Page 13 - Drumul_socialismului_1966_06

MAIESTATEA SA IMPERIALA ŞAHiŞAHtfl
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA1

IRANULUI A PĂRĂSIT TARA

V ineri la amiază a părăsit Capi­ Au fost intonate im nurile de stat înainte de a se sui în avion. M a­
tala, Maiestatea Sa Im perială Mo- ale celor două ţări. In semn de salut iestatea Sa Im perială Mohammad
hammad Reza Pahlavh Aryam ehr, au fost tr&se 21 salve de artilerie. Reza Pahlavi Aryam ehr şi-a luat ră ­
Şahinşahul Iranului, care la in vita ­ Şahinşahul Iranului şi preşedintele mas bun de la preşedintele C onsiliu­
ţia preşedintelui Consiliului de Stat C onsiliului de Stat al R epublicii So­ lui de Stat, Chivu Stoica, de la pre­
al Republicii Socialiste România, cialiste România au trecut în revistă şedintele C onsiliului de M in iştri. Ton
Chivu Stoica, a făcut o vizită o fi­ garda de onoare aliniată pe aeroport, Gheorghe Maurer. Din uşa avionu­
cială în ţara noastră. îna ltu l oaspete îşi ia rămas bun de lui. Şahinşahul Iranului răspunde
Suveranul Iranului a fost însoţit la persoanele oficiale aflate pe aero­ cordial saluturilor celor prezenţi la
de la reşedinţa sa pînă la aeroport port şi de la şefii m isiunilor diplo­ aeroport.
de Chivu Stoica, preşedintele Consi­ matice. Pînă la frontieră, nava aeriană a
liu lu i de Stat al R epublicii Socia­ M aiestăţii Sale Im periale a fost es­
liste România. Gheorghe Râdulescu, Numeroşi locuitori ai Capitalei a- cortată de avioane cu reacţie ale fo r­
vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ clamâ călduros pe Suveranul Iranu­ ţelor noastre armate.
niştri, Corneliu Mănescu, m inistrul lui. Pionierii îi oferă flo ri. (Agerpres).
ANUL XVIII; NR; S553 SIMBATA 4 HJNIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI afacerilor externe.
Numeroşi bucureşteni, a flaţi pe
traseu, au salutat călduros pe Şan-
hinşah. La aeroport se aflau Ion Sosirea ia Belgrad
La baza creşterii capacităţi^Me producţie Gheorghe Maurer, preşedintele Con­
s iliu lu i de M in iştri, Grigore Geamâ-
nu, secretarul C onsiliului de Stat. BELG RAD 3 — Corespondentul A- Republicii Socialiste România la
Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al gerpres. N. Plopeanu, transm ite: Belgrad, A. Mâlnâşan. şi a lţi şefi ai
La 3 iunie, Şahinşahul Iranului,
M arii Adunări Naţionale, membri ai Mohammad Reza Pahlavi Aryam ehr, m isiunilor diplom atice acreditaţi în
Iugoslavia.
P E R F O R M A N Ţ E C onsiliului de Stat. m iniştri, condu­ a sosit Ia Belgrad în tr-0 vizită o fi­ In tim pul şederii în Iugoslavia,
cători de in s titu ţii centrale, oameni
de ştiinţă şi cultură, generali, zia­ cială. Pe aeroportul Surcin, înaltul Şahinşahul Iranului va vizita Bel­
rişti. Erau prezenţi şefi ai m isiunilor oaspete şi persoanele care-1 însoţesc gradul, precum si alte oraşe, vizita
diplom atice acreditaţi la Bucureşti. au fost întîm pinaţi de losip Broz urm înd să se încheie la 11 iunie,
K ardeli,
Alexandar
Tito, Edvard
S U P E R I O A R E tul batalionului de onoare a prezen­ ciale. Au fost de faţă ambasadorul după convorbirile oficiale de la Brîo-
La sosirea pe aeroport, comandan­
Rankovîcî şi de alte persoane o fi­
ni dintre cei doi şefi de state
tat raportul.
P A R A M E T R I L O R Şedinţa consiliilor învlfăm intului superior,
P R O I E C T A T ! de cultură generală, profesional şi tehnic

In zilele de 2 şi 3 iunie a.c. s-au tori care au apreciat favorabil pro­ num ărului mare de probe pe rare
desfăşurat lucrările consiliilor în- punerile si măsurile preconizate, le au de susţinut într-un interval
© CU TOATE MOTOARELE După o perioadă de la intrarea în vâţăm intului superior, de cultură făcînd în acelaşi tim p observaţii pre­ scurt de timp.
funcţiune s-a reamenajat linia în tîi; generală, profesional şi tehnic. ţioase pentru îm bunătăţirea lor. Ţ i- C onsiliul învăţământului superior
IN' pl; n o la ce au gjndit
s-a m odificat circuitul de flotaţie Au participat academicieni, mem­ nînd seama de sugestiile făcute, stu­ a analizat unele măsuri de aplicare
PROIECTANŢII. AU MAI ADAU- prin adăugarea a încă 10 celule şi bri corespondenţi ai Academiei, diu) va fi d e fin itivat şi prezentat a actelor norm ative privind orga­
GAT $1 PREPARATORII © AICI, s-a m ajorat capacitatea de filtrare. membri ai corpului didactic din in- spre aprobare conducerii de partid nizarea doctoratului, îndeosebi în
In felul acesta, prin flotare diferen­ vâţâm întul de toate gradele, repre­ şi de stat. sensul lă rg irii p osib ilită ţilo r de
ZESTREA SU3S0LULUI PRI- ţiată. s-au putut obţine si concentra­ zentanţi ai m inisterelor şi ai altor De asemenea, a avut loc un larg cuprindere la doctoratul fără scoa­
MEŞTE NOI VALORI. te de plumb, zinc şi pirită săracă. in s titu ţii şi organizaţii centrale. schimb de păreri referitor la îm ­ tere de la locul de producţie.
Pentru dezvoltarea capacităţii de In cadrul şedinţei celor 3 consilii bunătăţirea sistemului de absolvire Şedinţa co n siliilo r reunite a fost
prelucrare la sortul aurifer. în con­ reunite s-a dezbătut studiul întocm it a şcolii generale (de 8 ani), exame­ prezidată de către tovarăşul acad.
Una dir. sarcinile stabilite de Con­
gresul al IX-!ea al P.C.R.. în dome­ d iţiile obţinerii unor indici tehnolo­ de M inisterul Invătâm intului pe nului de m aturitate, precum şi a Ştefan Bălan, m inistrul Invăţâm în-
niul creşterii capacităţilor de pro­ gici din ce în cc mai buni, au fost baza sarciaiior stabilite de Congre­ concursurilor de admitere în şcolile tului. La şedinţă a luat parte tova­
ducţie a noilor obiective industriale demolate două baterii de şteampuri, sul al IX -lea al P artidului Comunist de tip mediu şi înyăţăm înt superior. răşul Leonte Răutu, membru al Co­
iar în locul lor s-a montat o moară M ăsurile preconizate au drept m itetului Executiv si secretar al
intrate în funcţiune, este atingerea Român cu p rivire la problemele
într-un tim p cît mai scurt a para­ cu o capacitate zilnică de 120 tone. fundam entale ale dezvoltării învă- scop înlăturarea paralelism ului ce C om itetului Central al P a rtid u lui
m e trilo r tehnico-economici proiec­ Astfel, pe lingă faptul că a sporit ţăm întului de toate gradele în u r­ există intre examenul de absolvire Comunist Român.
taţi. Uzina de preparare a minereu­ capacitatea zilnică de prelucrare cu m ătorii ani Au fost prezentate şi a şcolii generale şi concursul de (Agerpres)
rilo r din Zlatna se numără printre 60 de tone. am obţinut şi o îm bună­ proiectele de acte norm ative p riv i­ admitere ce se ţine în vederea con­
tin u ă rii studiilor*, precum şi evita­
obiectivele recent construite, la care tăţire a param etrilor tehnologici la toare la înfiinţarea liceelor de spe­ rea supraîncărcării absolvenţilor de înfiinţarea liceelor
s-a reuşit să se realizeze arest de­ măcinarea şi flotarea m inereului. cialitate *
ziderat m ajor într-un tim p m ult mai Toate aceste măsuri au determ inat ţinea debit împreună cu fratele său, Au luat euvîntul numeroşi vorbi­ şcoli generale si de licee, datorită
scurt decît cel prevăzut. Spre a îm ­ depăşirea mai sim ţitoare a parame­ Mărturii despre pentru a-şi rîştiga existenta. In B oj­
părtăşi şi alto r colective din regiu­ trilo r proiectaţi. Spre ilustrare voi deucă se găsesc acum noi fotografii IBS
nea noastră experienţa preparatori­ da citeva cifre. In anul 1965, in d i­ de fam ilie, diverse e d iţii ale manua­ Din partea Ministerului
lor de aici am avut o convorbire cu cele de recuperare la linia a doua a viate lui lelor didactice la care a colaborat C om itetul Central al P artidului Co­
tovarăşul inginer Ştefan Gatat, şe­ fost cvi 8.6 la sută mai mare decît # institutorul Creangă, călim ări şi con­ invăţâmîntuiui
ful uzinei de preparare. cel in iţia l, conţinutul în aur al con­ deie ale scriitorului, precum şi alte m unist Român si C onsiliul de M i­
centratelor a sporit cu 5,7 grame faţă obiecte personale. niştri al R epublicii Socialiste Româ­
— La ce interval de tim p. după in ­ Ion Creangă — La secţia umanistă — limba si
trarea în funcţiune, s-au atins para­ de lim ita superioară calculată la O serie de exponate noi scot şi In dezbaterea consiliilor învăţâ- literatura română (scris şi oral), o nia au hotărît ca, ineepînd cu anul
m etrii proiectaţi? proiectare, iar la flolaţia întîi in di­ mai pregnant în relief trainica prie­ m intulin superior, de cultură gene­ limbă modernă sau limba latină şcolar 1966-1967, pe baza D irective­
— Colectivul nostru a m anifestat cii de recuperare, precum si conţinu­ IAŞI — Bojdeuca lui Creangă tenie dintre Creangă şi Fminescu. rală, profesional si tehnic, din zilele (scris si oral), precum si o discipli­ lor celui de-al IX -lea Congres al
o grijă deosebită pentru a crea toate tul în plumb şi zinc al concentratelor din cartierul Ţicău adăposteşte noi V izita to rii pot cerceta facsimile ce de 2 şi 3 iunie a r., au fost puse
condiţiile ca param etrii tehnico-eco­ au depăşit cu m ult prevederile sta­ m ă rtu rii ale vieţii grele a marelui reprezintă fragmente din „A m in tiri unelr probleme privind îm bunătă­ nă la alegere — istoria patriei, bio­ P artidului Comunist Român, să se
nomici să fie atinşi într-un tim p cît bilite. povestitor. Este semnificativă in a- din copilărie" tipărite in 1881, în ţirea sistemului dr absolvire a şco­ logia sau filozofia (numai oral) ; înfiinţeze licee de specialitate (in­
mai scurt. In prim ul an de exploa­ — Desigur că în unitatea dumnea­ cest sens cartea poştală adresată in ziarul „T im p u l”. In iţia tiva poetului lii generale, examenului de m a tu ri­ — La secţia reală — limba şi li­ dustriale, agricole, economice şi pe­
tare, după numai 6 lu n i de la in tra ­ voastră mai există unele rezerve Ne 1872 de scriitor, care a lipsit o peri­ de a republica principalele creaţii tate. precum şi a concursurilor de teratura română (scris şi oral), ma­
rea în producţie, uzina a produs con­ interesează care sint ele şi cc mă­ oadă din localitate, fratelui său Za- ale lui Creangă, cu grijă deosebită admitere in şcolile de tip mediu şi tematici (scris si oral), precum şi o a dagogice) cli durata de 4-5 ani.
form sarcinilor stabilite în proiecte. suri sc preconizează pentru v a lo rifi­ hei din laşi (Domnul Zahei Creangă pentru reproducerea fidelă a tex­ în învâţăm intul superior. disciplină la alegere — fizica, chi­ Reţeaua liceelor de specialitate va
mia sau biologia (numai oral).
J.a linia întîi de fIotaj e directă şi la carea lor** — la debitul de tutun Ion Creangă, tului original, reflectă preţuirea pe Ca urmare a schim bului de păreri La concursul de admitere şi la fi publicată în ziarele „România li­
linia a doua de amalgamare, urmată — La linia a doua si a treia mai nare o acorda Eminescu autorului şi a propunerilor făcute, pentru a beră" şi „Scînteia tine re tu lu i" din
de Hotare, s-a lucrat cu capacitatea pot creşte indicii de recuperare. De str. Băncii — Iaşi); ea constituie o .A m in tirilo r”. evita paralelismele şi supraaglome­ examenul de m aturitate în şcolile 5 iunie a.c.
prevăzută. Tot în acest tim p indicele aceea, intenţionam să înlocuim dovadă că în acel tim p povestitorul (Agerpres) rarea elevilor. M inisterul Invăţâ- si secţiile cu lim bile de predare ale
de recuperare la prim a linie tehnolo­ şteampurile cu mori, îm bunătăţind m întulni a stabilit următoarele mă­ naţiona lităţilor conlocuitoare se sus­ Examenele de admitere fn aceste
gică s-a depăşu cu 5,9 la sută, iar astfel u n ii. param etri necesari Dotă­ suri ; ţine şi un examen de limbă m ater­ licee se vor desfăşura cu începere de
conţinutul de metal de bază în con­ r ii: diIuţie optimă, fineţe de măci­ 1. Să se renunţe la examenul de nă. respectiv de literatură şi limbă la 22 iunie a.c.
centrat a aporit cu 0,1 grame faţă de nare şi constanţă in debilele de tu l­ De la Universitatea serală absolvire a şcolii generale. Elevii maternă (scris şi oral). Legea de organizare a liceelor de
param etrul maxim stabilit. La linia bureală. Actualmente la moara nr. 2 care au absolvit clasa a V lII-a vor 4 Concursul de admitere în in sti­
a doua ne-am încadrat în prevederile clasorul existent nu prezintă si­ de marxism-lenimsm, Deva prim i certificatul de absolvire a tu ţiile de învăţăm int superior se va specialitate va fi supusă spre dezba­
privind realizările conţinutului de guranţă în funcţionare. Inlocuindu-I şcolii generale. ţine la datele şi pe baza progra­ tere apropiatei sesiuni a M arii A du­
metal în concentrat, răm înînd nerea- vom putea menţine o constanţă în PROGRAMUL ZILEI DE LUNI 6 IUNIE A C. 2. Concursul de admitere in şco­ melor ce se vor anunţa. Concursul nări Naţionale a Republicii Socialis­
lizat doar indicele de recuperare. In fineţea de măcinare, ceea ce va in ­ SECŢIA ECONOMIE. A N U L II, de la orele 17-20, predare. în lile de tip mediu se va desfăşura la va consta clin examene la două dis­ te România.
al doilea ar», insă toţi param etrii sta­ fluenţa pozitiv calitatea produselor. sala de şedinţe a Sfatului popular oraş Deva. datele fixate (între 22-29 iunie la cipline de profil (cu probe scrise şi
b iliţi au fost depăşiţi substanţial. De asemenea. în vederea asigurării SECŢIA ECONOMIE. A N U L III. de la orele 17-20. predare. în liceele de cultură generală şi la li­ orale). (Agerpres)
— Cc a condiţionat obţinerea aces­ granulom etrici m inereului sfârim at, sala de şedinţe a U.H C.C. ceele de specialitate : între 4-12 iulie
tor succese? ne propunem să schimbăm concaso- SECŢIA CONSTRUCŢIA DE PARTID. A N U L I, de la orele la şcolile profesionale), la m ateriile
— In tru cît conţinutul în sulf al m ine­ rul conic nr. 1 cu altul nou. La linia 17-19, predare. în sala de şedinţe a Com itetului orăşenesc P.C.R. anunţate anterior (limba română şî
reului ce-J prim eam de la exploata­ de preparare a m inereului complex, Deva. matematica), la care se adaugă pen­
re a fost m u lt mai mare decît cel vom face încercări privind flotaţia PROGRAMUL ZILEI DE MARŢI 7 IUNIE A C. tru liceele de cultură generală un
considerat la proiectarea uzinei s-a colectivă a m inereurilor ce conţin SECŢIA ECONOMIE. AN U L I. de Ia orele 18-21. seminar, in examen oral de istoria patriei (cla­
renunţat la flotarea prin amalgama­ plum b şi zinc, iar dacă rezultatul va sălile de curs ale Şcolii generale „Dr. Petru Groza" Deva. sa a VJN-a).
re, treeîndu-se Ia prepararea prin Ho­ fi favorabil se vor putea obţine in ­ SECŢIA FILO ZO FIE. A N U L I. de la orele 18-21, seminar la 3 Examenul de m aturitate se va
tare directă. Ca urmare, în scurt dici de recuperare sporiţi la plumb, lecţia „Teoria m arxisl-leninistâ a cunoaşterii”. în sălile de curs ale desfăşura la datele anunţate (17-29
tim p. calitatea extracţiei şi a con­ zinc si aur Şcolii generale „D r. Petru Groza" Deva. iunie) conform programelor p ubli­
centratelor s-a îm bunătăţit sim ţitor. A OARGA cate. la următoarele discipline :

DE CE ESTE iNTiRZIAT PRĂSITUL PORUMBULUI? calcul, reiese că la porumb prim a
praşilâ manuală va dura 27 de zile.
— Nu credeţi că este un termen
prea lung. tovarăşe inginer?
— Aveţi dreptate. Putem prăşi
chiar mai m ult de 10 hectare pe zi...
Analizînd stadiul lu cră rilo r de întreţinere a cu ltu rilo r pruşi- xistente în scripte. S-a recurs la a- Dar cînd se va trece la fapte ?
toare pe regiune, se constată că in cooperativele agricole din ra­ cest procedeu, adică la micşorarea Pe tarlalele cooperativei agricole
ionul Haţeg praşila 1 la porumb este m ult inlirzia tă Spre e d ifi­ Raid — anchetă cifrei, pentru a compensa suprafe­ din Ruşi, porum bul a ajuns la 3-4
care am intim faptul că pînă ieri. din cele 4.188 hectare cultivate ţele raportate fic tiv cu citeva zile frunze. Dar. contrar regulilor agro­
cu porumb s-au prăşit manual abia 1.50b hectare in urmă. cind. deşi tim pul era fa­ tehnice. inginerul Candion Brînzâ a
Ploile căzute în ultim ele zile au favorizat o buna dezvoltare in raionul Haţeg vorabil muncii in cîmp, totuşi nu dat indicaţii ca pentru fâiîm iţarea
a plantelor, dar o dată cu acestea au apărut şi buruienile care, s-a lucrat. bolovanilor (semănatul s-a făcut în
nefiind distruse la tim p, pot duce la diminuarea producţiei dc po­ — De ce aţi procedat astfel ? condiţii necorespunzătoare), să se
rum b cu 300-400 kg la hectar. Iată de ce aplicarea prim ei pra- — Pentru ca să nu mai fim c ri­ facă o lucrare cu grapa. Or. acest La biblioteca căm inului cultural din Cimpa.
şile are un rol hotâritor asupra soartei recoltei. Acest lucru este ticaţi de către organele raionale, ne luciu duce la dim inuarea densită­
binecunoscut de către toţi lu cră to rii dtn agricultură. Dar. care m inţite, numai în ziua respectivă în răspunde preşedintele. ţii, prin ruperea şi acoperirea fire ­
este preocuparea pentru evitarea pierderilor de recoltă cauzate cele două unităţi se puteau prăşi în Considerăm că este o practică lor cu pâmînt, ceea ce se reflectă
plus citeva zeci de hectare, lată care greşită, care dăunează unei eviden­ în scăderea producţiei. După ce a
de neaplicarca la tim p şi de calitate a lucrărilor dc întreţinere a dat această indicaţie, inginerul a Problemele cetăţeanului
cu ltu rilo r ? Iată o întrebare la care am căutat să găsim un răs­ este valoarea unei zile pierdute. ţe precise a realizărilor obţinute pe plecat in concediu, iar cooperatorii
puns. cu p rile ju l raidului at rhclâ pc care l-am întreprins in ci- Credem că în această direcţie nu raion şi caf*e în ultim a instanţă se continuă să o aplice în practică.
teva cooperative agricole din raionul Haţeg. mai sînt necesare comentarii. Cei răslrînge negativ şi asupra produc­ ir
în cauză trebuie să ti agă conclu­ ţiei.
La cooperativa agricolă din Sîn- Din faptele relatate se desprinde
sectorul zootehnic, restul participan­ ziile necesare. tămâria Orlea am ajuns în momen­ concluzia că în cooperativele agri­ Cum putem expedia
Oare este floarea telor fiind din brigăzile de cimp. tul cind inginerul loan Soi eseu se cole din raionul Haţeg lucrările de
iar femeile de la cooperativa agri­ pregătea să transmită situaţia la întreţinere la cultura porum bului
unei zile pierdute? colă din Unirea au fost reprezenta­ Situaţii fictive şi consiliul agricol. Din situaţia in iţia ­ se desfăşoară în mod uecorespunzâ-
te de., un bătrîn îngri jitor-m ulgă-
tor. Se constată că în numeroase u-
lă extragem că este vorba de a p li­
tor. In mod practic asa-zisul „schimb carea prim ei praşile manuale la nităti există goluri în ceea cc p ri­ un cofei prin poştă
de experienţă" a durat circa zece ceva despre calitate
In cadrul raidului am vizitat şi porumb pe 43 de hec tare Al'lînd că veşte organizarea muncii. Sînt lu­
cooperativele agricole din Unirea şi minute si s-a încheiat cu... o ,.vizi­ faptele vor fi relatate si in presă, cruri cunoscute şi la nivelul raio­
tă” pentru thguieli prin oraşul Ha­
Demsuş. In ambele unităţi se lucra ţeg. lată numai citeva din cauzele Cn toate că în 2 iunie era o zi inginerul a recurs la rotunjirea c i­ nului. dar faţă dc înlăturarea căro­ Mai m ulţi citito ri ai ziarului nostru cii sint încadrate cu oficianţi, m înui-
sporadic, numărul ţăranilor coope­ bună de lucru, iar în cimp exista frei, cu adăugirea a încă citeva ra sc maniloslă o insuficientă preo­ s-au interesat despre condiţiile în to ii de valori şi factori poştali. O fi­
ratori prezenţi la prăşit era foarte pentru care la Demsuş s-au prăşit un număr mare de braţe de m un­ hectare lată încă un procedeu faţă cupare. In unităţile vizitate în ziua care pot expedia un colet In scriso­ cianţii trebuie să aibă o calificare
redus. întrebăm pe cooperatoarele manual numai 28 ha din cele 151 că. de la cooperativa agricolă din de care organele raionale trebuie de 2 iunie nu am in tîln it nici liu rile lor, ci ne relatau faptul că une­ corespunzătoare pentru că ei sînt a-
Lucreţia st M aria Danriu din Dem­ hectare ocupate cu porumb Ostrov s-a raportat că praşila ma­ să manifeste maximum de exigenţă. tovarăş din partea consiliului agri­ ori. lucrătorii de la mesageriile o fi­ ceia care primesc coletele, Ic cîntâ-
suş dacă atunci rind au ieşit la pră­ Aceeaşi situaţie poate fi întîlnită nuală la porumb a fost efectuată pe De fapt. interlocutorul nostru a col sau a uniunii raionale a coope­ c iilo r poştale nu le primesc coletele resc, calculează costul. încasează ba­
sit au prim it vreo indicaţie cu p ri­ si la cooperativa agricolă din U n i­ numai 6 hectare. întrebăm pe tova­ dat dovadă de nesiguranţă în cu­ rativelor agricole, deşi ei au sar­ pentru că sint prea iniei, altădată că nii, ei sînt cei care tr ebuie sâ in fo r­
vire la calitatea lu cră rilo r sau den­ rea Ne adresăm tovarăşului Con­ răşul Cornel Lepădâtoni, preşedin­ noaşterea situaţiei lucrărilor agri­ cini precise în această direcţie Ab­ sînt prea mari, că depăşesc greuta­ meze pe cetăţeni asupra in stru cţiu­
sitatea plantelor. Răspunsul a venit stantin Babeş, secretar al com itetu­ tele unită ţii, de ce realizările sînt cole. întrebat despre viteza zilnică senţa lor din unităţi a fost semna­ tea. că am balajul nu asigură in ­ nilor in vigoare in legătură cu con­
prom pt: lucrăm asa cum ne-am o- lui de partid pe unitate, cu întreba­ aşa de mici. Pentru un moment a Ia prăşit, în cai e sens nu există în­ lată şi de către consiliile <ie condu­ tegritatea conţinutului ele. In inter­ d iţiile de expediere a coletelor. A tît
bişnuit din moşi-strămosi. pentru că rea: comitetul de partid are un plan ezitat să dea un răspuns. Apoi, fâ- tocm it nici un plan de acţiune, ne-a cere. Deci. planul comun a! consi­ viul de faţă ne-am propus să in fo r­ pentru oficianţi, pentru ceilalţi lu ­
preşedintele Viorel Niculescu vine comun cu consiliul de conducere cînd un simplu calcul, afirm ă că, in ­ răspuns că cu forţele şi m ijloacele liu lu i şi uniunii raionale pentru pe­ măm pe toţi cei interesaţi asupra crători de la mesagerii cît si pentru
pe cîtrtp numai la zile mari. pentru această campanie? Ni se tr-adevăr, realizările din ziua res­ existente în unitate se pot realiza rioada de întreţinere a cu ltu rilo r nu principalelor condiţii pe caro trebuie toţi salariaţii noştri care lucrează in
răspunde că asa ceva nu există. Fa­ pectivă sint mai mari decît cele e- numai cîte 5 hectare. Făcînd un este îndeplinit întocmai. Mai m ult. sâ le îndeplinească un colet pentru exploatarea poştală, sînt organizate
Intr-adevăr aceasta este situaţia. cem o completare la întrebare : in unele cooperative nu se cunoaşte a putea fi expediat prin poştă. In
IMai în fiecare zi preşedintele coo­ modul de aplicare a retribuţiei su­ acest scop am adresat tovarăşului cursuri dc instruire la locul de m un­
perativei agricole din Demsus gă­ — Bine. dar ce sarcină au mem­ plim entare la cultura porum bului, M i hai Cim bru, şeful serviciului ex­ că. cu lecţii şi seminarii de două ori
seşte m otiv pentru a pleca din u n i­ brii de par tid în această perioadă ? ceea ce i-ar cointeresa pe coopera­ ploatare poştală şi difuzarea presei pe lună. C it priveşte orarul de func­
tate. lâsind ca de rezolvarea pro­ — Să prăşească porumbul. . tori în executarea lucră rilo r de în­ din cadrul Direcţiei regionale ţionare. el diferă dc la oficiu la o fi­
blemelor din campanie să se ocupe — Cîţi membri de partid sint as­ treţinere la lim p şi de calitate. P.T.T.R , cîteva întrebări. ciu şi de la sezon la sezon In oraşele
avem organizat
Deva şi Petroşani
numai inginerul şi brigadierii Dar tăzi (2 iunie) la lucru in cimp şi cît Iată citeva din motivele pentru — Vă rugăm să ne arutaţi serviciul de mesagerii cu orar perma­
ce se întîm plâ cind şi inginerul este s-a prăsit manual ? Aici nu am care viteza zilnică de lucru la pra- mai in tii cum sint organizate nent între orele 6.30 şi 21.30. La ce­
atras, fără voia lui, in alte acţiuni? p rim it nici un răspuns. A m intim insă sila manuală este sub nivelul posi­ serviciile de mesagerii şi care lelalte oficii poştale, orarul mesage­
In ziua de 2 iunie, de pildă, in p li­ că la cooperativa agricolă din U ni­ b ilită ţilo r. Dc altfel, nici m ijloacele este orarul lor de funcţionare? riilo r este cuprins intre orele 7-12 şi
nă campanie de întreţinere a cul­ rea an mai rămas de prăşit manual mecanizate nu sînt folosite la în­ — Prim irea, expedierea şi d is tri­ 17-19.30. Acest? orarii sînt afişate şi
tu rilo r, comitetul raional al fem ei­ încă 200 hectare cu porumb. In u l­ treaga lor capacitate. Spunem aceas­ buirea coletelor este un capitol im ­
lor, fără ştirea nim ănui, găseşte de timă instanţă, atît la Demsus cît ta deoarece există forţe şi m ijloa­ portant al activităţii de exploatare se respectă întocmai
cuviinţă să organizeze un schimb de si la Unirea, răminerea în urmă cu ce suficiente pentru ca in raionul poştală. Şi pentru a vă da seama de — In continuarea in te rviu ­
experienţă pc teme zootehnice cu par­ prăsitu) porum bului a fost pusă pe Haţeg viteza zilnică la prăşii să lie volumul acestor prestaţii, vă in fo r­ lui nostru, vă rugam să ne
scama um id ităţii excesive din sol.
ticiparea cooperatoarelor din Dem­ cel puţin dublată faţă dc ritm ul rea­ mez că numai în primele 4 luni ale spuneţi re prevăd in stru cţiu n i­
suş şi Unirea In acţiunea de m obi­ M otivul nu are temei, iar cei che­ lizat In zilele anterioare. anului, in regiunea noastră nu fost le M inisterului Poştelor şi Te­
lizare a fost antrenată şi ine Eca- maţi să asigure buna desfăşurare a expediate prin oficiile poştale peste lecom unicaţiilor in legătură cu
terina Negrea, pierzînd. astfel, o zi lucrărilor în cîmp trebuie să înţe­ 116.000 de colete şi cam tot atitea expedierea coletelor'*
de îndrum are a muncii în cîmp. Dar, leagă că neajunsurile semnalate îşi Raid realizat dc : ne-au sosit şi au fost distribuite des­
culmea „organizării acestui schimb au rădăcina in modul defectuos in N. T IR C O B tinatarilor. De aceea, noi punem un GH PAVEL
de experienţă” e că la el au fost care aici este organizată munca. I. M A N E A accent deosebit pe buna organizare
prezente numai două tovarăşe din Dacă nu se foloseau procedeele a- In „schimb de experienţă" nu Ta prăşit ci în... piaţă. a muncii la mesagerii. Aceste servi­ (Continuare în vag, a 2*a)