Page 1 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIJI-VA I Sosirea tovarăşului
VIZITA MAIESTATH SALE Constantin Drăgan
IMPERIALE ŞAHIKŞAHUL de la Nicosia
M a rti a sosit la Bucureşti, ve
IRANULUI IN TARA NOASTRĂ nind dc la Nicosia, tovarăşul
Constantin Drăgan, preşedintele
C onsiliului C entral al U n iu n ii Ge
nerale a Sindicatelor . din Re
BRAŞOV. — Dc la trim işii spe cinste să salut prezenţa în m ijlo publica Socialistă România, mem
ciali Agerpres, Mircca Moarcăş şl cul nostru a Şahinşahului Ira nu lu i bru al C om itetului Execu
A drian lonescu : — a spus Ion Mărcuş, preşedintele tiv al Federaţiei Sindicale
Maiestatea Sa Im perială, Moham - S fatului p o p ula r’ regional. Ne e x p ri M ondiale, care a participat la
mad Reza Pahlavi Aryam ehr, şahin- măm satisfacţia că in cursul călă lucrările celei de-a 32-a sesiuni
Sa
toriei in România, Maiestatea
şahul Im n u lu i, şi-a continuat m arţi
ORGAN AL COMITETULUI REEIDNAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR RE vizita in regiunea Braşov. Im perială a binevoit să viziteze şi n C om itetului Executiv al F.SM ,
Gheorghe Rădulescu,
însoţit de
vicepreşedinte al C onsiliului de M i regiunea Braşov, pentru a cunoaşte
unele din realizările noastre. Bra
niştri, Corneliu Măneseu, m in istru l şovul — a continuat el — oraş cu
afacerilor externe. Ion Mărcuş, pre o veche şi bogată tra diţie culturală Cu prilejul aniversării
ANUL XVIII. NR. 3550 MIERCURI 1 IUNIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI | şedintele S fatului popular regional, şi economică, este astăzi un puternic
de alte persoane oficiale, ca şi de centru industrial cunoscut in m ulte a trei decenii de la
m em brii suitei sale, suveranul Ira ţări prin produsele fa b ricilo r sale.
w V w nului a vizita t în cursul d im in e ţii Tractoarele, ru lm e n ţii şi alte ma înfiinţarea Muzeului
cunoscutul monument arhitectonic şini exportate peste hotare, in ca
— Biserica Neagră. Aici, înaltul oas d ru l re la ţiilo r noastre comerciale, Satului din Capitală
LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII PE ARĂ pete, după ce a luat cunoştinţă de cu alte popoare, p rintre care şi cu Şefi ai m isiunilor diplom atice
contribuie la strîngerea legăturilor
istoricul acestei vechi
construcţii
braşovene, a asistat Ia. interpretarea
harnicul popor iranian prieten.
Prim irea făcută de locuitorii re
la orgă a unui preludiu de Bach.
mem bri al corpului diptom atic
Coloana m aşinilor oficiale a stră giunii noastre este o dovadă a sen acreditaţi la Bucureşti şi a lţi
bătut apoi străzi principale ale o- tim entelor prieteneşti pe care po an vizitat, m arţi dim ineaţa, M u
raşului, de-a lungul cărora nume porul român Ic nutreşte faţă de po zeul Satului din Capitală, cu p ri
lejul aniversării a trei decenii
roşi braşoveni au salutat cordial pe în sănătatea M aiestăţii Sale Im pe ri dc la înfiinţarea sn.
porul iranian. Gazda a toastat apoi
A LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA spre Prejm er, unde, după obiceiul ale, Mohammad Rcza Pahlavi A rya Ion M oraru, vicepreşedinte al
înaltul oaspete. D iurnul a continuat
Oaspeţii au fost întîm pinaţi de
mehr, Şahinşahui Iranului, pentru
locului, săteni călări, în port na
ţional, au ieşit în întîm pinarea Şa-
prietenia rom âno-iraniană,
tură şi Artă,
hinşahului. Aceeaşi p rim ire ospi pace în lume. pentru C om itetului de Stat pentru C ul
talieră şi la sediul gospodăriei a g ri | A răspuns Şahinşahui Iranului. Erau prezenţi Vasile Gliga, ad
cole de stat din localitate. La sosire, M u ltum indu-vă pentru calda ospi ju n ct al m in istru lu i afacerilor
suveranul Ira nu lui a fost salutat de să vă fe lic it pentru realizările im externe, funcţionali superiori din
talitate, a spus înaltul oaspete, t>n
M.A.E.
CONSTRUCŢIILOR DE MÂHNI dinte al C onsiliului Superior al A - oraşul dv. Satului. Gheorghe Focşa, a în
Micnlescu,
prim -vicepreşe-
Angelo
După ce directorul M uzeului
presionante obţinute în regiunea şi
g ricu ltu rii. Prezentarea
a c tiv ită ţii
gospodăriei, de către directorul ei,
După ce s-a făcut interpretul sen
re la tezaurul c u ltu rii populare,
ing. Ton Toma, a suscitat interesut tim entelor de prietenie nutrite de făţişat oaspeţilor date p rivito a
Şahinşahului, care şi-a exprim at poporul iranian faţă de poporul ro aflat tn muzeu, a urm at vizita
dorinţa de a cunoaşte îndeaproape mân, suveranul Tranului şi-a e xp ri rea exponatelor.
Lucrările consfătuirii constructori te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mai perseverent spre soluţii construc de produse trebuie să dea un aport fermele sectorului zootehnic. „Ne mat convingerea că re la ţiile dintre La sfîrşitul vizitei, s-a semnat
lo r de maşini au continuat m arţi. subliniind că aceasta demonstrează, tive şi tehnologice îndrăzneţe, care mai substanţial In stitu tu l de cercetări interesează foarte m u lt ce aţi rea cele două ţări se vor dezvolta con în cartea dc onoare a muzeului.
In cursul dim in e ţii, lucrările s-au a dată mai m ult preţuirea de sa asigure produselor o înaltă preci şi proiectări electrotehnice. Sc cere lizat dv., deoarece avem intenţia de tinuu. Uzinele de tractoare pe rare
tin u t pe secţii de specialitate. După- care se bucură munca avintată. a- zie şi siguranţă in exploatare, ran intensificarea cercetării proprii din a organiza în Iran o ferm ă de acest le-am v iz ita t prezintă un interes
amiazâ a avut loc şedinţa plenară,, portul m uncitorilor, tehnicienilor, in-- damente ridicate, durate de funcţio partea specialiştilor care lucrează în gen pe 4.000 de hectare" — a subli deosebit pentru noi — a subliniat
la începutul căreia au prezentat con ginerilor şi specialiştilor constructori nare îndelungate. Crearea unui in sti institutele departamentale şi labora niat în altul oaspete. Au fost arătate Şahinşahui. cxprim îndu-şi speranţa
cluziile dezbaterilor din secţiile de de maşini Ia progresul m ultilateral tu t de cercetări şi proiectări în do toarele uzinale, precum şi valorifica „rccordmenele" fermei, fiecare vacă că în v iito r Iranul va fi o mare
specialitate Gheorghe Oprea, ad al ţării. m eniul m aşinilor-unelte va contribui rea deplină şi cît mai operativă a de rasă de aici dind în ju ru l a 45 piaţă de export pentru tractoarele PAGINA 1
junct al m in istru lui industriei con P articipanţii la dezbateri au a- la întărirea a ctivită ţii de concepţie. licenţelor şi docum entaţiilor tehnice litri de lapte pe zi. S-a mers apoi lomâneşti.
s tru c ţiilo r de maşini — pentru sec nalizat pe larg, in lumina ex In acelaşi tim p serviciile de concep- procurate de peste hotare. In subra- la păstrâvăria gospodăriei. La în T ransm it harnicilor locuitori ai
ţia de autovehicule, tractoare, ma perienţei dobîndite, căite pentru ţic din uzine trebuie să aibă o mai mura radio-clectronică, ca şi în alte cheierea acestui popas la Prejm er. regiunii şi oraşului Braşov urări de
terial rulant şi construcţii navale ; îndeplinirea, in cele mai bune mare contribuţie proprie la proiec domenii, trebuie sâ-şi găsească un Şahinşahui a felicita t pe directorul viată lungă si de succes, pentru o eco
Ion Avram , adjunct al m in istrulu i condiţii, a sarcinilor ce revin con tarea m aşinilor-unelte. larg oîmp de aplicare acţiunea de ti gospodăriei. „Vă doresc cele mai nomie tot mai înfloritoare — a spus
industriei construcţiilor de maşini structorilor de maşini in actualul cin O sursă im portantă dc sugestii şi pizare a unor produse şi subansam- bune realizări şi o prosperitate con în încheiere suveranul iranian — • Deschiderea
— pentru secţia de u tila j tehnologic cinal, neajunsurile care s-au mani măsuri pentru perfecţionarea a ctivi ble, elaborarea unor aparate unitare tinuă — a spus Maiestatea Sa Im pe şi rid ic paharul pentru prosperita
şi echipament metalic : Cornel M i- festat în unele domenii şi felul in tăţii din acest sector principal al in din punct dc vedere funcţional, con rială. C ontribuţia pe care o adu tea, fericirea şi înflorirea va jnicului
hulecca, adjunct al m in istru lu i in care acestea trebuie înlăturate, au dustriei constructoare de maşini o structiv şi tehnologic. Tn multe ca ceţi economiei ţă rii dv. să fie tot şi n o b ilului popor român, pentru Congresului P. C.
dustriei construcţiilor de maşini — făcut numeroase propuneri preţioase constituie urm ărirea atentă,organiza zuri, nivelul tehnologic al execuţiei mai mare". pace şi colaborare internaţională.
pentru secţia de electrotehnică şi pentru valorificarea mai deplină n tă şi sistematică a com portării in ex ar putea fi îm bunătăţit prin u tiliza „ Din nou o scurtă revedere cu o- Dupâ-amiază, Maiestatea Sa Im din Cehoslovacia
Nicolae Constantin, adjunct al m i m arilor rezerve existente in fiecare ploatare a m aşinilor-unelte. Departe rea unor scule complexe, de înaltă rasul de la poalele Tîm pei, în drum perială a plecat apoi cu un tren
n istru lu i industriei construcţiilor de întreprindere, pentru îm bunătăţirea de a fi epuizată, această metodă tre tehnicitate, prin probe de laborator spre Poiana Braşov. Pe una din ser special spre Bucureşti. In drum spre
maşini — pentru secţia de m aşini- a c tiv ită ţii în toate sectoarele acestei buie să stea in mai mare măsură in executate cu mai mare atenţie V orbi pentinele noii şosele ce şerpuieşte gară, suveranul Iranutui a fost sa
unclte, mecanică fină şi maşini a- ram uri. atenţia uzinelor furnizoare. Să sc u- to rii au arătat, de asemenea, că vor fi in coasta m untelui, maşinile se o- lutat călduros de numeroşi braşo
gricole. Numeroşi vorbitori s-au referit, în tMizeze pe scară largă chestionarc-tip depuse eforturi mai susţinute decît presc. Oaspeţii admiră panorama o- veni. In gara Braşov o companie © Evoluţia situajiei
Au continuat apoi discuţiile asupra cuvîntul lor, la principalele aspecte in aşa fel întocmite incit să asigure pină acum in privin ţa diversificării raşului ce se pierde în depărtare, m ilita ră a prezentat onorul.
raportului. ale dezvoltării, diversificării şi mo obţinerea unor date concludente şi şi îm bunătăţirii ca lită ţii produselor spre Ţara Bîrsei. La sosirea la Bucureşti. înaltul din Vietnam
electrotehnice de larg consum, pen
Luînd cuvîntul pe marginea rapor dernizării continue a producţiei de utile, să se organizeze grupe de u r tru ea, p rintr-o mai strînsă colabo La amiază, în saloanele hotelului oaspete a fost salutat de Uie M ur-
tu lu i prezentat de tovarăşul Ilie V cr- maşîni-unelte in lum ina sarcinii tra m ărire la beneficiari a utila je lo r li rare cu comerţul şi o mai temeinică „Sport" din Poiană, preşedintele gulescu, vicepreşedinte al Consi
în
vrate. Schim buri de experienţă
det, toţi v o rb ito rii de luni şi sate de documentele Congresului al cunoaştere a cererii pieţei, să se poa S fatului popular regional a oferit liu lu i de Stat, Roman M oldovan,
m arţi au relevat cu m îndrie ma IX -lea al P.C R., privind sporirea ţară, studii în străinătate,, examina tă satisface mai bine cerinţele şi pre un dejun în onoarea M aiestăţii Sale vicepreşedinie al C onsiliului dc M i ® Lucrările Comitetu
rile realizări obţinute de oame contribuţiei acesteia la reînnoirea şi rea aprofundată a unor modele de ferinţele cum părătorilor. Imperiale. niştri, Ştefan S. Nicolau. vicepreşe
creşterea parcului dc mijloace tehni referinţă, ca şi analiza comparativa dinte a) M arii A dunări Naţionale,
nii m uncii In înfăptuirea p o liticii P osibilităţile de a asigura, în tot In tim pul mesei, care s-a desfă lui Special al 0. N. U.
ce al uzinelor, Ia automatizarea pro a cataloagelor de produse ale d ife ri Grigorc Geamănu. secretarul Con
consecvente şi ferm e a P artidului telor firm e constructoare din lume — mai bune condiţii, piesele de schimb şurat într-o atmosferă de caldă
Comunist Român de industrializare cesului de producţie al diferitelor ra au arătat vorbito rii — ar trebui să necesare între prin d e rilo r din diferite cordialitate, au fost rostite scurte s iliu lu i de Stat. Eduard Mezincescu,
socialistă a ţâ rii, chezăşie sigură a m uri ale economiei naţionale, Ing. constituie, de asemenea, într-o mai ram uri ale economiei au fost anali toasturi. adjunct al m inistrului afacerilor ex
dezvoltării m ultilaterale a economi A urel Bozgan, directorul general al mare măsură, m ijloace pentru conti zate de ing. M ircca Bilă, director ge Este pentru mine o deosebită terne. de generali ai forţelor noastre
ei naţionale, a creşterii bunăstării po F abricii de maşini-unelte şi agregate nua ridicare a ca lifică rii şi îmbogă neral al Uzinei „Steagul roşu^-Bra- armate. © Convorbiri
porului, asigurării independenţei şi din Bucureşti, ing. V irg il Bogza, d i ţirea doc um entării proiei tanţilo r şi şov, şi de a lţi vorbitori. Ei au
suveranităţii naţionale. Ei au subli rectorul între p rin d e rii mecanice din executanţilor de maşini-unellc. subliniat că piesele de schimb consacrate pro
niat — am intind numeroase fapte — Roman, ing. Constantin lonescu. di Ing. Alexandru Roşea, directorul constituie un produs care nu 0 delegaţie guvernamentală
im portanţa deosebită acordată de rectorul Uzinei .în fră ţire a " din O- întreprinderii „Electro-M ureş" Tg. trebuie subapreciat. Sporirea can blemei yemenite
partid şi guvern industriei construc radea, şi a lţii au arătat că îndepli Mureş, ing: Sanda Popcscu, con- tită ţii acestora se va putea obţine — română va vizita Turcia
toare de maşini, a cărei dezvoltare nirea sarcinilor de asim ilare şi pro structor-şef al uzinei „Electronica", desigur — prin darea în exploatare
rapidă, în ritm u ri înalte, a contri ducere, in cantităţi sporite, a noi ma şi a lţi participanţi La discuţii s-au a noi capacităţi, dar mai cu scamă
buit în măsură tot mai mare la în şini-unelte la nivelul tehnicii contem ocupat de problemele industriei e- prin utilizarea raţională a tuturor O delegaţie guvernamentală româ Turcia în a doua jum ătate a lu n ii
zestrarea tehnică a tu tu ro r ra m u rilo r porane trebuie să se bazeze nu nu leetrotehnice. Ei au arătat ne capacităţilor de producţie existente, nă, condusă dc preşedintele Consi © Sentinţa tribunalu
economici naţionale. Relevînd rezul mai pe crearea de noi capacituţi ci, cesitatea ca investiţiile prevăzute în asigurarea unei continuităţi şi ritm i liu lu i de M iniştri al R epublicii So iulie 1966, la invitaţia preşedintelui
tatele bune obţinute în primele luni in tr-o mai mare măsură, pe folosirea acest sector, de 3,5 ori mai m ari de- cită ţi a fabricaţiei lor, prin ridica cialiste România, Ion Gheorghe M au- C onsiliului de M in iştri al Republicii lui militar din Congo
ale acestui prim an al cincinalului, integrală a capacităţilor de produc rea nivelului tehnologiei lor de exe rcr, va face o vizită în Republica Turcia, Suleyman Demirel.
particip a nţii şi-au manifestat încă o ţie şi a forţelor de muncă existente, cit în cei 5 ani precedent», să fie rea cuţie. printr-o maximă exigenţă în
pe utilizarea raţională a fondurilor lizate într-un ritm accelerat, incit
dată hotărîrea de a îndeplini m arile modernizarea şi dezvoltarea uzinelor p rivinţa calităţii. Este imperios ne
sarcini ce le revin din vastul pro de investiţii alocate de către stat. Da existente să fie efectuate rît mai u r cesar totodată ca utilajele să fie ex © Mari greve ale
gram de dezvoltare a ţă rii, elaborat rea în exploatare a noi' capacităţi ploatate Şi întrebuinţate corect de r o n i c
trebuie să creeze, ca şi în alte do gent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce
dc Congresul al IX -lea al partidului. se vor construi, să intre în funcţiu către beneficiari. îneît să nu se uzeze
menii, po sibilităţi de extindere a ce Prin Decrete ale C onsiliului de Stat muncitorilor italieni
Ei şi-au exprim at bucuria pentru lor mai avantajoase tehnologii. Ei ne cît mai grabnic, cu întreaga lor al Republicii Socialiste România, m i lescu, a fost destituit din funcţie.
In funcţia de m inistru al căilor fe
organizarea acestei consfătuiri la au relevat, în acelaşi tim p, că în capacitate. S-a relevat că la reali (Continuare in pag. a 3-a) nistrul ră ilo r ferate, D um itru Sim u- rate a fost num it Florian Dănălache.
care participă conducătorii parti treaga activitate de cercetare ş tiin ţi zarea sarcinii de a se asimila şi mo
dului şi statului nostru, in fru n fică şi proiectare trebuie orientată derniza în 5 ani 2.000 tipodim ensiuni
— Ce măsuri preconizaţi să luaţi
D R U M U R I N O I în v iito r pentru a dezvolta realiză
rile obţinute ?
— Vom extinde organizarea m un ______________ ^ ^ ^ _____ n i ,
cii în brigăzi complexe cu plata in
acord global şi ne vom preocupa
mai m ult dc aprovizionarea şantie
SPRE ..AURUL VERDE acest sens, pentru a nu crea m unci d r u g i c u p ii
relor cu materialele necesare. Iar în
to rilo r greutăţi, vom trece la fo r
marea unor stocuri de siguranţă la
materialele dc masă.
La succesele pe care le înregis Bilugu, Constantin Lepădata de la Atenţia noastră va fi îndreptată
trează m uncitorii din exploatările Auşel, Anton Fulop de la Cerna, însă şi înspre utilizarea mai ra ţio
forestiere o contribuţie im portantă V ictor Stanca dc la Dobra, Traian nală a maşinilor. Deşi s-au obţinut La mu Ui ani, mlădile ale an de şcoală, nici nu afi pu rul tă rii să lili voi. V oi n-a(i
o aduc constructorii de drum uri, Popescu de la Pietroasa-Sibişel, M ir- rezultate bune la unele operaţii, în v ie ţii! La m ulţi ani. tinerele! ica c ili cilta aceea care ora cunoscut si nu vefi cunoaşte
cei care asigură căile de acces spre cea Badea de la Şugag, loan Negru curcatul mecanic se face doar în La m ulţi ani. tlorilc pair iei! lă numărul manualelor, dale niciodată lumea unde copilă
inim a pădurilor. Avînd în vedere a- şi Gheorghe Stan de pe Valea proporţie de 25 la sută. De aceea. în De /iun voastră, acum. in gratuit, \ ouă şi coleqilor riei ii sint impuse lacrimile
cest lucru, precum şi faptul că in Sebeşului. v iito r preconizăm să folosim mecanis. praqul verii, tara vă in tim - voştri mai mari, in acest an silniciei, pentru că poporul
anii v iito ri ponderea de lemn ce se — Vâ rugăm să ne relataţi eiteva mele pentru încărcat la punctele cu pină mai borja/ă. mai mindră şcolar. Nu o puieti citi. E nostru, ale cărui mlădite sin-
exploatează din parchete creşte, am măsuri care au stat la ba/a succese pondere mare si mai frumoasă ca oricind. mare : 26.000.000. te(i. e unit şi puternic, v i
solicitat un interviu tovarăşului lor despre care nc-aţi vorbii. La întreprinderea noastră ca lita Şi-a pus pc Iruntc cununa Dar că partidul vi Ic-a dă teaz şt drept şi are In frun
A lexandru Rozsnyai, inginer şef la — Spre deosebire de a lţi ani, tea lucrărilo r nu este peste tot co minunatelor im pliniri. făuri ruit — şlifi. Ştifi că el este
I. C. F. Deva. ne-am preocupat mai m ult de cointe respunzătoare Aceasta pentru că te de poporul nostru harnic autorul tuturor bucuriilor tea sa o călăuză înţeleaptă
şi talentat a cărui primăva
Pentru început l-am rugat să ne resarea m aterială a m uncitorilor. serviciul C T.C este inexistent, a- ră sinteti voi. \ oastre şi ale părinţilor voş — Partidul Comunist Român,
vorbească despre sarcinile ce le re Pentru a le asigura un ciştig bun, vem puţine cadre tehnico-ingine- tri. Şi-i m ulţum iţi prin stră Iar cind ai In jurul tău un
vin in acest an constructorilor dc le-am creat din tim p suficiente fron reşti şi de supraveghere, iar c a lifi Ştim că veţi urca culmi, că dania la învăţătură, prin popor ca al nostru şl ii că:
drum uri. tu ri de lucru. In acest scop încă din carea m uncitorilor este slabă. In v ii veţi dobindi mai multe vic conduită. Ajunqefi virsta ,.Nu-i in lume ram plăplnd
anul trecut, s-au pregătit circa 70 tor ne vom preocupa şi de rezolva torii. ştim cd veţi descoperi cind prindeli In jurul rjltului
— In acest an — nc relatează in km terasamente brute. noi taine ale ndincuri/or şi o părticică din roşu-i sleaq. Ca să-l Irinqâ vreo secure
terlocutorul nostru — va trebui să De asemenea, o atenţie deosebită rea acestor probleme ; vom recruta ale \ ăzduhului. cd veţi urca şi cautati să nu-i ştirbiţi Dacă-accstc• ramuri sint
predăm forestierilor 135 km de dru am acordat-o organizării muncii. In cadre tehnice şi le vom repartiza ju ru paşi uriaşi reduta ştiinţei, simbolul.
m uri auto. Cea mai mare pondere cele cinci luni din anul curent am dicios pe şantiere, şi vom organiza cd ve(i dărui valorilor spiri Ocrotite de iridure".
va fi pe Valea Sebeşului, la M â rti- extins la circa 80 la sută din fo r serviciul C.T.C. De asemenea, vom tuale noi comori. Ştim şi ne Aidoma fructelor din po Azi, cind sc împlinesc 16
nia, unde avem de construit peste m aţii, organizarea muncii în b ri organiza cursuri de ridicare a cali bucurăm cu inlrearja noas mii, ce abia şi-au sculurat ani de cind omenirea sărbă
40 km de drum. Dar, in afara aces găzi complexe cu plata în acord glo fic ă rii m uncitorilor. tră liinfă. petalele, prindeli sd vd p ir- toreşte ziua voastră, a copii
ale-
quiti sub razele calde
tui sector, avem lucrări im portan Succesul nostru depinde însă şi dc Le aşteptam dc la voi /cen
te la fiecare întreprindere forestie bal. Ca urmare, s-a îm bunătăţit co felul cum D.R.T.A. Deva şi l.M .T.F. tru cd drumul vostru va li soarelui învăţăturii. Simt ifi lor. sărbătoare născută din
relarea d ife rite lo r operaţii, iar ma
ră — pe Lăpu.şnicul Mare, M olidul, şinile şi utilajele sint folosite mai Sebeş ne onorează contractele de mai neted, urcuşul mai lin. mereu in jurul vostru slatul dorinfa dc a vă pune la a-
M oliviş, Cerna, Dobra, Piciul Lazâ- raţional. De fapt, în ceea ce priveş transport încheiate. Pînâ acum, a- nu ve\i avea de trecut ob şi îndemnul dascălului. Vă dăpost dc orice prim ejdii,
ru lu i şi in altele, unde în v iito r se te mecanizarea lu cră rilo r s-au ob ceste unităţi, neindeplinindu-şi pla stacole pe care le-am intim - aşteaptă mereu noi bucurii. voi. copiii României Sociali
vor deschide noi puncte de exploa ţin u t succese importante. Lucrările nul de transport, ne-au creat multe
tare a lem nului. greutăţi. De aceea le solicităm un pinal noi. Voi v-ali născut Vacantele slnt ale voastre. ste, veniţi cu daruri scumpe:
la săpături sînt mecanizate în pro
— Ce ne puteţi spune despic rea porţie de 75 la sută, iar la terasa sp rijin mai substanţial. Am dori ca in anii aceştia ai biruinţe cu adevărat atc voastre. Ri- succesele invălăturii. fru
liză rile obţinute pînă in prezent ? mente şi concasat piatră de 100 la conducerile celor două unităţi, îm lor, al îm plinirilor. sul vostru cristalin umple de museţea faptelor, limpezimea W J m t
— La planul valoric s-a obţinut sută. La aceasta a contribuit înzes preună cu noi, să analizeze modul V -ati născut in paturile lumină parcuri şi solare, vo qindurilor şi năzuinţelor.
pină acum o depăşire de 1 093.000 trarea întreprinde rii cu buldozere, cum sîntem deserviţi şi să stabilim albe ale maternităţilor şi ioşia voastră se împleteşte Azi. de ziua voastră, p ri
lei. Deşi p rin plănui de stat abia în motocompresoare, concasoare, c ilin măsuri operative pentru îm bunătăţi
trim estru l I I I avem planificat să dri, c ilin d ri vibratori şi alte maşini rea transportului. poate părinţii şi bunicii voş cu susurul izvoarelor din m iţi îndemnul pornit din i-
predăm beneficiarilor 33 km de şi utilaje. L. DEMETER tri nu vd vor vorbi nicioda munţi, cu ciripitul păsărilor, nima poporului nostru:
drum , noi am term inat d e fin itiv tă despre pdmintut rece. de cu valurile albe-nspumate ale Păşiţi încrezători spre
construcţia a circa 5 km de drum , lingă roata carului, unde au mării, cu frumuseţea naturii nul miine. Dăruiţi dascălilor
şi avem circa 30 km de drum în f i văzut ci lumina zilei. in m ijlocul căreia vd petre voştri — părinţi, profesori
nisare. De altfel, preconizăm ca pină
la sfîrşitul semestrului I să mai ter Abia ati fost aduşi acasă cea zilele vacantelor. Pen — bucuria ce o aşteaptă
minăm circa 20 km Avem executate dc la maternitate şi ati şi tru voi se scriu şi sc tipă Răspundeţi q rijii ce vi
lucrări de suprastructură la M oliviş, prim it vizita to ri: doctorul, resc cărji in milioane de ti poartă prin muncă sirquin-
Valea T oţilor, Strîmbu, Gropata asistenta, sora raje. penlru voi se scriu ver cioasă cu cartea, prin con
Lungă, Lâpuşnitu! Mare, P in u l La-
zărtilui, M olidul şi altele. Creştefi In zimbelul şi lu suri, se compun cintcce, duită ireproşabilă. Aveţi in
mina căminelor calde, incăr- penlru voi se realizează fil lată, deschise larg. porlile
Stăm bine şî la lucrările de dero-
cări şi terasamente brute. Din cei cate de armonia timpului. me, programe speciale la ra de aur ale luturor şcolilor.
135 km de drum uri care trebuie Vă punefi unilorma şcolară, dio şi televiziune, pentru Mergefi cu fruntea sus
sâ-i predăm în acest an, la circa m iraţi de eveniment, pătrun- voi... intimpinarca lor. $i lifi o ri
110 km s-au executat terasamente detl In clasele mari. lum i Pentru voi se nasc idea
brute. D intre şantiere, succesele cele cind pregătiţi să spuneţi:
mai frumoase le-au obţinut cele din noase, ce vd aşteaptă cu luri, penlru voi nc făurim „Sintcm întotdeauna gata
Valea .Jiului şi D obra-llia, care, în băncile încărcate de daruri: visuri, pentru voi facem to Partid iubit, lumina |ârii.,',
patru luni. şi-au depăşit planul cu manualele. Voi, cei mici, ca tul spre a vd creşte sănătoşi
500000 Ici şi respectiv cu 400 000
re acum afi încheiat primul şi puternici, pentru ca v iito LU C IA LIC IU
lei. D intre m uncitori s-an evidenţiat
în mod deosebii cei din brigăzile
conduse de loan Caraiman, de la Valea Sebeşului; podul de la Miraş. Foto: V. ONOIU