Page 14 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 14
PAGI N A A
„ „ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3553
p t r r w M NP
iT*
b i i n i n i DIN ISTORIA STRĂBUNĂ A PAMiRTULUI H1KE00REM!
\ j l. Sh fi COMBINATUL SmiiUUHGÎC HUNEDOARA
4
un colet prin postă dacice V I N D E
9 din stocuri disponibile fără mişcare şi cu mişcare lentă :
— r u l m e n ţ i ;
fUrm are din pag. I) animale, păsări şi insecte vii, cu ex
cepţia puilor de-o zi, a albinelor şi
— .Să ştiţi că in legătură cu pro păsărilor m ici cîntătoare. De aseme S e b e s u l a — piese de schimb şi arcuri auto ;
blema care interesează pe c itito rii nea. nu pot fi trim ise arme, m aterii
ziarului, avem multe instrucţiuni, explozive sau inflam abile, otrăvuri, — reactivi, sticlărie şi aparatură de laborator ;
care merg pînă la amănunt. Dar ca substanţe chimice care pot vătăma
să nu vă răpesc prea m ult spaţiu şi am balajul sau celelalte colete alătu Pentru studierea si dezlegarea, Dr. docent portantă sînt şi cetăţile de la peri — cărămizi refractare ;
tim p mă voi referi doar la cete mai rate, substanţe rău mirositoare. pe ba/â de noi date inform ative do O C T A V I A N F L O C A feria marelui grup din m unţii Orăş
importante. Vreau sâ mai amintesc şi faptul că cumentare, a tuturor problemelor de tiei: Cetatea de la Câpîlna, Băniţa. — d i v e r s e .
Colctele ce se expediază trebuie este interzis să se introducă in co istoria patriei nelăm urite sau lip Piatra C raivii, Ardeu.
să îndeplinească anumite condiţii ele lele scrisori personale, acte, docu site de o ştiin ţifică interpretare, guvernului, o vastă campanie dc Desigur că fiecare din aceste o-
greutate, mărime, conţinut, ambnia- mente, valută. Se pot trim ite, dar pe partidul şi statul nostru au oferit, săpături — şi acum în plină desfă biective au contribuit, in lr-u n fel Listele de materiale se pot consulta zilnic între orele
ic ele. De regulă, greutatea maximă răspunderea expeditorului, alimente încă de la început, isloi icllor noştri şurare — în centrul cel mai im por sau altul, la lăm urirea im portantei
nu poate depăşi 12 kg Dacă obiectul nltorabile. In acest caz, pe colet tre tant al societăţii dacice, în m unţii probleme a autohtonilor daci. Cu 7—15, ia serviciul aprovizionare, telefon 1388, de unde
expediat nu poale fi fragmentat in buie menţionat faptul, pentru a fi un vast cîmp de cercetare. Sebeşului sau, cum li se mai spu noaşterea cit mai bună si mai reală sc ‘pot cere şi relaţii suplimentare.
două colele, atunci se admite o e.\- tratate în mod corespunzător la de Cu o amploare deosebită s-au în ne, ai Orăştiei. Aceste cercetări, e- a acestor obiective depăşeşte, cred,
repţic pînă la 20 kg. Greutatea m i pozitare, transport şi distribuire. dreptat aceste cercetări in dome fectuate an de an, cu m ult interes m ult interesul specialiştilor, şi ele
nimă nu este lim itată. In schimb, se — Nc apropiem dc sfirşitul niul străvechi si vechi al trecutu si rezultate tot mai promiţătoare, se impun a fi cunoscute, avînd în L
limitează mărimea. Cel mai mic co interviu lui. Spuncţi-ne, vă ru vedere însemnătatea lor, de fiecare
let trebuie să aibă dimensiunea de găm. cum sc face transportul lui păm intului românesc. In cadrul nu numai că lărgesc cunoştinţele a- cetăţean al ţă rii şi cu un interes
200/200/200 mm, iar cel mai mare de colctclor si distribuirea lor acestui program, se punea acut, şi supra strămoşilor daci de dinaintea m ărit de tineretul nostru. Dar.
700.700,700 mm. Desigur si aici se destinatarilor? cu prioritate, studierea şi cunoaşte cuceririi romane, ci ele ajută Ia lă prezentarea acestui mare complex
adm it excepţii pentru obiectele de — Transportul coletelor la desti rea tra iului populaţiei băştinaşe a murirea problemei legate de proce cu greu ar putea fi cuprins în li
forme diferite: tablouri, planşete, naţie se face cu trenul, cu avionul, m itele unui articol de ziar. De a- TURIŞTI, SPORTIVI!
schiuri ctc. daco-geţilor; temă ce avea sa ser sul naşterii statului dac, pornit de
cu mijloace auto. Coletele se pot tr i ceea. sâ ne oprim mai întîi asupra
Dar şi cele mai m ici obiecte se pot mite cu unele indicaţii speciale ca: vească şi ca pu iu ţ de plecare ;n e- la o orinduire tribală şi evoluînd la aşezării de la Costeşti, rezervînd
expedia, fără restricţii de greutate post restant, cu confirm are de p ri lucidarea a tit de im portantei proble forma spre care minau condiţiile e- pentru celelalte alte p rile juri. Un modern CAMPING s-a deschis la FĂ
sau mărime, folosind prestaţia num i mire, cu valoare, si cu ramburs (pla me a form ării poporului român. conomîcc şi sociale ale tim p ulu i: la Cetatea dacică de la Costeşti e si
tă „scrisoare deschisă cu valoare de ta la destinaţie) Vehiculele care Societatea dacică s-a dezvoltat in- tuată la marginea de sud a satului
clarată'', un inel, o broşa, un ceas, transportă coletele. de regulă sînt statul pe clase sociale în frunte cu Costeşti (de la care şi-a p rim it nu GET, 5 km. sud Cluj, pe şoseaua naţiona
oricare alt obiect de valoare sau de însoţite de salariaţi poştali. La so r - -
dim ensiuni mici. ponte fi expediat sirea lor la oficiile poştale de desti mele), pe dealul Cetâţuîa, înalt de
astfel. Pentru acest serviciu se per naţie, se face, în aceeaşi zi. aviza 560 m, in punctul în care apa Gră lă E. 15.
cepe o taxă în plus. dar ea este la rea. Dacă in termen de trei zile co- d iştii scapă din strîmtoarea dealuri
îndemina oricui. lelelo nu sînt ridicate, se percepe o lor. înălţim ea Cetâţuîa — un ma
melon uriaş — e form ată dintr-o
Aş vrea să mă opresc puţin asu taxă de magazinaj pînă la 10 zile, serie de terase concentrice dintre CAMPINGUL de la FAGET-CLUJ oferă
pra co n diţiilor de ambalare. Pentru după care termen, în cazul cînd nu care unele amenajate de mina omu
ca obiectului pe care-1 expediem sâ-i sînt ridicate, se trim it înapoi expedi
fie asigurată integritatea si totodată torului. In localităţile unde nu există lui. Cetatea proprîu-zisâ este un posibilităţi de cazare şi excursie pe dealul
să ferim salariaţii poştali de acci unităţi poştale, coletele se distribuie „castel-locuinţă" fo rtifica t prin va
dente, este necesar ca am balajul — de către factorii poştali la dom iciliul lu ri de pâmînt, palisade, ziduri şi Feleacului cu maşina.
care cade in sarcina expeditorului destinatarilor, iar în celelalte locali tu rn u ri de apărare.
— sâ nu aibă cuie ieşite în afară, ca tăţi la unitatea poştală. Eliberarea Sistemul defensiv al aşezării —
pete de sîrmâ (în cazul lădiţelor), să se face sub luare de semnătură nu parcurs de la poalele dealului spre Informaţii la 1.37.02, CLUJ.
nu aibă petice (în cazul săculeţe mai persoanei indicate pe adresă sau culme — se compune dintr-o serie
lor), cusătura să fie înăuntru. si altor persoane în cazul că acestea de construcţii de apărare ingenios
Dacă sc expediază fructe, am posedă îm puternicire sau procură le concepute: un val de pămint. caic
balajul trebuie să aibă aerisi galizată la notariat sau sfatul popu înconjoară dealul de ju r-îm p re ju r;
re. La fel în cazul expedierii p u i lar. în spatele acestuia un zid puternic
lor de-o zi, a albinelor sau a păsă de cetate, construit din blocuri mari
rilo r m ici cîntătoare. Obiectele fra In regiunea noastră, multe oficii, de piatră, după tehnica specifică
gile, se ambalează şi in interior, ast în special pe rutele de Ia sate. sînt dacică, gros de 3 m. şi în tă rit cu
fel incit sâ fie bine fixate. In cazul deservite cu maşini pentru transpor . > vjL. - Krfj FV trei bastioane puternice Alte patru
fă in ii sau al altoi' lucruri de acest tul coletelor, a corespondentei şi a -'** A'H&v .****#*- ’Vi-• asemenea bastioane — turnuri izo
fel, am balajul trebuie să fie dublu. piesei. Avem în prezent 25 astfel de lyr. “ r late pentru pază si control, se află
In sfîrşit, adresele, atit cea a desti rute cu maşini, iar anul acesta vor plasate in diferite puncte bine nMse
natarului cit si a expeditorului, este mai fi înfiinţate alte 4 rute cu tran ale înălţim ii.
sport auto
necesar să fie citeţe şi înscrise di Al treilea si ultim ul obstacol, a-
rect pe ambalaj, pentru a nu se pu înainte de a încheia, aş dori sâ şez.at in calea eventualului duşman,
tea detaşa sau deteriora. In cazul inform ez ritilo rii că. la nivelul m i era o dublă palisadă (îngrăditură de
cînd nu se pot aplica pe ambalaj, nisterului nostru, se preconizează t i O parte din zidul cetăţii Costesti.
atunci este bine sâ fie scrise pe tă pizarea am balajelor pentru colete pari groşi), înconjurînd platoul de
bliţe de lemn sau de metal şi prinse rare să fie puse la dispoziţia cetăţe sus al cetăţii, pe care sr aflau două
bine de colet. n ilo r în scopul îm bunătăţirii deservi impunătoare turrm i i-locuinţn cu cîte
rii şi uşurării transportului. Se caută
Toate coletele, înainte de expe iu\ etaj, care, prin aşezarea lor m i
diere se sigilează la ghişeul poştal. forme ele ambalaje uşoare si recupe nunată si cîmpul de vedere deschis
Instrucţiunile prevăd că dacă cetă rabile Deocamdată însă, nu s-a a-
ţeanul care expediază un colet nu juns la o măsură certă. Credem to Ir-un tim p despre caic i/voarele is un şef (rege) devenit ereditar: (a la mare distanţa, domină întreaga
are sfoară şi nici nu sî-o poate pro tuşi că în curînd vom veni in in- torice directe vorbesc prea puţin. lămurirea, in general a dezvoltării regiune înconjurătoare, pînă depar
cura, atunci serviciile de mesagerii tîmpinarea cerinţelor cetăţenilor cu Astfel, in furnizarea datelor, ce u r economice, politice, sociale si c111 tu te peste valea M ureşului, unde lim i
pot sâ le-o pună la dispoziţie în astfel de ambalaje. mau să servească ca materiale do ia le a societăţii dacice în cele două
mod gratuit. In mare, acestea ar fi principalele cumentare în studierea şi cunoaşte secole premergătoare cuceririi Da ta orizontului atinge paravanul u-
probleme ce se ridică iif legătură cu riaş al m unţilor Apuseni.
— Mă iertaţi că vă între condiţiile de expediere a coletelor. rea acestei societăţi, se aştepta aproa ciei de către romani, perioada de la
rup. Se poate expedia orice* M ulte ar fi de spus însă si in legă pe totul de la cercetarea arheologică. Burebista la Decebal (sec. I. î.e.n. Acest cadru al fortăreţei dc la
prin aceste colcte poştale? — sec. I e.n,). Costeşti este completat de patru
tură cu celelalte trim ite ri poştale... Ca urmare, se iniţiază încă din vara
— Gama obiectelor ce pot fi tr i — Vă m ulţum im pentru cele rela T eritoriul pe care sînt răspînditc sanc tuare, rare se mai văd astăzi
mise prin poştă este foarte largă, dar tate. Pentru inform aţii despre cele anului 1919 de către Academic, cu aşezările dacice din m unţii (Sebeşu sub forma unor aliniam ente alcătu
unele nu sînt admise. De pildă, nu lalte trim ite ri poştale, o sâ vă deran sprijin ul larg moral si material al lui cuprind un spaţiu dc peste 120 MAGAZINELE SPECIALIZATE
pot fi expediate prin colete poştale jăm cu prilejul unui alt interviu. P artidului Comunist Român si al kmp. lim ita t la nord de valea M u ite din discuri de piatră şi două
reşului, spre vest de cursul văii Lun- cisterne ce serveau ca rezervoare dc
canilor, spre (ăsărit dc llîu l Mare. npă. In cursul cercetărilor au mai ALE COOPERAŢIEI DE CONSUM
iar la sud de Tnii 1 tim ile greu de tre fost identificate pe diferitele terase
cut ale m unţilor Carpaţî. In acest ale dealului urme de construcţii clin din oraşele Orăştie, Sebeş şi Haţeg vâ oferă permanent
A V A N C R O N IC A S P O R T IV A spaţiu larg. pe culm ile de m unţi, pc lemn pentru locuit sau uz gospodă un bogat sortiment de :
spinarea dealurilor, pc numeroase
terase naturale sau amenajate de resc, ca şi un foarte im portant nu
— frigidere „FRAM" ;
mina omului, au fost ridicate, acum măr de obiecte de tot felul (unelte,
Iată-ne din nou în ajunul unei du mical de verificare cu form aţia A urul dc seniori se vor întrece in concursul două m ii de ani. o scrie de cetăţi, ceramică, monede, obiecte dc po — aspiratoare pentru praf, ,,RECORD*1 ;
m inici sportive. Iu b ito rii sportului o Zlatna, fruntaşa clasamentului de atletism, etapa raională a campio turnuri de veghe, aşezări civile, doabă ş a )".
aşteaptă cu nerăbdare. Ei vor fi din — I)c ce aţi ales tocmai pe A urul natului republican Alte zeci de con construcţii religioase, gospodării ale Cetatea dc la Costeşti, cu o m i — maşini şi reşourî „ARAG AZ” ;
nou alături de echipele lor favorite, Zlatna ca partener de joc ? curenţi vor lua parte la etapa regio nunată poziţie strategică, cu vederi
vor aştepta cu înfrigurare prim a lo nală a concursului de biciclete de ţăranilor daci s.o., a căror viaţă, in — aparate dc radio portative ;
vire a balonului la centrul terenului, — Pentru ca echipa noastră să aibă turism , ce se va desfăşură pe distan plină înflorire, a fost tăiată apoi la mare depărtare spre valea M ure
prim a pasă, prim ul şut la poartă şi o pregătire cit mai bună, mai com ţa de 10 km la băieţi şi 8 km la fete. deodată de cucerirea romană, in şului, situată într-un punct obliga — aparate de radio cu tra nzistori, staţionare;
p rim ul gol in plasa porţii de fotbal pletă şi mai corespunzătoare, am gă La acest concurs participă prim ii urma celor două crîncenc războaie toriu de trecere pe npn Gradiştei in — aparate foto superioare;
sau handbal, jocul peste plasă a m in sit că este necesar sâ susţinem un trei clasaţi la etapele raionale şi oră sus, era cheia porţii spre cetatea de
gii de volei şi tenis, startul în curse meci de verificare cu o echipă din şeneşti. (101-102 ; 105-100 e.n.) purtate de
cele mai bune din regiune, care să — maşini de spălat rufe ;
le de atletism şi ciclism etc. Aşadar, ne pună probleme de felul celor pe Iată o duminică sportivă ce se a- Traian. scaun a regilor chici, spre Sarmize-
stadioanele, terenurile şi sălile de care ni le va pune echipa Ştiinţa din nunţâ a fi bogată. Iu b ito rii sportului Dîn aşezările dacice din m unţii getusa. Constituind probabil, ea în — motorete „CARPAJI SUPER11;
sport vor cunoaşte încă o dată ani Petroşani. din raionul şi oraşul Sebeş, vor pe Orăştiei se află răspînditc pe în săşi o reşedinţă a regilor daci dc
maţia, însufleţirea şi efervescenţa trece ore plăcute în tovărăşia spor la Burebista la Deccbal, romanii au — biciclete de toate tipurile pentru copii, j’unîori şi adulţi;
atît de caracteristice dum inicilor — Cum s-a mişcat echipa în a- tului. Avem toată certitudinea câ ei treg spaţiul geografic menţionat, I I
sportive. ccst joc ? vor pleca m ulţum iţi, satisfăcuţi de totuşi ele pot fi grupate în ju ru l a luptat cu înverşunare pentru cuce “ candelabre de toate tipurile, inclusiv fabricatele „G U -
— Pot sâ spun câ bine. Băieţii au
In avancronica sportivă de azi vom la stadioane, câ echipele lor fa vori cîtorva puncte principale, descope rirea ei, atit in prim ul cît şi in cel
reda succint cîte ceva din pregătirile avut m ultă poftă de joc şi condiţie te nu le-au înşelat speranţele, dorin rite pînă in prezent: complexul Cos- de al doilea război dacic, cînd a BAN" ;
făcute în vederea întrecerilor de m ii- fizică. Au jucat rapid, au creat com trşti, B lidarii, Piatra Roşie, Gră- fost distrusă. O dată cu aceasta o ri
ne ce vor avea loc pe terenurile din binaţii si faze frumoase de joc. ţele. ce urmă de viaţă încetează aici. — acordeoano ;
Sebeş. A ici se dispută un meci lio- — Cînd s-a disputat meciul ? GH JURCA dişte-Sarmizegetusa. De aceeaşi im-
tâ rîto r pentru echipa din localitate. — Joi dupâ-masă. i pana »u, ji r.wn «ju.iias W r a cj-ujut -> u. — tuburi cinescopîce pentru toate tipurilo de televizoare;
Jucătorii te xtilişti vor întâlni pe te — Dacă echipa s-a mişcat hine nc
ren propriu form aţia Ştiinţa din Pe face sa credem că rezultatul n fost de Oscar Strauss; 10.11 „Jocul in — piese de schimb şi lămpi pentru radio şi telovizoare etc.
troşani. Locul lor în clasament, ape favorabil echipei gazdă. rul" ; C R IV ID IA : America, America strum entelor1' — muzică uşoara ;
(seriile 1 şi II)
cinematogra
—
le neliniştite în rare se află, fac pe — Da. am cî.ştigat cu scorul de 4 10,30 Pagini din literatura liedu
jucătorii echipei gazdă sâ privească 5—2, la pauză 3—0. ful „M uncitoresc" ; A N I NO AS A :
lui; 10,4.') „Z i-i din cclcră mai taie"
cu toată seriozitatea meciul de m ii- — Va rog. acum, o altă întrebare: Bocceluţa — cinematograful .M u n — melodii populare; 14.10 De ce ?
ne. Dorinţa de a învinge, de a cîsti- Pe cc aţi pus mai m ult accentul în IUNIE citoresc" ; A LB A I U1.1A : Răscoala De unde? De cînd ?; 16,15 „Nume
ga cele două puncte atît de preţioa pregătirea echipei ? — cinematograful „V ictoria" ; Spre dragi" — muzică uşoară; 17«30 Ca
se evitării retrogradării este mare. — In prim ul rind am pus accentul culm i — cinematograful „23 August"; podopere ale lite ra tu rii — Poveşti ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE
La fel de mare, si poate chiar mai pc capitolul condiţie fizică, unde TEIUŞ : Vizita — cinematograful
mare, este si dorinţa sutelor şi m i stăm cam slab. Antrenam entul de C i n e m a „V ictoria" ; Z LA T N A : A m in tiri din dc Ion Creangă, prezentare de N. DÎN BETON CRAIOVA
ilo r de spectatori, de susţinători în copilărie — cinematograful „M unci Mihâcscu; 19,30 Ediţie radiofonică
m arţi l-am consacrat în întregime torul" ; SEBEŞ : Tom Joncs — cine M ihail Sadoveanu: Umanismul si
flăcăraţi ai echipei.
numai acestui obiectiv. Apoi am mai DEVA : Gcntlcm cnul din Cocodv matograful „Progresul" ; In tith ire la înţelepciunea eroilor sadovenieni. Calea Severinuiui, nr. 170, telefon 5162,
Formaţia tex 1 î 1 ista s-a pregătit cu insistat in trasul la poartă, unde de — cinematograful „P atria" ; Old Sha- Ischia — cinematograful „Sebeşul"; .20.30 S criitori la m icrofon: Victor
m ultă atenţie şi m inuţiozitate în ve asemenea stăm cam rău. De fapt, lerhand — cinematograful „A lta " ; APO LD U L DE SUS: In compania Ful ca si M i hai Nogulcscu; 23.52 vinde din stoc, fără repartiţii :
derea meciului de mîine. Inlîlnirea asta e o meteahnă veche a tuturor S lM ER fA : Depăşirea — cinemato lui Ma.v Lindcr — cinematograful „23 Muzică de dans
se anunţă deosebit de d ific ilă dat jucătorilor. graful „M u re şu l": H U N E D O A R A : August" ; CUGIR : Femeia în halat Buletine de ştiri şi radiojurnale: — tuburi prccomprimate de rezistenţă şi dc canal
fiin d faptul că echipa studenţilor din — Aveţi ceva indisponibilităţi în Hai. Franţa — cinematograful „F la — cinematograful „7 N oiem brie'1 ; 5,00; 6.00; 7.00: 10.00; 12.00; 14.00; cu diametrul de 600 mm, 800 mm, şi 1000 mm ;
Petroşani va face totul pentru a ob alcătuirea echipei ? căra" ; Asta-i lot ce s-a înlim plat — Raidul vărgat — cinematograful 1(1.00; IC.00; 22.00; 23.52 (progra
ţine un rezultat cît mai bun. care să cinematograful „C onstructorul": Fiul „Stadion" ; Regina cinteccîor — cinc- mul U 7.30; 0,00; 11.00: 13,00; 15.00; — dale cxagonale.
le mărească sansele in lupta pentru — Doi jucători sînt uşor bolnavi, căpitanului Clood — cinematogra matogralnl „G r ă d i n a de v a r â" ; 17.00; 10,00; 21.00; 23.00; 1.52 (pro
cîştigarea titlu lu i de campioană. dar cred că vom putea conta pe apor ful . S t a d i o n " ; Un surîs în O R A ŞTIE: Colina — cinematograful gramul II)
După cum am a m intit si mai sus, tex- tul lor. Vom alinia aceeaşi form aţie plina vară — cinematograful „Flacăra" ; Maril.vn — cinematogra
tiliş t;! se află în coada clasamentu care a evoluat în ultim ele etape. „G rădina de vară" ; C A LA N : Că ful „P atria" ; O liver T w ist — cine
lui (locul 13) si in cazul obţinerii li — Noi nu vă dorim altceva, dccît pitanul din TcnUcs (seriile I şi II) matograful „G rădina de vară" ; H A
nei victorii, li s-ar mâi i serios san sfi vă vedem şi la anul jucind in — cinematograful „11 Iunie" ; ŢEG t Şah la rege — cinematograful i^ie v iz fu n ei
sele de a activa si la amil în cam campionatul regional. T E L 1 U C : Omul mafiei — ci „Popular" ; BRAD : Duminică la New DIRECŢIA DE GOSPODĂRIRE
pionatul regional. La întrebarea noas. — Asta înseamnă că mîine trebuie nematograful „M inerul" ; PETRO York — cinematograful „Steaua ro 19 00 Telejurnalul dc seară;
tră, cum s-a pregătit echipa pentru să eîştigăm. ŞAN I : Căpitanul Zero — cinemato şie" ; IL1A : Calea Victoriei — cine 19.10 Pentru copii: tn pas de dans;
acest meci deosebit, instructorul e- — Dorim aceasta. graful „7 Noiembrie" ; Cea mal fru matograful „Lum ina". 19 30 Şcoli de animaţie din întrea
chlpei, V irg il Ifuznm ne-a declarat j moasă — cinematograful „R epubli ga lume; 20.00 Tele-enciclopcrlia ; A APELOR „OLT-JIU" SIBIU
— După cum se ştie. mîine susţi ca" ; Laleaua neagră — cinematogra 21.00 Parada vedetelor: 21.20 Ac
nem un meci foarte d ific il. In acest Iu b ito rii sportului din Sebeş, vor ful „G rădina de vară" ; LUPENI : R a o i o tualitatea cinematografică : 21.30 ANGAJEAZĂ IM EDIAT:
meci se hotărăşte soarta noastră. De putea urm ări şi alte întreceri sporti Barcagiul — cinematograful „C u ltu Antena este a dumneavoastră : — doi ingineri in specialitatea construcţii hidrotehnice sau
22.15 Film : S fîntul;
23,05 Telc-
ral" ; l.ONEA : W innetou (seria I) —
aceea, noi ne-am pregătit bine, as ve atractive. M iine se desfăşoară eta cinematograful „7 Noiembrie" ; Ca sport: 23.20 Telejurnalul dc noap
pa raională din cadrul Cupei Fede intr-o specialitate înrudită, pentru a fi încadraţi diriginţi de
putea spune, chiar foarte bine. Am raţiei Române de tir, la care p a rti mera albă — cinematograful „M ine Trogram ul I : 5,06 Program mu te; 23.30 Buletinul mcteoinlogic ; şantiere la Petroşani.
efectuat săptâmîna aceasta trei antre cipă un num ăr de 60 de concurenţi. I zical de dim ineaţă; 6,15 T ransm i 23.35 închiderea em isiunii. Condiţii de angajare
namente şi am susţinut un meci a- Peste 70 de ju n io ri şi junioare şi 20 tem pentru sate; 8,30 La microfon, — doi ani în funcţie de ingineri in specialitatea care ac
melodia preferată; 9,30 Sfatul me
5 m m m ?m • M l ■ ■ d icului; 11,20 Revista literară ra tivează.
dio • E ditorial: „Permanenţe ro
mâneşti" ; 12,45 Revista revistelor PENTRU 24 ORE
economice de Emil Burlacu; 13,00
Cîntă Jolanda Mărculescu si Ion Vreme nestabilă cu corul mni
Stoian — a rii din operete; 13.30 M u m ult noros ziua cînd se voi pro
zică populară la cererea ascultă
~ -** - a 2» *•* 4 de la Moscova; 17,20 Radiosimpo- duce averse de ploaie insoţite local OE UTILAJ DE MORARIT TOPLAŢ
de descărcări electrice. Vînt mode
16,30 Emisiune muzicală
to rilo r;
rat cu intensificări temporare pre-
s i g i p Z x s F m . A * V ! * * * »• ‘w * corale româneşti: Gheorghe Cucu; dom inind din nord-vestsi nord. Tem raionul Orşova, regiunea Banat, telefon nr, 1
zion: Psihologia m uncii în etapa
17,40 Clasici ai muzicii
peratura staţionară ; m inim ele din
actuală;
, : • ■
cursul nopţii vor fi cuprinse între
I
; ;t ;•
”***
5 şi 10 grade, mr maximele ziua
18,13 File din albumul de roman
ţe; 18,30 Ştiinţă, tehnică, fantezie; între 10 si 24 grade. A N G A J E A Z Ă :
• Geografii se pregătesc pentru
noi expediţii • Energia nucleară PENTRU URM ĂTO ARELE — merceolog I aprovizionare (pentru regiunile Cluj,
pe ogoare • «Omul sub apă" 3 Z ILE Crişana, Hunedoara şi Banat).
• Caleidoscop ş tiin ţific ; 19,30 O
- **£V:-*‘ V— r-vr*~'
I melodie pe adresa dumneavoastră; cerul mai m ult noros ziua. Izolat Condiţii : studii medii şi 2 ani vechime în funcţii
Vremea se menţine nestabilă cu
20,00 Radiogazeta de seară.
Program ul II: 8,00 Din album ul
I m uzicii de estradă; 9,50 Selecţiuni vor cădea averse dc ploaie. Tempe economice.
ratura la început staţionară apoi
Elevi ai clasei 9 X-a de Ia Liceul din Lonea lo ora de educaţie fizică. din Opera „ Farmecul unui vals" in creştere treptată.