Page 88 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3546

— V ă rugăm să nc spuneţi 8 w
Interviu despre: citcva cuvinte şi despre acţiu­
nea de schimbare a numerelor I
dc ordine. MÂI 1966
— In ultimii ani, parcul de auto­ 8
vehicule din ţara noastră a sporit
N O I L E deosebit de mult. S-a impus deci ne­ I
cesitatea adoptării unui sistem de Cin e,ia
numerotare, care să permită înregi­ I
strarea unui număr sporit de mijloa­
R E G U L I D E : — Care sînt principalele mo­ partea carosabilă a drumurilor na­ ce de transport De fapt, şi aici inter­ I DEVA : Hai. Franţa 1 — cine­
vine o clauză din convenţia de la
dificări în noua legislaţie? ţionale Chiar pentru mici reparaţii Geneva. S-a stabilit ca numărul de matograful „Patria"; Unora le pla­
— Aş incepe cu circulaţia pe timp sau alimentarea cu apă, autovehicu­ ordine sâ cuprindă trei indicative : I ce jazzul — cinematograful .Ar­
de noapte. Astfel, se prevede folo­
ta"; SIMERIA ( Ceapaev — cine­
CIRCULAŢIE sirea luminii de intersectaic. Cu alte lele nu pot staţiona pe şoselele na­ un grup de cifre de la 1-50, un alt I matograful „Mureşul"; Samba —*
dacă
există posibilităţi ca
ţionale,
grup cu iniţialele regiunii şi în sfîrşit
cuvinte, aceasta înseamnă câ la în-
ele sâ fie scoase pe drumuri laterale.
cinematograful „Flacăra"; HUNE­
tîlnirea a două autovehicule, de la Aş mai aminti despre prevederea un al treilea grup de 3 . şi 4 cifre, DOARA : Barcagiul — cinemato­
care reprezintă numărul de ordine
o distanţă de circa 200 m ambele au care interzice executarea virajului la propriu-zis. In grupa 1 -2 0 se vor în­ I graful „Constructorul" ; TELFUC:
Creşterea intensităţii traficului ru­ obligaţia sâ circule numai cu faza dreapta pe lumina de culoare roşie a scrie autoturismele, intre 21-30 auto­ Eroi curajoşi ca tigrii — cine­
tier a impus ca o necesitate obiecti­ mică şi să reducă viteza. semaforului electric. camioanele, între 31-40 autospeciale­ matograful „Minerul ; PETRO­
vă schimbarea normelor care regle­ Jn noua lege se prevede, de ase­ Şi incă o precizare: autovehiculele le. între 41-45 tractoarele, iar între ŞANI : Beata — cinematograful
mentează circulaţia pe drumurile pu­ menea. obligativitatea echipării auto­ conduse de cetăţeni cu o vechime 46-50 motocicletele. De exemplu, nu­ „Republica" ; Răscoala — cine­
blice. Pe această temă, redactorul vehiculelor cu semnalizatoare elec­ de conducător auto pină la un an de merotarea autoturismelor din regiu­ matograful „7 Noiembrie0 ; LU-
nostru A Da\ id a solicitat un inter­ trice cu lumină intermitentă (excep­ zile, vor purta semne distinctive, a- nea noastră va merge de la numărul PENI : Fiii înaripatul — cine­
viu tovarăşului colonel Eugen Po- ţie fac motocicletele). Se va renunţa tit în partea din faţă cit şi pe cea 1—HD—101 pînă la 20—HD—9999, matograful „Cultural"; LONEA ;
pcseu, directorul Direcţiei regionale astfel la folosirea altor sisteme de din spate a mijlocului de transport autocamioanele vor purta indicative Romulus şi Remus — cine­
a miliţiei. semnalizare pentru schimbarea di­ respectiv. între 21—HD—101 pînă la 30—HD— I matograful „7 Noiembrie" ; Tra­
— Vă rugăm, tovarăşe colo­ recţiei de mers cum ar fi deschiderea — Sînlem informaţi eă vite­ 9999 şi aşa mai departe. geţi In Stanislas — cinematogra­
nel, să nc spuneţi ce alte cri­ uşilor. Conducătorii auto vor fi o- za de rulaj va spori. Cc ne pu­ Direcţia noastră regională şi-a pro­ ful „Minerul" ; VULCAN : Co­
terii, in afara sporirii traficu­ bligaţi sâ avertizeze intenţia de a teţi spune in această privinţă? pus să efectueze operaţiunea de re- I lina — cinematograful „Munci­
lui rutier, au stat la baza ela­ schimba direcţia cu 50 m în locali­ — Intr-adevăr, aşa este. Autotu­ înregislrare intr-un timp cit mai toresc" ; CR1VIDIA : Ollver
borării noilor reguli de circu­ tăţi şi cu 10 0 m în afara lor, înainte rismele vor putea circula cu 60 km/h scurt. De altfel s-a stabilit ca echipe Twist — cinematograful „Munci­
laţie? de executarea manevrei respective. in localităţi şi -cu 10 0 km/h în afară, de lucrători ai miliţiei sâ se deplaseze I toresc" ; ANINOASA : Căpita­
— Se ştie că ţara noastră a aderat De o deosebită importanţă este autocamioanele şi microbuzele cu 40 in zilele de sărbătoare în oraşele re­ La gospodăria agricolă de stat nul din Tenkes (seriile I şî II) —
la convenţia de la Geneva privind prevederea care precizează că atunci km/h şi respectiv 70 km/h, iar au­ şedinţă de raioane pentru efectuarea din Apoldul dc Sus. printre cinematograful „Muncitoresc" ;
circulaţia internaţională. Actele nor­ cîncl vor să schimbe direcţia de tocamioanele cu remorci, cele care acestei operaţii la posesorii,de moto­ ramurile principale de activi­ ALBA IULIA : Tom Joncs — ci­
mative care 'reglementau pînă in mers, conducătorii de vechicule cu transportă persoane, autobuzele şi ciclete. tate se numără şi pomicultura nematograful „Victoria" ; Lalea­
prezent circulaţia şi semnalizarea tracţiune animală, a celor, împinse motocicletele vor avea limita maxi­ Profit de prilejul oferit de redacţie de unde se obţin venituri im­ ua neagră — cinematograful „23
rutieră aveau unele goluri ce nu e- sau trase cu mina, cei ce însoţesc mă a vitezei cuprinsă intre 40 km/h pentru a face pe această cale un apel portante. In acest an, numai August" ; TEIUŞ : Oameni şi dra­
rau în concordanţă cu prevederile animale izolate sau în tuimă trebuie în localităţi si G0 km/h în afara lor. din livada de cireşi pc rod, dc pele (seriile I şi II) — cinema­
convenţiei amintite. A fost necesar sâ semnalizeze intenţia cu braţul, bi­ Acest luci u nu înseamnă însă câ ci­ către toţi posesorii de autovehicule, pildă, s-au recoltat şi predat tograful „Victoria" ; ZLATNA :
deci să se aducă anumite îmbunătă­ neînţeles după ce s-au asigurat câ neva este obligat sâ circule numai conducătorii de întreprinderi şi insti­ pînă acum unităţilor dc desfa­ I Autorizaţie de căsătorie — cine­
tuţii din regiunea noastră să se pre­
ţiri, astfel incit să se găseascr^jm din faţa oi i din spate nu circulă in cu viteza maximă Sporirea vitezei cere a fructelpr peste G.C00 kg
limbaj comun in desfăşurarea circu­ imediata apropiere vreun autovehi­ reclamă din partea omului de la vo­ zinte din timp la organele noastre cireşe. I matograful „Muncitorul"; SEBEŞ:
laţiei pe drumurile publice, atît pen­ cul lan, a motociclisiuluî o atenţie spo­ in scopul înregistrării mijloacelor dc In fotografic: Se pregăteşte Şah la rege — cinematograful
tru conducătorii auto din Ţară cit şi Noua legislaţie interzice staţiona­ rită, o conştiinciozitate şi mai mare transport cu tracţiune mecanică pe un transport dc cireşe care va I „Progresul" ; Catifeaua neagră
pentru turiştii străini. rea oricărui mijloc de transport pe în scopul evitării accidentelor. care le deţin. lua calea consumatorilor. — cinematograful „Sebeşul" ; A-
PE PLANETA MARTE S-AR I POLDUL DE SUS : Old Shater-
hand — cinematograful „23 Au­
PUTEA SA EXISTE VIAŢA I gust" ; CUGIR : Fiul căpitanului
SPORT » SPORT Pe planeta Marte s-ar putea să I Dlood — cinematograful „7 No­
iembrie* ; ORAŞTIE :
Camera
yfj — Cabana este aşezată la cota
PERLE TURISTICE 998 m. Dar... dacă te urci la etaj, ciuda condiţiilor nefavorabile sem­ 8 aibă — cinematograful „Patria" ;
existe o anumită formă de viaţă, in
HAŢEG : Duminică la New York
ai depăşit cota 10 0 0. Punem la dis­
nalate pe suprafaţa acesteia, a de­
— cinematograful
„Popular" ;
poziţia excursioniştilor peste 50 de Ioan Mihăilă — pilot şi Emil Şerb clarat profesorul american de bio­ BRAD : Vizita — cinematograful
loruri în dormitoare de cile 3 şi 4 Âeromodelism („Metalul") ajutor, Ioan Mihai — pi­ logie Norman Iloroviz. El a preci­ ! „Steaua roşie" ; ILIA : A fost
ÎN RETEZAT paturi, meniuri calde, precum şi un lot şî Ioan Sîrbu („Ştiinţa") — n- zat că, din dalele analizate pînă în 8 odată uii moş şi o babă — cine­
jutor.
bufet bine asortat. Numai că, ne-aţi
In zilele de 2 1 şi 22 mai, pe sta­
prezent, rezultă că după
Pămînt
găsit cam in deranj... dionul „Corvinul" din Hunedoara s-a — Categoria acrobaţie: Ioan Mi- planeta Marte prezintă cele mai matograful „Lumina".
Intr-adevăr, cabana se aflu in re- desfăşurat faza regională a campio­ hăilâ, Petru Horvath şi Petru Ro­ bune condiţii de viaţă şi că In I
amenajare. Lucrările ar fi trebuit natului republican de aeromodcle — man („Ştiinţa"). foarte scurt timp se vor face cer­
(Urmare dlo pag, f) să înceapă încă din luna martie, zbor captiv. cetări mai aprofundale cu ajutorul i
Ca o lipsă la actuala competiţie se
dar nu se ştie de ce au fost tără­ La startul întrecerilor au fost pre­ înscrie slabul interes al conducerilor staţiilor cosmice interplanetare ce
La o cotitură a drumului, ne a- gănate pînă acum. Conducerea În­ zenţi sportivi din asociaţiile „Prepa­ cercurilor de neromodele si a Comi­ urmează sâ fie lansate. I
pare în faţă cabana Gura-Zlaia. treprinderii regionale balneo-climn- ratorul" Pelrila, „Ştiinţa” Cugir, „Me­ siei regionale de aviaţie pentru con­ PROGRAMUL I : 5,30 Gimnas
încă o haltă. Căutind cabanierul, terice râmîne datoare cu un răs­ talul" Hunedoara şi de ia Casa pio­ struirea machetelor de vitrină, sin­ REZULTATUL UNEI ÎNCERCĂRI 8 tica de înviorare ; 6,15 TransmU*
vizităm pe rînd toate încăperile si puns şi mai ales cu măsuri care să nierilor din Deva. gurul model prezentat fiind opera
tem pentru sate: Buletin egro^
dependinţele acestei aşezări turisti­ / De Ia cola 776 m, unde se află urgenteze lerminarea lucrărilor de O comportare meritorie a avut sportivului lonn Mihăilă. ÎNDRĂZNEŢE I meteorologic. Prevenirea şi com­
ce. In camere, curăţenia şi ordinea cabana Gura-Zlata, pornim mai de­ renovare. studentul Petru Horvath de la „Pre­
invită la odihnă. Cineva din perso­ parte, pe un diurn forestier, spre — Credeţi câ este suficient nu­ paratorul" care. Ia categoria viteză A DANUŢ După trei zile de luptă cu vîntul 8 baterea unor boli şi dăună­
nalul de serviciu ne informează că Gura-Apei. Aceleaşi privelişti de mărul de locuri de care dispune ca­ 2,5 cm c a stabilit un nou record re­ puternic şi curenţii marini, ziariştii i tori din podgorii. Rubrica de
neuitat ne însoţesc de-a lungul Rîu-
ştiri : întreţinerea
culturilor ;
la cabană există circa 130 de paturi, bana? gional, rcalizînd o viteză de 181 km englezi John Hoare şi David John-
Iui Mare pînă la confluenţa ru — Nu. Tocmai de aceea s-a pre­ 6.45 Salut voios de pionier ; 8,00
că aprovizionarea este asigurată, câ pc oră. stone, care au încercat să traver­
se pot servi gustări şi mîncăruri Rîul Şes, şi mai sus, unde cele văzut ca în acest sezon sâ instalăm Pregătiri pentru seze Oceanul Atlantic pe bordul u- Sumarul presei ; 8,30 La micro­
calde la comandă. două Lâpuşnicuri. Mare şi Mic, îşi micro-cabane demontabile pentru REZULTATE TEHNICE nei bărci cu vîsle. s-au înapoiat fon, melodia preferată ; 9,30 Sfa­
împreună apele. Aici se află cabana două şi patru persoane, precum şi campionatul mondial tul medicului; 9,35 Sonata de-a
Cu toată perseverenţa noastră, ca­ Gura-Apei, startul spre înălţimile un mare număr de corturi. — Categoria viteză 2,5 cm.c., locul marţi pe coasta statului Virginia lungul veacurilor; 10,05 Popas
banierul Stan Năboiu nu poate fî Retezatului. •4- I a fost ocupat de Petru Horvath, (S.U.A.) la numai 5 km de punctul folcloric pe plaiuri olteneşti ;
găsit. Mai tîrzlu am aflat că de fapt înconjurată de virfurile Boreseul Ne-am despărţit cu regret de a- urmat de Ioan Mihăilă („Metalul") de fotbal de unde au luat startul. In cele trei 10.30 Radioracheta pionierilor;
decît 32 km. Cei doi ziarişti Inten­ I
se găsea la Haţeg, plecat cu o zi Mare, Zlata, Tomeasa şi Branul. ca­ ceste locuri minunate In eurind Leontin Ciortan („Preparatorul") şi zile, ei nu au reuşit sâ înainteze 11,15 Teatru radiofonic : Ciclul
înainte. In plin sezon turistic?!
bana Gura-Apei paie un Fât-Fru- însă, intenţionăm să le vizităm din Ion Mihai („Ştiinţa"). Q După cum transmite comenta­ ţionau sâ traverseze Atlanticul in „Radiodifuziunea in sprijinul
împrejurimile cabanei oferă vizi­ mos cutezător, in mijlocul unor n- nou. impreună cu dumneavoastră — Categoria cursîcrc: Leontin torul sportiv al agenţiei S.I.D., echi­ 50 de zile pentru a dobori recordul i şcolii" — Trei generaţii de Lu­
tatorilor imagini inedite, de o rară riaşi. Orice excursionist, înainte de dragi cititori Invitaţia v-o adresăm Ciortan — pilot şi Csaszar Frie- pa de fotbal a R F. Germane îşi con­ dc 55 zile stabilit de doi norvegieni cia Demetrius; 13,10 Selecţiuni
frumuseţe. In cadrul acestui peisaj a escalada potecile turistice spre atît pentru itinerariul descris, cit şi derich („Preparatorul”) — ajutor, tinuă pregătirile în vederea partici­ în anul 1896. Pentru succesul ex­ din opereta „Orfeu în infern" de
lacurile Zânoaga şi Bucura, spre pentru toate celelalte trasee turis­ pării In turneul final al campionatu­ pediţiei lor trebuiau sâ parcurgă Offenbach ; 15,20 Caleidoscop
natural am fost oaspeţii maistrului
cabana Buta sau spic Muntele Mic, tice ale regiunii noastre. lui mondial dc la Londra. In planul muzical ; 16,20 Zece minute în
păstrăvar Tonlnti Guliermo, care face mai întîi un popas, aici la de pregătire al fotbaliştilor vest-ger- cîtp 96 km pe zi. compania clarinetului;, 17.00
jie-a condus la'lacul cu peşte şi la .Gura-Apei. Cabana oferă găzduire mani figurează şi înlîlnirea amicală .dcagâ primăvara" —
incubator. In lac se află 1084 de şi hrană, pretum şi frumuseţi care cu selecţionata României care se va APARAT ELECTRONIC PENTRU emisiune de melodii populare ;
incintă privirea, înnobilează sufle­ disputa la 1 iunie. Meciul va avea loc 17.30 In slujba^ patriei ; 18,03 In
păstrăvi, din ale căror icre, în in­ NEVAZAXORI
tul. în localitatea Ludwjgshafen şi se va juruf gioftuluiŢ 18,13 „Frumos e
cubator, ies puieţii care vor popula Avem o scurtă convorbire cu ca­ desfăşura in nocturnă cu începere Profesorul de fizică dr. Thomas I sătucul meu" — emisiune de fol­
apele repezi de munte. banierul Emil I.eca. de la ora 19,00. * Benlien din S.U.A a realizat. în co­ clor ; 18,30 Dialog Cu ascultătorii;
laborare cu alţi doi cercetători, un 18.45 Arie şi duet din opereta
Meciul este aşteptat cu mult inte­ I
res deoarece in formaţia R.F. Ger­ aparat electronic care înlesneşte de­ „Lâsaţi-mâ sâ cînt" de Gherase
mane vor fi prezenţi de data aceasta plasarea orbilor. Dendrino ; 18,55 Jocuri din Vran-
şi cunoscuţii fotbalişti Heinz Schnel- Prototipul experimental al aeestuî cea ; 19,10 Emisiune despre şi
linger şi Albert Bruells care activea­ pentru conducătorii auto ; 20,Cr /
ză la echipele italiene A. C. Milano aparat se aseamănă cu un baston Radiogazeta de seară; 20/
şi Brescia. prevăzut cu radiolocator. Semnale­ Noapte bună, copii : „Anta şi '
le reflectate de la diferite obiecte mistreţul" ; 20,55 Dc la Ion Va-
sîlescu la festivalurile din Ma­
informează pe orb asupra distanţei maia ; 21,15 Atenţiune, părinţi !
Ion Ţiriac învingător pină la obiectele respective şi asu­ — Poşta emisîunît; 22,20 Recital
pra direcţiei în care se îndreaptă. Cornelia Bronzetti ; 22,45 O se­
în partida cu englezul renadă pentru dumneavoastră ;
PROGRAMUL II : 8,30 Rapsozi
Robert Wilson UN NOU TIP DE TERMOMETRU ai folclorului nostru ; 10,10 Cărţi
La Harkov a fost realizat un nou care vă aşteaptă ; 11,07 Cintere
de Florin Comisei ; 11,30 Or­
tfp de termometru, care indică
$ In cadrul campionatelor inter­ chestra de muzică populară „Pla­
naţionale de tenis de la Paris, Ion temperaturile de la plus 10 0 grade iurile Bistriţei" din Bacău ; 12,00
Ţiriac l-a învins pe englezul Robert pînă aproape de 0 absolut (minus Cîntâ orchestra Palatului pionie­
Wilson cu 6-3, 6-4. 6-4. Petre Mărmu- 270 grade). rilor din Capitală ; 12,10 Pagini
reanu a fost întrecut cu G-2, 6-3. 6-4 I din operete moderne ; 13,30 Lec­
de cunoscutul jucător american Cl»r- Termometrul, de proporţii minia­ tură dramatizată din romanul
ke Graebner. Alte rezultate: Ken turale, dotat cu semiconductori, se i „Viaţa în înalta societate" de
Flctcher (Australia) — Gasiorck (Po­ alimentează de la o sursă electrică John Brnine ; 14,00 Varietăţi fol­
lonia) 6-8, 6-0, 6-3, 6-4; Pinto Bravo slabă, ca de pildă o baterie de bu­ I clorice ; 14,30 Concert de prînz ;
(Chile) — Rabi Venkatesan (India) 16.00 Cîntâreţi de peste hotare
fracţiune de secundă cu o exacti­ I
Rezervaţia de zimbri din împrejurimile Haţegului. Cabana Gura-Zlata. 6-4, 6-1 , 6-4; Ju,an Gisbert (Spania) zunar El indică temperatura într-o pe scenele teatrelor noastre : Ni-
— Keishiro Yanagi (Japonia) 8-G, G-4, cola Rossi Lemeni ; 16,16 Jocuri
5-7, 6-2, tate pînă la 0,1 grade. interpretate la diferite instru­
mente; 16,30 Ineluş-Invîrtecuş ;
16,50 Formaţia Enrico Fanciotti :
17.30 Balada pentru cvartet de
eare-1 numeau „domnul Tudor". Pe­ raş „pînă în paşti şi în părţile noas­ La 15 mai Tudor începu retragerea
depsea orice abatere de la disciplina tre". Chiar corniţele Hunedoarei, A- din Bucureşti şi se stabili la Goleşti. coarde de Alfred Mendelsohn ;
ostăşească, fără nici o şovăire, fapte lexnndru Nopcea s-a alarmat rnpor- Aici, cîţiva căpitani de ai lui, prin­ 17.45 Noi înregistrări de muzică
TUDOR VLftDIMIRESCU Şl MIŞCAREA care i-au adus însă şi uncie neplă­ tînd guvernului situaţia din comita­ tre care Hagi Prodan şi Macedonschi, românească; 18,15 Emisiune li­
terară, Medalion „Elena Văcă-
ceri. tul sân. „Toate împrejurările arată cxploatînd cîtcva mici nemulţumiri rescu" de Sarina Cassvan ; 19,30
REVO LUŢIONARĂ DE LA 1821 care avea legături mai vechi, urma Românească, şî în caz câ s-ar pro­ ale pandurilor, s-au alăturat complo­ I Memoria pămîntului românesc
câ ţărănimea română de aici priveş­
cu
Înţeles cu comiletul
Eteriei,
te cu simpatic evenimentele din Ţara
tului lui Ipsilanti. Tudor a fost prins
„Cetatea de scaun a Tîrgovişteî";
şi predat de Iordache Olimpiotul lui
ra răscoala să înceapă îndată ce e-
teriştii, conduşi de Ipsilanti, vor tre­ duce o incursiune din partea aceea, Ipsilanti la Tîrgovîşte. Fără să-l mai 20.00 Scară de operă ; 22,15 Me­
ce Prutul. După stabilirea detaliilor, s-ar arăta fără îndoială dispusă să judece, Ipsilanti l-a predat celor mai lodiile nopţii ; 22,30 Moment
Prin amploarea, răsunetul, caracte­ lea, înăsprind exploatarea maselor nimii, ci numai alungarea străinilor, Tudor a plecat în noaptea de 18-19 i se alăture". S-au luat măsuri aspre odioşi ofiţeri ai săi, carc-l torturară poetic ; 22,35 Refrene mai puţin
cunoscute ; 23,07 Simfonia
ro­
rul ei democratic şi de eliberare na­ ţărăneşti La toate acestea s-au a- îndeosebi a grecilor, care deţineau ianuarie 1821 din Bucureşti spre Ol­ dc pază a graniţelor, s-au făcut n- şi-l căsăpită cu săbiile la 27 mai mă neascâ.
ţională de sub jugul turcesc, mişca­ dăugat şi citeva elemente specifice majoritatea funcţiilor ţării din care tenia cu scopul‘ de a aduna oamenii reslăi i şi a început o propagandă 1821 Aşa a fost „asasinat in mod Buletine de ştîri şi radiojurnale:
rea revoluţionară din 1821 din Ţara dezvoltării ţărilor româno, care au realizau venituri mari, şi pe care şi a incepe răscoala La 23 ianuarie, contrarevoluţionară în presă şi la mîrşav”, după cum spune Marx, unul 5.00 ; G,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ;
Românească a constituit una dintre îngreunat şi mai mult situaţia cla­ doreau ei sâ le ocupe. însoţit de pandurii săi. se află la sate. din cei mai buni fii ai poporului ro­ 14,00; 16,00; 18,00; 22,00 ; 23.52
cele mai puternice răscoale antifeu­ selor de jos. Au crescut obligaţiile Figura centrală a acestei mişcări Padeş unde dă o proclamaţie care a Tudor, ajuns la Bucureşti, fără să mân Tudor pieri pe la sfîrşitul celei (programul I) 7,30; 9,00; 11,00;
dale, inscriindu-se în rindul mişcă­ către Poarta Otomană care mergea rămâne Tudcr Vladimirescu, condu­ avut un larg răsunet în rindul ma­ întîmpine vreo împotrivire, şi-a in­ mai fr umoase luni a primăverii, fără I 13.00 ; 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ;
rilor revoluţionare cai'e au frămîn- din înfrîngere in infrîngere, iar pă­ cător destoinic, care a înţeles pulsul selor populare. Acestea erau chemate stalat tabăra la Colroccni. Nu după să-şi vadă visul realizat Oastea lui, il 0,52 (programul II).
tat şi pregătit Europa pentru revolu­ tura conducătoare în majoritate, in epocii lui, punîndu-se în slujba nă­ sâ zdrobească tirania şi împilarea mult timp, a sosîl şi Ipsilanti cu e- atît de bine organizată, s-a destră­
ţia din 1848. frunte cu domnul, nu erau români. zuinţelor populare El însuşi, fiu de boierească: „Nici o pravilă nu opreş­ teriştii. In cu rînd insă. Tudor isi dete mat si doar citeva sule au mai a- 8
Mişcarea lui Tudor a izbucnit da­ Levantinii deţineau majoritatea rela­ ţăran, născut în 1780 in satul Vladi- te pe om să intimpinc râul cu rău! seama de slăbiciunea eteriei. de juns la ţtîmnicul Vîlcea. Turcii ocu­ Televiziune]
torita unor cauze adinei, de natură ţiilor comerciale, comercianţii autoh­ miri (Gorj), a cunoscut de mic si­ Şarpele cînd iţi iese înainte, dai cu slaba ci organizare şi de laptul că pară Bucureştiul şi la 19 iunie zdro­
social-economică, imbrâcînd specifi­ toni se mărgineau la desfacerea cu tuaţia grea a ţăranului din nordul ciomagul de-1 loveşti ca sâ-ţi aperi ţarul nusici a refuzat s-o mai prote­ biră la Drăgăşani pe eterişli, pe care
viaţa. . Dar pe balaurii care nc în­
cul dezvoltării Ţârilor Române de amănuntul, iar funcţiile de stat erau Olteniei. Dotat cu o inteligenţă ascu­ jeze. Boierii l-au trădat şi au fugit i-au urmărit apoi pînă in Moldova,
la începutul secolului al XlX-lea. în deţinute toride ei. Cumpărarea sluj­ ţită şi cu un spirit pătrunzător, a ghit dc vii, zic, căpeteniile noastre, la Braşov dc unde cereau ajutor tur­ nimîcinduM definitiv. Căpitanii lui 19,00 Telejurnalul de seară;
care relaţii feudale puternice* se belor era o practică veche; însuşi reuşit su se ridice, ocupînd mici cit cele bisericeşti cit şi cele politi- cilor. 6 invazie turcească asupra ţă­ Tudor. Hagi Prodan si Macedonschi, 19,15 Pentru copii : In studio...
ciocneau de noile relaţii capitaliste domnul isi cumpăra tronul de la funcţii ca: argat al familiei Giogo- ccşti, pînă cind să-i suferim a nc rii părea iminentă In această situa­ au mai rezistat prin mănăstiri pînă Ţăndărică ; 20,00 Săptămîna ;
în curs de dezvoltare. Scăpate de sub poartă, iar cînd venea în ţară îşi a- veanu şi căpitan de plai la 1807. In suge sîngelc din noi? Veniţi dar, fra­ ţie. Tudor se simţi liber dc orice pro­ la 17 iulie cînd s-au retras în Tr an­ 21,00 Avanpremieră; 21,15 Tele-
monopolul turcesc prin pacea de la ducca şi clientela care l-a ajutat să acelaşi an ia parte ca volintir la ţilor, cu toţii cu răul să pierdem pc misiuni şi lioLări să ia măsurile care silvania. iş glob — Emisiune de călătorii
Kuciuk Kainargi, Ţările Române au si-l dobîndească. De obicei funcţiile războiul ruso-lurc, ajungînd coman­ ccî răi. ca să nc fie nouă bine*. Po­ le credea de cuviinţă pentru apărarea Mişcarea lui Tudor a fost înfrîntă, jj geografice : Cercul Arctic ; 21,35
intrat în sfera legâturiloi* comerciale erau pe un termen scurt şi de aceea dantul unui detaşament de panduri. porul s-a adunat în număr mare. n ţării. Ceru boierilor rămaşi acte de dai- ca a însemnat un preludiu pen­ jj Desene animate ; 22,00 Sărbătoa­
europene. Marea boierime şi-a toţi căutau să-şi stringâ avere rit mai Pentru vitejie pe t impul de luptă a ocupat părţile de nord ale Olteniei, adeziune la acţiunea sa şi înfăptui tru revoluţia din 18 4 8. punînd capăt rea primăverii. Moivtaj folcloric
repede, prin impunerea ţărănimii la fost decorat cu ordinul „Sfintul Vla- apoi cele de sud. zdrobind orice re­ o rcfqrmă fiscală prin care reducea pentru totdeauna regimului fanariot II de cîntece şi jocuri din diferite
adaptat moşiile la nevoile de schimb, multe si felurite impozite la care se zistentă. Tudor a ocupat mănăstirile capitaţia şi impozitele pe vii si tur­ de spoliere a ţârilor române. Dom­
cerealele şi vitele devenind una din adăugau obişnuitele abuzuri. In a- dimir". si cu un inel de aur clin par­ Tismana, Arnota, Bistriţa, ITurczu şi me. Aceasta era o măsură menită să niile pămîntcne ( are au urmat au fa­ 1 regiuni ale ţârii'; 22,30 Oraşele
muzicii ; 23,00 Telejurnalul
de
tea ţarului Rusiei. La 1814 se afla la
principalele produse de export adu­ ceste condiţii a izbucnit mişcarea lui Viena cu treburi, în preajma congre­ le-a transformat în puncte întărite satisfacă mai ales pe pandurii săi. A vorizat dezvoltarea capitalismului, noapte ; 23,07 Buletinul meteoro­
cătoare de mari venituri. Pentru a Tudor din 1821 1h care si-au adus sului de pace, unde a luat legături pentru rezistenţă. Pentru a preveni o elaborat un plan de reforme mai făeindu-se un prim pas - spre cu­ ( logic ; 23,10 Închiderea emisiunii.
putea realiza cîştiguri mari. boieri­ contribuţia in primul rînd masele invazie turcească, care ar fi compro­ largi prin care urma să desfiinţeze cerirea independenţei naţionale E-
mea a intensificat exploatarea mo­ populare . cu eteristii şi s-a interesat de mer­ mis totul, a trimis prin paşa din Vi- vămile interne şi să suprime taxele coul mişcării în Transilvania şi Mol­
şiilor prin ridicarea numărului zile­ sul evenimentelor europene J Timpul probabil
Principala forţă molrică a mişcării din un arz către Poartă prin care îl vamale pentru exportul de vite si dova a fost un puternic stimulent al
lor de clacă pentru iobagi şi prin co­ In preajma anului 1821, izvoarele asigura pe sultan de fidelitate, răs­ mărfuri. Prevedea, de asemenea, ex­
a fost ţărănimea liberă (moşnenii), ni l-au prezentat aşa cum ni l-au conştiinţei de unitate naţională.
tropirea proprietăţilor moşnenilor clin rindul căreia s-au recrutat pan­ redat şi pînzele lui Aman: un băr­ coala fiind îndreptată numai împo­ cluderea străinilor din funcţiile pu­ Tudor Vladimirescu a rămas per-
(ţărani liberi), pentru a-i putea trans­ durii, pătură privilegiată a ţărănimii, bat între două virste, înalt, cu un triva „boierilor care au stricat tara'1 blice, iar pentru paza ţârii cerea sonalilatea cea mai puternică a miş­ I PENTRU 24 ORE
La aflarea veştii câ eteristii au in­
forma în rumâni (iobagi). Claca, ca scutită de anumite impozite, acum caracter sobru şi chiar aspru. Avea trat în Moldova, la 4 mai Tudor se 4000 de panduri şi 200 de arnăuţi cării revoluţionare din 1821, păstrată Vremea rămîne nestabilă, cu
nu numai în documentele istorice, ci
scutiţi dc dări şi întreţinuţi din ve­
formă specifică de exploatare feu­ îneălcîndu-i-.se însă, privilegiile stră­ vorbă scurtă şi poruncitoare „cu un îndreaptă spre Bucureşti. niturile bisericii. Pentru a putea face si in baladele şi eîntecele populare. S cerul mai mult noros. Vor cădea
dală, era generală in zona de rimpie, vechi. Acesteia i s-a alăturat apoi aer de eomandir" lată cum ni- 1 de­ Vestea despre mişrarea lui Tudor faţă pericolului turcesc, el încearcă El a reprezentat idealurile de liber­ 3 ploi locale sub formă de averse
însoţite de descărcări electrice.
8
cînd în zona de munte, unde e- masa mare a rumânilor de la cim- scrie Zilod Românul: „cu adevărat a- s-a râspîndit pretutindeni, nu numai să intre în legătură cu moldovenii tate, de luptă eroică şi dreptate so­ Vîntul va sufla moderat din vest
pentru a realiza „o unire a fraţilor".
a încă o pătură de moşneni, ex- pie, meseriaşii satelor şi sărăcimea vea omul duh firesc şi vorba lui pu­ în Ţara Românească, ci şi în Mol­ Văzîndu-se trădat şi neputindu-se în­ cială pentru poporul nostru. - si nord-vest. Temperatura aeru­
dova şi Transilvania. Peste munţi ea
Acum, cînd se împlinesc 145 de ani
ea lor se făcea sub formă de oraşelor. Străini de mişcare n-au fost ţină şi întotdeauna pc gînduri, şi s-a râspîndit mai ales în comitatele ţelege cu eteriştiî, la sfatul lui Gheor- de la moartea tragică a eroului din lui — variabilă, va fi cuprinsă
ziua între 20 şi 26 grade
e sporite, taxe vamale şi alte nici o parte a micii boierimi şi ne- cînd frigea cărbunele ce-1 avea as­ de margine: Hunedoara, Alba, Sibiu ghe Lazâr. începu din nou tratativele Viadimir, o aducere aminte înseamnă I noaptea între 5 şi 10 grade. iar,
‘ i. gustorimea autohtonă ce dorea înlă­ cuns in inimă scăpa cîte o vorbă şi în Banat Autorităţile austriece în­ cu turcii. Scăparea ţării de urgia lor un omagiu adus iubitului erou, care ! PENTRU URMĂTOARELE '
le capitaliste in agricultură turarea dominaţiei otomane şi a desperată asupra tiranici”. Era de cepură să se neliniştească de veştile era singurul lucru bun ce-i mai ră­ s-a jertfit pentru cauza dreaptă a
care circulau în popor. Un anume
neamului nostru.
măsese de făcut. Prinzînd de veste câ
3 ZILE
nifeslal la noi şi sub forma străinilor din funcţiile publice. A- altfel un bun organizator şi nu se da Adam Bedia din Sulighete (Hunedoa­ Tudor duce tratative cu turcii, Ipsi­ Prof. GII. ANGIÎEL 1 Vreme uşor nestabilâ la ince-
.iei, practică ce s-a generali- ceasta, ca şi marea boierime, nu do­ înlături de la greutăţi. Caracterul ra). citea sătenilor o proclamaţie lanti puse la cale complotul la care Muzeul regional I put, apoi în îmbunătăţire. Tem-_ţ
mai mult in secolul al X lX - rea însă reforme în favoarea ţără­ său aspru l-a impus în faţa maselor prin care anunţa venirea lui Todo- aderară Sava şi Iordache Olimpiotul. Alba Iulia peratura în creştere.