Page 92 - Drumul_socialismului_1966_05

PAG/NA A
DRUMUL S O C IA LIS M LUI Nr. 3547
mtsmar,

Tiiu Georgescu»

C U L T v MP0TR1VA H
NICOLAE

Prin însăşi titlul sân, o astfel
In cucerirea
duit
altor
ţări,
tură foarte bogată.
de carte se recomandă atenţiei patriotism <i sprijinit pe o cul­ apărat pămînturile şi nu a jin­
cititorilor. Personalitatea feno­ .Avem de păstrat independen­ Iorga milita pentru neparticlpa-
menala n lui N. Iorga a devenit ţa noastră absolută, contra ori­ ren României la războiul hîtle-
unul din titlurile de mindrie ale cărei înstrăinări si contra orică­ rist.
culturii şi ştiinţei româneşti pe rui slat“ — scria marele patriot Privitor la activitatea desfă­
plan mondial, la 18 martie 1939. pentru ca în şurată împotriva agenturilor na­
toamna aceea, la o conferinţă ţi­ ziste din ţară, spicuim din cartea
Titu Geoigescu izolează unul
nută la Braşov, să afirme pe un lui Titu Gcorgesi’u un singur as-
din multiplele aspecte nle acti­ pei t Astfel, rcfei indu-se la o cu-
vităţi lui N. Iorga — activitatea ton de întemeiaţii profeţie refe- vîntarc o lui N. Iorga In Camera
de militant împotriva celei mai rindu-se la tendinţele imperia­ Deputaţilor, ziarul „Reporter**,
odioase dictaturi din cile a lismului german de a lichida no­ condus de I\C R , scria in nu­
cunoscut istoria. ţiunea de naţiune :
„Toţi aceştia care cred că au mărul său din 14 martie 1937
După o privire dc ansamblu Isprăvit cu dînsele se înşeală : următoarele :
asupra mişcării de rezistenţă el vor muri, naţiunile vnr trăi _D profesor Nicolae Iorga, în-
antifascistă, în care se sublini­ şl acela este mai cuminte care trccindu-se pc sine însuşi şi
ază diversitatea poziţiilor ideo­ vrind parcă să dea o lecţie parti­
logice de pe care se produce a- delor democratice, a cerut în a-
reasta. Titu Georgescu relevă plauzclc Camerei, cîteva lucruri
direcţiile principale pe care s-a - Recenzie - simple, dar totuşi destul dc ho-
desfăşurat activitatea antifascis­ tărîtonrc. pc care Ic concretizăm
tă a savantului, profesorului, pu­ astfel:
O A M E N I D IN S A T U L ritoriale, a independenţei patriei le respectă în existenţa lor, Iar autorilor morali, care nu au
N.
blicistului şi omului politic
1 . Măsuri radicale
împotriva
Iorga : apărarea integrităţii te­
nu nebunul care crede că le poa­
fost arestaţi, pentru că ştiu
să
noastre şi a celorlalte popoare te desfiinţa împotriva voinţei stea In afara răspunderilor juri­
ameninţate de fascism, lupta îm­ secolelor1*. dice.
Din tragedia popoarelor Ce­
f a p o a l e l e d e a l u l u i C ă r ă r i , d e o re s - o p u n ă a p o i fn s l u j b a n a l t e i d r a g o s t e i , j a l e a I d e i c a t e se d e s ­ Joros I n v i a / a l u i / C u m sd nu te potriva subjugării economice şi hoslovaciei şi Austriei, marele 2 . Dizolvarea reală a acelor
p a r t e 51 d e a l i a a V ă i i S e c a t u l u i , s a le d l n d la î n d e m n u l I u l T i m o i e f p a r t e d e p ă r i n f i i ei m ă r i i l n d u - s e tn s i m i i tot t i m p u l o p r o a p e d e el. c u m politice a României de către Ger­ patriot trăgea tot atîtea semnale organizaţii care. „cu îndemn din
b r ă z d a t d e d r u m u r i l e c u r e d u c C i p a r i u . c e a m a i b o g a t ă c u l e g e r e a l t sat. v i a f a c o d r u l u i şl a v o i n i ­ să n u le î n t o r c i aic i, I n m i j l o c u l mania hitleristă. lupta împotriva de alarmă pentru poporul român: străinătate", duc ţara la război
s p r e B la j. S e b e ş şi S ib i u , sc î n t i n ­ d e i o l c l o r r o m â n e s c p e n t r u a c e l e c u l u i O a l t ă c a t e g o r i e d c c l n l c c e a c e s t o r s ă t e n i h a r n i c i , s p r e a t r ă i Ideologiei naziste şi a teoriei .Austria nu este un hotar, cum civil, cvcrclttnd teroarea la adă­
d e s a t u l R o ş i a d e S ec aş . t i m p u r i . s in t c e l e cu c a r a c t e r d e b a l a d ă ca: a l ă t u r i de e i v i a / a fn p l i n ă f n l l o - .spaţiului vital*. Pe plan intern, nici nu poate admite doctrina postul frazeologici ultrapatrlotice
A u crescu/ şi s - a u l o r m a t a ic i A c ţ i u n e a sa sc î n c a d r e a z ă In c u ­ „ i a circiuma l u i C r a i u " s a u „ M c - n r e l lupta împotriva „Gărzii de fier" nazistă, care leagă drepturile sta­ şl ultrnnnţlonalisle.
o a m e n i c a r e p r i n s t r ă d a n i a şi p r i ­ r e n t u l d e r e n a ş t e r e n a h o n a l ă d i n v a s t a d e Breb". I n a l t e l e se b l e s t e ­ tului german, in orice ţară. de 3. Măsuri împotriva ziarelor n
c e p e r e a l o r a u l ă c u t c a n u m e l e T r a n s i l v a n i a d i n p r e a j m a a n u l u i m ă s o a c ra , n e n o r o c u l I n c ă s n i c i e , ION POPA $1 a tuturor agenturilor fasciste prezenţa acolo a unei populaţii căror citire „este o scîrbâ şl groa­
R o ş ie i, a l i l d e d r a g f i e c ă r u i a d i n ­ 1848. A p a r i i ia I n 1837 a „Foii Du­ l / ă c ă u l ce p ă r ă s e ş t e m i n d r a . S t r i ­ director al Şcolii generale din ţară. Ceirctătorul subliniază germanice, numeroasă snu foar­ ză*, care „duc tineretul în situ­
tre l o c u i t o r i i a c e s t u i sal. să tic minicii" d e s u b r e d a c ţ i a lui t o n f l o ­ g ă t u r i l e . dc a s e m e n e a , o c u p ă u n loc Roşia de Secaş, raionul permanent resortul atitudinii Iul te puţin numeroasă. întlnzind aţia de a deveni ucigaşi şl că­
scos d i n î n t u n e r i c şi d a t la l u m i ­ r a r . a p a r i ţ i a In 1838 a „Toii pen­ i m p o r t a n t , e l e a \ t n d lie u n carac- Sebeş Iorga, provenit dintr-un fierbinte astfel o linie do culoare neagră, lăi*.
nă E l a p a r e tn d o c u m e n t e d e a r ­ tru minte, inima si literatură" de I e r liric, lie i r o n i z a u ! . pînă peste România, la ţărmul Toate aceste Rcţiuni. desfăşu­
h i v ă c a r e d e p ă ş e s c v e c h i m e a d e s u b r e d u c ţ i a h u G. B a ri f. ( z i a r c a r e T o t d m l o l c l o r u t R o ş i e i e c u l e s rate cu un zel neobosit, cu pa­
şa se s e c o l e , a p a r e I n l u c r ă r i de p u b l i c ă î n n u m ă r u l s a u d m 7 m a i Si p u b l i c a t i n a n u l 1 8 92 b a s m u l „ I - Euxinulul şl pe deasupra Euxinu- siunea vulcanică ce-1 caracteri­
lul pînă în regiunea Caucazulul.
s p e c i a l i t a t e d i n d o m e n i u l f i l o l o g i - 1338 u n le i d e a p e l i n t i t u l a i „Dela l e a n a C o n s i n z . c a n a ” d e c ă t r e 1 n \ ă - Austria este un popas pc o Tipic za pe savant, şi-au eîştigat un
ei. a p a r e I n l i t e r a t u r a b e l e t r i s t i c ă redacţie" p r i n c a r e „. Mai poftim t a i o r u l I o n D ă m i a n I n c u l e g e r i l e r prestigiu extraordinar ntît în
M u p o f i Să t r e c i n e p ă s ă t o r pe încă pe toii fiii românilor cei inte- l u i I o n P o p - l i e l e g a n u l sl G u s t a v r ? n dc înaintare pregătită cu cca ţară, cit şi în străinătate. Ne
U n g ă a c e i ce s-au s t r ă d u i t şl se legători din toate patriile, ca să \ V o i q a r . d sint n o t a t e , d c a s e m e n e a , mal mare grijă. Austria este un putem uşor închipui de ce agen­
punct dc plecare. Este. aşa cum
b a s m e c u l e s e d i n R o ş i a R e v i s t a © m Ş a spus omul caro cugetă, pentru tura hitleristă din ţara noastră
„ F a m i l i a " a p u b l i c a t I n d o i a n i la şeful statului german. „poarta a pus la cale asasinatul mtrsav
t i n d . 18 8 9- 18 9 0 . c i n i e c e şi s t r i g ă ­ către năsărit". dc la 27 noiembrie 1940. Iorga
t u r i ,.de p e S e c a ş I n A r d e a l I n neferindu-se la teoria „spaţiu­ era conştient de pericolul ce-1 a-
Trăiţii şi personalităţi a r h i v a d e I o l c l o r d i n C l u j se p ă s ­ H V i S lui vital", savantul N. Iorga o meninţa, dar a continuat sâ lupte
t r e a z ă o s e a m ă d c t e s t e c u ţese I n
cu neînfricare. In Jurnalul său.
califică drept „falsă şi răufăcă­
a n u l 19 99 de I o n M u s t e a , c e r c e t ă ­ . % $ 3 t toare". fiind produsă dc „naţio­ savantul nota încă la 2 1 febru­
ale culturii taedoresie t o r la I n s t i t u t u l d e l i n g v i s t i c ă d i n i ' î l nalismul crud şl brut al bîtcl şl pregătit un „parastas" de-al Găr­
arie 1936: „La Văleni ml -e-a
C l u j
I m a g m e a v i e a s a l u l u i r o m â n e s c al revolverului". pe rare zii dc fier*. In preziua morţii,
la poziţia
Privitor
d m A r d e a l , v i a l a d e la ( a r ă cu b u ­ - m im ţara noastră trebuia s-o in în Iorga scria poezia „Brad bătrin”.
c u r i i l e şi I r ă m i n f a r i l e ei. r i d i c a r e a V f j . i B faţa acelor evenimente interna­ în care propria-1 ucidere e com­
x) 1 i lyN
f i u l u i d e ( ă r a n l ă r â o b a z ă m a t e ­ ţionale. N Iorga dădea următoa­ parată cu tăierea unui „brad bâ-
s t r ă d u i e s c s ă - ( i I a c ă cit m a l c 0 - nu-si pregete de aici înainte a io* r i a l ă s o li d ă , n e c a z u r i l e In c a r e i-a Wâ rea caracterizare a psihologiei trin" :
„In anii mulţi cit cl a fost
nosen/ s a t u l I n c a r e le a l n ă s c u t sămna si aduna din gura si conver­ j o s / d a i srt se z b a t ă I n d o r i n ţ a I u l poporului român : ■ Dc-a lungul ceasurilor grele
saţia cu poporul nostru felurimi de „Românii n-au fost un popor
şl tr ă ie ş t i. Se c u v i n e d i n p a r t e a d e a i n v ă l a . de a şi f o r m a o c u l ­ cuceritor. Noi n-am fost un popor Sub paza crengilor rchelc
obiceiuri vechi, povestiri • precum Mulţi au aflat un adăpost".
noastră, a t i n e r i l o r , să d ă m o m a ­ si cinlece populare, de care la noi t u r ă a re u şi t s - o r e d e a s c r i i t o r u l î 9 â p care să folosească ocazia de cu­
CarteR lui Titu Georgescu, bîr.e
re p r e ţ u i r e şl c i n s t i r e s t r ă d a n i e i sini foarte multe şi interesante si roş iori I o n B l ă j a n . cerire şi chiar cind au fost nca- informată, izbuteşte sâ pună în
lo r. iarăşi unele Irasuri, proverburi, zi­ D e ş i l ip s ă d e s i m l u l v e d e r i i , 2 ll nu nc-au atras. Refuzul de a lumină lupta împotriva fascis­
ceri originale româneşti, care ar fi s c r i i t o r u l n o s t r u e d e " t o t u ş i v i a ­ porni n misiune do cucerire vine
. . C u a p r o a p e 130 d e a n i i n u r ­ $ $ din Intimitatea suflct;)Hil nostru, mului desfăşurată de unul din­
mai puţin cunoscute sau numai in­ tre cei mai străluciţi fll al po­
m ă d i n R o ş io s - a u c u l e s c î n t c c e ta şi l u m e a . T o c m a i a c e s t l a p t i m ­ iar In ceea ce priveşte aventura,
$i s t r i g ă t u r i r o m â n e ş t i d e c ă t r e tr-un dialect obicinuite. Aceste cine p r e s i o n e a z ă d u p ă l e c t u r a c ă r ţ i i \\ a . nu ne atrage". Subliniind ideea porului nostru
M i c o l a e P a u l e t i c a re . I n f e l e g l n d va avea dragoste a ni le trimite s a le „ O m u l c u o c h e l a r i n e g r i ” . că, do secole, poporul nostru şî-n D PETRESCU
şl a d m i r i n d f r u m u s e ţ e a c o m o r i i
încoace cu prilejuri sigure şi cu M u p u t e m t r e c e pe l i n g ă e f o r t u l ! A \ SHOC3E5
n o a s t r e p o p u l a r e , a stal d u m i n i c i
subscrierea numelui său rcl adevă­ deosebi/ d e p u s de a u t o r p e n t r u va-
şl s ă r b ă t o r i d e - a r t n d u l cu c a r n e ­
tu l In m i n ă la h o r e l e d i n sat. la rat ne va îndatora foaite mult ?i l o r i l i c a r e a c r e a i iei p o p u l a r e , s t r ă ­ g k B
n u n f i s au la „ l ă g ă d ă u " s p r e a n o t a va pune merit pentru naţia . sa'.’), d a n i a Iu l p e l i m a c u l e g e r i i d e fo l- 1 ON CALUGARU
c e e a ce d ă d e a u n c o l o r i t şi m a i *< ■
î n d e m n u r i l e l u i B a ri l s p r e c r e a r e a c i o r sl i n t e r p r e t ă r i i c t n l e c e / o r Pf*
f r u m o s j o c u l u i s a u p e t r e c e r i i : % iRi
s t r l g ă t u r a s a u c l n t e c u l t e ş iic d i n d e ş c o li p e d a g o g i c e I n l i m b a r o ­ p o p u l a r e de pe m e l e a g u r i l e n o a s ­ IBr
g u r a a u t o r u l u i p o p u l a r . m â n ă d i n a sa „ C u v i n t a r e ş e o l a s t i - tr e — A lbum c o m e m o ra tiv —
O m c u o c u l t u r ă d e s t u l d e b o ­ c e a ş c a “ . c t c u i c a d c s o c i e t ă ţ i de d i - C r e o l ta p o p u l a r ă a z i l e l o r n o a s t r e
g a t ă , M i c o l a e P a u l e t i s -a n ă s c u t la /c/a/)/i p e n t r u p r e z e n t a r e a d e s p e c ­ se î m b o g ă ţ e ş t e pe z i ce tr e c e in
R o ş i a c a m p r i n a n u l 1816, ca l iu a l t a c o l e In l i m b a r o m â n ă — s i n t sat la noi. A l ă t u r i de v e c h i l e c l n - \ A A In urmă cu un deceniu, la 22 marcat printre cei mai activi
u n u i p l u g a r . A v i n d o l o r m a f i c I n ­ d o a r c l l c \ a d i n p r e o c u p ă r i l e i n t e ­ te c e şi s t r i g ă t u r i d i n v r e m e a lut mai l9jfi, s-a stins din viaţă scriitori, abordîud temele noii
t e l e c t u a l ă d e s t u l d e r i d i c a t ă p e n t r u l e c t u a l i l o r p r o g r e s i ş t i s p r e t r e z i r e a P a u le t i. a p a r şi c i r c u l a n o i c l n t c c e j .* autorul cunoscutului roman „Oţel realităţi şî milîtind pentru o ori­
entare nouă în literatură.
şi piine*, operă inspirată
din
t i m p u l său, a b o n a t la mai m u l t e şi p r o p ă ş i r e a n a i ici r o m â n e şi s t r i g ă t u r i , c a r e r e f l e c t ă p r o f u n ­ viaţa şi lupta muncitorilor hu- Opera scriitorului, formată din
l o i c u l t u r a l e d i n T r a n s i l v a n i a . V a ­ B a z a c u l c r j e r i i d e 3 19 c i n i e c e $/ d e l e i r a n s i o t m u r i ce a u a v u t loc nedoreni. povestiri, nuvele, scenarii dra­
Ion Călugăru s-a născut la 30 matice, romane şi articole, se în­
ci le P a u l e t i a lost c e l c a r e l - a î n ­ s t r i g ă t u r i , c a r e a l c ă t u i e s c o a d e - pc p l a n s o c i a l - e c o n o m i c Io v i a l a
scrie pe coordonatele realismu­
d r u m a t şi s p r i j i n i t pe n e p o t u l s ău x ă r a i u m o n o g r a l i c l o l c l o r i c ă c u - s a l u l u i . m ianuarie 1902, intr-o familie ne­ lui. de factură lirică, cu nume­
voiaşă de meseriaşi.
M i c o l a e la I n v ă f ă t u r ă D a t o r i t ă g r i ­ n .u i s q i a r d e l e n e s c , o c o n s t i t u i e „ 0 - . . . C u m să n u h i m i n d r u d e u n sa/ Hotărît să-şi caute un drum în roase accente critice. Compozi­
jii d e o s e b i t e pe c a r e u n c h i u l i-a b i ş n u i t c l e c l n l e c e l i r i c o " — c u m Ic c a r e a r e o a s e m e n e a c o m o a r ă viaţă, Ia numai 17 ani, a plecat ţional. Ion Călugăru foloseşte
p u r t a t - o , t t n ă r u l a r e u ş i t s ă -ş i î n ­ n u m e ş t e L e c a M o r a r iu. A c e s t e a r e ­ p o p u l a r ă , a s e m e n e a o a m e n i şi o b i ­ Comori ale artei populare — salbă dc mărgele din Huceş, raionul la Bucureşti unde a înfruntat tot „tehnica instantaneului", a ală­
s u ş e a s c ă o frumoasă c u l t u r ă pe c a - d a u d o r u l d e b a d e şi m i n d r ă . i a c u l c e i u r i . c u lo t ce a m u l şi a r e va- * II Brad. felul dc greutăţi şi nevoi pentru turării de tablouri succesive, cu
mai puţină continuitate a epicii,
u-
a urma liceul şi
cursurile
nei universităţi populare. dar cu numeroase portretizări şl
In această perioadă, viitorul scene vil.
publicist şi scriitor a stabilit le­
„Oţel şi pîine" este primul ro­
A p ă r u şi M a r i o a r a
V e n e a
NTO ARCEREA u n g r u p de I d e . f i n i n d u - s e c u IL ÎF A\ B IE T gături cu unul din cluburile so­ man de după 23 August 1944
de
cialiste bucurestcne şi a debutat
Inspirat din viaţa muncitorilor
b r a ţ. .Se d e s p ă r ţ i t ă d e e a s a l u l i n -
d - o p o li t i c o s . în presă (1920) cu scrieri în din zilele noastre. Titlul este
proză, pe care Ie-a adunat apoi
M u r ă m a s e d e l o c surprinsă cind Prin geamul larg deschis în noaptea clară In volumul „Caii lui Cibicloc", simbolic şi semnifică lupta ex­
trem de grea pe care o desfăşu­
— Schiţă de Nicolae Panaitescu — II \ ă z u . ll p r i \ i d c su s p f n ă jos copilu-ntinde mâinile spre lună apărut in 1922. rau muncitorii de Ia uzinele si­
C ă m a ş a avea g u l e r u l ş il o n a t. m u r ­
şi-n palmele ncrâbdătoarc-adună Timp de cîţiva ani s-a alăturat derurgice din Hunedoara, în
d a r .
Ieşise t r a n s p i r a t de la ş e d i n ţ ă — B a da. zise c o p i l u l î n c e p u să mişcării literare moderniste. 1946. pentru oţel şi pline. Con­
l l c r i t i c a s e r ă toii. P i u ă şi b u r l a ­ p l i n g ă . P o r n i r ă a l ă t u r i . I a r ă sd s c o a l ă şl umbre moi şi pulbere stelară, Incepind insă cu mîcroroma- diţiile erau dificile : economatul
c i i c a r e n u c u n o ş t e a u v i a l a de t a * o \ orbu Se o p r i r ă i n d r e p t u l g r ă ­ prost gospodărit, protecţia mun­
— D e c e p U n g i ? H a i , d e s c i n d e nul „Omul de după uşă" (1932),
m i i ie. d i n i l o r M i i u ş o r ie ş i i n s t r a d ă ( r ă ­ Slă singur in fereastră, ca o strună cii inexistentă, greutăţile şl lipsu­
— M u o m c u ce A p l c c u i m u m a proza sa se îndreaptă din nou
Se o p r i In p a r c să se m a i o - g i n d d u p ă e l o s ă n i u ţ ă . C i n d îi rile speculate şi amplificate de
la p iu lu . A zis că v m c r e p e d e . vibrînd de-o muzică interioară către orientarea realistă, eviden­
d i h n e a s c ă p u ( i n . U n g r u p d e c o ­ vrizii p e S ta n c it r se a r u n c ă I n h r a - provocatori pentru a compromi­
— M u m a i p l i n q e . lasă. v i n e t ă ­ şi ndc cu luceafărul dc scară, tă in volumul de debut. Romanul
pţi b ă t e a u m i n g e a h p l ă c e a j o c u l t i c u l m a i t i r / iu l e l e lu i „Don ,Iuan Cocoşatul" (1934) şl te, In primul rînd, munca poli­
g ă l ă g i o ş i l o r , c a r e s i m t i n d u - ş e p r i ­ — T ă t i c u l u i m e u . t ă t i c u l u i m e u . cu luna şi cu stelele mpreunâ tică desfăşurată de comunişti.
C o b o r i s e r i l e a b ă t u t O c h i i s c o ­ nuvela „Dc la cinci la cinci" —
v i ţ i căutau să I a c ă u n m e c i m a l tutu m u r ă M i c u ş o r . l i î n c o l ă c i q i t u l scrisă sub influenta luptelor gre­ Sabotaje, provocăi i — o adevă­
s p e c t a c u l o s . I i a t r a s e a t e n t l a un d i t o r i II p r h ' c a u d e d u p ă p e r d e l e . c u b r a l c l c Şi cum stă u geam cu nasul cîrr. în vînt, viste ale ceferiştilor dîn febru­ rată coaliţie a urii, lată condiţi­
p r i c h i n d e l , c ă r u i a l i căzuseră pan­ I e ş i In s ti u d u . l i p ă r e a r ău de P o r n i r ă s p r e ro.sri încearcă depărtările pc rînd ile pe care muncitorii de felul
M i c u ş o r . II Iu sa sc p l i n q i n d . $1 arie — sint mărturii elocvente
talonii. Dar, In ciuda c u r c l i i , j u c a C i n d i n t r a r ă I n a p a r t a m e n t cu mîinilc muîatc-n apa lunii; Iui Păvăloaîa sau Toma Păun
n i c i m ă c a r n u - l v ă z u s e . In acest sens.
m a i d e p a r t e ( i n î n d u - i cu m i n a . Se S t a n c i u guşi a c e e a ş i a t m o ş i e r ă le-au schimbat cu mina fermă,
g t n d i la N i c u ş o r , b u m t u l s ău P o a ­ O o b o s e a l ă d e p l u m b li s t r i n r i c a p l ă c u t ă , t a r e o lăs as e cind. .. Revenirea definitivă la realism aşa cum ele au fost schimbate
l e si e l b a t e m i n g e a . c o r p u l . A r h v r u i sd m e a r g ă la F o t o q i a l i a I m e r a i n a c e l a ş i loc. Şi-l. vezi, pe buzele mişcate neet. se datoresle apropierii sale de în întreaga tară.
P l e c ă d i n p a r c cu g i n d u l să p i a ţ ă S - a r I n t i l n i cu M a r i o a r a . p e t o a l e t ă Pe perefe e r a u n t a ­ cum descifrează primul alfabet lupta comuniştilor ilegalişti, de
m e a r g ă p e - a c a s ă . s ă - l v a d ă D a r se s i m ţ e a ca u n e l e v cu l e c - b l o u n ou . ,.C a t u l c u b o i ” dc G r i - cu carc-ncepc* Carica-nţclcpciunii. ziarele si revistele progresiste la „Oţel şi pîine" este o frescă
U r c ă s c ă r i l e o a r e c u m j e n a i Sc h a n e i n v a f u t â C e e r a să i s p u n ă , 7 0 rc s c u . T a b l o u l c a r c - i p l ă c e a I m care a început să colaboreze in­ realistă, valoroasă a cadrului ge­
s l m f e a v i n o v a t I i e r a r u ş i n e să se aşa. d i n t r - o d u t ă . . a l i l d e m u l t tens. Cu romanul autobiografic nera! socinl-eeonomie al anilor
u i t e I n o c h i i v e c i n i l o r . Sc o p r i Io A m s- o a ş t e p t m i in c la p o a r t ă , M i c u ş o r i i a d o r m i s e fn b r a / e 11 n c c l l a i ciiiKicA „Copilăria unui netrebnic" (1936), 1946-47, este romanul unei pe­
a p a r t a m e n t u l ÎS. c l n d icşc d i n u z i n ă . £ m a i b in e . p u s e i n p a l u l u i Im . p r i v i t u l u i c u m Cercul literar „Flacăra* proza sa este situată pe linia tra­ rioade eroice din lupta poporului
. S u n ă . fşi s pu s e . 7i m l> c ş ie p r m s o m n . A u z i r o b i n e ­ Hunedoara diţiei sănătoase a marilor înain­ pentru reconstrucţia ţării.
— C i n e e? * A d o u a 7.i se i n s t a l a i n l o j a p o r - tu l Iu b a i e c u r q i n d M u m u l t d u p ă taşi moldoveni — Creangă şi Sa­ Astăzi creaţia Iul Ion Călugă­
— £u sint. M i c u ş o r . d e s c h i d e Iii. a ş t e p t i n d să s u n e de ie ş ire tşl a c e e a , i n t r ă şi M a r i o a r a i n d o r m i ­ do vea nu.
— T u eşti, t ă t i c u l e ? a r u n c ă p r i v i r e a s pr e u n atiş. p r e - tor. Ţ i n e a in m i n ă l e n j e r i a lu i d e Ion Călugăru a făcut parte ru cunoaşte cuvenita apreciere,
— D a M u - m i c u n o ş t i v o c e a ? l ă c l n d u - s c i n t e r e s a t . c o r p , d e u n a l b s c li p it o r . dintre scriitorii rezistenţei roma­ găsindu-şi un număr tot mai
Lucrări literare primite în cadrul concursului organi­ marc de cititori.
neşti împotriva fascismului şi
zat de Casa regională a creaţiei populare. războiului, iar după 1944 s-a re­ Prof. G MIIIU
■ "teeerm âj.tif'ifă
MIHAILÂ ROMULUS — B a t o - Gir.qurind copilâios, NICOLAE Dl NC A — flat a d c r a t e I n i m a g i n i a r t i s t i c e c a r e să
Pămînt bătrin, ne-ai zămislit m i r ( O r ă ş l i e J N c - a u m i ş c a t c u v i n ­ luzii cruzi iţi ies in cale C r i ş . ,,F r u m o a s ă e şt i p a t r i a m e a " e m o ţ i o n e z e pc c i t i t o r .
Vedeţi acest brad, t e l e s i n c e r e , p o r n i t e d i n m i m ă , fn Si li sorb (irul răcoros c o n ţ i n e şi u n e l e p ă r h I z b u t i t e . A-
Din sînge de străbuni stropit. c a r e v o r b i ţ i d e s p r e m u n c a pasio­ M I R O M Ţ f C — R o z ( I l i a ) . D i n
cafe-şl apleacă virful pină la pămînt Aluatul ni l ai plămădit D a r . p a r c ă a s e m e n e o i m a g i n i a m c c s tc n . insă . s in i c o p l e ş i t e d e a l i r - c e l e t r e i p o e z i i — „ P a r t i d u l u i m e u ” ,
na f<i a c e l o r d o i Im cifci/ori d i n s a ­ m a i i n t i / n i t şi i n a l t e p o e z i i . A b u n - m a l i i p l a t o , p r o z a i c e , d e r j c n u l a - „ Z b o r u l t i n e r e ţ i i " şi „ P o r t r e t " , c e a
şl mă ridică deasupra munţilor? Pe coarnele ev plug trudit l u l B a l o m i r — V u l c u S t a n şi Vu/cu dcnlu_ e p i t e t e l o r pc c a r e Ic lo l o s i t i c c s t o r u : m a i a p r o p i a t ă d c î m p l i n i r e n i se
In coaja lui veşnicia s-a frînt Şi pe amarul rod muncit. A n a . c a r e „ m e n i u f e l i c i t ă r i c ă l d u ­ p a r c a li u l t i m a :
r o a se d i n p a r t e a t u t u r o r p ă i m / t l o r
Paşii îmi sînl siguri şi mari
şl timpul s-a oprit înţepenit in răşină. Fiii lui Cloşca şl Crişan c o p i i l o r c a r e u r m e a z ă c u r s u r i l e la Privirea spărlurăţ?) în 2 are,
De sus, adun în privire o ţară Al Iui Horia şi Iancu a c e a s t ă ş c o a l a " . Palmele pulcrnico, muşchii tari,
Care-şi dorm în tine veacu', I n c e e a ce p r i v e ş t e p o e z i i l e pe Glasul ecou peste mare.
frumoasă ca o pagină rară c a r e n i l c - a { i tr im is , i u i p u t e m r e ­
Cel pe care i-ai născut p r o d u c e p c m e i u n a d i n e le , d e oa­ Cu toate aceste mănunchi de
de istorie, scoasă n lumină. puteri
Din sfinţit -maternul lut, rece s in i o i n s t r u i r e d c g i n d u r i şi
Potecile călcate de Horea şi Iancu Iţi aduc ofrandă ţie ide i. ( I a r ă d i s c u ţ i e , ju s t e i ) , e x p r i ­ Ferestre spre soare deschid,
Ridic pilonii fericirii pc umeri
şi arborii toţi din pădure Lacrimă dc bucurie, m a t e i n s ă i n t r - o l o r m ă n e c o n v i n - LITE Scrund acolo cuvîntul „Partid"
g â t o a r c .
scriu faptele cu tăiş de secure Ţară scumpă, Românie!, STANA ŞTEFAN — T e h u C . A - DAYjD lOAN — L u n c r ă m . D e ş i
p r e c i e r i l c de m a i sus sint v a l a b i l e m ă r t u r i s i t ! că s e r i c i i d e m a i m u l t ă
şi cu vîrfuri de lănci ascuţite Inimă nemuritoare.
şi p e n t r u l u c r u r i l e d v . — „ P ă m i n ­ v r e m e , c e e a cg n c - n ţ i t r i m i s e s te
Vintul inii încearcă puterea Leagăn fericirii-n soare, t u i n e c h e a m ă " şi „ i a l u p t ă m u n c i ­ s c a d e d m v a l o a r e a p o e z i e i ( „ z b u r ­ Noi ne Inom angajamentul d e p a r t e d c a h a d e v ă r a t ă p o e z i e .
Fruntea-ţi 'naltă şi plăcută to r i" . M e s a j u l a c e s t o r a es te c o n ­ d a l n i c . ş ă g a l n i c , c o p i l ă r o s " e le ). Ca planul să-l îndeplinim M u o r i c e „ p o t r i \ i t e " a s i l a b e l o r d e
supărat câ-i răpesc înălţimea adincâ. la s l i r ş i t u l v e r s u n l o r se c h e a m ă
Toţi românii ţi-o sărută, f u z , e x p r i m a r e a g r e o a i e . E x i s t ă şi o o a r e c a r e n o t ă d e i d i ­ s a u
El uită că-s înfipt inlr-o stîncă! L u a ţ i l e q ă l u r a c u c e r c u l l i t e r a r l i s m fn v e r s u r i l e d v . , ceea ce a- Noi vom munci cu mult elan p o e z i e .
Recunoscători rămîn
„ F l a c ă r a " d e p e l i n g ă C l u b u l „ S i d e - m i n t e ş t e d e l i t e r a t u r a m i n o r ă a u - Tot muncitorul e în frunte O î n d r u m a t e m a i c o n c r e t ă a f l p u ­
Tic, drag pămînt român ! — r u r g i s t u l ” d i n H u n e d o a r a n o r s c r i i t o r i Mai mult cărbune pesle plan t e a p r i m i a c h v i n d I n c a d r u l c e r c u ­
STAN MARIN l u i l i t e r a r c a r e lunc/ioncasă p e U n ­
CRIŞAN IONEL PUIU CH. ODOBESCU R e p r o d u ­ A m d o r i ca ..i z v o r a ş u l " s ă -ş t g ă ­ O p e r a l i t e r a r ă , d e c i şi p o e z i a ,
Cercul literar Brad Clasa a X-a n Liceul „Dccebal c e m u l t i m a s l r o l ă d i n ,,/zvo r a ş u l " : s e a s c ă a l b i a p r o p r i e şi sd d e v i n ă . . . p i c s u p u n e t r a n s m i t e r e a u n o r c u n o ­ g ă Casa d e c u l t u r ă d i n S e b e ş
Te strecori încet lâ vale I l u v i u . şt in ţe , d a l e , s e n i i m e n l e . I n c o r p o ­
Deva ION MÎN’DRU