Page 91 - Drumul_socialismului_1966_05
P. 91
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
SOSIREA ÎN CAPITALA A MAIESTĂŢII
SALE IMPERIALE ŞAHINŞAHUL IRANULUI
La in vitaţia preşedintelui Consi iraniene. Pe faţada centrală a aero
liu lu i de Stat al R epublicii Socia gării erau înscrise, în lim b ile celor
liste Rom ânia, C hivu Stoica, vineri două popoare, u rările „Bun venit
la am iază a sosit la Bucureşti M a M aiestăţii Sale Im periale M oham m ad
iestatea Sa Im p erială, M oham m ad Reza Pahlavi A ryam ehr, Şahinşahul
Reza P ah lavi A ryam ehr, Şahinşahul Ira n u lu i !" şi „Trăiască prietenia ro-
Iran u lu i. m âno-iraniană !“.
în a ltu l oaspete este însoţit de ex A vionul oficial, escortat deasupra
celenţele lor Abxas A ram , m inistrul terito riu lu i românesc de avioane ale
AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CR. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL afacerilor externe, A hm ad Eghbal, fo rţelo r noastre arm ate a a teriza t
la ora 11. La coborîrea din avion,
am basadorul Iran u lu i la Bucureşti,
dr. Hossein A ii Loghm an A dham , Şahinşahul Iran u lu i a fost salutat
general-colonel dr. Abdol K arim cordial de preşedintele C onsiliului
A yadi, Abbas Massoudi, vicepreşe de Stat, C hivu Stoica.
JL Fathollah M in Bachiyan, prim ul a - ale celor două ţâri. In semn de sa
ANUL XVIII. NR. ÎJ47 SIMBATA 24 MAI 1»4* 4 PAGINI - 25 BANI dinte al Senatului, general-colonel Au fost intonate im n u rile de stat
lu t sînt trase 21 salve de a rtilerie .
ghiotanb al M aiestăţii Sale Im periale,
M ostafa M esbahzadeh şi dr. M ostafa Şahinşahul Iran u lu i şî preşedintele
A lam outi, m em bri ai P arlam en tu Consiliului de Stat al R epublicii So
INVESTIŢIILE ÎN G.A.S. Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu lui. şî de alte persoane oficiale revistă batalionul de onoare a lin ia t
cialiste Rom ânia au trecut apoi în
In întim pinarea M aiestăţii Sale
pe aeroport. în altu lu i oaspete îi sint
Im p eriale, pe aeroportul Băneasa
se aflau preşedintele Consiliului de
cu membrii Prezidiului Academiei Stat al Republicii Socialiste R om â prezentaţi şefii m isiunilor diplom a
tice a flaţi pe aeroport şi persoane
nia, C hivu Stoica, Ion Gheorghe le oficiale rom âne. A re loc apoi de
M aurer, preşedintele C onsiliului de filarea gărzii de onoare.
C onsiliile gospodăriilor agricole de trecut o bună parte de tim p ducţiei In viticu ltu ră şi pom icultură, M in iş tri, Gheorghe Răduleseu, vice Num eroşi bucureşteni a flaţi pe
stat, sub îndrum area org anizaţiilor de din term enul stabilit ■ pentru în pină acum din fondul de aproape Republicii Socialiste România preşedinte al C onsiliului de M in iş aeroport an salutat călduros pe oas
partid, au acordat an de an o aten ceperea lu crărilo r la atelierul m eca trei m ilioane lei nefiind utilizat nici peţi. Un grup de pionieri au oferit
ţie tot m ai sporită fo losirii judicioa nic de la G.A.S. G alda, lucrările nu 40 Ia sută. V in eri după-am iază, la C om itetul stantin Daicoviciu, preşedintele sec tri, G H gore Geam ănu, secretarul flori.
C onsiliului de Stat, C orneliu M ă
se a fo rţelo r şi m ijloacelor de care au fost încă atacate. In această d i U n volum im portant de lucrări C entral al P artid u lu i Com unist Ro ţiei de ştiinţe istorice, A lexandru nescu, m inistrul afacerilor externe, In tr-o m aşina escortată de m otoci-
dispun aceste unităţi. Ca urm are, In recţie trebuie a m in tit ca negativ fa p trebuie executat la alim en tări cu apă mân, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Philippidei preşedintele secţiei de li m em bri ai Consiliului de Stat şi ai clişti, Şahinşahul Iran u lu i şi preşe
anul trecut la 1000 lei investiţii s-a tul câ pentru aproape 200.000 lei încă şi la o staţie de epurare. Şi la a- îm preună cu tovarăşii : Paul N icu- teratură şi arte, Raluca Ripan, pre guvernului, conducători de institu dintele Consiliului de Stat au pă
realizat o producţie globală de două nu s-a asigurat constructor, din par ceste obiective se inlilneşte Insă o lescu-M izil, M anea Mănescu şi Ro şedintele filialei din C luj a Acade răsit aeroportul. In drum spre reşe
ori m ai m are faţă de 1960. D ar, cu- tea Trustului regional de construcţii s i t u a ţ i e necorespunzăţoarc. La m an M oldovan, s-au in tîln it cu m em m iei, Cristofor Simionescu, preşedin ţii centrale, oam eni de cultură, ge dinţa în altu lu i oaspete, pe bulevar
noscînd faptu l că rentabilitatea şi Hunedoara existînd reţineri în ceea G.A.S. G alda nu s-au atacat lucră brii P rezidiului Academ iei R epubli tele filia le i din laşi a Academ iei, şi nerali şi o fiţeri superiori. dele pe care erau arborate steaguri
productivitatea m uncii în agricultu ce priveşte executarea întregului vo rile deoarece a fost necesar ca pro cii Socialiste Rom ânia Nicolae Teodorescu, m em bru în B i Erau de faţă şefi ai m isiunilor d i rom âneşti şi iraniene ei au fost sa
ră depind In cea m ^i m are m ăsură lum de lu crări prevăzut in devize. iectantul sâ schimbe soluţia in iţială, Au particip at academ icienii M iro n roul Executiv al C onsiliului N aţional plom atice acreditaţi la Bucureşti. lutaţi de num eroşi locuitori ai Ca
de investiţiile făcute pentru dezvol Necorespunzâtoare este şi situaţia e- iar executantul a contractat lu Nicolescu, preşedintele Academ iei, al Cercetării Ştiinţifice. Pe clădirea aeroportului Băneasa
tarea bazei tehnico-m ateriale, se pu xistentâ la capitolul utilaje, plnă a- crări num ai pentru 252.000 lei Athanase Joja, Remus Răduleţ, Ş er- La în tîln ire au luat parte tovarăşii erau arborate steaguri rom âneşti şi pitalei.
ne firesc întrebarea: In gospodăriile cum nefiind încă asigurată docum en din 607.000 lei plan ificaţi. Rău ban Ţiţeica, vicepreşedinţi, D um itru A ndrei Păcuraru şi Ştefan B îrlea,
de stat au fost valorificate pe deplin taţia necesară pentru utilizarea unor este câ nici la G.A.S. ' O răştie nu Dum itrescu, secretar general al Aca şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tova
van şi alţi particip anţi la în tîln ire Vizita protocolară a înaltului oaspete
posibilităţile existente în această p ri fonduri ce se ridică la peste 150.000 s-a predat am plasam entul pentru în dem iei, Gheorghe Vrânceanu, pre răşii M iro n Nicolescu, Rom an M oldo
vinţă? lei. ceperea lucrărilor. Pare de neînţeles şedintele secţiei de ştiinţe m atem ati au înfăţişat activitatea şi preocupă
ce, H oria H ulubei, preşedintele sec
A nalizînd situaţia investiţiilo r .pe M a i m ult dc jum ătate din volum ul faptu l de ce a fost nevoie ca tim p de ţiei de ştiinţe fizice, Costin Neniţes- rile actuale ale Academ iei R epubli
anul 1965 se constată că. obiectivele investiţiilo r alocate gospodăriilor de cîteva luni să se poarte discuţii asu cu. preşedintele secţiei de ştiinţe cii Socialiste Rom ânia şi ale Consi
preyăzute in plan n u .a u fost reali stat in acest an sînt repartizate, In pra am plasării staţiei de epurare a chim ice, Elie C arafoli, preşedintele liu lu i N aţional al C ercetării Ş tiin la Consiliul de Stat
zate în întregim e, lăm în în d neuti scopul construirii unui siloz pentru apelor uzate. In iţia l aceasta era pre secţiei de ştiinţe tehnice, Em il Pop, ţifice.
lizate de,către G .A S.- G n ld a,‘Petreşti, depozitarea cerealelor la G.A.S. O - văzută la G.A.S. Orăştie, pentru ca preşedintele secţiei de ştiinţe biolo In încheiere, tovarăşul Nicolae
Bîrcea. şi M in tia, fonduri in valoa răştie. D in cauza insuficientei în cele din urm ă să se constate că gice, Nicolae Cernescu, preşedintele Ceauşescu a subliniat sarcinile oam e In cursul după-am iezii, Şahinşahul porului iranian prosperitate şi pace.
re de .ap ro ap e. 400.000 lei. Lipsa de preocupări din partea benefici este m ai necesară la G elm ar. D ar secţiei de ştiinţe agricole şi silvice, nilor de ştiinţă, ale tuturor cercetă Iran u lu i a făcut o vjzită protocolară Şahinşahul Iran u lu i a exp rim at
preocupare din partea consiliilor arului, , nu s-a întocm it încă do nici aici nu există şanse să fie rea Sabba Ştefânescu, preşedintele sec to rilo r în dezvoltarea activităţii ştiin preşedintelui C onsiliului de Stat al calde m u lţu m iri, apreciind înalta
gospodăriilor am intite pentru folosi cum entaţia pentru lucrări în valoa ţiei de ştiinţe geologice şi geografice. Republicii Socialiste Rom ânia. distincţie ca un simbol al prieteniei
rea' fo n d u rilo r destinate investiţiilo r re de aproape două m ilioane iei. De lizată deoarece nu s-a întocm it pro A urel Moga, preşedintele secţiei de ţifice din ţara noastră, in participa La sosirea în altu lu i oaspete Ia Pa care uneşte cele două popoare.
M iaestatea Sa Im p erială a in m în at
a influenţat negativ asupra desfă asemenea, nu există garanţia că silo iectul. ştiinţe m edicale, C. Ionescu-G ulian, rea lor la îndeplinirea planului cin latul C onsiliului de Stat, garda m i apoi preşedintelui C onsiliului de Stat
şurării procesului.de producţie. N u zul va fi term inat la data de 30 sep preşedintele secţiei de ştiinţe filo cinal, a h o tă rîrilo r, Congresului al litară a prezentat onorul. al R epublicii Socialiste Rom ânia O r
vom m ai insista asupra cauzelor care tem brie stabilită in planul Tru stu lu i zofice, psihologice şi juridice, Con- IX -le a al P.C.R. In tre preşedintele Consiliului de dinul „Pahlavi".
au determ inat existenţa unei aseme regional Gostat, deoarece la con Stat. C hivu Stoica şi M aiestatea Sa Suveranul Iran u lu i a spus : Pentru
nea stări de lucruri, ci vom urm ări structor, Trustul 5 Braşov, lucrarea M oham m ad Reza Pahlavi A ryam ehr
să scoatem în evidentă, ţin în d seama figurează în plan fără term en de E m ilia N istor şi Fedora Rottm an, a avut loc o convorbire cordială. a răspunde cu aceleaşi sentim ente
de deficienţele m anifestate în anul dare în folosinţă. Cu toate că volu V alentina Suruceanu şi S ilvia G ri- La întrevedere au luat parte prieteneşti, din partea mea personal
trecut, situaţia realizării investiţiilo r m ul investiţiei este destul de m are, bincea, V ictor Pogolşa, Eugen G h i- Gheorghe Răduleseu, vicepreşedinte şi din partea tării m ele am onoarea
prevăzute pentru acest an. şoiu şi... le-au p rim it toţi cu bu al Consiliului de M in iştri, G rigore să rem it Excelenţei Voastre O rdinul
lucrările au început cu o lună de Geam ănu, secretarul C onsiliului de „P ah lavi- , exprinuncl prietenia sin
In /p la n u l de investiţii s-a stabilit zile mai tirziu decît era prevăzut, curia ce-o trăiesc la fiecare sfir- Stat, Corneliu Mănescu, m inistrul ceră a guvernului şi poporului meu
ca pe lingă continuarea lu crărilo r la ceea ce face-să se semnaleze up ritm şit* de an, bucurie pe care, de fie afacerilor externe, Ion Drînceanu, pentru persoana dum neavoastră, pen
obiectivele începute in anul 1965 să necorespunzâtor de folosire a fondu care cîată, o găsesc m ai plină, m ai ambasadorul Republicii Socialiste tru guvernul şi poporul rom ân, ca
se creeze noi fonduri fixe produc rilo r şi de executare a obiectivului bogată în roade. Da ! Roade bo Rom ânia la Teheran. semn de ad m iraţie perrtru m unca
tive şi neproductive. D jn tre acestea\ p lan ifica t gate. Liceul „Decebal" dăruieşte în altu l oaspete a fost însoţii de constructivă şi frum oasă pe care a ţi
cele m ai im portante sînt‘ urm ătoarele? i U rm ărin d modul cum se utilizează azi ţâ rii 264 de absolvenţi. V iito ri Abbas A ram . m inistrul afacerilor ex îndeplinit-o în ţara dum neavoastră.
construcţia unui atelier m ecanic şi a investiţiile destinate sectorului pro T itlu l acestui reportaj l-am în - ingineri şi profesori, tehnicieni şi terne şi A hm ad Eghba), ambasado Sper că prietenia dintre ţă rile noas
unui siloz cu capacitate de 5.000 tone, ducţiei vegetale se constată şi în a- tîln it scris cu ghirlande cde flori Sâ deschideţi cu ea d ru m u ri noi laboranţi, viito ri m edici şi con rul Iran u lu i la Bucureşti. tre va servi cauzei păcii şi progre
achiziţionarea de noi u tilaje, lucrări ceastă direcţie o serie de răm îneri în — cu tran d afiri roşii, cu garoafe spre* cunoaştere-. structori, tineri rare au promis sâ După convorbiri, preşedintele Con sului in lum ea întreagă.
de îm bunătăţire a păşunilor, acţiuni urm ă. Este greu de explicat lipsa de albe, cu frunze de stejar. A fost Em blem a şcolii e desprinsă de poarte cu dem nitate tradiţia fru siliului de Stat a înm înat Şahinşa- M u lţu m in d , preşedintele Consiliu
in pom icultură, alim en tări cu apă etc. preocupare pe care o m anifestă con prins pe tabla neagră de cei că pe braţul absolventelor şi prinsă moasă a şcolii lor. hului O rdinul „Steaua R epublicii So lui de Stat a apreciat înalta distinc
In cele aproape cinci- luni care au siliul gospodăriei de stat din S întâ- rora, în ziua aceea, profesorii pe braţul acelora ce le vor lua A u fost inm înate buchete, s-au cialiste Rom ânia" clasa I. ţie ca o expresie a prieteniei în tre
trecut de la începutul anului era fi m âria Orlca pentru folosirea investi locul. strins m îin i, s-a urat succes deplin Felicitînd călduros pe Şahinşah cele două popoare, jn tre cele două
le-au spus pentru prim a
resc ca investiţiile sâ se -situeze în - ţiilo r alocate în scopul îm bunătăţirii dragi absolvenţi. o a ră : Vorbesc elevi, vorbesc profesori, exam enului ce va începe în cu- pentru înalta distincţie conferită, in ţâri şi guvernele lor, ca o contribu
tr.-un stadiu avansat de execuţie, păşunilor. Cu toate că pină acum se In orele acelea, parcă tot p a rfu diriginţi... „Păstra-vom viu in rîn d : m aturitatea. C uvintele d i num ele C onsiliului de Stat şi al gu ţie a Şahinşahului la întărirea aces
pentru ca obiectivele prevăzute să putea executa aproape întregul vo m ul şi flo rile grădinilor, toată a- m in te/ Tot ce ne-aţi în v ă ţa t/ $1 rectorului şcolii au pornit din ini vernului R epublicii Socialiste Rom â tei prietenii.
fie date în folosinţă la term enele lum de lucrări p lan ificat pentru îm roma şi verdeaţa pădurilor, au nă vom urm a fierb in te/ A l dum nea mă, 6pre sute de inim i : nia, preşedintele C onsiliului de Stat ★
planificate. Care este situaţia din a- bunătăţirea. păşunilor, valoarea ac v ălit aici, in clase, să-şi dea în til- voastră sfat". Cîntecul l-au com — A m sădit crîm pee din fiinţa a subliniat că prin aceasta poporul
Tot in cursul după-am iezii, M aies
cest punct de vedere in gospodăriile ţiu n ilo r întreprinse nu depăşeşte nire cu prim ăvara vîrstei. N iii- pus elevii, l-au scris pentru aceas noastră în sufletul vostru, de care român şi conducerea sa exprim ă deo tatea Sa Im p erială M oham m ad Reza
de stat? nici jum ătate din suma rep arti cînd, niciodată, cuvintele nu vor tă zi. ne-am legat şi pe care-1 dorim sebita lor apreciere pentru contri P ah lavi A ryam ehr, Şahinşahul Ira
De la bun început se poate arăta zată în acest scop. Aceeaşi si putea reda m ăreţia şi frum useţea „Acolo, la catedre, unde vom bogat şi nobil, pe măsura epocii buţia pe care M aiestatea Sa Im p eria nului, a p rim it la reşedinţa sa, in tr-o
noastre. M ergeţi in viaţă cu ho-
câ startul s-a luat cu în tîrziere, iar tuaţie se constată la gospodă acestei zile cînd se spune bup- m erge, vom face totul pentru a fârîre, entuziasm , cu siguranţă şi lă o aduce la dezvoltarea rela ţiilo r vizită protocolară, şefi ai m isiunilor
ritm u l de executare a investiţiilo r riile de stat din A poldul de Sus şi râm as copilăriei, v ieţii de şcolăr, ne îndeplini nobila m isiune în dem nitate, duceţi cu voi cunoş de prietenie şi colaborare între diplom atice acreditaţi in Rom ânia.
cînd porţile de aur ale universi munca pe care ne-am ales-o". România şi Iran , la asigurarea bune
este nesatisfăcâtor, ceea ce dovedeş Oarda în ceea ce priveşte executa tă ţilo r sint m ai aproape ca o ri- — Văd în voi toată frum useţea tinţele şi educaţia însuşită în şcoa lor relaţii intre popoare. Folosesc a- ★
te că prevederile plan ului nu se m a rea investiţiilo r destinate lucrărilor cînd. C lipa răm îne unică pentru acestor zile în care aţi crescut şi la noastră, şi fareţi-o să rodească cest p rilej — a subliniat vorbitorul In cursul după-am iezii, Şahinşahul
pe tărîm ul cuprinzător al vieţii ce
terializează în fapte. Astfel, deşi a m enite să contribuie la sporirea pro fiecare absolvent. aţi învăţat. C ît de m ulţum ite sin- vă aşteaptă în facultăţi, şcoli teh — pentru a prezenta M aiestăţii Voas Iranului, a depus o coroană de flori
la M onum entul E roilor P atriei.
coala pedagogică. C linchetul tem noi, cadrele didactice, azi nice. pe şantiere, pe ogoare, în tre u rările m ele cele m ai cordiale de
clopoţelului cheamă elevii în cînd raportăm : dăm ţârii încă sănătate şi fericire personală, iar po (Agerpres)
întreprinderi... Şi nu u itaţi o clipă
bănci pentru ultim a oară. 108 învăţători, tineri entuziaşti, să închinaţi gîndul vostru, munca
Clasa anului V I C. optim işti, cu dorinţa de a duce voastră, părintelui drag. aceluia ce
— In urm ă cu şase ani, cind m ai departe, de a ridica pe noi conduce cu înţelepciune şi fe rm i Dineu oferit de tovarăşul
ne-am în tîln it, eraţi copii A ţi ve trepte trad iţiile şcolii noastre, spu tate destinele m inunatului nostru
nit cu dorinţa de a deveni dascăli, ne tovarăşa profesoară Eleonora popor : P artidul Com unist Român.
de a învăţa ştiinţa şi arta pre Bodea, director adjunct al Şcolii
dării. Iatâ-vă azi cu visul îm p lin it, pedagogice. L U C IA L IC IU Chivu Stoica
cu inim ile încărcate de bucuria e dim ineaţă pină la prinz, ab
izbînzii. A ţi scris aici, pe tablă, D solvenţii Liceului „Decebal" au Seara, preşedintele Consiliului de ricii ortodoxe rom âne, conducători
citeva versuri de V la h u ţă : „Aşa cintat Ia fiecare oră „Gaudeamus Stat, C hivu Stoica, a oferit un dineu de instituţii centrale, academ icieni,
cuvîntul să v i-l p reg ătiţi/ Ca m ii ig itu r/ Iuvenes du in sumus.../ Au oficial în onoarea Şahinşahului Ira generali.
de inim i la un fel să bată/ Şi m i absolvit M arian a O aida şi G ab ri- nului, M oham m ad Reza Pahlavi A ry Au participat Abbas A ram , m inis
ilo r de veacuri să vorbiţi...". Ele ela Răduţ, losif Buchm an şi Le- am ehr. trul afacerilor externe al Iran u lu i,
să vă însoţească m ereu, să vă fie tiţia Zăvoianu, Doina M unteanu Vizita delegaţiei Au luat parte Ion Gheorghe A hm ad Eghbal, am basadorul Iran u
călău ză.. C uvintele dirigintei T i- şi Constanţa Cisrpaş — 264 de e- M aurer. preşedintele C onsiliului de lui Ia Bucureşti, dr. Hossein  li
tania Dascăl sînt îndem n. levi... Toţi au cintat. Au dăruit M in iştri, Gheorghe Răduleseu şi Pe Loghm an A dham , general colonel
A ici, şi alătu ri, în clasele anu profesorilor lor, o dată cu tra d i tre B lajovici, vicepreşedinţi ai Con dr. Abdol K arim A yadi, Abbas M a -
lui V ! A şi B se predă ştafeta ţionalul cîntec. buchete de flori, P.C. din Japonia siliului de M in iştri, Constanţa C ră soudi, vicepreşedinte al Senatului, şi
clasei im ediat urm ătoare. Cheia cuvinte de m ulţum ire şi bun ră ciun, M ih ai Gere, şi Ilie M urgulescu, ceilalţi m em bri ai suitei M aiestăţii
succeselor. mas. Le-au p rim it dascălii lor D u vicepreşedinţi ai C onsiliului de Stat, Sale Im periale.
„Cheia şcolii şi a succeselor m itru Susan şi V iorica Dejeu, E- G rigore Geam ănu, secretarul Consi fn tim pul dineului, care s-a des
noastre e munca, sîrguinţa, d ra lena Frunză ş» Constantin Bulz. în regiunea Braşov liului de Stat, Corneliu Mănescu, m i făşurat în tr-o atm osferă de caldă
gostea de carte, de om, de patrie. M aria Solomon şi Dom nica Sîrbu, nistrul afacerilor externe, m em bri cordialitate, -preşedintele Consiliului
ai Consiliului de Stat şi ai guvernu de Stat şi Şahinşahul Iran u lu i au
lui, vicepreşedinţi ai M a rii A dunări rostit toasturi.
In continuarea vizitei pe care o
Naţionale, Justinian, patriarhul Bise (Agerpres)
face In ţara noastră, la in vitaţia Co
De la Universitatea serală m itetului C entral al P artidului Co
m unist Rom ân, delegaţia de activişti
de mar xism-leninism—D ai P artid u lu i Com unist din Japonia, Dejun oferit în cinstea primului ministru
condusă de tovarăşul Kasuga Shoi-
PROGRAMUL ZILEI DE LUNI 30 MA! A.C.
A N U L II. S E C Ţ IA E C O N O M IE . De la orele 18-21 sem inar in chi, m em bru al P rezidiului C. C. al al Republicii Singapore
sălile de curs ale Şcolii generale „Dr. Petru Groza" Deva. P. C. din Japonia, deputat în
A N U L I I I, S E C Ţ IA E C O N O M IE . De la orele 17-21 predare in Cam era ‘ Superioară, a sosit vineri Preşedintele C onsiliului de M in iş junct al m inistrului com erţului ex
sala de şcelnţe a U.K.C.C, Deva. în regiunea Braşov unde a vizitat tri al R epublicii Socialiste Rom ânia, terior şi alte persoane oficiale.
PROGRAMUL ZILEI DE 31 MAI A.C. uzina de tractoare, cooperativa a- Ion Gheorghe M aurer, cu soţia, a D in partea R epublicii Singapore
A N U L I, E C O N O M IE . De Ia orele 17-21 predare in sala de gricolă de producţie G him bav şî se o ferit vineri la am iază un dejun în au luat parte S. R ajaratnam . m inis
şedinţe a Sfatului popular oraş Deva. saloanele Consiliului de M in iştri, cu trul afacerilor externe, O thm an W ok,
S E C Ţ IA C O N S T R U C Ţ II D E P A R T ID . De la orele 17-20: se rele G .A S. Codlea. p rileju l vizitei în ţara noastră a p ri m inistrul culturii şi afacerilor so
m inar, în sala dc şedinţe a Com itetului orăşenesc Deva al P.C.R. Delegaţia a fost însoţită de tova m ului m inistru al R epublicii Singa ciale, şi celelalte persoane oficiale
răşii M ih ai Dalea, secretar al C. C. pore, Lee K uan Y ew , cu soţia. care il însoţesc pe prim u l m inistru.
Au luat parte Gheorghe Apostol, In tim pul deju nului, care s-a des
al P.C.R şi Ion Voina, prim -secretar prim -vicepreşedinte al Consiliului făşurat intr-o atm osferă cordială,
al C om itetului regional Braşov al de M in iştri, Corneliu Mănescu, m i preşedintele C onsiliului de M in iş tri,
P. C. R. nistrul afacerilor extern e,1 D u m itru * Ion Gheorghe M au rer, şi prim ul m i
Bejan, p rim -adjunct al m inistrului nistru al R epublicii Singapore, Lee
com erţului exterior, Eduard M e zin - K uan Yew , au rostit toasturi.
(Agerpres) cescu, adjunct al m inistrului aface
LUCRĂRI In LEGUMICULTURA rilo r externe, V alen tin Steriopol, ad (Agerpres)
Aseară la Hunedoara
Paralel cu lu crările de în g ri din Orăştie, ne inform ează to rilo r de în g rijire a legum elor
jire a cu ltu rilo r prâşitoare şi varăşul loan A vram , inginerul se situează tovarăşii V iorel Do-
p ^ a s e , in cooperativele agri acestei unităţi, s-au semănat şi breanu, Florica Orăşan, Ion
cole se desfăşoară o activitate plantat în cîm p legume pe 25 llea, Ana Cranciova şi a lţii. Un reuşit spectacol a! artiştilor iugoslavi
susţinută pentru punerea unei hectare (întreaga suprafaţă pla Despre felul cum se preocu
baze trainice producţiei de le nificată). Cele m ai m ari supra- pă cooperatorii din Sim eria de După ce a prezentat mai m ulte ganelor de partid şi de stat regiona Din întregul program desfăşurat
gume. In m ajoritatea u n itâ ţi- , feţe sînt destinate cu ltu rilo r de creşterea producţiei de legu spectacole în d iferite oraşe ale ţării le şi locale. aseară — bogat, interesant şi v a ria t
1 , ca urm are a faptului că cartofi tim p u rii, roşii, ardei, me. tovarăşul Păun Răvaş, pre — Bucureşti, Constanţa, M angalia, Spectacolul. în car,e şi-au găsit ex — în componenta căruia au fig u rat
r. au produs răsaduri viguroa varză etc. In funcţie de sta şedintele cooperativei ne-a re G alaţi şi Braşov — bucurindu-se de presie talentul şi bogatele trad iţii ale piese corale, orchestrale, de estradă,
se şi la tim p, culturile se pre- diul de vegetaţie al plantelor, latat urm ătoarele : un succes deplin, Ansam blul artistic artei popoarelor iugoslave, a fost recitări, solo voce etc., s-a desprins
rin tâ in tr-u n stadiu norm al de la toate culturile s-a executat — Pînă acum, din cele 21 al Casei A rm atei Populare Iugoslave p rim it cu deosebită căldură şi entu un puternic suflu patriotic, um anis
v etaţie. Unele cooperative a- prim a praşiJă. La morcovi, ro hectare repartizate pentru gră din Belgrad s-a aflat aseară ca oaspe ziasm de publicul hunedorean care a m ul profund şi caracterul viguros al
grîcole au şi valorificat însem şii, varză şi cartofi tim p u rii, pe dină s-au plantat 19 hectare te al siderurgiştilor hunedoreni. aplaudat la scenă deschisă pc solii creaţiei artistice iugoslave.
nat? cantităţi de legume, obţî- 12 hectare, s-au aplicat cite două cu cartofi, roşii, ardei, varză, In sala Casei orăşeneşti de cultu artei iugoslave. P rim it cu aplauze, întregul spec
nind venituri im portante din praşile. întreaga suprafaţă este vinete, ceapă şi cu alte legu ră, unde a avut loc spectacolul, au Ansam blul artistic al Casei A rm atei tacol, in care au fost incluse, în
a astă ram ură de producţie. am enajată pentru irigat, iar pe me. Cooperatorii care lucrează fost prezenţi tovarăşii Gheorghe Că Populare Iugoslave din Belgrad este semn de stim ă faţă de cultura noas
In aceste zile atenţia coope 5 hectare, unde a fost necesar, la grădină sub conducerea b ri lin, m em bru al C.C. al P.C.R., prim - unul din cele mai cunoscute ansam tră, şi lucrări rom âneşti, a constituit
rato rilo r este îndreptată spre s-a şi făcut prim a udare. gadierului A vram Pepenar a - secretar al C om itetului regional H u bluri m uzicale din tara vecină şi pentru cei prezenţi un m inunat p ri
prietenă. El este m oştenitorul şi con
nedoara al P.C.R. Nicolae
Agachi,
lej de a cunoaşte nu num ai bogatele
aplicarea la tim p şi în bune Interesul m anifestat de cei cordă o m are atenţie în g rijirii m em bru supleant al biroului Com i tinuatorul bogatelor trad iţii al cunos trad iţii ale artei iugoslave, dar şi pre
condiţii agrotehnice a lu erări- . peste 40 cooperatori care lu acestor culturi. Pentru a crea tetului regional Hunedoara al P.C.R., cutelor orohestre şi c o n irf ale p arti ţuirea de care se bucură ea azi în
de p livit şi prăşit, precum crează la grădina de legume, plantelor condiţii bune de creş director general al C S . Hunedoara, zanilor din războiul de eliberare na Iugoslavia socialistă.
Pogea Brîncoveanu, prim -secretar al
La sfîrşitul spectacolului, oaspeţi
spre term inarea a m en a jări pentru obţinerea unor rezulta tere şi dezvoltare se urm ăreş C om itetului orăşenesc Hunedoara al ţională. lor iugoslavi le-a fost oferit din p ar
Pentru bogata sa activitate desfă
lo r în vederea irig ării suprafe te cît mai bune, se concreti te îndeaproape ca p livitu l şi P.C.R., V iorel Răceanu, preşedintele şurată in dom eniul lărg irii culturii tea organelor locale de partid şi de
ţe r planificate. In legătură zează în faptul câ am avut po praşilele să fie aplicate la tim p. C om itetului executiv al Sfatului m uzicale in rîndul oam enilor m un stat, a m ilitarilo r, un frumos coş cu
i u preocuparea ce există pen sibilitatea sâ livrăm produse Astfe!, pe 3 hectare cultivate popular al oraşului regional H une cii şi al tineretului, ansam blul a p ri flori.
tru obţinerea unor producţii şi în valoare de peste 18 000 lei. cu morcovi şi pătrun jel, 1 hec Executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor se doara, loan Niculescu, secretarul Co m it în anul trecut prem iul „V U K După spectacol, in cinstea ansam
m itetului de partid al C.S. Hunedoa
K A R A G /C I" — cen m ai m are dis
Venituri sporite din legum icul In rindul cooperatorilor care tar cu varză tim purie şi 2 hec desfăşoară în ritm susţinut In ‘fotografie : m ecanizato ra, Ştefan Şoimoşi, preşedintele Co tincţie care se acordă pentru acti blului, la restaurantul „ C o rvin u T
tura, redăm cîteva aspecta s-au evidenţiat la executarea ta re 1 cu cartofi, s-au executat rul Sim ion Comşa execută praşila a Il-a la porum b pe m itetului sindicatului de la C.S. H u vitatea cultural-educativă în Repu din Hunedoara, a avut loc o masă
—- La cooperativa agricolă din tim p si de calitate a lucră cite două praşile. o tarla de 25 ha. nedoara si a lţi reprezentanţi ai or blica Socialistă Serbia? tovărăşească.