Page 11 - Drumul_socialismului_1966_06

întrebare se adresează principalelor unităţi economice

noastră care au de realizat investiţii industriale

Ne mai desparte mai puţin de o lună pînă la în­ sul clştigat, periclitînd intrarea motivate şî alte abateri de la dis­ cep, iar ritm u l de execuţie este 350-400 m — galerie pe lună. Va Este vorba de o scamă de defi­
în funcţiune a obiectivelor am in­ ciplina m uncii. Aşa îneît nu este scăzut şi lucrările sînt de slabă putea fi oare respectat termenul? cienţe interne pentru înlăturarea
tite". de m irare că ritm u l de execuţie calitate. De aici, răm îneri în u r­ Fireşte că nu. cărora conducerea I E.M Deva
cheierea primului semestru de activitate din acest La principalele obiective in ­ a m ultor obiective nu este de na­ mă faţă de grafice, rem edieri etc. Dar, după cum ne relata chiar va trebui sâ intervină operativ
tr-adevăr aşa se prezintă situaţia. tură să scurteze termenul de da­ Dacă mai am intim că aprovizio­ şeful şantierului, la rămînerea în şi energie.
Responsabilitatea şi entuziasmul re in folosinţă. narea la locurile de muncă cu a- urmă a acestor obiective au con­
an. Este timpul deci, să analizăm cu minuţiozitate ce cu care sc munceşte au atras du­ Prin urmare, numai aparent, gregate se face defectuos din lip ­ dus şi slaba organizare a muncii,
pă ele avansuri apreciabile, spre pentru C.C.V.J., anul ar trebui sâ sa m ijloacelor de transport aprovizionarea nesatisfăcătoare
lauda constructorului. Dacă ne aibă 12 luni... Pc alocuri insă... D R T A . şi a insuficientei preo­ cu materiale, abaterile de la dis­
am înfăptuit pînă acum din sarcinile ee ne revin din întoarcem insă p riv irile şi spre ar trebui 24 de luni ! Şi aici ne cupări a I.R.I.L. Brad pentru hu­ ciplina m uncii si tehnologia de
aşa-zisele lucrări mărunte (com­ referim la obiectivele a căror ria organizare a muncii in carie­ lucru ş a. Din cauza execuţiei nc-
pletările la complexul de la m i­ construcţie trebuia să înceapă cu ra Valea A rsului, «avem o im agi­ corespunzătoai e au fost refuzaţi
planul de stat pe 1966._________________ '________ noare Peştis. unele lucrări ener­ un an în urmă. la cele prevăzute ne aproape completă asupra a numeroşi m etri de galerie, im ­
getice. com pletările de la cocse- a fi atacate în 1066, care încă se ceea ce îngreunează realizarea portante lucrări de terasamente
rie. drum uri şi căi ferate etc.) sc află in stadiul de întocm ire a do­ sarcinilor de plan. şi alte lucrări.
Un domeniu important, care necesită o preocu­ constată că pentru execuţia lor cumentaţiei sau n-au amplasa­ In cc priveşte ultim ele două Unele obiective au înregistrat
nu ajung numai cele 12 luni ale mentele eliberate Tot atitea luni, aspecte se cuvine sâ facem une­ in tîrz ic ri de ordinul lunilor. De
anului. De ce ? Fiindcă, privite ba chiar mai multe, ar trebui să le precizări. Maşinile D ll.T A., pildă, Ia orizonturile 50 şi 100 m,
pare permanentă pentru ca ritmul realizărilor să nu prin prisma va lorilor ce revin e- aibă anul şi pentru unele obiecti­ care deservesc şantierul, îl pă­ pentru că nu s-a respectat tehno­
xecutanţilor, ele prezintă o im ­ ve cum sînt puţul principal Lo- răsesc simbâtâ în ju ru l orelor logia de susţinere prin toreretare
portanţă m inim ă si de aceea se nea IT, funicularul de cărbune 12-13 şi se reîntorc lunea in ju ­ au fost refuzaţi de către benefi­
slăbească, este cel al investiţiilor. Acum, în preajma tărăgănează, în tim p ce pentru Anînoasa sud — Preparaţia Co- rul orelor 10-11. Deşi s-au făcut
beneficiari — C. S Hunedoara — roeştî, instalaţia defin itivă la pu­ prom isiuni pentru asigurarea ciar 150 m. galerie Din cauza a-
ele sînt de maximă im portanţă. schim bului II cu maşini, acest baterii de la direcţia proiectată, Tn cele de mai sus ne-am refe­
încheierii bilanţului unei jumătăţi de an, unele uni­ Deci, se impune ca o necesitate ţul principal Aninoasa şi altele' lucru încă nu s-a realizat Din la orizontul 50 m. au fost refu­ rit Ia p rin cipa lii beneficiari de
urgentarea acestor lucrări, lic h i­ a căror punere în funcţiune tre­ cele circa 1000 tone piatră on- zaţi altî 17 m de galerie. Alte in ve stiţii din cadrul regiunii
darea lor totală, astfel ca side- buia să aibă loc încă în anul casată pe lună, ce trebuie sâ le lucrări au fost refuzate pentru noastre. Dar, plan de in ve stiţii
tăţi economice pot raporta că felul în care au muncit rurgistii să nu mai întim pine primească şantierul de Ia cariera are aproape fiecare unitate eco­
nici o dificultate. 1P65. am intită, abia sosesc 10-12 tone nerespeclarca p ro filu lu i de săpa­ nomică. Aproape toate în tre p rin ­
Poate sâ mulţumească o ase­ pe zi. Aşa îneît betonierele şi re. a m onografiilor de armare, derile şi-au prevăzut sâ execute
le permite să-şi îndeplinească cu succes sarcinile menea situaţie ? Fără îndoială că alte u tilaje de mare productivita­ executarea necorespunzătoare a în acest an unele lu crări de mo­
te înregistrează zilnic numeroa­ dernizare, dotarea cu noi maşini
nu. Cui poate să folosească fap­ betonărilor.
se ore de staţionare, rămîn sute si utilaje, construcţia rle hale sau
Toate acestea sînt dovezi grăi­
anului 1966; altele însă se prezintă cu rămîneri în Aparent, tul că se îndeplineşte planul glo­ de m etri cubi de pămînt nelrans- toare ale lipsei de îndrum are şl rea acestor scopuri, statul nostru
alte dife rite obiective, ln vede­
pe o perioadă
bal de investiţii
portat, nu sînt betonate Ia tim p
sau alta, în tim p ce obiective din­ unele suprafeţe care se deterio­ control, ale m odului superficial le-a alocat sume im portante.
urmă. De altfel, în legătură cu aceasta, veţi putea tre cele mai im portante nti sînt rează. Sînt lucruri im portante de în care-şi fac datoria unii m aiştri La multe dintre ele zelul ma­
normal puse în funcţiune la termen ? care conducerile D.R T A. Hu- şi unele cadre de specialitate. nifestat la solicitarea alocaţiilor
nedoara-Deva şi I.R.I.L. Brad vor
citi mai jos răspunsurile la întrebarea: cîte luni ar Exploatările, combinatul carboni­ trebui sâ ţină seamă. Din relatările interlocutorilor băneşti nu se reflectă şi în preo­
fer. şi in ultim ă instanţă, econo­ Dar, la faptul că planul anual noştri rezultă că controlul cali­ cuparea pentru folosirea lor. E-
de investiţii abia a început să se
trebui să aibă anul? adresată unor cadre de condu­ ln Valea Jiu lui ntit beneficia­ mia naţională sint lipsite de con­ realizeze, a contribuit şi conduce­ tăţii execuţiei se face sporadic xistâ u nităţi, p rintre care Direc­
rul — C.C.V.J. — cit şi construc­ trib u ţia lor la creşterea produc­ rea I. M. Ţebea. Pentru că n-a şi cu m ultă îngăduinţă. Sînt ca­ ţia regională a transporturilor
torii. ne-au inform at că lu cră ri­ ţiei şi productivităţii muncii, iar insistat îndeajuns pe lingă fo ru ­ zuri cînd cei cc-t efectuează trec auto, întreprinderea de materiale
cere, ingineri, muncitori, tovarăşi cu munci de răs­ le au fost impulsionate şi că sta­ eficienţa lor economică scade. U- rile în drept, nu sînt nici acum cu uşurinţă peste greşelile pe de construcţii Bîrcea, Fabrica
diul lor este m ulţum itor. Vorbind eliberate amplasamentele pentru
despre eforturile constructorilor, nîi dintre vei vizaţi vor spune : lucrări care trebuiau să înceapă cate le observă şi nu pretind co­ „V id ra " şl Fabrica chimică din
pundere în cadrul organizaţiilor de partid de la prin- inginerul Vasilc lluciu — şeful, au existat şi cauze obiective, cu o lună în urină. Deci. înainte rectarea lor. Orâştie, U.R.C.M., Termocentrala
şantierului T.C.M.M. Petroşani — ne-au lip sit proiecte, au fost ne­ de a vedea greşelile altuia, tre ­ S-a făcut prea puţin şi pentru Paroşeni şi altele, care au re a li­
care execută cea mai mare par­ cesare refaceri, nu s-a putut des­ buie să lichidăm propuiile noastre îm bunătăţirea cunoştinţelor pro­ zat pînă în prezent doar 1-20 la
cipalele unităţi economice şi de construcţii din rc- te a lucrărilo r de la suprafaţă, lipsuri.
ne-a relatat că în perioada scursă chide finanţarea... Dar cine tre­ fesionale ale m uncitorilor, îndeo­ sută din planul anual de Inves­
de la începutul anului şi pînă in buia sâ urgenteze trecerea peste sebi a acelora care execută lu­ tiţii.
giunea noastră. prezent planul valoric a fost de­ aceste etape ? Planurile de inves­ crări pretenţioase. De altfel, este Ce-ar putea răspunde tovarăşii
păşit substanţial şi că au fost tiţii s-au cunoscut din timp. S-au de menţionat că in acest an n-a directori al acestor u nitâti, în tre ­
predate beneficiarului mai multe judecînd
obiective de cît s-a prevăzut. cunoscut şi forţele şi p o sib ilită ţi­ fost organizată nici o acţiune cu­ bării noastre 7 Desigur, nim ic ca­
— Aceasta — spunea el — se le. Mai răminea doar preocuparea prinzătoare de acest fel: cursuri re sâ bucure. A r fl foarte bine
tatele si măsurile întreprinse pînă datorează aplicării unor măsuri pentru asigurarea co ndiţiilor a- după realiză- de îm bogăţire a cunoştinţelor dacă măcar acum s-ar lua ase­
acum, anul ar trebui sâ aibă nu­ tehnice si organizatorice chibzu­ tacării la tim p a lu cru rilor si in ­ profesionale, schim buri de expe­ menea măsuri prin care la finele
mai 10 luni: planul producţiei it? printre care: introducerea transigenţa faţă de târăgăneala rienţă. consfătuiri etc. anului, sâ se poată da răspunsul
globale a fost depăşit cu m ult, metodei de preparare a betoa- constructorilor (ne referim îndeo­ riie fizice .... Com entariile sint de prisos. cuvenit.
iar productivitatea muncii a spo­ nelor in staţii centralizate, meca­
rit cu peste 5 Ia sută. nizarea încărcării agregatelor şi sebi, la obiectivele ale căror ter­
a transportului pe orizontală, mene dc dare in folosinţă au fost
In prezent lucrăm la cîteva o- »
bicctive im portante din actualul creşterea gradului de mecanizare replanificcite de cîteva ori pentru A tît inginerul loan Zaha. direc­
plan cincinal: furnalul clp 1000 la lucrările dc terasamente ş.a.". motive neîntemeiate).
m c., modernizarea lam inorului In mod asemănător, inginerul torul I. M. Hunedoara, cit şi in­
de 800 mm şi altele. Pentru în ­ Fmeric IMoghioroşî — şeful ex­ ginerul Vasile Florea, Inginer şef
registrarea unor rezultate cît ploatării de deschiderea de mine adjunct cu probleme de investi­
La solicitarea noastră, tovară­ mai bune am aplicat o seamă „Sîntem
şul inginer Ghcorghc Tudor, d i­ de măsuri, pc care le voi am inti noî — ne-a arătat că planul va­ . ţii, precum şi a lţi interlocutori
rectorul T rustului m inier Deva. în cele re nrmcaz.i Conform in ­ loric al perioadei este. de ase­ ne-au relatat că planul valoric pe
a răspuns : „In comparaţie cu dica (iilo r prim ite din parlra Co­ menea. depăşit şi că multe lu ­ perioada de care ne ocupăm a
alte perioade sim ilare din anii m itetului regional dc partid p ri- crări se află în stadiu avansat. abia fost îndeplinit şi chiar depăşit.
precedenţi, stadiul realizării pla­ \in d organizarea raţională a pro­ P lin urmare, dacă se au în ve­
nului de investiţii este avansat ducţiei. in întreprindere, in urma Asa stînrl lucrurile s-ar părea Dc aceea avem obligaţia să facem toiul pentru a nc încadra în
Vreau sâ precizez de la început unor analize, s-a procedat l.a re­ că la construcţia obiectivelor in ­ la început" dere realizările valorice, pentru tim p. Dc altfel, la întocmirea p lanurilor anuale de investiţii, la so­
că în activitatea sectoarelor de distribuirea unor rărire tehnice şi dustriale clin Valea -Jiului totul întreprinderea respectivă anul ar licitarea sumelor băneşti, s-a avut în vedere acest lucru. Dc cc nu
in vestiţii a avut loc un re v iri­ muncitoreşti. Dnil'icînd o scamă rppr.ee bine In realitate însă. si­ trebui să aibă 12 lunî sau chiar s-a ţinut seama dc el şi la crearea tuturor co n d iţiilo r necesare înde­
ment im portant. Secretul: schim­ de servirii clin centrala în tre p rin ­ tuaţia nu e«(e alît dă roză F i­ mai putîn. Judecînd după reali­ p lin irii lor ritm ice, aşa cum s-a prevăzut ?
barea a titu d in ii faţă de acest n- derii. o parte dintre ingineri, teh­ Întrebării noastre, tovarăşul zările fizice Insă. lucrurile stau M ulte din lacunele care au condus fa râminerea în urmă a
hicctiv principal al activităţii nicieni si m aiştri an fost. d îrijc ţi zic, la lucrări m iniere s-a înre­ Larăr Popa. directorul \ M. Ţe- cu totul altfel. Planul fizic, pe uimi’ obiective im portante din Valea Jiu lu i, dc La I.iM. Hunedoara,
noastre. Din „cenuşăresele" de spre producţia ce se desfăşoară gistrat o restanţă de circa 400 ben, i-a răspuns ; „Sîntem abia C S. Hunedoara. I M. Ţebea şi alte unităţi, îşi au ohîrşia încă de
altădată ale producţiei, sectoa­ la r ele mai im portante obiective, nvl Şi. aici au tras m ult în urmă la început.' Pînă acum. n-avem obiective, nu este în deplinit la anul trecut, cînd nu s-au luat cele mai energice măsuri pentru asi­
rele de investiţii nu devenit iar rn a iţii s-an întă rit .serviciile: lucrările de la F M. D ilia şi E M. realizat nici un .sfert din olanul nici una din poziţii. Or. tocmai gurarea docum entaţiilor şi eliberarea amplasamentelor. Faptul este
cu a til mai grav, cu rit si la ora actuală există un num ăr dc obiec­
puncte principale dc lucru: b ri­ organizarea şantierelor, producţie LVicani. Sînt m ult înlîrziate lu ­ anual. ." acesta e«te esenţialul. Cc folos tive prevăzute a fi atacate in acest an. care însă nu sint acoperite
înseamnă că pentru în tre p rin ­
găzile ce activează aici nu mai etc De as^meripa. s-a redus nu­ crările de deschidere a minei că cheltuim m ulţi bani şi execu­ cu proiecte şi nu au amplasamente. Asemenea aspecte sc întîlnesc
sint transferate după bunul plac mărul m uncitorilor auxiliari. A- derea respectivă anul ar trebui în mod deosebii la C.C.V.J., IM , Hunedoara şi Fabric*** „Refrac­
ecastâ măsură, i ît <i clefalearca Paro.şeni îndeosebi cele aferente sâ aibă peste 16 luni. I irisurile tăm lucrări de volum marc, in
în fronturi de producţie. Schim­ planului pină la IvigA /i. a im ­ an rădăcini adinei Slaba nr?ani- tim p ce obiective im portante, cu tara" Alba Iutia
barea acestei opinii a alias după pus mai multă ordine şi discipli­ galeriei de coastă, deschiderii blo­ z.are a muncii la punctele Hr lu ­ O seamă de lucrări, silii la C.C.V.J., cît şl la C.S. FTunedoara,
sine preocupări majore în direc­ cului 3 stratul 18 şi puţului au­ cru. linsa unei asistenţe tehnice termene dc dare in folosinţă, nu stagnează din lipsa de utilaje lehnologice. Sînt des în tîln ite şt ca­
na economicii în ;:i-liv;lnten ncas-
ţia asigurării la tim p cu docu­ tră xiliar. La fel «e prezintă lucrurile cnmnrtentp. aprovizionarea nrsa- se realizează ? zurile dc Reasigurare a co n d iţiilo r dc decontare ca urm are a fap­
m entaţii tehnice dc execuţie si n Concomitent, cu rezolvarea pro­ la puţul principal Amnoasa-sud tisL-Vătoare. folosirea in ro m o M .i Ancheta noastră a scos tn evi­ tu lu i că nu s-nu emis la tim p notele dc comandă, n-au fost cuprinse
aprovizionării din vreme cu can­ blemelor' am intitp ne-am orirnfat si la unele lucrări de la mina si neratională a u tila jelor si m ij- denţă că principala cauză rare a in grafice unele lucrări, sau nu s-au întocm it la tim p contractele
tită ţile de materiale necesare. şi spre aplicarea unor măsuri ca­ loa?r|nr rle transport, insuficienta generat această situaţie o consti­ de antrepriză. Fste vorba mai cu seamă de u nităţile din ram urile
Avînd o bază trainică de porni­ re să sporească produc tivilatea DII ia. preocupare uent.m atragerea şî tuie lipsa de atenţie acordata din metalurgică şi energie electrică.
re. în unităţi s-a făcut o p la n i­ planificată. Am extins numea în Aici. s-ar mai cuveni o com­ nrrmanenU 'area m uncitorilor O marc răspundere pentru în lîiz ic ri revine, deci, beneficiari­
ficare mai judicioasă a lu cră ri­ aco'-cl clobai în proporţie clp pes­ pletare: pentru calea ferată in ­ ş.a m d. — iată doar cîteva d in­ partea constructorilor: în tre p rin ­ lor care la întocmirea plan urilo r dc in vestiţii şi cererea dc fonduri
lor, termenele de executare şi te 76 la sută. s-an reverifii af li­ dustrială din incinta exploatării, te? ele. derea «Ic explorări miniere Deva băneşti au dovedit m ult zel, iar după aceea au lăsat lu cru rile să
dare in folosinţă s-au corelat în nele norme locale. înlortrinclu-s» amenajarea suprafeţei, drum uri Răspun/înrl critic ilo r făcute de şi şantierul T C. !>T. M, Teliuc. decurgă dc la sine. Fstc o cerinţă imperioasă ca in tim p cit mai
funcţie de necesităţile de ex­ rn altele republicane, s-n îm bu­ 7io riiI nostru în legătură cu m?r- Xuinai aşa se poate explica de scurt, conducerile în tre p rin d erilo r beneficiare să facă tot cc le stă
ploatare ridicate de sectoarele nat iţit sim ţitor aprovizionarea n i si ilum inat, n-au fost încă elibe­ s<’l lucră rilor de învr-.t i*i i. . » on- in putinţă pentru remedierea lip su rilo r am intite.
productive, iar asistenţa tehnică materia Ic. «ohatee île disrip! in are rate amplasamentele durorea şantierului T O .M M Te- cc pe şantierul J.E.M. se lucrează La toate acestea, se adaugă goana după îndeplinirea planului
s-a îm bunătăţit radical, prin re­ se ron vn r a:'.;i in ennrlî.-î m - Vorbind rlr^prc cauze, interlo­ liue — executantul princioalclor fără grafice de execuţie defalca­ valoric dc către u n ităţile dc construcţii şi neglijarea asa-zisclor In­
distribuirea judicioasă a cadre­ minalo la fie. are şantier, iar î*n- cutorii noştri an ^numeral mai ("'“Ţări dc investiţii nentm I M. te pe obiective, luni. decade si tră ri mărunte care. in ultim ă instanţă, determină darea in folo­
sinţa sau atacarea unor lucrări im portante. F.stc vorba îndeosebi
lor tehnice si inginereşti pe potriva r*»/ur i lor repetate de In- m ult*, incepind cu lipsa cp preo- Tebea — s-a n n 'jn rl să aplice zile, faptul că se neglijează unele de şantierele I K.M lluncdoara-Deva şi T.C.M.M. Teliuc.
schim buri. Prezenţa in ginerilor si rlisi iplină s? iau opprativ mas nrî. cele mai eficiente m.isnri pentru
tehnicienilor in m iilocul m unci­ O (o nti nu.i îmibunht.il irc am uupare a beneficiarului pentru înlăturarea lipsu rilo r Or. cu o- lucrări de amenajare, susţinere I‘c aceste şantiere, de altfel, intr-o măsură mai marc decît pe
to rilo r a determ inat si o u rm ă ri­ în rugi st iot si în privinţa folos• i r ;i întocmirea la tim p a documenta­ cazia anchete* întreprinse recent definitivă, construcţia de d ru ­ altele, sc fac în mod pregnant sim ţite lipsa de preocupare pentru o
re $i coordonare eficace a m un­ utilajelor. Cu excepţia celor se­ ţiei la unele obiective si te rm i­ pe acest şantier am putut con­ m uri şi căi fer*?.Ic etc,. cil mai buna organizare a m uncii, asigurarea punctelor dc lucru
cii. zoniere. indicii de folcsire s-au ni nrl ou lipsurile ele pe şantiere. stata că multe din măsurile nre- De menţionat este că chiar şi cu materiale si asistenţă tehnică şi abaterile de la disciplina dc
O explicaţie a realizărilor noas­ reali/.şt (a tonte mecanisme le Datorită preocupării insuficiente conizate au rămas doar oe hîr- la lucrări principale cum sînt producţie. Conducerile lor tehnice, organizaţiile dc partid, n-au luat
tre este dată şi de mecanizarea Astăzi distribuirea lor ne şantie­ tip. sau n-au dat rezultatele do­ cele mai energice masuri îm potriva acelora care nu-şi fac datoria.
rite, M ulte utilaje staţionează din
in tr-u n procent mai mare a lu ­ re se face cu di-vm-nâmfnt. in a C.C.V.J. pentru admiterea la cauza deselor defecţiuni .şi a lip ­ deschiderea o rizo n tu rilor /cro, Kste necesar deci ca în activitatea dc in ve stiţii să sc facă o
cră rilo r cu volum mare de m un­ funcţie de mai m ulţi fa< lo ri: ne­ finanţare a lucrărilor la desrhide- sei pieselor de schimb. Un exca­ 50 şi 150 se înregistrează viteze cotitură. Organele şî organizaţiile de partid, conducerile şantierelor
că La maşinile de încărcat, de cesitatea imediata, volum de rca minei Livezeni. re trebuiau de înaintare sub cele planificate. sâ analizeze cu m axim um de răspundere felul în care se respectă
vator. de pildă, stă pe butuci din
pildă, folosite la înaintări, in d i­ muncă, tim p de luciu, condiţii atacate încă clin anul trecut, aces­ 7 aprilie. Efectivele sînt departe Datorită neexeentârii la tim p a graficele de execuţie ale obiectivelor cc sc construiesc, stadiul fizic
cii de utilizare an sporit cu 20 asigurate ele. al fiecărei lucrări si să stabilească cele mai eficiente măsuri pentru
tea nu sint atacate nici în prezent. de a fi completate De altfel, a unor lucrări miniere dc către şan­ ieşirea din impas Comitetele raionale si orăşeneşti dc partid ar
la sută; m aterialul rezultat din Trebuie s;> j,nun r,j am foiosit rămas insuficientă şî prpornnarea trebui să rndrumc mai îndeaproape organizaţiile dc partid dc pe
excavări a fost transportat me­ cu bune rezultate si uncie meto­ Sint în curs de întocmire, aviza­ pentru a crea toate condiţiile a- tierul I F„.M. n-au putut fi ataca­
canizat; la unele lucrări dc .săpă­ de dc muncă de niarp productivi­ re şi aprobate documentaţii pen­ epstui scop. Sala destinată petre­ te 7 obiective im portante contrac- şantiere in întocmirea p lanurilor de muncă, stabilirea temelor cc
tu ri s-au folosit excavatoare etc. tate : extinderea Dreasareblârii la tru aproxim ativ 30 de obiective cerii in mod plăcut şi instructiv lale cu Atelierele centrale Cri.ş- sc pun în discuţia adunărilor generale ale com uniştilor, in condu­
Cu aceste măsuri, şi intr-un sol a construcţiilor metalice, miniere şi 30 obiective industria­ a tim pului liber a rămas doar cior, deşi au sosit o bună parte cerea si controlul întregii activită ţi dc producţie.
ritm mereu îm bunătăţit, vom transportul pneumatic al brtoa- le rle sn ora falii. Din totalul de simplă „sală". C ondiţiile de ca­ din utilaje D intre cete 5 lu rn iri Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, benefi­
continua pînă la finele anului. n?lor. prefabrirarea dviliţhcriei T/0 lucrări noi prevăzute în pla- zare si odihnă în dorm itoare n-au ciari şi constructori, vor trebui să lupte cu toată hotâriren pentru
Iată de ce ne sim ţim îndreptăţiţi din panouri refolesihile şi arm a­ suferit nici o îm bunătăţire sub­ de montaj şi instalaţii ce revin in
să răspundem că. pentru realiza­ tu rilo r de rezistentă. nti! pc înr.ti, pînă in prezent, la stanţială. Aprovizionarea canti­ execuţia şantierului respectiv, eliminarea grabnică a neajunsurilor care încă frîncozâ mersul îna­
rea actualului volum de investi­ Efectul acestor măsuri a fost firea 40 iui s-au predat amplasa­ nei cu alimente de bază şi zar­ printre care instalaţia de alim en­ inte al a ctivită ţii de investiţii. P osibilităţi există. Pe şantierele de
ţii. ne sint necesare 11 luni. Deşi. obţinerea unor avansuri aprecia­ mentele. Fireşte :â aici nu mai zavaturi se face tot de la Teliuc, tare, ilum inat, conductele de eva­ construcţie, în unităţile industriale, există cadre capabile, m unci­
sinceri să fim . ne gîndim la mai in salturi şi sub nivelul cei inţe-
bile la principalele obiective re este nevoie de nici un comenta­ cuare a apei, staţia de pompe, cu tori destoinici, cu m ultă tragere dc inim ă. Trebuie doar sâ lc fie
puţin..." riu. lor. asigurate condiţii pentru a desfăşura o activitate cîl mai rodnică I
La aceeaşi întrebare solicitam le construim. Sin tem însă pe cale La toate acestea, se mai «adaugă termen de atacare Ia 1 aprilie,
un răspuns şi tovarăşului inginer de a le pierde, pentru că. aşa Pe unele şantiere de construc­ lipsa unei asistenţe şi îndrum ări pînă în prezent a fost începută
Folticska Francisc. director gene­ după cum ni se onorează comen­ ţie. mai cu seamă la E.O.M N ., a- tehnice corespunzătoare la punc­ doar una.
ral al I.C.S. Hunedoara. .Acestei zile de utilaje tehnologice lansa­ provizîonarea cu materiale losâ tele de lucru şi abaterile de Ia Pînă la expirarea term enului
întrebări nu-\ pot da un răspuns de dorit. Este nesatisfăcătoare şi disciplina muncii. Sînt unele e-
unitar, ci oarecum diferenţiat, te către uzinele „23 August* şi chipe. de obicei aceleaşi, care de dare în folosinţă parţială a Pagină realizată de :
pentru că intervin două puncte „Vulcan" din Bucureşti. „Progre­ asistenţa tehnică. U nii m aiştri nu-si fac planul tuni de-a rîndul. minei — 1 iulie — la data cînd
de vedere: al nostru, al construc­ sul" Brăila, ne-ar trebui cel pu­ trec pe la locurile de muncă su­ Şi, asta pentru că şefii lor în tîr- am organizat ancheta inai erau Ing. G H . C O M Ş U ŢA L. D E M E T E R
zie la lucru, jar atunci cînd vin,
to rilor, şi al fu rn izo rilo r de ma­ ţin 14 luni de execuţie. In aştep­ perficial. fără a da indicaţii şi se ocupă de cu totul altceva de- de executat 840 m galerie, 500 A. OARGA I. G A R A fA C U
teriale şi utilaje tehnologice. tarea utilajelor, pierdem zile în a controla calitatea lucrărilor. Se cit de ce ar trebui. Oamenii, fi­ m suitori şi 570 mc. excavaţii,
Pentru noi, judecînd după rezul­ şir, ceea ce ne scade din avan­ înregistrează multe absenţe ne­ reşte. lucrează cît şi cum se p ri­ în tim p ce, în medie, se execută