi roşii timp de aproximativ 3 săptă- ploaie Temperatura staţionară.