Page 96 - Drumul_socialismului_1966_05

P O P A S Â rb o re fu m u ! im eria

In depresiunea formaţii de văr­ croclimalic, plutesc miresme încin- un vultur, urşi, fazani şi păuni cu
sarea Streiului în Mureş, la mar­ tătoare. penajul de o cromatică incintătoa- RESPECTUL
ginea oraşului Simeria, peisajul se ■Travcrsînd Arboretumul. traver­ re, căprioare etc
schimbă brusc Zgomotul urban, săm continente Tăbliţele consem­ Alte alei deschid peisaje inedite
contrapunctat de cavalcada trenu­ nează salturile noastre .pe glob" r pentru inloarrcre. Admirăm varie­ FATĂ DE O M
rilor. dispare dintr-o dată răcind Asia. America, Africa, Australia, tatea florilor. I.a izvorul înconju­
loc liniştii. lMtrundem într-un pei­ Europa. Trecem prin peisaje japo­ rat dc pietre încărcate de muşchi
saj divers, în care exotismul vie­ neze, chinezeşti, nordice. verde, setea ne este potolită. Obo­ Călătoream intr-o zi cu trenul
ţuieşte alături de flora nordică — seala dispare. O vizită prin sere sc spre Petroşani. In compartiment
Arboretumul. Totul este astfel orinduit incit ai erau trei tineri, o femeie cu un
impresia <â le afli îiUr-o pădure mai poate face. Plante mari, dc copil mic şl o bătrînă. Femeia se
Şi-au dat întiinirc in această re­ crescută aici de cirul lumea, şi nu câţiva metri, stau alături de puieţii
zervaţie naturală arbori din cele mici clin ghivece. Parcul creşte... chinuia să adoarmă copilul, bă-
mai diferite colţuri ale lumii. Con­ plantată. Farmecul atesta îl dato- Abia acum, cind am ieşit pe trîna privea pe fereastră, inr cei
trastele dau farmecul deosebit al a- iv.m poate „neorinduielii" eu care poarta Arborelumului, observăm şi­ trei tineri jucau cărţi şi fumau.
cestvii minunat parc. Coexistă aici sînt plantaţi arborii, creînd cel mai Din cind în cind izbucneau în rîs,
firesc cadru natural. rul de turisme şi autobuze care au sau sc certau, adresindu-şi cu­
gingaşele magnolii cu arborele de
fier, nuferii fragili cu platanii Pairul ne oferă dimensiune. Nu adus vizitatorii. In marele parc vinte nu tocmai plăcute. De eite-
uriaşi, sute de specii de conifere obosim, deşi parcurgem alei foarte nu-i zărisem, Sc pierduseră printre va ori, femeia i-a rugat să se ma­
lungi. Pătrundem lot mai adine in minunaţii arbori din Kuropa, Asia. nifeste mai puţin zgomotos, dar
maiestuoase cu plante mici, ginga­
aceasta lume minunată a copacilor America. Afrha... tineri» uitau repede promisiunile
şe. O adevărată simfonie florală ne I.a sfirşit, înainte de a face calea pc care Ic făceau şi din nou iz­
îneîntă privirea. In aerul cald, mi- întoarsă, admirăm câteva animale : T. IS T R A T E bucneau. Pină Ja urmă, femeia
n-a mai putut suporta atmosfera
din compartiment şi a plecat cu
copilul în braţe în căutarea altui
loc.
— SÂ MĂ scoli la 7 dimineaţa I DOMNUL M. Smith. domiciliat pe la vioară, Hica mea — la pian. Iar Altădată, în autobuzul dc Hu­
— Neapărat. Numai să nu uit.
P A S I U N I Date In uşd sd-m/ aminteşti. Filth Avenue, N e w York, primeşte ţiul — Ia chitară. nedoara am asistat la următoarea
— $1 dumneavoastră ?
o scrisoare a unul cetăţean cu ace­
scenă : taxatoarea, o fată sim­
laşi nume, dar care locuieşte pe — Eu ? O, eu sufăr In tăcere.,. patică, de vreo douăzeci dc ani,
TATĂL care s-a înapoiat dinlr-o Slxth Avenue: „Dacd In trei zile nu PROPESORUL : Iar al Inllrziat. Io­ tăia bilete celor ce se urcaseră
Piroxilina expedifle In Alrlca, povesteşte ţiu­ trimite!/' la adresa menllonalâ In nele. Acum e nouă lără douăzeci I pe parcurs Plinire aceştia se a-
lui său despre aventurile sale de
scrisoare 10.000 de dolari, ne vom
fla şi o cunoştinţă dc-n sa, un
Ionel: Nu-I nimic. Mămica Imi
vedea obligaţi să vd râplm sofia".
vlnâloare. Acesta tl ascultă cu gura
toarea a uitat parcă de ceilalţi
— Credeam, la început, câ Ni- spune mereu cA am toatA viata îna­ băiat. Ajunsă in dreptul lui, taxa­
inte.
culinn nu mă va putea înţelege. călători şi a început un dialog
Şi, într-un fel, avea motive s-o ’* PROFESORUL: Poţi să-mi demon­ vesel şi interminabil cu băiatul.
facă. O odaie din căminul nos­ strezi câ apa atrage electricitatea ? Cineva n îndrăznit să-i atragă n-
tru — care e foarte tînăr — era U M O E Micul Tom: Da I De liecare dală tenţia că mai are dc încasat cîţi-
mereu ocupată, era mereu de­ clnd Inlru In baie sunA telefonul. va călători. Şi ce credeţi ? Taxa­
zordine în ea... Cred eă vă daţi toarea s-a făcut foc şi pară. De
seama.. Lucrez cu cerneală ti­ AUTOMODUJUI. ttaverscază o In­ unde pînă atunci fusese veselă şi
pografică. cu planşe, cu tot fe­ tersecţie cu o viteză excesivă, deşi bine dispusă, dintr-o dală a înce­
lul de cartoane, cu nisip, eu lino­ căscată, şl la urma II întreabă : La care. Smith le răspunde : „Nu semaforul era pe toşu. Cei doi a - put să arunce flăcări pe nas ca
leum... M-a înţeles cum poate nici — Tdticule, al văzut vreun ele- slnt dl. Smith de pe Sixlh Avenue, genii de circulaţie de serviciu sc balaurul din poveste.
nu mă aşteptam lanl ? dar Imi permit să vd semnalez cA privesc indlgnafi: Trei puştani, cu pretenţii dc
Vasilc Viorel spune câ a co­ — Oho. şl tncA cili I propunerea dv. mă InlercseazA — I-ai luat numărul ? bărbaţi, treceau într-una din zi­
pilărit împreună cu desenul, că — Si ai tras In el ? — Nu, a trecut prea repede. lele trecute prin faţa hotelului
pereţii clasei în care învăţa erau — Am tras. dar nu l-am nimerit. O FETIŢĂ se plimbA cu mama el. — In orice caz avea la volan o „Bulevard11 din Deva, clătinîn-
acoperiţi cu desene de-ale lui. La — Cum sc poate ?■ Doar elelantul Pe slradA InlJInesc un buldog e- blondă tare nostimă. du-sc şi vorbind aşa de tare şi
Lupeni, Vasile I-a întîlnit pe lo- e un animal aşa dc mare I norm. — Da, am văzut-o. aşa de indecent dc parcă s-ar fi
sif Tellmann. S-a apropiat de el. — Da. dar glnnlcte c atlt de mic... — Mămico, strigă leliţa, uite cum aflat singuri, undeva pe clmp
„Tellmann m-a învăţat prima li­ seamănă dinele ăsta cu unchiul Al- & INTR-UN sat de munte: sau în pădure. întreg trotuarul
teră în arta plastică'1... DOI burlaci se Intllnesc pe slra­ Ired. — Hei, Nico — strigă vecinul — era al lor. Oameni mai în vîrstă.
De curînd, artiştii amatori ai do şi stau dc vorbă. — Cum pofi să Iii atlt de nepoli­ dormi sau nu ? femei, copil trebuiau să sc dea la
cercului plastic din Lupeni au a- — Ador singurâtatea Tare Imi ticoasa. o ceartă mama — Depinde, răspunde Dominique. o parte, pentru că cei cu prctcn(ii
nWersat un deceniu de activitate. place sd md plimb si/i</ur I — Vai. mămico, crezi că m-a auzit dc bărbaţi nu se sinchiseau dacă
La festivitate a fost invitat şi Va­ — Si mie. dinele ? Ce vrei ? loveau sau călcau pe cineva.
— Poli să-mi împrumuţi măgarul
sile Viorel. Nu putea să nu fie — Atunci, hai să ne plimbăm îm­ In tren, în autobuz, pe stradă,
chemat. El fusese primul înscris — LA MINI: acasă nimeni nu stă tău ? oamenii se află cu treburi sau la
în cercul de artă plastică de la preună. Inactiv • solia mea Invală să clnle — Dorm. plimbare. în excursii. Flecare ştie
Lupeni. Atunci, în 1956, la prima cum să se comporte, cum să-şi
bienală de artă plastică pentru respecte tovarăşul de călătorie
amatori, linogivavura în culori sau pietonul cu care Încrucişea­
.Peisaj0, prezentata de el a o- ză drumul. Sînt însă unii pentru
cupat locul I pe regiune şi lo­ care respectul faţă de om în ge­
cul II pe ţară. De atunci, lucră­ neral, este o noţiune greu de în­
rile Iui în pictură şl linogravură Capra neagră ţeles. E drept, aceştia sînt puţini
au trecut Carpnţii, nu ajuns la M O N U M E N T E A L E N A T U R I I şl poale de aceea acţiunile lor
Karlovitze, în Polonia, la Lon­ iresponsabile par atît dc striden­
dra... La un concurs internaţio­ ŞSeamp străvechi te faţă dc cursul normat al vie­
nal de afişe eu temă, lucrarea lui La Gura-Zlata, într-un cadru ţii cotidiene. Dar tocmai că sînt
a ocupat locul III. Cu pictura natural deosebit de pitoresc, «îşi putini, pot fi învăţaţi ce înseam­
.Lupeni '29°, a cărei plnzâ te Noţiunea e străveche. In epocile are domiciliul* — pentru citeva nă a respecta omul.
chema eu timbru-1 grav al te­ dace şî romane roca auriferă era luni o turmă de iezi de capră Pornesc, In genere, de la ne­
mei şi cromaticii, s-a înscris pe frecvent pisată cu ajutorul acestei neagră. vinovata fluierătură după cine­
locul II pe ţară... instalaţii. Paralel, se mai foloseau şl Gingaşele animale au fost adu­ va, apoi nu sc mai uită pc unde
Vasile Viorel, desenatorul teh­ mojare dc piatră sau metal nate din diferite locuri ale Mun­ calcă, nu-.şi mai cer scuze dacă
nic de la Trustul minier Deva, Şteampurile erau construite inge­ ţilor Retezat, cu un scop bine de­ au deranjat pe cineva şi ajung
omul care pe foaia de calc, tra­ nios. Un rotor de lemn, prevăzut cu finit : repopularea masivului Pie­ -v la Jignirea celor caic (c atrag o-
sează viitoare drumuri subtera­ .măsele* puternice, acţiona asupra trosul Rodnei din regiunea Ma­ tenţia asupra urîţeniei faptei lor.
ne prin adîneul munţilor ce stră­ greutăţilor care izbeau consecutiv ramureş. La această importantă Mai tîrziu, nccontrolaţi, neîndru-
duiesc Hunedoara, n îndrăgit, la roca. Modernizat, şteampul se folo­ acţiune colaborează Ministerul mnţi, neţinuţi din scurt de către
început, creionul, apoi penelul, seşte şi astăzi în unele exploatări Economici Forestiere, Comisia părinţi nimeresc in localurile pu­
paleta, cutorile, apoi linoleumul aurifere. Monumentelor Naturii, Institutul -s.. ; i ^ '.J tk JL ţ r*î r l ’. f blice, unde sub influenţa alcoolu­
cu dâltuţa şl cuţitul... Acum a în fotografie se poate vedea un de Cercetări Forestiere şi Sfatul h # r L# gfojt p ■,«. lui provoacă scandaluri sau mă­
luat inr penelul. Cu ajutorul lui, şteamp reconstituit după un model popular regional Maramureş. soară trotuarele. Unii ajung şi
a unor soluţii preparate după din secolul al «XîX-lea. (Cele două Paznici de vîntătoare. pădurari mal rău...
nesfârşite ore, zile şi luni dc stu­ roţi de fier sînt de dată mai recen­ şi cercetători ştiinţifici au reuşit Respectul faţă dc sine şi faţă
diu, a cernelei tipografice, reali­ tă, fără o valoare Istorică deosebită). ca in primăvara acestui an să im l de cel pe care-) întilncşti pc stra­
zează, în alb-negru, lucrări unice Alături de şteamp, în partea de „înjghebeze" o turmă de 15 iezi dă, în tren, în autobuz, în maga­
în felul lor, înscriind în nrta gra­ Jos, se află două mojare pentru pi­ de capră neagră care fac o primă zin, sau oriunde în altă parte,
fică o denumire nouă : piroxilina. sat roca. haltă la Gurn-Ztata. Iezii sînt este un atribut al omului socie­
LUCIA LICIU Exponatul se află la Muzeu) regio­ hrăniţi cu lapte de capră domes­ tăţii noastre. Excepţiile nu sînt
nal Deva. tică. sînt supravegheaţi îndea­ H ifV i 1 , C incurabile. O atitudine fermă dîn
proape dc medici veterinari si * yfr -f i partea fiecărui cetăţean, atît în
trăiesc în condiţii asemănătoare familie, cît şl în societate, pot
celor pe care le au părinţii lor readuce în rîndurile celor res­
ALBUM DE CARICATURI din Retezat. pectuoşi pc aceia care au călcat
sau calcă în picioare acest înăl­
In luna iunie, viitorii alpinişti
patrupezi vor face cunoştinţă cu ™ ^ ţător sentiment omenesc.
noul lor domiciliu din Pietrosul. G II. P A V E L

în vîrstă de 16 ani. Pe vremea aceea,
VESTUL SĂLBATIC-LEGENDA ADEVAR femeile reprezentau In Catifornin o
valoare mai mare chiar declt aurul.
pe
Yankeii au siluit-o şi ou ucis-o
frumoasa Roşită în faţa soţului ei.
Apoi l-au ucis şl pe fratele Iul.
y *1 — Ce-ni păţit
vecine ? (Urmare din nr. 3536) In urma crescătorilor de vite (cow- rea vremurilor furtunoase era încă bizon. După exterminarea bizonilor Atunci, Murieta a devenit, la rîndul
* său, ucigaş In citeva luni a reuşit
— lac-aşa, am boys). vin fermierii (squalters), iar proaspătă. In 10 0 0. marele inventa­ a înfiinţat o trupă de atracţii „Wide să pedepsească pe mulţi din cei care
* * * avut şi eu nişte Coubo\-ii stăplneau la perfecţie după aceştia — minerii. Se descoperă tor Edison a organizai prima şedinţă West Show"). ii asasinaseră soţia, însemnind pe
„vizitatori*. lassoul şi, pină atunci, sihgura lor noi zăcăminte dc aur şi argint la de proiectări cu un aparat cinema­ Au fost reînviate şi evenimentele fruntea,fiecăruia litera „M\ Murieta
ştiinţă consta în prinderea mustan- Jdaho, Montana, Nevada, Wvomin. tografic. fără să acorde el însuşi prea legale de instalarea liniei Union Pa­ a ajuns idolul mexicanilor săraci.
gilor si bizonilor, pe care-i însem­ Orăşele ridicole apar în munţi şi in mare importanţă acestei invenţii. cific, peripeţiile convoaielor de căru­ Drame personale ca aceea a lui
nau cu un semn anume, după caro le prceric. Ele se aseamănă atît dc După 10 ani, mii de cinematografe ţe cu coviltir, . viaţa căutătorilor de Joaquin Murieta şi a fraţilor James
dădeau din nou drumul să pască in mult unul cu altul, incit cu greu Ic apar în lumea întreagă, vedic sl nur din California şi Sicrrn Nevada există sute şl mii în istoria Vestului
libertate. Acum, ei încep să se învîr- poţi deosebi după altceva dccît după nouă. Capitalul bancar pătrunde şi in — tot ceea ce era in legătură cu cu­ sălbatic, şi nu numai în epoca cuce­
tcască în jurul liniilor de cale ferată. numele lor sonore. Aici. moravurile această nouă slcră industrială, con- cerirea Vestului sălbatic. Ea baza ririi lui Foarte mulţi au pus mîna
Valoarea terenului, care pînă de cu­ sînt dictate dc aventurieri îmbogă­
rînd era (ît a unei pipe de tutun, în- ţii! peste noapte In oraşele cu citc
( epe să crească rapid. Drumul săpat 500—G00 dc locuitori se deschid ba­
dc copitele turmelor cowboy-loi, care rilii şi tripouri, pi-oaspcţii îmbogăţiţi
duce din Texas spre Illinois, a fost slnt gala pentru un căpăstru să m i­
denumit I.ong Trail. întregul Vest dii pc oricine, dar, totodată, să iro­
central cunoştea acum costumele pi­ sească sume uriaşe pentru a-şi nea cnivjiţn aprigă, atît dc c ai netei isti- pe revolver şi au început o luptă
toreşti din piele ale cowbo.'-lor, ciz­ popularitate. Minele, oricît de bogate majorităţii acestor filme se aflau e-
15 mai — 15 Iu­ ar fi, după o exploatare sălbatică, se (■ă societăţii capitaliste americane, venimenlc istorice reale, dar adevă­ deznădăjduită împotriva unei orîn-
nie : pescuitul mele lor înalte, pălăriile lor cu bor epuizează rapid, orăşelele sc golesc, işi pune pecetea şi aici. Baza pro­ rul istoric era denaturat. Eroii favo­ duiri în care banul era atotputernic.
lat, basmalele roşii din jurul gîtului,
este interzis in revolverul dc calibru mare pe care sc transformă în oraşe-fnnlomâ. Se ducţiei cinematografice o constituie riţi au devenit bandiţii care şi-au* ★
apele de şes. pare că toate hotarele necunoscutu­ filmele de aventuri In mai multe cişligat celebritatea în anii cuceririi A trecut un secol de la epoca cu­
îl purtau la brîu, harnaşamcntele lu­
crate cu măiestrie şi inevitabila frîn- lui au fost atinse, nemărginite sînt serii. $i cc subiecte mai bune se pu­ Vestului sălbatic. ceririi Vestului sălbatic, dar eveni­
ghie atîrnată de ele. care se încolă­ numai graniţele husiness-ului. învin­ teau alege dedt evenimentele din cea „Dcsperados" ca Wild Dill (Bill săl­ mentele petrecute atunci sînt încă
cea cu atîta îndemînare in junii ci­ gătorii în lupta pentru pămint. aur mai recentă istoric a Statelor Unite ? baticul) sau Jack Three Fingers (Jack vii în mintea oamenilor.
tului mustangilor şi oamenilor. In şi privilegii dc stat devin regii ca­ Pină atuiui. cowbo.v-ul, in diferite cel eu trei degete), au devenit eroii Urmaşii lui Black Ketehum şi Jack
scurt timp, iarba din precrii înlocu­ pitalului. La începutul secolului al poziţii, privea milioanele de consu­ filmelor dc aventuri şi romonelor ief­ Three Fingers stau şi astăzi în per­
ieşte gloria bumbacului dc pc plan­ XIX-!ea. în Statele Unite existau matori dc pe etichetele cutiilor de tine. Sînt mulţi de teapa lor şi ispră­ manenţă cu degetul pe trăgaci, Ei îşi
taţiile din Sud. „Produceţi carne „en doar trei bănci. In jumătate de veac. conserve. Aenm, milioane dc oameni vile lor sînt nenumărate. manifestă talentele în Vietnamul de
gros", şi viitorul dv. este asigurat \* numărul lor a depăşit 1.000. Marii aveau posibilitatea să-l urmărească Banda lui Black Jack Ketehum a- sud şi în alte locuri, uitînd că In lu­
— aceste cuvinte sc auzeau in anii bancheri erau oameni lipsiţi dc scru­ cvoluind* pe ecran Aşa a fost reîn­ taea numai trenuri, altele se specia­ mea contemporană nu mal este loc
’70, la tot pasul, in Vestul sălbatic. pule şi de cultură. Vanderbiidt. pri­ viat chipul lui Buffnlo Bill, unul din­ lizau in Jefuirea diligenţclor poştale. pentru „desperndos". De acest lucru
Inventarea cutiilor (Ic consei-ve a mul milionar, a cărui avere a trecut tre celebrii călăreţi ai „Poney Ex- Mulţi au devenit bandiţi fără vqîe. sînt conştienţi astăzi mulţi ameri­
permis şi europenilor să guste din dc 10 0 milioane, sc lăuda că a răs­ prcss"-ului — serviciul poştal efec­ Fraţii Frank şi Jessc James au a- cani care sc mindresc, pe bună drep­
tuat de curieri călare, care par­ juns asasini de meserie, pentru că tate, că bunicii lor au ajuns intr-o
carnea de bizon, iar faimosul con­ foit pentru prima dată o carte după
— Doar avem curgeau distanţa de la Salut Joseph companiile de cale ferată i-au lăsat, cănită cu coviltir de la Atlantic la
şi noi dreptul la * — structor dc vagoane Pullman a avut ce a împlinit 70 de ani. (Missourî) la Sacramento (California) prin maşinaţii nelegale, fără pămînt. Pacific. $i ei nu vor pregeta să facă
concediu de ,le- ingenioasa idee să construiască, dvipă Pe la 1880 s-a terminat şi cu epoca in zece zile. (La construirea liniei de Unul din primii căutători de aur a tot ce le stă in putinţă pentru ea o-
huzie°... vagoanele de dormit, vagoane frigo- 1 idilică, Statele Unite devenind un cale ferată tranucontinentală, el şi-a fost mexicanul Joaquin Murieta, ve­ biceiurile de pe vremea Vestului săl­
nit în California în 1849 împreună
v . m i h A il e s c u rifiee. puternic stat capitalist. Dar aminti­ găsit o meserie mai rentabilă, apix>- cu frumoasa sa soţie Roşită Carmen, batic sâ rămînă definitiv de dome­
vizlonînd pe muncitori cu carne de
niul trecutului.