Page 89 - Drumul_socialismului_1966_05

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3546 _
m n W M N H M R I

la În c h id er ea

A N U N Ţ
ÎNVÂTĂMINTULUI POLITIC

Se aduce la cunoştinţă că schimbarea numerelor de
In învătămlntul de partid de la PC.R. Discuţiile purtate au scos in la ridicarea nivelului învăţământu­ înmatriculare la motociclete se va face pe raioane după
oraşe au loc în aceste zile discuţiile evidenţă necesitatea promovării lui politic din acest an au contri­ cum urmează:
recapitulative. In cadrul lor, cursan­ progresului tehnic, a dezvoltării cer­ buit şi unele măsuri luate de co­
ţii îşi verifică nivelul cunoştinţelor cetării ştiinţifice, a creşterii produc­ mitetul de partid al CS.H. Printre - D EV A - IN ZIU A DE 5 IU N IE 1966
acumulate in anul care se încheie. tivităţii muncii, reducerea preţu­ ele aş aminti doar cîteva. Astfel,
Pentru buna desfăşurare a discuţi­ lui de cost, îmbunătăţirea calităţii fiecare activist al comitetului de - BRAD - IN ZIU A DE 5 IU N IE 1966 •
ilor din cercuri şi cursuri, organi­ produselor şi alte aspecte. partid răspunde de un grup de for­
zaţiile de partid au luat din timp Concluziile desprinse din discu­ me de învăţămint. iar la unele cer­ Bobinatoarea A- - ILIA - IN ZIU A DE 6 IU N IE 1966
măsuri corespunzătoare. Despre li­ ţiile care au avut loc în cercuri, curi aceştia au fost propagandişti. na Felecan dc !a - H A Ţ EG - IN ZIU A DE 5 IU N IE 1966
nele măsuri .şi felul cum se desfă­ sint din cele mai bune. Membrii co­ De exemplu, la secţia turnătorie şi fabrica „Viscoza"
şoară discuţiile recapitulative am mitetului de partid al C.S.H. care furnale 1-4 sint propagandişti tov. Lupeni sc numără - H U N ED O A R A - IN ZILELE DE 12 ŞI 13 IU N IE 1966
rugat pe tovarăşul loan Dărămuş, au participat la primele şedinţe re- Mihai Purţuc şi Gheorghe Bîrlea. printre cele mai
activist al comitetului.de partid de Selecţionarea şi pregătirea propa­ harnice muncitoa­ - O R AŞTIE - IN ZIU A DE 12 IU N IE 1966
la C.S. Hunedoara să ne dea unele gandiştilor s-a făcut cu mai mult re din această în­
relaţii. discernămînt, iar instruirea s-a treprindere. Ea îşi - PETRO ŞA N I ŞI LU PEN I IN ZILELE DE 12 ŞI 13 IU ­
— Buna desfăşurare a scmînari- VIATA DE PARTID ţinut cu regularitate asigurîndu-se depăşeşte lu n a r N IE 1966
llor recapitulative a impus desigur o bună participare. In acelaşi timp, planul eu cîtc 10 0 -
unele măsuri. Care au fost cele mai grupul de lectori ai comitetului de 12 0 Ug. bobine. - SEB EŞ - IN ZIU A DE 19 IU N IE 1966
importante ? partid a cuprins cadre cu o înaltă In foto : Ana
— Ca de fiecare dată, pentru în­ capitulntive au apreciat nivelul bun calificare, cu bogate cunoştinţe po­ Fclccan la locul ei - A LB A - IN ZIU A DE 20 IU N IE 1966
chiderea anului de învăţămint po­ al dezbaterilor. Este de evidenţiat litice şi economice. de muncă.
litic in bune condiţiuni a fost sta­ mai ales modul aprofundat al dis­ Deosebit dc instructive au fost Foto: V .O N O IU In zilele stabilite pentru fiecare raion, posesorii de
bilit un plan de măsuri. Astfel, în cuţiilor purtate la cercurile condu­ şî simpozionul organizat în combi­ motociclete, se vor prezenta personal la miliţia raionului
perioada 10 -2 0 mai s-a organizat un se de tovarăşii : ing. loan Ivanciuc nat, cit şi excursia de 3 zile la di­
ciclu de consultaţii pe problemele de la O.S.M. II, Constantin Colotin ferite locuri istorice din ţară. Cu respectiv, avînd asupra lor următoarele acte: buletinul
mai importante dezbătute în cer­ şi Dumitru Brujan de la OS.M. I, bune rezultate a funcţionat şi punc­ de identitate, permisul de circulaţie al motocicletei şi o
curi şi care sînt incluse în discu­ Daniel Doboli, de la furnalul de tul de consultaţii.
ţiile recapitulative. Consultaţiile au 1.000 mc., Vasile Dudan, Nicu Ba- Desigur că la analiza finală a în­ cerere scrisă de mînă prin care solicită preschimbarea
avut loc atît la punctul de consul­ barţ şi Nicolac Guţâ de la furna­ numărului de înmatriculare.
taţii de pe lingă comitetul de partid lele 5-6, Gh. Codreanu de la uzina văţământului vor ieşi în evidenţă
cit şi în secţiile combinatului la ni­ cocso-chimică, losif Roşea de la sec­ şi unele deficienţe. Spre evitarea Cei care nu se vor prezenta în zilele stabilite pentru j
velul organizaţiilor de bază. Acest ţia turnătorie şi la multe alte cer­ lor in viitor ne vom concentra a-
lucru & făcut ca la temele dezbă­ curi. raionul unde domiciliază, vor trebui să se prezinte ulte­
tute să participe un mare număr Ceea ce a caracterizat discuţiile lenţia, astfel îneît să asigurăm un rior la D.M .R. Hunedoara, Serviciul circulaţiei, pentru
dc cursanţi. Pentru a da posibili­ a fost şi faptul că ele au oglindit nivel tot mai înalt mvâţâmîntului
tatea cursanţilor să participe la preocuparea colectivelor de muncă politic, şi pe această cale să contri­ preschimbarea numerelor de înmatriculare.’
consultaţii, comitetul de partid -a din secţiile combinatului pentru buim la ridicarea continuă a nive­
difuzat graficul calendaristic dc înfăptuirea sarcinilor reieşite din lului de cunoştinţe al comuniştilor.
ţinere a lor in toate organizaţiile de documentele congresului partidului
bază. nostru.
Comitetul de partid pe combinat Aşa cum am preconizat, semina-
a repartizat totodată membrii săi riilc de sfîrşit de an în învăţămîn- FOinSIŢl PtNT RU ; LUMiNAîlUk.
pe cercuri, pentru a participa la tul politic, se vor termina pină la
seminariî şi a-şi aduce astfel con­ existente. In acelaşi timp ne pre­ DE OE SÎNT BRIGĂZI SUB PLAN ?
3 iunie în toate cele 237 cercuri
tribuţia la ridicarea nivelului dez­ m m m m k
baterilor. ocupăm să asigurăm o frecvenţă cit
— Primele discuţii recapitulative mai bună a celor 5.490 cursanţi cu­ SbÂaoeURliOR '
au avut deja loc. Ce concluzii s-au prinşi în aceste cercuri. /Urmare din pag. D lemnul pentru susţinere nu este sul tehnologic stabilit, sau dezin­
desprins ? — Comparativ cu anii trecuţi, secţionat în mod corespunzător, că teresul unor şefi de brigăzi. Iată ce
— Pină în prezent, primul semi­ cum apreciaţi nivelul învăţămîntu- sub plan, am fost mutaţi de patru sînt lacune serioase în aprovizio­ ne-a spus în acest sens ing. Mircea
nar recapitulativ s-a organizat în lui de partid ? ori". narea cu rambleu. Toate acestea, Coroban, şeful sectorului VIII dc m s m m
peste 150 cercuri. Problemele dis­ — Caracteristic pentru anul care La E.M. Tcliuc, din relatările to­ dovedesc că pe alocuri îmbunătăţi­ la E.M. Lupeni : .Voi vorbi despre
cutate s-au referit la necesitatea se încheie a fost nivelul înalt teo­ varăşilor cu care am stat de vorbă rea aprovizionării abatajelor pro­ un caz specific, dar din păcate, cu
continuării neabătute, în ritm înalt, retic al dezbaterilor. Acest lucru a am aflat şi despre anumite defec­ gresează cu paşi de melc. valabilitate destul de generală. Bri­
a politicii de industrializare socia- făcut ca participanţii la seminalii ţiuni în funcţionarea excavatoare­
istă a ţării, sarcinile de bază ale să înţeleagă şi să aprofundeze mai lor, defecţiuni care duc la pertur­ gada lui Andrei Lucaci a fost re­
Ni s-a precizat însă că ele sînt mă­ Un generator
>!anuluî economic pe anii 1966-1970, temeinic unele probleme ale poli­ bări în timpul încărcării maşinilor. partizată să muncească în condiţii
ticii partidului nostru, Desigiţr că mai dificile ca în alţi ani, lucru, de
runte, accidentale, fără efecte ho- care normatorii au ţinut seama. Răul I S A
tărîtoare în realizarea planului de de minusuri însă provine din faptul că Lucaci
către brigăzi. a devenit oarecum dezinteresat în TOATE AU
organizarea muncii în cadrul bri­
Analiza aspectelor aşa-zis mă­
runte, despre care nî s-a relatat, im­ Succesele în producţie depind în găzii, nu mai urmăreşte modul cum
activează schimburile, dacă ele exe­
pune o concluzie: indiferent de ce cea mai mare parte de disciplina cută in timp util ciclurile dc opera­
natură sînt. care-i intensitatea cu in muncă. ţiuni stabilite. Ca urmare brigada
care apar, ele provoacă urmări, „La noi. ne spunea tovarăşul ing. a rămas sub plan aproape în . fie­
nasc perturbaţii care solicită efor­ loan Vaidoş, şeful E.M. Deva, cauza care lună...
turi în plus pentru redresarea unei principală a nerealizării planului la
situaţii precare, fie ea chiar' şi de multe brigăzi rezidă tocmai din Iată aşadar că indisciplina. în for­
moment. indisciplină, manifestată prin ab­ mele ei de manifestare, constituie J____K j i
calea
încă un serios obstacol în
senţe repetate de la şut. In marea obţinerii unor rezultate şi mai bu­ 2 — ' z— 'l L 'U S Z .T—
--------------------\
Cu paşi de melc lor majoritate brigăzile cu cele mai ne. Caracterul subiectiv al acestei
multe absenţe nemotivate sau în­
voiri se prezintă şi cu realizări „bariere", înlăturarea imediată a e-
fectelor negative pe care le gene­
slabe. In faţa acestei situaţii am rează, trebuie să constituie princi­
Cu prilejul raidului întreprins la luat unele măsuri. Fiecărui maistru palul obiectiv al muncii politice pe
exploatările miniere amintite am i s-au încredinţat 2-3 brigăzi ră­ care o desfăşoară organizaţiile de
desprins şi alte aspecte care au fă­ mase In urmă de care să se ocupe. partid. Sub îndrumarea acestora, în
cut ca unele brigăzi să nu-şi poată Indisciplina in producţie nu se adunările, de grupă sindicală, în n-
organiza judicios munca, râmînînd manifestă doar prin absenţe nemo­ dunările generale U.T.C., trebuie
sub plan. Una dintre ele este apro­ tivate la şut. Ea are faţete multiple; luată atitudine hotărîtă împotriva
vizionarea defectuoasă a echipelor definind şi abaterile de la proce­ celor care creează astfel de greutăţi. T , 3 3 S T RE. -P E P IT A IT O Z Z R -23 ;
de mineri cu materiale.
— Brigada pe care o conduc, ne-a ★ ★
spus minerul Mihai Chîbulcutcanu
de la E.M. Lupeni, nu şi-a îndepli­ In general se poate spune că în ultima vreme, la I.M. Hune­
nit planul pe luna aprilie. Cauzele ? doara, E. IVI. Lupeni şi E.M. Deva s-au luat unele măsuri eficiente
In lunile aprilie şi mai am fost a- pentru îmbunătăţirea organizării muncii şî reducerea numărului
provizionaţi foarte defectuos cu de brigăzi care nu-şi realizează planul. Ceea ce nemulţumeşte
materiale pentru susţinere. In ma­ este faptul că ele nu sînt suli cicnt dc cuprinzătoare şi nu se întreprinderea industrială
joritatea zilelor muncitorii au tre­ aplică în mod operativ. Aşa se explică de ce sînt defecţiuni în
buit să intre în galei iile vechi, să aprovizionarea cu materiale şi vagonete goale, ueacoperîrea
răpească diferite materiale şi din tuturor brigăzilor cu posturile planificate, lipsa dc omogenitate „Vinalcool" Sibiu
ele să aleagă stîlpi, grinzi şi mate­ a unor echipe şi sprijinul insu ficlcnt din partea cadrelor teh­
rial lemnos pentru armare. Acest nice.
lucru a dus la creşterea timpilor Din raidul întreprins am con statat că au existat şi cazuri
neproductivi şi la realizarea unei cînd minerii au făcut propuneri valoroase privind asigurarea cu organizează concurs (sau angajează prin transfer) pentru ocu­
viteze mici dc avansare. Greutăţi cele necesare şi îmbunătăţirea organizării muncii, dar nu li s-a parea locului de maistru la sectorul rachiuri din Mediaş.
mari însă ne-a creat aprovizionarea acordat atenţia cuvenită Cei dc Ia sectorul II al E.M Lupeni de
necorespunzătoare cu vagonete de exemplu, au cerut rezolvarea problemei aprovizionării echipelor Se asigură apartament pentru locuit.
mină. cu rambleu de la culbutor, ceea ce i-ar fl ajutat foarte mult,
Asemenea aspecte nî s-au rela­ dnr n-au primit nici un răspuns. Prin urmare, iată o altă rezer­ Informaţii suplimentare la telefon 2733 Sibiu.
tat şi Ia I.M. Hunedoara şi E. M. vă insuficient valorificată.
Deva. Organizaţiile de partid, conducerile tchnico-adminislrative, tre­
Pe lîngă cele arătate minerii de buie să ţină scama de toate aceste neajunsuri şi să facă tot ce
la cele trei unităţi au subliniat că lc stă în putinţă pentru a le în lătura.

Mereu în mijlocul abatajul luî Sabîn Ghioancă şi-a fă­ ŞANTIERUL TERMOCENTRALEI DEVA
cut lor neglijenţa faţă de scule. Pu­
teai găsi lopeţi, sape, burghie, pi-
coane împrăştiate peste tot. Intr-o
oamenilor adunare de grupă am criticat ca A N G A J E A Z A
a-
ceastă neglijenţă şi am cerut
şeful de brigadă să pună la punct
lucrurile. Astăzi este ordine şi din Mai bogata ca de ţină rezultate bune la ternică opinie dc ma­ pentru lucrări de construcţii, muncitori necalificatl, bărbaţi.
Din grupa noastră sindicală normelor de tehnica securităţii acest punct de vedere în abataj. obicei, posta de ieri examen, iar ca opera- să împotriva superfi­ Se asigură transportul cu autocamioane sau prin plata abo­
fac parte 125 de oameni : mineri, muncii etc. Aici a fost pusă o ladă în care se ne-a rezervai şi cîte­ tori-preparatori de mi­ cialităţii $i lucrului dc namentelor pe C.F.R. sau D.R.T.A.
maiştri, artificieri din 1 1 locuri de Noi ne-am convins din proprie păstrează cu grijă toate sculele. va surprize plăcute. nereuri, să fie mese­ mînluială. Ca urmare Angajările se fac Ia sediul şantierului din Deva, strada Lenin
muncă ale sectorului. Este ştiut că experienţă că opinia tovarăşilor de Asemenea exemple mai pot fi Scrisorile cuprind o riaşi cu temeinice cu­ — se arată în scrisoa­
acolo unde sînt mulţi oameni sînt muncă are un marc rol în înlătura­ date din activitatea grupei noastre tematică mai largă şi noştinţe teoretice şi re — în primul tri­ nr. 25 între orele 7-16.
şi multe probleme. Pornind de la rea unor lipsuri. Vagonetarii Grigo- sindicale. Cred că este foarte im­ in general sînt mai practice. mestru al anului, la
acest adevăr, biroul grupei noastre, re Anton şi Dumitru Bulgarii îşi portant să arăt faptul că de cînd bogate în conţinut. Din Pelrila, ne scrie piesele turnate din o-
sub îndrumarea organizaţiei de făcuseră un obicei de a lipsi uneori grupa sindicală îşi face simţită pre­ Incepînd de ia febra tov. C o n s t a n t i n fld- ţcl rebutul a scăzut cu
partid şi-a luat încă de la alegeri nemotivat de la lucru. La un mo­ zenţa. condiţiile de muncă s-au îm­ pregătirilor pentru e- d u t a : 3 la sută sub cifra ad­
sarcina de a munci in strinsâ legă­ ment dat, ortacii n-au mai vrut să bunătăţit, iar abaterile de la nor­ xamen, conlinuînd cu „Acordînd o atenţie misă, iar la piesele
tură cu preocupările şi frămîntu- treacă cu vederea peste aceasta şi mele de tehnica securităţii muncii succesele obţinute pe tot mai mare aplicării turnate din fontă cali­
rilc de zi cu zi ale oamenilor. Or­ au cerut biroului grupei sindicale şi dc la disciplină au scăzut consi­ frontul producţiei, bu­ planului de măsuri tatea s-a îmbunătăţit
ganizând întrecerea socialistă în­ să-i pună în discuţie. Aşa am şi derabil. Ca urmare şî sarcinile de curia mutării în casă tehnico-organizaloriec, cu 4,20 la sulă faţă COMPLEXUL PENTRU
tre brigăzi, biroul grupei manifestă procedat. Aici s-a format o puter­ plan sint îndeplinite şi depăşite cu nouă, ori buna dispo­ bunei funcţionări a de plan. Altă ştire ne
interes pentru asigurarea unor con­ nică opinie împotriva celor care regularitate. ziţie ce ţi-o oferă instalaţiilor, colectivul informează că în pri­
diţii cît mai bune desfăşurării ei : absentează nemotivat de la lucru. plimbarea in aer li­ preparaţiei de cărbuni mele cinci luni ale fi­
aprovizionarea cu vagonete goale Cei doi vagonetari au fost puşi în GHEORGHE OPKESCU ber, scrisorile primite a preparai anul acesta nului, 126 dc munci­
şi materiale, creşterea nivelului de situaţia de a răspunde în faţa or­ organizator al grupei sindicale îl surprind pe om în cu 20.000 tone. cărbu­ tori din cadrul uzinei INDUSTRIALIZAREA
calificare a oamenilor, întărirea tacilor de faptele lor. nr. 2 sectorul V E.M. diverse împrejurări si ne mai mult faţă de şi-au petrecut conce­
disciplinei in muncă, respectarea Intr-O vreme am observat că în Lupeni preocupări. Să luăm plan. Calitatea cărbu­ diul de odihnă In di­
cîteva dintre ele. ferite staţiuni.
nelui livrat s-a îmbu­
In puţinele zile ca­ nătăţit cu 2 la sulă, Exprimindu-şi mul­ LEMNULUI
re au mai rămas pină ţumirea pentru faptul
In la examenele de absol­ iar umiditatea a scă­ de a se fi mutat în-
vire, elevii anului III zut cu 0,9 la sulă. In tr-un apartament nou,
altă scrisoare, autorul,
a Şcolii profesionale făcitidu-se ecoul mai tov G h . G r i d a dîn
Recoltarea trifolienelor întîrzie miniere din Deva, fo­ multor cetăţeni sc în­ locatarii celor 80 blo­ SIGKETUL MARMATiE)
Deva ne scrie că toţi
de
losesc cu multă chib­
treabă dc ce la Pe-
apartamente din
zuinţă timpul.
Clasa
a IlI-a B. numără 30 trila există un sorti­ cul A(î, cartierul Goj-
ment atît de sărac de
O acţiune la ordinea zilei c a r e La cooperativa agricolă din realizare a silozului timpuriu din de elevi. Aceasta este vinuri V . ciu, vor acorda o grijă produce şi livrează pe bază de repartiţie următoa-
deosebită curăţeniei în
cea mai bună clasă din
se înscrie pe agenda lucrărilor a- Zdrapţi stringci ea producţiei de secară şi lucernă nu a fost bine or­ şcoală. La practica e- Ca şi pină acum, rele :
gricole este recoltatul trifolienelor. nutreţuri trifoliene s-a realizat pe ganizată. Timp de trei zile silozul fcctuată îiî producţie tov l o a n B e r t o t i ne bloc $i spatiilor verzi — dormitoare tip „Sighet“
In raionul Brad culturile de trifoi mai puţin de 10 Ia sută din supra­ a stat neacoperit, iar secara nefiind în primul trimestru al scrie veşti interesante Asemenea scrisori am
şi lucerna ocupă o suprafaţă de faţa planificată. Care sînt cauzele însilozată în ziua cînd s-a cosit se anului, elevii au ob­ dc la U.R UM Petro­ mal primit si de la iov. — camere combinate tip „Sighet"
375 hectare. acestei rămineri în urmă ? Tovară­ uscase complet. Râu este- că toate ţinut 9 medii de 8, 17 şani. In una din co­ V i r g i l B e l e a din O- — cuiere pom
Care este preocuparea conduce­ şul Petru Fodor, preşedintele co­ acestea se petrec sub ochii tov. Li- medii de 9 şi 4 medii respondente se spune răştie, l o a n l o r d a c h c
viu Gancea,' inginerul cooperativei.
Simcrin,
din
l o a n
rilor cooperativelor agricole pentru operativei. justifică râminerea in Şi la Ţebea, Mesteacăn şi Lunca, de 10. Instructorul dc că, îmbunătăţirea ca­ D a r h u ■ din salul Oar­ — scaune curbate
strîngerea la timp şi fără pierderi urmă pc seama faptului că braţele strîngerea trifolienelor sc desfăşoa­ p r a c t ic ă Gheorghe lităţii producţiei stă da de Sus, V a s i l e A - — mese pentru televizor tip „Harghita**
a producţiei de nutreţuri ? Iată o de muncă sînt mobilizate la între­ ră anevoios. Cu toate că unităţile Gostan, este perma­ permanent în atenţia l e x a n d r u din comuna
întrebare la care, referindu-ne la ţinerea culturilor. Este de neînţeles amintite au 'de recoltat trifoliencle nent în mijlocul elevi­ comitetului sindicatu­ Pui si de la alţi co­ —r scaune tapiţate
situaţia existentă în raionul Brad, însă de ce in această situaţie nu de pe cîte 48-52 hectare, au efectuat lor In recapitularea lui In acest sens au respondenţi voluntari — taburete curbate
se poate da un răspuns nesatisfăcă­ s-au luat măsuri pentru punerea în lucrarea respectivă pe numai cîte materiei şi pregătirea fost luate, mai multe şi cititori ai ziarului.
tor. Spunem aceasta deoarece pînă funcţiune şi folosirea cositorii de pentru examene sîn- măsuri. Printre altele Dacă o parte din co­ — placaj de fag
la data de 2 G mai se recoltase lu­ care dispune cooperativa. Motivul 5-15 hectare. tem ajutaţi cu multă s-a asigurat o asisten­ respondenţe n-au pu­
cerna şi trifoiul de pe abia 54 hec­ invocat de preşedinte, că nu găseşte Există posibilitatea ca în raionul bunăvoinţă dc profe­ tă tehnică corespun­ tut fi publicate, ele Livrează şi produce fără repartiţie :
tare. In unele cooperative agricole, un mecanic care s-o repare, nu Brad acţiunea de stringerc a trifo­ sorii: ing. Vasile To- zătoare la fiecare loc constituie totuşi un — dibluri pentru C.F.R .
printre care cele din Cârăstău, Să- este de natură să mulţumească, iului şi lucernei să fie terminată in­ ma, Iordăchescu Ilea­ de muncă, în . special valoros material do­
lişte, Rişculiţa, Vaţa şi altele la deoarece cositoarea trebuia pregăti­ tr-un timp mai scurt. In acest scop, na, pedagogul Con­ în schimburile II $i cumentar pentru re­ — arcuri spirale flexibile <
data amintită nici nu se începuse tă cu mult timp înainte de începe­ la dispoziţia cooperativelor agricole stantin Orsene Toţi Ifl. La cursurile de ri­ dacţie, lucru pentru
rea recoltatului. Că la cooperativa au fost puse şi două cositori meca­ dicare a calificării au — săniuţe pentru copii
recoltatul, cu toate că trifoiienele colegii — spune în care vă mulţumim $i
agricolă din Zdrapţi exîstâ o preo­ nice. Ele nu se folosesc insă, cu încheierea s c r i s o ­ fost încadraţi aproape
se găsesc în faza optimă de recol­ cupai e nesatisfăcătoare pentru asi­ toate că se cunosc avantajele pe rii D u m i t t u L u p i i - 300 de muncitori dc vă rugăm să nc mai — suporturi pentru flori
tare, cînd se poale obţine cea mai gurarea bazei furajere o dovedesc care le prezintă recoltarea la timp /eseu, elev în anul III profesii diferite. In u- scrieţi. — galerii pentru perdele.
mate cantitate de proteină la hectar. şl alte fapte. De pildă, acţiunea de a furajelor. — sînt hotărîti să ob­ zină s-a creat o pu­ T. OVIDIU