Page 87 - Drumul_socialismului_1966_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNfTI.VAI
Primirea de câtre tovarăşul

PAGINA 4 Nicolae Geauşescu a lui Mario Zagari

In ziua de 26 mai 1965, tovarăşul Au participat tovarăşii Corneliu
VIZITA TOVARĂŞULUI Nicolae Ceauşescu, secretar general Mânescu, ministrul afacerilor ex­
GHEORGHE CIOARA al C. C. al P.C.R , a primit pe dl. terne al Republicii Socialiste Româ­
Mario Zagari, subsecretar de stat la
IN R. F. GERMANA Ministerul Afacerilor Externe al nia şi Andrei Pâcuraru, şef de sec­
Italiei, care face o vizită în tara ţie la C. C. al P C.R. De asemenea,
noastră. a fost de faţă dl. Niccolo Moscato,
GUYANA - UN NOU STAT Cu acest prilej a avut loc o con­ ambasador extraordinar si plenipo­
INDEPENDENT vorbire privind dezvoltarea relaţiilor tenţiar al Italiei la Bucureşti.
dintre Republica Socialistă România
şi Italia şi asupra unor probleme in­ Convorbirea s-a desfăşurat într-o
EVENIMENTELE DIN ternaţionale actuale. atmosferă cordială.
UGANDA - GUVERNUL LUI
OBOTE CONTROLEAZĂ
SITUAŢIA DIN PROVINCIA
ANUL XVIII. NR. 3546 VINERI 27 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI BUGANDA. Sosirea în Capitala a primului ministru

al statului Singapore
DE CE S1WT BRIGĂZI tală, primul ministru al statului Gheorghe Apostol, prim-vicepreşe-
la amiază a sosit in Capi­
Joi
de
Miniştri.
dinte al
Consiliului
Singapore, Lee Kuan Yew, cu soţia, Au fost prezenţi Eduard Me-
care face o vizită în ţara noastră, zincescu, adjunct al ministrului afa­
înaltul oaspete este însoţit de S. Ra- cerilor externe, Valentin Steriopol.
curăţat şi iluminat canalele de pe
comerţului
adjunct al ministrului
jaratnam, ministrul afacerilor exter­
M II F. uAN? galerii, ş.a.m.d. ne, Othman Wok, ministrul culturii exterior, funcţionari superiori din
Totuşi, Ia cele trei unităţi există
Ministerul Afacerilor Externe şi Mi­
şi afacerilor sociale, şi de alte per­
încă multe deficienţe şi, ca urma- soane oficiale. nisterul Comerţului Exterior şi alte
- re, un număr destul de mare de bri­ Primul ministru al statului Singa­ persoane oficiale.
găzi care nu-şi realizează sarcinile pore a fost salutat pe aeroport de (Agerpres)
de plan. Şi iată de ce :
[7le a m te U au chetei : Micile „dereglări"
si urmările lor De la Ministerul Invătămînfului
La „barierele11 capacifăfii *
Intr-o discuţie avută cu tovară­
1 — In conformitate cu struc­
de productie—organizarea sectorului producţie de la E.M. Deva, tura anului şcolar, comunicată Ş&lară la şcolile pedagogice de
şul inginer Tiberiu Corinda, şeful
educatoare) — 20 iunie, orele 9
am aflat următoarele : „Nu putem secţiunilor de învăţămînt şi şco­ dimineaţa.
lilor, examenul de absolvire a
3. — Concursul de admitere în
ţftiin{i(ică a muncii spune că la noi nu se manifestă şcolii generale va avea loc intre liceele de cultură generală şî în
deficienţe organizatorice. Dimpotri­
vă ! Sînt destule şi de la o zi la alta, 6 şi 1 2 iunie. liceele de specialitate ce vor lua
apoi altele. 2. — Examenul de maturitate fiinţă se va desfăşura între 2 2 şi
Condiţiile noastre specifice de şi examenul de diplomă la şco­ 29 iunie.
Propunîndu-şi să oglindeas­ sarcinilor de plan.de către toate muncă, necesită o organizare foarte lile pedagogice de învăţători (e-
că cum sint folosite capacită­ brigăzile şi echipele. ducatoare) va avea loc între 17 înscrierile Ia concurs se fac
ţile de producţie industriale — In scopul organizării temeinice minuţioasă. Iar eforturi în această şi 29 iunie. pină în ziua de 2 1 iunie inclusiv.
din regiune, preocuparea ce a producţiei — ne spunea inginera direcţie, s-au făcut. Totuşi, nu s-au Lucrările scrise Ia examenul Tn ziua de 2 1 iunie se face vi­
există în această direcţie, zia­ Angela Andreescu — a fost antre­ putut rezolva toate problemele..." de maturitate se vor da după cum zita medicală a candidaţilor.
rul „Drumul socialismului” nat un mare număr de cadre teh- Spre a întări cele spuse de tova­ urmează : Lucrările scrise şi probele ora­
inginer Corindn,
răşul
Tordache
a publicat, nu de mult, o an­ nico-inginereştî. Un colectiv a în­ Bordea, miner şef de brigadă la a- le se vor desfăşura în felul ur­
chetă intreprinsă in unităţile treprins un "‘"studiu amănunţit phi- cee’aşi mină, ne-a relatat : „Eu am — limba şi literatura română mător :
miniere în legătură cu orga­ vind organizarea ştiinţifică a pro­ să .mă refer la citeva probleme de — 17 iunie, orele 9 dimineaţa ; — Limba română — probă scri­
nizarea ştiinţifică a muncii. ducţiei. Pe baza constatărilor sale organizare a muncii, care ne-au — limba şi literatura maternă să — 22 iunie, orele 9 dimineaţa:
Printre altele se semnala fap­ s-a ajuns la concluzia că actualele provocat greutăţi în realizarea pla­ — (la şcolile şi secţiile cu pre­ — matematică — probă scrisă
tul că din cauza unor defi­ norme pentru sectorul carieră nu nului. Din luna ianuarie rostogolul darea în limbile naţionalităţilor — 23 iunîe, orele 9 dimineaţa;
cienţe de organizare a mun­ sint suficient de stimulative Ca ur­ conlocuitoare) — 18 iunie, orele — limba maternă (Ia şcolile şi
53,. pe care evacuăm minereul, s-a
cii. de aprovizionare, a indis­ mare, au fost elaborate noi norme, înfundat 9 dimineaţa ; secţiile cu predarea în, limbile
ciplinei ctc. numeroase bri­ îmbunătăţite, urmărind să extin­ In exploatarea noastră mal per­ — matematica (limba străină naţionalităţilor conlocuitoare) —
găzi nu-şi realizau consecutiv dem munca în acord şi la munci­ sistă şi un procedeu care nu în­ pentru secţia umanistă) — 20 iu­ probă scrisă — 24 iunie, orele 9
sarcinile de plan. că in ex­ torii ce lucrează la maşinile-unelte. totdeauna ne permite să ne orga­ nie, orele 9 dimineaţa. dimineaţa ;
ploatările miniere există încă S-a propus apoi, ca muncitorii să se nizăm temeinic. Mă refer la trans­ Lucrările scrise ta examenul — probe orale — 25-29 iunie,
rezerve de sporire a produc­ califice în a doua meserie : minerul ferările dintr-un loc intr-altul de de diplomă se vor da după cum orele 9 dimineaţa.
ţiei, dar care, din cauza ru­ şef să se califice şi ca artificier, muncă, ori ne-am terminat abatajul, urmează î Probele practice de specialita­
tinei. a slabul)*! interes ma­ iar electricienii de mină- şi pom- ori nu Spre exemplu, in luna ia­ — limba şi literatura română te — la liceele pedagogice (apti­
nifestat în unele sectoare, nu pagiii să se califice în meseria de nuarie. cînd am rămas prima dată — 17 iunie, orele 9 dimineaţa ; tudini muzicale); la liceele . de
sînt valorificate suficient. Ur­ mecanici şi invers. Aceasta,, pe de — limba şî literatura maternă artă (muzică sau desen) şi la li­
mărind modul in care s-a tre­ o parte duce la scăderea numărutui A. OARGA (la şcolile şi secţiile cu predarea ceele cu program de educaţie
cut la înlăturarea neajunsuri­ de muncitori auxiliari, iar pe de I GARAIACU în limbile naţionalităţilor con­
lor semnalate, redacţia a or­ alta . La remedierea a o serie de de­ L. DEMETEIZ locuitoare) — 18 iunie, orele 9 fizică (verificarea calităţilor fizi­
ganizat un raid la întreprin­ fecţiuni la utilajele şi instalaţiile dimineaţa'; ce) — vor avea loc în zilele do
derea minieră Hunedoara, din dotare într-un timp mai scurt. (Continuare în pag. a 3-a) — matematici (pedagogia pre- 19-20 iunie.
E. M. Luprni şi E. M. Deva. Am mai aflat că la I M. Hunedoa­
Redăm mai jos cele consta­ ra o principală rezervă de sporire
tate a producţiei o constituie mecaniza­
rea lucrărilor In subteran Se ge­
neralizează folosirea maşinilor
de
Preocupări care încărcat cu siloz, a screperelor şi a LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE LA PORUMB
maşinilor de rambleat, ru ajutorul
dau roade cărora productivitatea fizică creşte Folosirea judicioasă a mijloacelor mecanice şi a Torţelor exis­ nuală pe o suprafaţă de 540 hec­
simţitor.
Unele măsuri bune au fost apli­ tente in unităţile agricole, pentru executarea în condiţii agroteh­ tare din 570, iar la Pianul dc Jos
Pentru ca instalaţia electrică să funcţioneze perfect lăcătuşul IWarcti In întreprinderea minieră Hune­ cate şi la exploatările miniere de nice .superioare a lucrărilor de îngrijire a culturilor, constituie pe 270 hectare, .din .280 planifi­
M oldovaâ, de la secţia reparaţii electrice din C.S. Hunedoara, verifică şi doara am fost informaţi că au fost la Lupeni şi Deva. La Lupeni s-a una dintre preocupările de seamă ale lucrătorilor din gospodă­ cate.
execută tu maximum do grijă fiecare piesă. Calitatea lucrărilor execu­ aplicate unele măsuri oare să ducă îmbunătăţit în ultima vreme trans­ riile de stat. mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori.
tate de el este apreciată. Aceasta este una din cauzele' pentru care tov. la organizarea ştiinţifică a muncii, portul pe orizontală, au fost repa­ Tată cîteva aspecte privind stadiul dc executare a praşilelor Ia ...şi rămîneri în urmă
Marcu,Mfoldovan â fost declarat fruntaş hi producţie pe anul trecut. şi pe această bază, ia realizarea rate liniile ferate şi macazurile, s-au cultura porumbului.
In raion sînt însă şi unităţi în ca­
Aplică praşila a 2-a lucrări le-au obţinut gospodăriile re lucrările de întreţinere la po­
de stat din Oarda, Călan, Slntă-
rumb sînt mult râmase în urmă.
măria Orlea şi altele. Pînâ Ia 26 La cooperativa agricolă din Sin-
mecanipă mai în gospodăriile agricole de gătin, de pildă, din 315 hectare
stat praşila a doua mecanică s-a cultivate cu porumb nu s-au pră­
In gospodăriile agricole de stat aplicatpe 350 hectare cultivate cu şit manual decît 80 hectare, la
porumb. Specialiştii urmăresc în­
mijloacele mecanice se folosesc
albe pe covorul ver­
„V IZIT A Ţ I R E Z E R V A Ţ IA jul eşle aici încînlâ- află la Gura-Zlala şi de al pajiştilor alpi­ cu randament sporit la întreţine­ deaproape ca această lucrare să Presaca 100 hectare, din 200, iar
la Dobîrca abia 27 hectare, din
tor. El îmbie la un
m'ai departe la Gura-
fie realizată la timp şi în bune
popas pe iarbă ver­ Apei? Pentru local­ ne Zgomotul apelor’ rea culturii porumbului. Ca ur­ condiţii agrotehnice, mobilizînd 170.
mare, pînâ acum din cele 3089
C U ZIM B R I" de, la umbra deasă nici, care cunosc a- învolburate ale Riu­ hectare ocupate cu această plan­ toate forţele la obţinerea unor Consiliile de conducere şi or­
a copacilor, sau în ceste locuri, faptul lui Mare, aci se li­ ganizaţiile de partid din unităţile
cabana care se înal­ nu prezintă un in­ nişteşte aci se înte­ tă au fost prăşite mecanic 3015 producţii cit mai mari de porumb rămase în urmă trebuie să anali­
hectare. La gospodăria de stat
ţă în mijlocul unei convenient Pentru După ce lăsăm în ţeşte. Facem un scurt din Calda, pe întreaga suprafaţă de pe fiecare hectar cultivat cu zeze această situaţie şi să la ope­
ÎN A IN T E D E poieniţe. Nu ne lă­ excursioniştii din al­ urmă Clopotiva, in­ popas la cascada Pă- cultivată cu porumb s-a aplicat această plantă. rativ măsuri pentru organizarea
săm însă ademeniţi, te. părţi ale re­ trăm pe defileul RIu- deşel, unde apele şi prima praşilâ manuală pe rînd. mai temeinică a muncii, mobili­
zînd toate forţele la grăbirea pră-
rîului, după ce sint
Mare,
lui
străjuit
IN T R A R E A ÎN D E F IL E U ci continuăm urcu­ giunii si din ta­ de-o parte si de alta strînse între stînci Această lucrare s-a executat pe Ritm susţinut... şitului.
şul, pe un drum nou
ră, ar li necesar în­
) amenajat, pină la să ca la începutul a- de masivi stîncosi ca într-o chingă, se mai mult de 250 hectare şi la gos­
ţarcurile zimbrilor ceslui traseu turistic sau acoperiţi cu pă­ revarsă furtunos, podăriile de stat din Călan şi Membrii cooperativelor agri­ Prin buna organizare
Avem norocul’ să să fie instalat un pa­ duri umbroase. Dru­ conlinuindu-şi gră­ Sîntămâria Orlea. cole de producţie din raionul
G U R A - Z L A T A „facem cunoştinţă" nou mare, care să mul şerpuieşte pe fi­ bite albia la înlîlni- Pentru obţinerea unor produc­ Sebeş acordă, în aceste zile, o a-
cu veteranii rezer­ îndemne la vizitarea. rul riului, slrecurîn- rea cu Slreiul. ţii sporite la hectar, urmărind tenţie deosebită întreţinerii cul­ a muncii
vaţiei: Podarek şi cabanelor si a locu­ du-se printre stînci îndeaproape stadiul de vegetaţie turilor prăsitoare. Mobilizaţi de
Polonka, precum şi rilor din masivul Re­ şi văi deschise In- GH. PAVEL, al culturii, în numeroase unităţi organizaţiile de partid, coopera­ La cooperativa agricolă din
torii din acest raion au execu­
4 I S TA R T SPRE ÎN ĂLŢIM I cu cîliva dintre des­ tezat Consemnăm de tîlnim în cale caba­ A. DAVID s-a trecut la aplicarea praşilei a tat prima praşilă la porumb pe Teiuş, o bună parte din forţele
cendenţii lor Aceste asemenea faptul că ne forestiere, pepi­ existente sînt repartizate la prâ-
animale, care cu se­ starea drumurilor niere de fag şi ră- Foto: V. ONOIU doua mecanice. Cele mai bune mai mult de 5.500 hectare, ceea şitul porumbului. Cooperatorii
cole în urmă au in­ spre defileul Rîului rezultate Ia efectuarea acestei ce reprezintă jumătate din supra­ din această unitate s-au convins
M u l t e şi n e s p u s Mare, atit a celui şinoase, turme de oi, ( C o n t i n u a r e faţa ocupată cu această plantă. In din experienţa anilor trecuţi de
spirat stema falnicu­
d e i r u m o a s e s i n t care trece prin Cir- care par nişte pietre î n pa g . a 2 - a ) unele unităţi, unde munca a fost faptul că o praşilâ făcută la timp
lui Ştefan cel Mare,
p r i v e l i ş t i l e p e c a r e nesti, Ostrov, Clopo- mai bine organizată, primul pră­ aduce un spor de recoltă de cîte­
le o f e r ă v i z i t a t o r i l o r sint şi astăzi impre­ tiva. cit şi a celui­ şit a fost terminat sau se apro­ va sute de kg. la hectar. De a-
m e l e a g u r i l e r e g i u n i i sionante, adevărate lalt care porneşte pie de sfîr.şit. ceea, sute de cooperatori parti­
H u n e d o a r a . I n M u n ­ din apropierea Sar- La cooperativa agricolă din cipă zilnic la lucrările de întreţi­
monumente ale na­
ţ i i A p u s e n i s a u In Urmind şoseaua misegetuzei sp re Cîlnic, ţăranii cooperatori au exe­ nere. întreaga suprafaţă de 430
c e i ■ a i S e b e ş u l u i , i n naţională Deva — turii Clopotiva, nu este cutat prima praşilâ manuală pe hectare cultivată cu porumb, a
P o i a n a P u ş c ă s a u i n Caransebeş, înainte cea dorită Sfatul întreaga suprafaţă de 167 hec­ fost repartizată pe braţe de mun­
m a s i v u l R e t e z a i , I n de a ajunge pe cul­ popular raional Ha­ tare Mult avansate cu executa­ că, astfel că se realizează un ritm
P a r l n g , ca şi t n V u l ­ mea dealului Oriei, ţeg ar trebui să în­ rea prâşitului la porumb sînt şi mediu de prăşit de 40-50 hectare
c a n , p r e t u t i n d e n i , un drum se desprin­ treprindă acţiuni în cooperativele agricole de produc­ în fiecare zi. Pînâ ieri în această
p e i s a j e m o n u m e n t a l e de spre drcapia. Un scopul îmbunătăţirii ţie din Ohaba, Păuca, Pianul de unitate, prima praşilâ la porumb
şi e m o f i o n a n t e s i n t panou mare, instalat şi înfrumuseţării a- Jos şi altele. La Ohaba, spre s-a executat pe aproape 300 hec­
p r e s ă r a t e ca n iş te la intersecţie, ne in­ cestor trasee. exemplu, s-a executat praşila ma­ tare.
p e r l e , c a r e i n v i t ă la vită: „Vizitaţi rezer­ Reluăm îlinerariul Nu trebuie trecut
d r u m e ţ i e , d e s l ă t a r e vaţia cu zimbri". Ne spre Munţii Retezat. cu vederea încă un
şi m e d i t a ţ i e abatem pentru cîte­ De sus, de pe dealul amănunt. Este vor­
D i n m u / l i m e a a - va ore de la traseul Oriei, admirăm pri­ ba despre indicatoa­
c e s t o r f r u m u s e ţ i iniţial şi, după trei veliştea întregii de­ rele Je distantă. Din
n e - a m p r o p u s să v ă kilometri, pe un presiuni a Maiegu- şoseaua asfaltată,
p r e z e n t ă m a s t ă z i c i ­ drum nou construit, lui, cu oraşul care prin Cîrneşli, Ostrov,
t e v a i m a g i n i d e p e accesibil tuturor ca­ este aproape şi cu Clopotiva pină la
t r a s e e l e R e t e z a t u l u i . tegoriilor de autotu­ satele ce sc profi­ Gura-Zlata, tăblita
I n d r u m u l n o s t r u a m risme şi autobuze, lează pină departe, indică o distantă de
t n l l l n i t l o c u r i d e c poposim la rezerva­ la poalele munţilor. 18 km In satul Clo­
e m o t i v i t a t e t u l b u r ă ­ ţia cu zimbri. In dreptul satului potiva, un alt indi­
to a r e . d a r şi a l t e l e , Sîntem înlîmpinati Cirncsti, un indicator cator ne spune că •jS
u n d e m i n a o m u l u i a r de paznicul rezerva- obişnuit, no infor­ pină la Gura-Zlala
p u t e a să le î n t r e ­ liei, care, amabil ne mează că pină ta sînt 17 km, iar pînă $ Corespondentul Agerpres, cum şi de o prefaţă a criticului
g e a s c ă v a l o a r e a t u ­ conduce în împără­ Gura-Zlata sînt 18 la Cîrneşti 7 km. C. Linte, transmite : Tn cadrul I. D Bălan, antologia cuprinde
ris ti că . ţia zimbrilor. Peisa­ km. Atit. Dar ce se Care este adevărul? Lăpuşnicul Mic, 1a una din cascadele sale. Intîlnirii de la Sofia a juriştilor o largă selecţie din poezia româ­
din ţările balcanice, prof. dr. Ion nească, de la Budai Deleanu
Ceterchi, conducătorul delegaţiei pînă în zilele noastre.
de jurişti români a prezentat ra­ Ilustrată bogat, Antologia poe­
portul pe tema „Forme juridice ziei româneşti a fost editată în
de colaborare internaţională între excelente condiţii grafice.
juriştii din ţările balcanice".
$ Corespondentul
Agerpres.
NOUTĂŢI DESPRE DOAMNA X fi a v i n d c u el? C ă d o a r l i e m a ­ PAGINA 2 puneri cu privire Ia unele as­ I. Mărgineanu. transmite : Joi
Mai mulţi delegaţi au făcut ex­
m ă . . "
F i n a l u l a c e s t e i p ă r e r i n - a
m a i
Italia, Giuseppe Saragat l-a pri­
lost r os tit p e n t r u cd i n m i j l o c u l pecte ale dezvoltării colaborării 26 mai, preşedintele Republicii
g r u p u l u i s -a n ă p u s t i t c a o t i a r ă e - profesionale ale juriştilor din a- mit pe noul ambasador al Repu­
M a i m u l ţ i c u n o s c u ţ i m - a u î n t r e ­ T o c m a i t r e c e a m p r i n l a l a a p a r ­ t e a u p e c o r i d o r cu r ă s u l / a r e a î n t r e ­ r o i n a m e a L o v e a c u ce p u t e a şi ceastă zonă a Europei. Din partea blicii Socialiste România în Ita­
b a t ce m a i l a c e d o a m n a X; pe u n d e t a m e n t u l u i d i n s e i ; l u s e s e m i n v i z i ­ t ă i a t ă . u n d e n i m e r e a . î n c e r c a să m a i şi o - Ijrţerviu despreţ delegaţiei române au prezentat, lia, Cornel Burtică, care şî-a pre­
m a i l u c r e a z ă , d a c ă m a i e c ă s ă t o r i ­ tă I q u n p r i e t e n . N i ş t e l i p e t e s f i ■ — Sd i n t r e c a i e v a . c ă - l o m o a r ă c ă r a s c ă . d a r n - o v e a t i m p . L a u n de asemenea, expuneri Ton Nes- zentat scrisorile de acreditare.
tă, c i n c - i î n g r i j e ş t e c o p i i i şi c i l e — a s p a rt t ă c e r e a u n b ă t r l n e l . m o m e n t d a t in -a o b s e r v a t pe m i n e . tor. şeful sectorului de drept in­ La ceremonia de la Palatul
şi m a i c it e . O a m e n i şi e i c a t o i i — D a c ă a i c u r a j , i n t r ă — s -a C a p r i n m i n u n e s - a o p r i t . N e - a p r i ­ ternaţional privat din radrul In­ Quirinale au participat clin par­
c e i l a l ţ i t a u v ă z u t î n d o a m n a X o sliit o f e m e i e . Md t e m î n s ă c ă u i l i v it o c l i p ă pe t o i i şi a f u g i t în stitutului de drept al Academiei, tea italiană ; Nicola Picella. se­
l e m e i e . . d e o s e b i t ă " şi v o r să ştie rŢ)amlLet r e p e d e pe u n d e a i i n t r a t si te t r e ­ casă. T o a t e p r i v i r i l e s - a u a f i n h t a- NOILE si conf. dr. Gheorghe Moca. cretai* general al Preşedinţiei
tot ce la c e . E u î n s ă n - a m p r e a a - z e ş t i i e ş i n d pe l e r e a s l r ă . l u n c i a s u p r a m e a Mi-am da! sea­ $ Editora Cîvîlizacao brasi- Republicii, ambasadorul Angelo
vuf ce *să le s p u n . E r o i n a m e a D i n d i s c u l ia c e s -a p u r t a t a c o l o , ma că o a m e n i i a ş t e p t a u e x p l i c a ţ i i , leira din Rio de Janeiro a publi­ Corrias. şeful ceremonialului, mi­
n u - m i m a i o f e r e a n i c i u n s u b i e c t . in „ a d u n a r e a " c o n v o c a t ă a d - h o c d a r n - a m lost I n s t a r e să le s p u n cat de curînd o Antologie a poe­ nistrul plenipotenţiar Frances^
L a u n m o m e n t d a t e r a m c o n v i n s că d u p ă m e t o d e l e s t i m a b i l e i d o a m n e n i m i c . A m p l e c a i I a r ă c a m ă c a r să REGULI DE ziei româneşti, tradusă în limba Malfatti di Montetretto, co*
va t r e b u i s- o p ă r ă s e s c p e n t r u t o t ­ ş i e t o a r e r ă z b a t e a u p r i n uşa î n t r e ­ X . a m a l i a t c ă a s e m e n e a s c e n e sc le zic „ b u n ă - z i u a " . portugheză de Nelson Vainerî licrul diplomatic al preşedin1
d e a u n a . D a r î u l i m p / a r e a n c - a a d u s d e s c h i s ă . V e c i n i , v e c i n e , d e la e t a ­ p e t r e c z i l n i c . „ B i e t u l c o p i l a ş — îşi Precedată de un scurt cuvînt republicii, amiral Spigai, cr
a c u m c i t e v a z i l e d i n n o u l a f ă î n j u l d e s u s şi d e la p a r t e r , b a c i ţ i v a d ă d e a c i n e v a p ă r e r e a —, e a ti t d e A NICULESCU înainte al scriitorului Guilherme lier militar.
i a f ă ... c h i a r şi d e la s c a r a d e a l ă t u r i , s t ă ­ c u m i n t e , şi I r u m o s , şi l i n i ş t i i . C e - o (va urma). CIRCULAŢIE de Almeida, membru al Acade­ soţit de membrii ambasadei
Ambasadorul român a fos
mici Braziliene de Litere, pre­