Page 9 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA l
Primirea de către Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist Francez
Miercuri, 4 mai. tovarăşul Nicolae al P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei ciere activităţii colectivelor de mun
Ceauşescu, secretar general al Co Păcurarii, membri ai C.C. al P.C.R., că şi realizărilor lor.
mitetului Central al Partidului Co şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
munist Român, a primit delega îlicscu şi Ion Stoian, membri suple mulţumit pentru cuvintele calde a-
ţia de activişti ai Partidului Co anţi ai CC al P.C.R., şefi de secţie dresate partidului şi poporului ro
munist Francez alcătuită din tova la C.C al P.C.R., Ştefan Andrei si mân si a informat oaspeţii despre
răşii : Gaston Plissonnier, membru Felie Dănicâ, adjuncţi de şefi de principalele preocupări ale partidului
al Biroului Politic, secretar al C.C. secţie Ia C.C al P.C.R. şi oamenilor muncii din ţara noastră.
al F.CF., conducătorul delegaţiei. Tovarăşul Gaston Plissonnier a Cu acest prilej a avut loc un
Jacqueline Gelly, membru al C.C. mulţumit pentru posibilitatea oferită schimb de păreri privind dezvoltarea
al P.C.F., Paul Chastellain. membru delegaţiei dc a cunoaşte realizările în continuate a relaţiilor dintre cele
t :a n Al COHIimi REOIDNit HUNEDOARA AL P/Ct SI AL SFATULUI POPULAI REGIONAL al C.C., secretar al Federaţiei Hau Ies oamenilor mumii din Republica So două partide, întărirea unităţii si
cialistă România angajaţi în opera
Pyrenees a P.C.F., Marcel Longuet,
coeziunii mişcării comuniste şi mun
secretar al Federaţiei Inel re et Loirc de desăvirşiie a construcţiei socia citoreşti internaţionale.
a P.C.F., Jcan Garcia, colaborator liste Delegaţia a vizitat obiective Discuţiile s-au desfăşurat intr-o at
al Secţiei de politică externă a C.C. economice, industriale, agricole, cul mosferă caldă, tovărăşească.
ANUL XVIII. NR. 3527 JOI 5 MAI 1966 4 PAGINI - 25 BANI al P.C.F . şi J. Luslac, redactor şef turale, sociale, dînd o înaltă apre
al publicaţiei „La Terrc".
La primire, care s-a desfăşurat
într-o atmosferă caldă, tovărăşeas Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
că. au luat parte tovarăşii : Alexan
Satisfacţia datoriei împlinite dru Drâghici, membru al Comitetu delegaţia parlamentară a Turciei
N I N U N A ? T A I I 9 . 0 U strecoară zîmbete sincere, fireşti, lui Executiv şi al Prezidiului Per
manent, secretar al C.C. al P.C.R.,
pe feţele minerilor din schimbul
condus de Apetri Nicolae, de la Mihai Dalea. secretar al CC. al Central al Partidului Comunist Ro ţionale, Corneliu Mimescu. ministrul
Secretarul general al Comitetului
DE ÎN F Ă P T U IR I mân, Nicolae Ceauşescu, delegaţia junct al ministrului afacerilor exter
întreprinderea minieră Ţcbea.
afacerilor externe, Mihai Marin, ad
a primit
ne, deputaţii Stancîn Stoian, secretar
după-amiază
miercuri
general al Ligii române de prietenie
Marii Adunări Naţionale a Turciei,
alcătuită din Ferruh Bo/beyli, pre cu popoarele din Asia si Africa. Ion
In anii puterii populare economia plan pentru anul în curs, Comitetul şedintele Medjilisului. Omer Faruk CYistoloveanu, Tudor lonpscu, An
ţarii noastre a cunoscut o dezvoltare Ing NICODIM ROŞCA regional de partid a organizat studii Ivînayturk, senator, Musa Kazîm drei Păcurarii, C Paraschivescu-Bă
nemaiîntâlnită Sub conducerea înţe secretar al Comitetului regional amănunţite cu ajutorul comisiei eco Co.şlcun, deputat, secretarul Comisi lăceam!. Mirrca Rebreanu. precum
leaptă a partidului, poporul român Hunedoara al P.C.K. nomice. consultări cu activişti de ei comerciale a Medjilisului. Osman şi petre Buzilă, directorul Secreta
a sters imaginea vechii Românii îna partid, specialişti din domeniul eco Zeki F.feoglu, deputat, membru in riatului M.A.N
poiate. anexă agrară a puterilor im nomiei, conducători de întreprinderi, Comisia de turism şi informaţii a Preşedintele Medjilisului a expri
perialiste. Aşa după cum se arată in minereul de fier, 48 la sută din căr ingineri şi economişti, pe baza cărora Medjilisului. Cevat Oiuler, deputat, mat cu acest prilej din nou mulţu
Di rec ti vele celui de-al IX-lca Congres bunele brut extras şi 59 la sută din a făcut recomandări cu privire la fe membru în Comisia de industrie a miri pentru invitaţia adresată de
a! P.C.R . acum „...România înfăţi producţia de fire de mătase artifi lul in care trebuie să fie valorificate Medjilisului, Sedat Akay, membru în legaţiei parlamentare turce de a vi
şează tablou) unei ţâri în plin avînt. cială. posibilităţile existente de creştere şi Comisia de energie şi resurse natu zita România si de a avea contacte
cu o economie socialistă multilate Toate acestea se datoresc faptului folosire cît mai raţională a capacită rale a Medjilisului. preşedintele Co nemijlocite cu realităţile româneşti,
ral dezvoltată. în care industria cu că organele şi organizaţiile de partid ţilor de producţie, la organizarea în misiei agricole, Osman Alişiroglu, cu conducătorii ţării.
noaşte un continuu progres de per din unităţile siderurgice, extractive, trecerii socialiste pe bază de obiec senator, Huseyin Avni Alun, depu In timpul discuţiilor s-a evidenţiat
fecţionare şi adaptare la cerinţele constructoare de maşini, din unită tive concrete şi mobilizatoare. în ve tat, Jbrahim Sîtki Hatipoglu, depu că relaţiile dintre cele două ţâri au
progresului tehnic contemporan, iar ţile de industrie uşoară, de pe şan derea întâmpinării celei de-a 45-a a- tat, membru în Comisia de cenzori evoluat pozitiv şi că există de ambe
agricultura socialistă pune in valoare tierele de construcţii şi celelalte uni niversări a partidului cu realizări pentru finanţe a Medjilisului. Huse le părţi dorinţa ca ele să fie în con
tot mai larg marile ci rezerve, toate tăţi economice ale regiunii au con cit mai frumoase yin Balan, deputat, membru in Co tinuare dezvoltate pe baza princi
regiunile şi raioanele ţârii cunosc o dus colectivele de muncitori, ingi Drept urmare. în fiecare întreprin misia lucrărilor publice şi în rea de piilor respectului şi avantajului re
viaţă social-economicâ intensă, înflo neri şi tehnicieni pe drumul sporirii dere. în fiecare secţie şi sector, sub energie şi resurse naturale a Medjî- ciproc, al neamestecului în treburile
reşte cultura nouă. socialistă, creşte continue a producţiei si productivi conducerea organelor şi organizaţii lisului. interne
an de an bunăstarea oamenilor mun tăţii muncii, pe baza creşterii şi fo lor de partid, au fost elaborate pla Oaspeţii an fost însoţiţi de Sem- Totodată a avut loc un schimb de
cii de la oraşe şi sate". Creatorul a- losirii cit mai raţionale a capacită nuri de măsuri judicioase menite să settin Arif Mardin, ambasadorul păreri privind situaţia internaţio
cestui tablou măreţ este însăşi po ţilor de producţie, prin aplicarea ce asigure toate condiţiile pentru reali Turciei la Bucureşti, şi Argun Co- nală. subliniindu-se contribuţia pe
porul. care a depus tot elanul şi ca lor mai judicioase măsuri politice şi zarea cu succes a planului la toţi ban, prîm-serretar al Ambasadei. care cele două ţâri pot să o aducă
pacitatea sa de muncă pentru înfăp tehnico-organizntorice. indicatorii si a angajamentelor luate La întrevedere au participat Şte la apărarea păcii în Balcani şi în
tuirea politicii Partidului Comunist Stabilind programul de dezvoltare în întrecerea socialistă, incâ din pri fan Voitec, preşedintele Marii Adu lume.
Român de construire a socialismului economică şi înflorire multilaterală mele zile ale anului. Asn se face că nări Naţionale, arad. Şt S. Nicolau, întrevederea s-a desfăşurat intr-o
în condiţiile specifice ţârii noastre a României socialiste in următorii în secţiile CS Hunedoara au fost vicepreşedinte al Marii Adunări Na atmosferă cordială.
Ca urmare a traducerii în viaţă a ani. Congresul al IX-lea al P.C.R a luate o seamă de măsuri privind bu
politicii de industrializare socialistă, pus in faţa oamenîior muncii din na aprovizionare si întreţinere a a-
economia naţională s-a dezvoltat patria noastră sarcini deosebite. In gregatelor, creşterea indicilor de uti
multilateral, pe o linie mereu ascen anul 1970, valoarea producţiei glo lizare, perfecţionarea procedeelor IN INTIM PINAREA CELEI A 45-A ANIVERSARI
dentă. In anul A965 nivelul produc bale pe ansamblul industriei va tre tehnologice şi îmbunătăţirea calită
ţiei industriale a fost de 9.5 ori mai bui să fie cu circa 65 la sută mai ţii producţiei In unităţile miniere
mare decît in 1938. In perioada se- mare dec îl in 1965, coresputv/.înd unui au fost aplicate măsuri îndreptate in
senalului producţia industrială glo ritm mediu anual de creştere de 10,5 direcţia asigurării liniei de front, e-
bală a înregistrat un ritm mediu a- la sută. La principalele produse — liminârii strangulărilor în transpor A C R E Ă R II PARTID U LU I COMUNIST ROM AN
nual de creştere de 14.*1 la sută. faţă la care regiunea Hunedoara arc o tul subteran si folosirii cît mai ra
de 13 ta sută. cît prevedeau Directi pondere însemnată pe ansamblul e- ţionale a foiţei de muncă, l.a uzi
vele Congresului al VIII-lea. Ritmu conomiei naţionale — cum sînt: e- nele constructoare de maşini atenţia
rile cele mai înalte au fost înregis nergia electrică, cărbunele brut ex a fost îndreptată înspre folosirea cît România, adoptat la Congresul al @ 25.000.000 (ei la producţia
trate în ramurile energiei electrice tras şi oţelul, in anul 1970 se voi a- mai deplină a n^inilor-unelte. or Entuziaste adunări IX-lea al Partidului Comunist Ro globală ;
şi termice, industriei extractive, a tinge nivele de 1,7-1,9 oii mai mari ganizarea judicioasă a muncii si îm mân". @ 10 000 000 (ei la producţia
construcţiilor de maşini si industriei decît in 1965. bunătăţirea caracteristicilor calitati marfă;
chimice, caic au un rol holârîtor in Tn vederea îndeplinirii cu succes ve ale produselor Pe şantierele de £ 10 000 000 lei la producţia
dezvoltarea Întregii economii. a acestor'obiective de seamă, la in construcţii s-au creat condiţii pen C. S. Hunedoara marfă vindulâ şi încasată:
O contribuţie preţioasă la înfăp dicaţia Comitetului regional de tru atacarea la termen a lucrărilor ale oameniior muncii @ R.OOO.OOn Ici economii la
tuirea acestor realizări de seamă au partid, organele şi organizaţiile de noi şi grăbirea ritmului de lucru a Colectivul de muncă de la cel mai la preţul dc cost ;
adus-o şi oamenii muncii din unităţi partid din unităţile economice ale celor în curs de execuţie s a m d. E- mare combinat siderurgic al ţârii £ 25.000 tone oţel.
le economice ale regiu'nii Hunedoa regiunii, au în centrul preocupării xemple pot fi date din fiecare uni In numele întregului colectiv, par
ra Producţia industrială a regiunii a lor îndeplinirea ritmică a planului tate economică, de pe fiecare şan raportează cu îndreptăţită mîndrie ticipanţii la adunarea festivă au tri
crescut în anii şesenalului dc 2,3 ori. de producţie la toate sortimentele, tier. din fiecare secţie si sector. din regiunea noastră că, îndrumat dc organizaţiile dc mis o telegramă Comitetului Cen
înrcgistrînd un ritm mediu anual de creşterea continuă a productivităţii l.a indicaţia Comitetului regional partid pentru aplicarea celor mai tral al Partidului Comunist Român
creştere de 13.9 la sută. Faţă ele,1959, muncii, îmbunătăţirea calităţii pro de partid, organele şi organizaţiile chibzuite măsuri tehnico-organiza- prin care, dcdicind realizările de
torice, străduindu-sc să facă
drum
în anul 1965, s-a obţinut un spor de duselor, reducerea preţului de cost. de partid au urmărit îndeaproape fe Întregul nostru popor se pre găteşte să sărbătorească peste pînă acum glorioasei aniversări, se
producţie-de 1.8 milioane tone căr construirea şi punerea în funcţiune lul în care se realizează toţi indica eiteva zile un eveniment dc o deosebită importanţă — aniver tot mai larg tehnicii avansate şi me angajează să depună tot elanul şi
bune brut, 600.000 tone minereu de Ia termenele stabilite a noilor capa torii dc plan în acest an, s-au preo sarea a 45 dc ani dc la crearea Partidului Comunist Român. todelor noi de muncă, sfl sporească capacitatea creatoare pentru ca a-
fier. 500.OOU tone cocs metalurgic. cităţi de producţie. Sarcinile ce re cupat de îmbunătăţii ea continuă a Tn cadrul unor însufleţite adunări.care au avut loc ieri, mii mereu indii ii dc utilizare a agre portul lor la înfăptuirea prevederi
750 000 tone fontă, L5 milioane tone vin fiecărei întreprinderi pe baza organizării muncii, folosirea raţiona de oameni ai muncii din regiunea Hunedoara au audiat expuneri gatelor, a reuşit să-si îndeplinească lor Directivelor celui de al IX-lea
oţel. 1,1 milioane tone laminate fi planurilor de stat anuale şi de pers lă a capacităţilor de producţie şi despre lupta şi activitatea partidului. Au fost scoase în evidenţă si depăşească cu surit»; angajamen Congres al P.C.R., la înflorirea con
nite şi 1 miliard KWh energie elec pectivă au fost aduse din timp la promovarea pe o scară cît mai larg3 succesele repurtate in anii de du pă eliberarea patriei în toate tele luate în cinstea măreţei sărbă tinuă a patriei noastre socialiste, să
trică şi alte cantităţi importante de cunoştinţa organelor de partid, con a progresului tehnic. In toate între domeniile dc activitate. In acelaşi timp. participanţii la adunări tori a partidului şi poporului nos fie cît mai deplin.
produse. S-a ajuns ca în ansamblul ducerilor tehnice şi organizaţiilor de prinderile au fost formate colective si-au exprimat incâ o dată cu toa tă tăria şi căldura, dragostea şi tru de la 8 Mai. In primele 4 luni
economiei naţionale, regiunea Hune masă. aşa îneît ele au avut posibili clin activişti de pai tid. ingineri, eco ataşamentul profund faţă de poli tiea înţeleaptă a partidului, re din atest an s-au realizat peste pre
doara să asigure 90 la sută din pro tatea să chibzuîascâ asupra celor nomişti si tehnicieni care au analizat cunoştinţa fierbinte pentru tot ceea ce partidul a făuri: in tara vederile planului 23 000 000 lei la va
ducţia de cocs metalurgic, 71 la sută mai eficiente măsuri necesare a fi posibilităţile de creştere a produc noastră, pentru victorul luminos cc sc deschide în fata tuturor loarea producţiei globale. 5.200 000 T. M. Deva * ii
din producţia de fontă, 67 la sută aplicate pentru a le îndeplini şi de ţiei şi productivităţii muncii, de rea- celor ce muncesc. leî la valoarea producţiei marfă şi
din cea de oţel. 55 la sută din lami păşi. 8.000000 lei !a producţia marfă vin-
natele finite pline, 62 la sută din Cu ocazia dezbaterii cifrelor de (Contlnuare in pag. a 3-a) dută si încasată. !n aceeaşi perioa Un mare număr de salariaţi din
dă. productivitatea muncii a cres
Petroşani au schimbat radical viaţa şi munca cut cu 1,3 In sută. cadrul exploatărilor Trustului mi
minerilor. Toate succesele pe care nier Deva au participat ieri după-
In cursul zilei de ieri. colectivul
poporul nostru le-a obţinut sint ur de muncitori, ingineri si tehnicieni amiază la o însufleţită adunare con
Sala Teatrului de stat a fost ieri marea politicii înţelepte promovate din combinat s-a întrunit într-o în sacrată celei de a 45.-a aniversări a
punctul de întilnire a numeroşi mi cu consecvenţă de partid pentru in sufleţită adunare festivă, închinată creării Partidului Comunist Român.
neri. tehnicieni şi ingineri, activişti dustrializarea socialistă a ţârii. celei de a 45-a aniversări a parti Cu acest prilej, tovarăşul Nicodim
de partid şi ai organizaţiilor de In încheierea expunerii sale. vor dului. în care tovarăşul Gheorghe Roşea, secretar al Comitetului regio
masă, cadre din conducerile tehnice bitorul a felicitat. în numele Comi Vuşdea. sec i et<»r al Comitetului re nal Hunedoara al P.C.R., a făcut o
ale unităţilor Combinatului carbo tetului regional dr partid, pe oame gional Hunedoara al P.C.R.. a evo expunere în care a evocat momente
nifer Valea Jiului, veniţi aici pen nii muncii din Valea Jiului, le-a urat cat momentele principale din viaţa din lupta si iu tivitnten partidului.
O hală plină de tru a lua parte la adunarea festivă noi succese în munca entuziastă pe şi ac tivitatea partidului, a trecut în Vorbitorul a subliniat apoi succese
lumină, unde tex- închinată glorioasei aniversări a care o desfăşoară pentru înfăptuirea revistă principalele succese obţi le pc care oamenii muncii, conduşi
tilistele au create Partidului Comunist Român. sarcinilor trasate de partid. nute do poporul nostru în lupta pen de partid, le-au obţinut în înfăptu
cele mai bune Cuvintele pline dc căldură prin In telegrama pe care minerii din tru construirea socialismului, felici- irea obiectivelor celui de-al IX-lea
condiţii de muncă. care tovarăşul Gheorghe Călin, mem Valea Jiului au trimis-o Comitetului tind apoi cu căldură harnicul colec Congres al P.C R
In fotografie ; bru al C.C al P.C.R,, pi im-secretar Central al partidului se raportează tiv al combinatului pentru frumoa Colectivele de muncă ale exploa
noua spălătorie a al Comitetului regional Hunedoara depăşirea tuturor angajamentelor lu sele realizări obţinute în întrecerea tărilor Trustului minier Deva. s-a
secţiei a doua de al P.C.R. evocă pagini de neuitat din ate în întrecerea socialistă. In primele socialistă. subliniat in adunare, au reuşit să-şi
la Vjscoza Lupeni. activitatea şi lupta partidului de-a patru luni clin acest an la producţia Cu acest prilej sidei urgiştii şi-au depăşească angajamentele luate în
lungul întregii sale existenţe, de slu global.i s-a realizat un plus de pes luat angajamentul de a depăşi pre întrecerea socialistă.
jire plină de devotament si abne te 10.400 000 lei, la producţia marfă vederile planului pe 1966 după cum
gaţie a poporului şi patriei, a cauzei mai mult de 12.500 000 lei. In aceas urmează : (Continuare în pag. a 3-a)
ta perioadă minerii au extras peste
socialismului sînt primite de cei
plan 24 100 tone cărbune brut cocsi-
prezenţi cu vii aplauze. Sînt trecute finabil si energetic. Pe seama depă
in revistă realizările măreţe înfăp şirii planului de producţie brută si Intîlnire cu tineretul
tuite în Valea Jiului, realizări care netă, a respectări: indicilor calita
tivi si a creşterii productivităţii
muncii cu 2.6 la sută, în primul tri In sala festivă a Sfatului populai popular regional. In expunere au
mestru s-au realizat 1 1 500 000 lei e- regional, un mare număr de tineri fost evocate momente din activita
eonomii suplimentare la preţul de şi tinere de pe raza oraşului regio tea partidului, arătîndu-se că bilan
ţul marilor înfăptuiri obţinute re
o
nal Deva. au participat ieri la
cost şi 11.200.000 lei beneficii peste entuziaştii adunare. închinată împli prezintă o confirmare a politicii în
'o m a r ă ş , p r i e t e n , f r a t e plan Aceste succese minerii Văii Jiu Partidului Comunist Român Cu a- ţelepte a partidului. conducătorul
înfiinţarea
nirii a 45 de ani de la
lui le închină glorioasei aniversări a
devotat al poporului nostru pe ca
partidului nostru drag.
cest prilej ei au ascultat, cu un in lea luminoasă a socialismului şi co
Tn telegrama trimisă minerii si-au teres deosebii, expunerea făcută de
exprimat hotărirea de a realiza în tovarăşul Dumitru Dojeu. membru munismului.
\ î iaţa — acest uriaş caleidos- binte a soarelui, în viaţă, în vii înţelegerii frăţeşti ni s-a dat să în lemn etc. Astfel i-a ajutat să-şi acest an : al biroului Comit tuIni regional A fost prezentat apoi un frumos
* cop de fapte cotidiene — e torul nostru de aur. auzim şi despre comunistul ridice continuu nivelul profesio Q 5.980 000 tone cărbune, cu Hunedoara al P.C.R.. preşedintele montai literar-muzicnl de către ele
plină de dinamism şi poezie Mun Dintre noi toţi. indiferent pe Gheorghe Pascal, şef de brigadă nal pe loan Popa. fosif Olaru. 50 000 tone mai mult decît Comitetului executiv al Sfatului vii liceului „Dccebal" din localitate.
cim, construim fabrici, oraşe, porţi ce front ducem lupta pentru so la Exploatarea minieră Deva Gheorghe Şina. Aron Brâneţ si sarcina de planî
de lumină. învăţăm, iubim, ne cialism, se desprinde chipul plin Vom încerca să redăm aici gîn- alţii. © Sâ realizeze peste plan la
transformăm pe noi înşine, ne în de lumină al comunistului. El durile tovarăşilor lui, vorbele lor Datorită experienţei sale căpă producţia globală marfă
frumuseţăm continuu viaţa. Ne este cel mai ataşat orînduim, cel simple dar pline de măreţie To tată de-a lungul a 10 ani de mun vîndutâ si încasată 14 000 00 ii
bucurăm şi ne veselim Izvorul mai pătrunzător cu mintea, cel varăşul. comunistul Gheorghe că, el e un ajutor preţios, de nă lei : „Festivalul artistic studenţesc
nesecat la care se adapă şi se vi mai revoluţionar Foiţa şi gîndi- Pascal Ic ascultă întotdeauna nă dejde şi pentru alte brigăzi din a- Să realizeze peste plan e-
tal izează mereu acestea, este rea sa care stau permanent sub zuinţele, păsurile, necazurile, gîn- hataj. Nu o dată au venit la el coiumiii şi beneficii în va Miercuri scara a avut loc Is Teatru! ţii centrale si organizaţii obşteşti oa
munca. semnul înnoiţii, transformării şi durile, visele li ajută, le dă sfa şefi de brigada din alte orizon loare de cel puţin M 000.000 de operă şi balet din Bucureşti un meni de cultură si artă, tineri din
E adevărat, uneori ne întristăm, creaţiei, le pune pinâ la sacrificiul turi. le explică Dacă se întîin- turi pentru a-i cere sfatul, cum lei. spec tacol cu prilejul îm hidei ii „Fes diferite sectoare dc activitate
ne întunecăm, suferim, râbdâm suprem in slujba şi spre fericirea plâ ca unii să tu-ară prinţi-o de vine făcută o lucrare sau alta. -Strîns uniţi in jurul parti tivalului artistic studenţesc" închi Cei mai buni dintre concurenţii la
dureri, ne copleşesc greutăţi si colectivităţii presiune sufletească ii încurajea Aşa spre exemplu, brigada con dului. a • onduceni sale iubite nat tel pi dc a 45-a aniversări a Parii festivalurile artistice desfăşurate în
necazuri. Cine nu cunoaşte fiorul A m poposit de nenumărate ză, îi îmbărbătează, le spune o dusă de loan linca care lucra la şi preţuite de întregul popor clului Gomunist Român toate «entrele universitare — viitori
şi exaltarea sufletească, bucuria ori în fabrici, uzine, pe şan vorbă fierbinte* care în asemenea înaintări, sectorul II investiţii, s-a — se spune in încheierea telegramei Au participat tovarăşii Nicolae mediii, ingineri profesori, econo
şi romantismul vîrstei atunci cînd tiere, ogoare, in şcoli, acolo unde momente face extrem de mult izbit de anumite greutăţi la niş — muncitorii mineri, toţi oamenii Geauscscu Ghivi: Stoica. Gheorghe mişti, cercetători — au oferit o en
a izbîndit ceva. cînd şi -a văzut clocotesc ritmurile şi pasiunile Ştie sâ se apropie de om. de fie te lucrări. Pascal s-a dus cu bu muncii din Valea Jiului. îsi vor în Apostol. .Alexandru Draghin. l.eon- tuziastă manifestare artistică închi
cu propriii săi ochi visul împli muncii. La Hunedoara, Petroşani. care om în parte, are o bogată ex năvoinţă. u văzut si a constatat deplini in mod exemplar toate în te Răulu. 1.conţin Sâlajan. Ştefan nată patriei si partidului.
nit ! Şi cine nu se mîhneşte, nu Câlan. Brad. Orăştie, Haţeg, Si- perienţă în acest sens Vorbele lui despre ce greutăţi e vorba şi îm datoririle ce le re vi n din măreţul Voitec membri supleanţi ai Comite Spectacolul s-a bucurat de un deose
se întristează ? In care din noi meria am văzut, am receptat fapte nu pot să nu te încălzească, să preuna cu brigada a pus lucru tului Executiv, sg' returi ai C.C al bit succes Tinerilor artişti le-au fost
nu şi-a făcut loc câteodată neli grăitoare din uriaşa biografie a nu trezească în tine cele mai pro rile pe picioare* program de înflorire a scumpei P.C.R., membri ai C C al P.C.R şi ■dorite flori din partea conducerii de
niştea. atunci cînd nc-am izbit de comuniştilor prin care munca de funde ecouri Acestea sc amplifi El manifestă o grijă deosebită noastre patrii — Republica Socialistă ai guvernului, conducători dc institu pai tid si de stat
greutăţi şi nevoi ? In astfel de vine măreaţă, izvor de nesecate că aievea notelor unui dnter în pentru posibilităţile şi perspecti
momente, unele holărîtoare in bucurii Peste lot în aceste locuri cutia viorii şi ii apropie şi mai vele tovarăşilor săi. Aşa se expli
traiectoria unei vieţi, o mină în se simte braţul, mintea, ideea a- mult unii de alţii. El aic.sâ zicem că faptul că mulţi dintre cei care
tinsă la timp. o îmbărbătare, o vîntată. prietenia, dragostea lor aşa. harul de a elabora cimentul, au venit in mină fără nici o ca J E L E <3 R A M A
lificare. au ajuns să se numere
vorbă caldă, te ajută să învingi, pentru tovarăşul său de muncă liantul ce-i leagă sufleteşte. pe astăzi printre cei mai buni mi
să trei i cu succes peste ele. să-ţi de viaţă şi viitorul acestuia. toţi oamenii din brigadă. neri. Numele unora ca loan Frâţi-
înnobilezi sufletul. Cine iţi întinde Despre ei. comuniştii. despre Pe unii tovarăşi veniţi mai noi lă, loan Pera, Petru Jula sint cele Tovarăşului TODOR JIVKOV
mina. te ajută uneori cu preţul munca şi pasiunea pusă în slujba şi care au pătruns mai greu alfa
vieţii sale. te încurajează ? Acesta colectivităţii şi progresului, des betul meseriei i a ajutat. împârtâ- mai elocvente. Vâzînd la unii ca prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar,
Iulian Scornea, Negrei Cîţa. dra
e omul de lîngâ tine : EU, TU. EL. pre grija pe care o poartă tuturor şindu-le cu bucurie din experien preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria
Toţi laolaltă alcătuim marea co celor care trăiesc şi muncesc în ţa sa. Nu s-a mărginit niciodată goste pentru meserie, hotârire şi
pasiune de a cunoaşte cît
mai
lectivitate socialista. preajma lor, despic însufleţirea mult. a stat de vorbă cu ei. ară* S O F I A
Ne conducem după legile armo pe care o imprimă colectivului, a le spune cum trebuie făcută cu tîndu-le că pot să-şi îmbogăţeas Draga tovarăşe Jivkov
niei, frumosului. înţelegerii, în despre modestia si sinceritatea tare sau cutare lucrare A pus că cunoştinţele, pot să înveţe ri- Profund întristaţi de vestea despre pierderii» trate bulgai ea mai sincera compasiune din partea
crederii reciproce. Ne ajutăm unii lor am auzit întotdeauna vorbe mîna pe perforator, a mers la faţa dieîndu-şi calificarea In urma umane şi materiale provocate de ruperea bai aiului dc întregului popor român şi a noastră personal.
locului şi le-a arătat practic cum la Vraţa vă exprimăm dv.. Comitetului Central ai Vă rugăm :>â transmiteţi tondoleanţele noastre fa
pe alţii atît la nevoie cît şi la calde şi sincere, pornite din ini- discuţiei purţate cu ei, aceştia din Partidului Comunist Bulgar. guvernului â poporului miliilor celor rarr* an pierit în iirtnn acestei calamităţi,
bucurie, credem în noi. în patrie, mâ. se realizează o schemă bună de GII. .TURCA
în forţa si gîndiiea noastră aşa Asemenea cuvinte încălzite de amplasare a găurilor sau cum tre NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER
cum credem în temperatura fier- sentimentul prieteniei, apropierii. buie făcută o lucrare de armare (Continuare în pag. a 3-a) secretor general al Comitetului Central preşedintele Consiliului de Miniştri ol
al Partidului Comunist Român Republicii Socialiste Românio