Page 15 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 15

DRUMUL  SOCIALISMULUI                       3553                                                                                                                                                                       PAGINA  A
























                                                                                                        3ŞI








                                                                                                                         * m r  m

                                                                                                                                                      VIITOKI  S T /\P ÎN I  a i  a g r e g a t e l o r

                                                                                                         derurgişti.   IOAN  PRO-   priveşte   desfăşurarea   La  voia  în tîn ip lă rii  se
                                                                                                         DAN,  P AVEL  H ANG AN   practicii  elevilor,  a  frec­  desfăşoară  si  practica  u-   Păreri  despre
                                                                                                         şei i  dc  echipă  si  m aistrul   venţei  şi  activită ţii   lor   nor  elevi ai .Şcolii  de  me­
                                                                                                         principal  TI BERI U  SIK-   se  semnalează  şi  la  LM.   canici  agricoli  din   Pe-
                                                                                                                                                         lia  elevii  aflaţi  in  prac­ pregătirea  post-şcolară
                                                                                                         CA  sînt  cîţiva  din  te i  ca­  Barza.  Ele  sint  şi  o  u r­  treşti  La  G  A S.  Alba  lu-
                                                                                                         le  împărtăşesc  tu   nuiltă   inare  a  faptului  câ   de
                                                                                                         dragoste  ucenicilor  taine­  multă   vreme   m em brii   tică  n-au  mai   condus
                                                                                                         le  meseriei  tic  oţelar.  comisiei  m ixte  de  prac­  tractorul  de  multă  vre­
                                                                                                          Tovarăşii  de  aici   ne   tică.  alcătuită  din  repre­  me.  deşi  acest  lucru  era   Tehnica,  procesul  de   veşte  nivelul  cunoştinţe­  m uncitori  pentru  a  de­
                                                                                                         vorbeau  însă  tu   regret   zentanţi  ai  şcolii  şi  în­  indicat  de  programul  de   producţie  sint  în   conti­  lor  tehnice  sînt  linu l  din   veni  oameni  cu  largi  o ri­
                                                                                                         despre  faptul  că  in  in­  treprinderii,  iui  au  găsit   instruire   practică.   Nu   nuu  progres.  Nu  exista   c itito rii  cărţii  dc  specia­  zonturi  şi  bogate  cunoş­
                                                                                                         struirea   practică,   clin   tim pul  necesar  să  se  în­  este  râu  că  nu  lucrat  la   colectiv  de  muncă   în   litate.  tinţe.
                                                                                                         partea  scolii  există  p u ţi­  trunească  şi  să  analizeze   repararea   m aşinilor  a-   cadrul  căruia  să  nu  sc   Dar  V iorcl  Bcnţa   nu   in   drum ul  nostru  prin
                                                                                                         nă  preocupare.  Dc  la  în­  desfăşurarea  practicii.  gricolc.  dar  nu   trebuie   pună   astăzi   problema   este  un  caz  izolat.  Zeci   unităţile  industriale,  am
                                                                                                         ceputul  anului  şcolar  şi   Am   iiililn it  şi   cazuri   uitata  şi  latura  instru i­  perfecţionării  tehnologiei   de  tineri  din   Simei ia   găsit  însă  si  unii  tineri
                                                                                                         piuă  în  prezent,  d irig u i­  cind  c ci  chemaţi  s.i  sc  rii  pe  tractor,  unde  v ii­  de  fabricaţie,  a  asim ilă­  sint  elevi  la  liceul  seral.   lipsiţi  de  interes  şi  chiar
                                                                                                         ţii  claselor  dc  oţelari  nu   ocupe   dc   activitatea   torii  mecanizatori  îşi  vor   rii  de  noi  produse  cu  ca­  Prin   continuarea   stu­  pasiune  pentru   meseria
                                                                                                        avi  venit  niciodată   prin   practică  nu  au  calificare   desfăşura  activitatea   racteristici  m ult  ridica­  diu lui  pc  o  treaptă  supe­  care  şi-au  ales-o.   U nii
                                                                                                        secţie.  Noi  am  sesizat  a-   corespunzătoare.  La  ate­  Şcoala  si  uzina   sint   te.  Cei  caic  sint  chemaţi   rioară,  tin e rii  m uncitori   din  ei  iui  dovedesc  preo­
                                                                                                        cesl  aspect  şi  chiar  am   lierele   minei   Lupeni   doi  factori   prim ordiali   să  realizeze  atest   lu tru    pot  să-si   îndeplinească   cupare  pentru  îm bogăţi­
            In  fiecare  an  o  nouă  generaţie  de  tineri  —   solvire.  Au  loc  deci  intense  pregătiri,  frămîn-   criticat  aceste  lipsuri  in   este  desemnat  ca   res­  în  instruirea  si  pregăti­  este  necesar  deci   să-şi   mai  bine  sarcinile  me­  rea  cunoştinţelor  profe­
                                                                                                         şedinţele  U.T.C  pc  com­
          absolvenţi  ai  şcolilor  profesionale  —  vin  să   tărl.                                     binat.  unde  erau   pre­  ponsabil  cu  practica  ele­  rea   viitoarelor   detaşa­  perfecţioneze  şi  să-şi  îm ­  reu  sporite,  să  devină  oa­  sionale,  iar  a lţii  absen­
                                                                                                                                 vilo r  un.  .  metrolog,  „om
                                                                                                                                                                                             permanent
                                                                                                                                                                                 bogăţească
                                                                                                                                                                                                         meni  dc  nădejde,  cu  un
                                                                                                                                                                                                                                  tează  nem otivat  sau
                                                                                                                                                                                                                                                     nu
          lărgească  şi  sa  împrospăteze  marele  detaşa­  Cum  este  folosit  timpul  elevilor  din  ulti­  zenţi  membri  ai  comite­  de  mai  multe  meserii",   mente  de  m uncitori  ca­  pregătirea   profesională.   grad  de  cultură  ridicat   folosesc  pe  deplin  tim ­
                                                                                                                                                                Ele  sint  chema­
                                                                                                                                                         lifica ţi
          ment  al  muncitorilor  din  mine,  uzine,  fa­  mul  an  al  şcolii  profesionale,  care  este  preo­  tului  U.T.C.  dc  la  gru ­  după  cum  nc  mărturisea   te   sa-s}   perfecţioneze   Tocmai  de  aceea,   inte­  şi  o  conştiinţă  înaintată.  pul  de  lucru.  In  aseme­
                                                                                                         pul  şcolar  —  nc  spunea
          brici,  din  marile  combinate,  de  pe  şantiere.   cuparea  lor,  a  profesorilor  şi  instructorilor,   Iov.  IO AN  CRISTEA  —   el  însuşi.  Cît  despre  ele­  continuu  activitatea, să-şi   resul  pentru  promovarea   —  In  clasele   liceului   nea  situaţii  se  află  şi  in­
                                                                                                                                 vii  .Şcolii  din  Petroşani,
          Sînt  tineri  care  pe  băncile  şcolii  şi  în  orele   a  muncitorilor  din  secţiile  unde  aceştia  îşi   dar  practic  nu  s-a  între­  caic  fac  practică   aici.  unească  eforturile   pen­  noului,  pentru  ridicarea   seral  din  C ugir  sînt  cu­  stalatorii  M ihai  Ciortea
                                                                                                                                                                                              cunoştinţe
                                                                                                                                                                                 nivelului  dc
                                                                                                                                                                                                                                  şi  Aurel  Jnla,  de  pe  şan­
          de  practică,  au  pătruns  tainele  meseriilor  de   desfăşoară  in  prezent  practica ?  La  aceste   prins  nimic.  Dim potrivă,   unii  tovarăşi  nici   nu-i  tru  a  pregăti   generaţia   l-am  i em anat  la  marca   prinşi  peste  380  de  m un­  tierul  T R C.H.  din  Alba
                                                                                                                                                                                                                    uzină  —  nc
                                                                                                                                                                                                         citori  din
          oţclari,  fumalişti  sau  laminatori,  cele  de  lă­  întrebări  am  căutat  răspuns  in  ancheta  orga­  zilele  trecute  am  p rim ii   cunosc.  In  acelaşi  tim p,   viitoare  a   m uncitorilor   m ajori late  din  interlocu­  spunea  tov  Traian  Stan-   lulia.  Fişele  lor  de  pon­
          cătuşi,  strungari,  frezori  sau  electricieni,  de   nizată  de  redacţie  şi  la  care  a  participat  un   fişele  elevilor  pentru  c-   caietul  de  practicai  al  e-   la  un  asemenea  nivel  in ­  torii  noştri.  ciu,  preşedintele   com i­  ta j  arată  că  preferă  p lim ­
                                                                                                         xanienul  practic.  Deşi  a-
                                                                                                                                 levilor  din  Lupeni  a  fost
          zidari,  instalatori  sau  zugravi,  de  tractorişti   marc  număr  dc  cadre  de  conducere  din  în­  cestea  trebuie  completa­  greu  dc găsit.  De  la  scoa­  cit  să  poată  conduce  şi   Sinlem  în  secţia  a  II-a   tetului  sindicatului  de  la   bările  şi  absenţele  de  la
                                                                                                                                                                                                                                  lucru.
                                                                                                                                                                                                                                                 ,
          sau  ale  altor  meserii.                                                                      te  in  urina  unei  exam i­  lă  ni  s-a  spus  că  este  la   stupim  agregatele,  u tila ­  m ontaj  locomotive  a  A te­  U.M C  La  aceştia  se  a-
                                                          treprinderi,  cadre  didactice,  ingineri,  tehni­                                             jele  din  dotare,  să  fie  în   lierelor  It.M .IL  Simerin.   daugă încă 27 rare  învaţă   Sint  cazuri  izolate,  dar
            Acum,  elevii  ultimului  an  trăiesc  emoţiile                                              nări  a  elevilor.  tic  o  co­  atelier,  iar  de  nici  mais­  măsura  să  desfăşoare  o   La  unul  din  strungurile   la  liceele  din  Alba  lu lia    care  nu  trebuie  tolerate
                                                                                                         misie  formată  din  dele­
          bilanţului  pregătirii  şi  cunoştinţelor  acumu­  cieni,  muncitori  şi  elevi.  Redăm  în  pagina  dc   gatul  şcolii,  m aistrul  sec­  tru l  ne-n  trim is  In  şcoa­  instalate  în  secţie  lucrea­  şî  Sebeş,  iar  peste  80  e-   nici  un  moment.
                                                                                                                                 la...
          late  dc-a  lungul  anilor  de  studiu  — bilanţ  pe   faţă  aspectele  mai  importante  ce  s-au  des­  ţiei  şi  profesorul  dc  spe­        muncă  rodnică.         ză  VI OR EL  J3KNTA.  A   levi  urmează   cursurile   Desigur  că  în  astfel  de
                                                                                                                                                                                 term inat  şcoala  profesio­
                                                                                                                                                                                                          fără  frecvenţă  Dacă  mai
          care îl vor face  cu  prilejul examenului  de  ab­  prins.                                    cialitate.  notarea  a  rămas                                            nala  acum  doi  ani.   am intim   şi  de  cei   GRO   s i t u a ţ i i ,   organizaţiile
                                                                                                        tru lu i.  Roate  astfel  şcoa­ Ambianta  din                              —  In  ce  măsură   vă   m uncitori.  în  bună  parte   tervină  pentru  combate­
                                                                                                                                                                                                                                  U.T.C,  sînt  datoare  să  in­
                                                                                                        doar  la  latitudinea  mais­
                                                                                                                                                                                                                                  rea  acestor  m anifestări,
                                                                                                        la  să  ap'ccic/.e  just  ele­                                           preocupă  perfecţionarea   tineri,  care  frecventează   să  le  cultive  sim ţul  de
                                                                                                                                                                                 în  meseria  aleasă ?
                                                                                                                                                                                                         cursurile  dc  ridicare  a
                                                                                                        vul.  sâ-i  faeă  o
                                                                                                                        notare
                                                                                                                                                                                   —  In  prim ul  rîm l  ţin
         DRUMUL                           SPR E                  I    o »    n    n                     dreaptă  tu  raport  cu  cu­  c o t e ''                                 să  precizez   că  in  pre­  ca lifică rii,  avem  o  im a­  răspundere  pentru   sar­
                                                                                                                                                                                                          gine  clară a  interesului
                                                                                                                                                                                                                                  cinile  de  plan  şi  onoa­
                                                                                                        noştinţele ? !
                                                                                                                                                                                 zent  sini  elev  in  clasa
                                                                                                        lii  asupra  felului  cum  se  de  muncă                                 a  X-a  la  liceu  C il  p ri­  mereu  crcscind  cc-I  ma­  rea  colectivului  în  care
                                                                                                          Slabul  control  al  şco­
                                                                                                                                                                                                                 fot
                                                                                                                                                                                                          nifestă
                                                                                                                                                                                                                          m ulţi
                                                                                                                                                                                                                     mai
                                                                                                                                                                                                                                  lucrează.
          La  formarea  v iito rilo r   la  Şcoala  profesională  de   tea  pentru  meserie,  cău­  tă ţilo r  economice.
        m uncitori,  la  pregătirea   mecanici   agricoli   clin   tăm  sâ-i  facem  să  înţe­  La  O.S.M.  II  am  pur­  desfăşoară  orele  dc  prac­
        lo r  profesională  şi  însu­  A lba  Iulîn.  In  prezent,   leagă  ceea  cc  este  fru ­  tat  discuţii  despre   in ­  tică,  duce  la  înregistra­  Din   colectivele   dc   paşi.  ne-au  spus  şi  tine­
                                                                                                                                                                                        SSoerati
        şirea  unei  înalte  c a lifi­  în  staţiunile  de   maşini   mos  în  profesia   cutare   struirea  practică  a  elevi­  rea  dc  absenţe  Ia  elevi.   muncă  fac  parte  oameni   rii  P AR ASCII IV  C.ÎSC A,   P L i r n
        cări  îşi  aduc  contribuţia   şi  tractoare  din  regiune   sau  cutare  —  nc  spunea   lor  cu  tov.   CONSTAN­  Or,  conducerea  scolii,  ne-   (le  diferite  vârste  de  la   TEODOR  F U L AŞ.  de  la
        deopotrivă   şcoala  şi  u-   se  află  la  practică   270   tov.  CORNEL  T IM P  EA   T IN   TOM A,  secretar  al   runoscind  starea  de  lu ­  proaspeţii  absolvenţi,  la   CVS  Hunedoara.   IOAN
        zina.                   elevi  ai  anului  ITT.  dc  In  Şcoala  profesională   com itetului   de   partid.   cruri  nici  nu  poale  in te r­  cei  aflaţi  in  pragul  pen­  HEROIU  şi  ARPAU  VE-
          Desigur,  p rim ul  si  cel   —  A ctivitatea  elevilor   din  Lupeni  Dc  pildă,  in ­  ŞTEFAN  TK1PŞA.  mais­  veni.   De  luni  de   zile,   sionării.  Intre  ei  există   RKŞ  de  la  Uzina  ,.!Î0  De­  î n c h e i a t a   le a ă  i f d
        mai   im portant   factor   in  practică,  este  supra­  tr-un  an  nu  aveam  can­  tru   principal.   Emu  al   spre  exemplu,  e l e v i i  o  atmosferă  tovărăşească   cembrie"  Cugir,  EUGEN
        este  şcoala.  A ici,  uceni­  vegheată  îndeaproape  —   didaţi  pentru  meseria  dc   i\111ncii  S o c i a l i s t e   si   IUSTIN   TOM O NI   şi   de  muncă,  dc  încredere.   Ţ K W .  EM IL  STROIE  si
                                                                                                                                                                                 q
        cul  îşi  însuşeşte   bogate   ne  spunea  ing  FE I.IC IA    forjori.  Atunci  am  orga­  IO AN  CH1STEA,  set rc-   IO AN  D A M IA N ,  din  a-   Cei  cu  experienţă  încon­  NI COLA E  CONTA N  dc   .- j coală-absolvent  9
        cunoştinţe   teoretice   în   EPURE,  d irig in tă   la  am il   nizat  cilcva  lucrări  prac­  tar  al  com itetului  U.T.C.   nu  III   electromecanică,   joară  cu  dragoste  pă rin ­  la  t  M C..  VIOKE1  MEN­
        meserie,  îşi  formează  tră ­  III  G.  Permanent.  în  fie­  tice  la  secţia  forjă,  prin   Ceea  ce  s-a  desprins  din   lipsesc  de  regulă   lunea   tească  pe  cei  mai  linei i.   TA  şi  O C TAV IAN    LA-
        săturile  morale  ale  v ii­  care  S.M.T.  unde  avem   caic  s-au  executat  ade­  relatările   interlocutori­  si  marţea  de  la  practică,   îi  ajută  să-şi  învingă  e-   COB   ele  la   Atelierele
        to ru lu i  muncitor.  Dar  tot   elevi  la  practică,  cc  află   vărate  obiecte  artistice.   lor  a  fost  grija  colecti­  dar  sesizările  secţiei  nu   m oţiile,  unele   stîngâcii   ILM .lt.  Simerin  şi  m ulţi   IV  alocuri  se  manifes­  Aici  li  s-a  vorbii  despre   ra ţii  mai  simple,  iar  a l­
        a tît  de  im portant  este  şi   cîte  un  profesor  şi  un  c-   P.czullaUil   a  fost   mai   vului  (le  oţelari   pentru   au  fost  luate  în  conside­  inerente.  olţii.  ta  ideen  câ  o  data cu ter­  înrudi m  dc  a  fi  m uncitor,   ţii  mai  complicate.  Cu-
        procesul   de   instruire   ducator,   care   verifică   marc  dorit   scontasem.   instruirea   temeinică   a   rare.    — Cind ani începui  p ri­  Deşi  rare,  alături  de   minarea  anilor  <le  studii,   despre  posibilităţile   dc   noscînd  acestea,  s-a  in­
        practică  a  elevilor,  efec­  modul  dc  desfăşurare  a   Numeroşi  elevi  şi-au  ma­  celor  17  tineri,  viito ri  si-  Unele  nereguli   în  ce  ma  zi  de muncă în calita­  asemenea  exemple,   am   legătura  dintre  absolvent   afirm are  a  capacităţilor   tervenit   la  conduceipa
        tuat  în  fabrică  sau  uzi­  practicii,  instruirea  ele­  nifestat  dorinţa  să  devi­                                 te  dc oţelar, pc platform a   găsit  şî  altple  caic  nu  n-   şi  scoală  se  încheie,   râ   For,  despre  sarcinile  ce   sectorului   pentru  o  re­
        nă,  !a  m arile   agregate,   vilo r  în  producţie  şi  con­  nă  forjori.                                            oţcîărici  a  Il-a   a  C.S.d.   clue  laudă   colectivelor   de  acum  ei  sînt   numai   revin  întregului  colectiv­  partizare   proporţională.
        pc  şantierele   de   con­  d iţiile   de  viaţă  ce  le  silit   —  Deosebit  de  eficace                               —  ne spunea COiNSTAN-   de  muncă  respective.  La   in  g rija   colectivului   in   ele.      Ca  urmare,  cişligul  rea­
        strucţie  etc.  Practica  în   asigurate.       s-a  dovedii   şi  sistemul                                             T IN   UAKASCU,  —  eram  Atelierele  centrale  din   mi jlocul  căruia  lucrează.   După  intrarea  in  pro­  lizat  de   tinărul   absol­
        producţie  evSte  aceea  care   Despre  instruirea  prac­  dc  rotaţie  al  elevilor  la                                 copleşit  dc  eveniment.   Gurabarza,  printre   ab­  La  Grupul  şcolar  profe­  ducţie,  conducerea  şcolii   vent  a  crescut.
        formează   deprinderile,   tică  a  elevilor  nc-a  vor­  diferitele  locuri  dc  m un­                                  M i  se  părea  că  îm i  va  li   solvenţii  scolii  profesio­  sional  din  Cugir,  s-a  în­  face  viz.ite  foştilor  elevi   Un  alt  m ijloc  de  legă­
        priceperea  în  meseria  a-   bit  şi  tov.  IO AN  D U M I­  că  —  ne   spunea   tov.                                  greu  să  lucrez  alături  tic*   nale din  anul  trecui,  care   cetăţenit  însă  o   bună   la  locurile  lor  de  m un­  tură  intre  şcoală  şi  ab­
        ieasă,  aprofundează  no­  TRU,  director  adjunct  al   V IR G II.  M U R G I',  direc­                                 m uncitorii  vîrs ln iri.  for­  au  fost  încadraţi  în  pro­  practică  —  de  a  ţine  le­  ca.  discută  cu  ci  despre   solvenţi  este   invitarea
        ţiu n ile   teoretice.  Şcolii  profesionale   Pe­  tor  de  studii  la   Şcoala                                         maţi.  I);ir  căldura  cupto­  ducţie.  se  numără  si  lă­  gătura  cu  absolvenţii  în   condiţiile  de  muncă   şi   lor  periodică   pentru  a
          hi  ancheta  întreprinsă   troşani  :         profesională  din  Lupeni.                                              rulu i  şi   a  in im ilo r  noi­  cătuşii  T R A I AN  CO’/M A    toată  perioada  prevăzută   de  viaţă  ce  le-au   fost   vorbi   elevilor   despre
        am  constatat  în  general   —   In   coordonarea   Pc  baza  unui  grafic,  s-a                                        lor  mei  tovarăşi  de  m un­  şi  MJRCEA  GA VIU LET-  de  contractul  încheiat  în.   create  si  la   nevoie   îi   munca  şi  viata  tin e rilo r
        preocupare  pentru  latu­  practicii  elevilor,  pc  lin ­  sta b ilit  locul  şi  durata  de                           că,  pe  care  am  sim ţit-o   Dc  f.ipt,  despre   felul   trc  scoală  si  ucenic.  sprijină  in  rezolvarea  u-   m uncitori.
        ra  in s tru irii   practice  a   gă  activitatea  colectivu­  muncă  a  elevilor  în  d i­                             mai  puternică  decit   in   cum  au  fost  ei  p rim iţi  in   Cum  se  realizează  a-   nor  greutăţi  pc  caic  a-   —  La  Călău  —  nc  spu­
        elevilor.               lui  dc  îndrum are  şi  con­  ferite  sectoare.  In  acelaşi                                   orele  dc  practică,  mi-au   secţie  nu  sc  pot   spune   cest  luciu,  prin  cc  m ij­  ecşlia  le  întim pină.   In   nea  tov.  GH. DURULES-
                                                                                                                                                                                 loace ?
                                                                                                                                                                                                         cazul  cind  sc  ivesc  une­
          —  La  plecarea  elevu­  trol  din  uzină  şi  şcoală,   tim p  urm ărim   ş:  contro­                                topit  reţinerile.  Am  fost   lucruri  deosebite,  fiin d ­  La  întrebare  nc-a  răs­  le  greutăţi,   conducerea   CU,  directorul  şcolii  pro­
        lu i   în   practică  —  ne   un  rol  im portant  îl  arc   lăm   sistematic   modut                                   înconjurat  cu  toată  dra­  că  practic  li  s-a  indicat   puns  tov.  CONSTANTIN   scolii  ia  legătura  cu  o r­  fesionale  —  tovarăşi  din
        spunea  m aistrul  GHEOR-   organizaţia  U.T.C.  —  ne   cum  sc  înfăptuiesc  gra­                                     gostea  de  oamenii   din   doar   locul   unde   vor   M A X IM ,  directorul  Şco­  ganizaţiile  de  partid   şi   conducerea  şcolii  p a rti­
        GHE  BUItrC .  de  la Şcoa­  relata  interlocutorul.  Co­  ficele  respective.                                           echipă.  Voi  fi   mereu  munci.  Despre  frâm întă-   lii  profesionale  din  Cu­  conducerea  secţiei  unde   cipă  Ia  consfătuirile  de
                                                                                                                                                                                                                                  producţie  din  uzină  unde
        la  profesională  din  l.u-   m itetul  U.T.C.  pc  uzină   In   legătura   dintre                                       recunoscător  lor,  dar  mai   i iIc  lor.  despic  gindurile   g ir :  s-au  iv it  asemenea  fap­  urmăresc  cum  se  desfă­
        peni  —  trim ite m   totoda­  antrenează  ucenicii  la  o   şcoală  şi  uzină,  .caietul                               ales   com unistului   llic    si  preocupările  pe   care   —  încheierea   perioa­  te  Aşa  s-a  procedat  şi   şoară  practica   elevilor
        tă  şi  programa  analitică   scrie  dc  acţiuni  ale  ti­  navetă"  are  o  mare  im ­                                 lllcotu,  care  a  găsit  în­  Ib  au  in  producţie  şi  mai   dei  dc  şcolarizare  şi  in ­  în  situaţia  tînăruluî  ab­  şi  care  este  participarea
        dc  instruire,  care  preve­  neretului  de  aici.  Elevii   portanţă.  In  el  sint  fă ­                              totdeauna  tim p   pentru   ales  in  orele  libere  n i­  trarea  în   procesul   de   solvent  ŞTEFAN  BABA,   absolvenţilor  la  procesul
        de  cc  lucrări  trebuie  să   din  anul  III.  dc   pildă,   cute  aprecieri  asupra  v ii­                            un  sfat  sau  îndrumare,   meni  nu  si-a  pus  între­  producţie   a  elevului  a   din  sectorul  mecanică  I   tehnologic.
        execute  ci.   In   acelaşi   participă   efectiv  la  şe­  torului  m uncitor,  a  uce­                                cuvinte  de  îmbărbătare.  bări  Şi  cind   intr-lina   căpătat  dc  fiecare  dată   dc  Ia  U.M. Cugir.  Cunos­  Legătura  între  şcoală
        tim p.  m a işliii-in stru e lo ri   dinţele  de  producţie  din   nicului   practicant.   Tn                             Acum,  Constantin  Bâ-   din  zile  Traian  Cozma  a   un  cadru  sărbătoresc.  F-   cut  din  şcoală  ca  un  ele­  şî  absolvent  este,   aşa­
        din  cadrul  şcolii  s ilit  re­  secţii  sau  sectoare,  la  a-   m ulte  scoli  şi  unităţi  in ­                      răscu.  după  patru  ani  dc   absentat  nemotivat,  con­  tevii  absolvenţi  s-au  pre­  ment  bun,  s ilito r  şi  disci­  dar, o  necesitate,  o  cerin­
        partizaţi  pe  întreprinderi   dunărilc   generale   de   dustriale,  acest  caiet  re­                                  munca  *'  la  cuptoarele   ducerea  secţiei  unde  lu ­  zentat  (a  uzină  în  grup,   plinat,  el  a  reclamat  fap­  ţă  care  trebuie  să   stea
        şi  urmăresc  modul   de   U.T.C.,  unde  au  posibi­  flectă  fidel   activitatea                                       M artin,  a  devenit  sef  de   crează  a  găsit  ca  cea  mai   alături  de  cadrele  didac­  tul  câ  nu  realiza  im  cîş-   in  atenţia   conducerilor
        desfăşurare   a  in s tru irii   litatea  să  cunoască  preo­  fiecărui  elev  la  orele  de                            echipă.  Şi  pentru  a  u n a    educativă  măsură  este.,   tice.  In  uzină  s-au  o r­  tig  care  să-l  m ulţum eas­  şcolilor  profesionale.  Ea
        practice  a  elevilor.  Ace­  cupările  şi  frăm în lărilc   practică.                                                  mai  sus  treptele  măies­  avertism entul  scris.  ganizat  in tîln iri  cu  con­  că.  Cc  se  întîmplase?  Re­  trebuie  considerată  ca  o
        laşi  lucru  îl  fac  şi  in g i­  colectivului  în  care  vor   Dar  pc  alocuri,  in stru i­  Sub  supravegherea  maistrului  lonaşcu  Municorni   trie i  profesionale,  s-a  în ­  Desigur  că  nu   încer­  ducerea  tehnlco-adminis-   partizarea   lu crului   iui
        nerii  din  producţie  care   intra  curind.    rea  elevilor  in  orele  de                                            scris  la  liceul  seral,  unde   căm  să-l  absolvim   de   trativâ,  cu  com itetul  dc   era  ecn  moi   judicioasă.   continuare  a   pregătirii
                                                                                                                                                                                                                                  tînărului  absolvent  pen­
        predau  in  şcoală  tehno­  —   P rin   instruirea   practică  iui  constituie  o   dc  la  sec(ia  furnale  a  Uzinei  „V icto ria"   Colan,   este  elev  în  clasa  a  X l-n  răspunderea   personală   partid,  sindicat  şi  U.T.C.  Unii  luau  piese  cu  ope­  tru  niuncă  şi  viaţă.
        logia  meseriilor.      practică  noi  căutăm   să   preocupare  susţinută  din   elcvul-lurnalisl  Grai ian  luga  supraveghează  mer­  —  Am  învăţat  dc  la   ))c  tinărul  lăcătuş,  de  ac­
           Atenţie  cuvenită   se   insuflam    elevilor   încă   partea  conducerii   şcoli­  sul  agregatelor.                 v iito rii  mei  tovarăşi   dc   tul  de  indisciplină   de
        dă  in s tru irii  practice  si  din  prim ele  orc  dragos­  lor  şi  a  colectivelor  uni­                            muncă,  dc  la   atelierele   care  se  face  vinovat  Dar
                                                                                                                                minei  Lupeni,  multe  lu ­  aici  era  necesar  să  fi  in ­
                                                                                                                                cruri  folositoare  in  me­  tervenit  încă  din  prim a   Condiţii  optime  de  viaţă
                                                                                                                                                         zi  de  lucru  a  acestuia  o r­
         M f                                      C 3 l    V )ŞTR1.  CUM  II  AJUTAŢI?                                          serie  —  ne  s p u n e a  ganizaţia  U.T.C.,  com ite­
                                                                                                                                G TI E O  R G  II  E  ROMA-
            OR  FI TOVAR T O O l i                            L                                                                 NESCU.  De  la  unul  am   tul  sindicatului,  care  cu   Cile  planuri  nu  se  în­  lor  in  producţie,  randa­
                                                                                                                                învăţat  cum  se  repară  un   răbdare  şi  m ult  tact  să   firip a   in  mintea  unui  ab­  mentul  pc  carc-l  vor  da.   ducci ile  în tre p rin d e rilo r
                                                                                                                                                                                                                                  respective  să  facă  toiul
          Contactul  elevului   de   de  fiecare  dată  sentimen­  m etniră  a   tin e rilo r   ce   felul  cum  să-i  ajute  şi   ceenşi  echipă,  ci  un  ţ i­  transportor  eu   raclele,   li  vorbit  tin e rilo r  m un­  solvent   al   unei   şcoli.   De  aceea,  am  adresat  în­  ca  din  prim a  2i  de  luci  i,
        la  şcoala  profesională  cu   tul  şi  dragostea  cu  caic   ne-au  fost   încredinţaţi   îndrume  încă  din   p ri­  nui  care  să  facă  lucrări   dc  la  altul  cum  sc  re­  citori  (mai  ales  că  in  sec­  Marea   lor   m ajoritate   trebarea  dc  mai  sus  unor   noului  m uncitor  să  i  i«
        meseria,  începe  încă  din   am  fost   înconjurat   dc   pentru  perioada  de  prac­  ma  zi.  neesenţiale,  in  afara  me­  pară  stilpul  „Fcrom atih"   ţie  au  venit  8  noi  tova­  manifestă  o  dorinţă  ar­  secretari  ai   com itetelor   asigure  condiţii   optim e
        prim ul  an  de  învăţăm int.   m uncitorii  mai  viisln ici.   tică.  Aici.  din  in iţia tiva    La  lam inorul  de   800   seriei  pentru  caic  se  pre­  tle  armare,  pompele  sub­  răşi)  despre   necesitatea   zătoare   dc   a   ajunge   de  partid,  directori  ad­  dc  locuit.
        După  perioada  de  lucru   Ştiu  că  peste  puţin  tim p   com uniştilor  Ion   Mara,   mm  din  C.S.  Hunedoara   găteşte.  A lţii  fac  un  se­  mersibile.  „ s e c r e t e l e "  respectării  disciplinei  de   m uncitori  fruntaşi,  ino­  m inistrativi,  salariaţi  din   Este  drept  câ  prin  rui­
        în  .  ateliem l-şcoală,   ci   actualii  ucenici  vor  de­  Va si le  l ’.otezan,  strungari   i-am  iiililn it  în  practică   cret  din  ceea  cc  ei  cu­  maşinii  dc  încărcat  etc.   producţie,  despre  trăsă­  vatori  destoinici.   In  a-   acest  domeniu.  Peste  tot   tuca  sa  numea  m ecani­
        sînt  repartizaţi  să  lucre­  veni  tovarăşii  noştri  dc   şi  loan  Corobea,  frezor,   pc  IO AN  CIND  şi  A U ­  nosc  (pasămi  te  si  ei  au   Dar  dc  la  toţi.  fără  deo­  turile  cc  trebuie  sa  ca­  cest  scop,  m ulţi   dintre   am  găsit  preocupare  în   zatorilor  din  a g ric u ltu ri
        ze  in  m ijlocul  colectivu­  muncă.   Dc  aceea,   mă   pentru  fiecare  elev  prac­  REL  BOGACESCU.  elevi   „furai*’  meseria),  îi  tra ­  sebire.  am  învăţat  să  am   racterizeze  pe  m uncitorul   absolvenţi  se  şi   pregă­  această  direcţie  La  H u­  arc  un  specific   apari**.
        lui  uzinei,  fab ricii   sau   străduiesc  să  Ic  dau  cit   ticant  s-au   confecţionat   in  anul  III.  Te  su rp rin ­  tează  cu  indiferenţă  sau   respect  faţă  de   muncă.   de  azi.  tesc  să  intre  la   liceu,   nedoara,  noii  absolvenţi   Dar  aceasta  nu-i  absol­
        com binatului   pe   Ungă   mai  multe  noţiuni  prac­  lăzi  cu  scale  şi  dulapuri.  de  siguranţa.  îndemina-   c hiar  ii  bruschează.  In  m ijlocul  acestor   oa­  Asemenea  cazuri,  deşi   a lţii  se  înscriu  la  cursu­  vor  prim i   locuinţă   in-   vă  pe  cci  chemaţi
        care  funcţionează  şcoala   tice.  ii   învăţ  cum   să   Despre  grija  tu    caic   rea  cu  care  ei  minuiesc   Frezorul  GHEORGHE   meni  mă  simt  mai  matur   izolate,  sc  întilnesc  şi  în   rile  de  ridicare  a  c a lifi­  lr-u m il  din  cele  4  blocuri   creeze  tra cto riştilo r  con­
        Practica  elevului  este  în­  pună  în  practică  cunoş­  sînt  înconjuraţi   v iito rii   complicatele   agregate.   BRAŞOVEANU  din  sec­  şi  mai  sigur  de   mine,   alte  colective.  De  modul   cării   Printre  năzuinţele   turn   unde  se   asigură   d iţii  optime  de  viaţă  de
        drumată  de cele  nini  pre­  tinţele  teoretice  acumu­  absolvenţi   in   tim pul   P rivindu-i,  ai  ce rtitu d i­  ţia  masini-unelte  —  uzi­  căci  aceşti  oameni,  tova­  în  care  ne  vom  ocupa   şi  preocupările  lor,   se   confortul  necesar.  obligaţiile  ce  Ic   revin.
        gătite  cadre  de   m unci­  late  in  orele  dc   curs,   practicii,  cit  si  preocupa­  nea  că  ei  sc  vor  înca­  nale  a  U.M.  Cugir,  obiş­  răşii  mei  de  muncă,  au   de  lichidarea  unor  astfel   numără  şi  gindul  Ia  noua   Pentru  v iito rii  m unci­  In  m ulte  locuri   dorn  -
        tori.  tehnicieni  şi   in g i­  caut  să  Ic  im prim    dra­  rea  pentru  prim irea  lor   dra  in  ritm u l   întregii   nuieşte  să nu dea dc luci u   ştiut  să  sădească  în  mine   de  aspecte,  de  răbdarea   lor  locuinţă.  Vor  avea  ei   tori  repartizaţi  să  lucre­  toacele  tractoi iş lilo r  dau
        neri.  Este  o  sarcină  deo­  gostea  pentru  meseria  a-   in  cadrul  colectivelor  de   secţii  chiar  din  prima  zi   elevilor  practicanţi,   să   dragostea   şi   pasiunea   cu  caic  vom  rezolva  fie ­  peste  tot  condiţii  optime   ze  Ia  U.M.  Cugir,   con­  aspectul  unor  „casc  pă­
        sebit  dc   im portantă,  a-   leasă.  să  Ic  înfăţişez  fru ­  muncă,  ne-au  voi bit  zeci   de  lucru.  nu-i  ajute  în   însuşirea   pentru  profesia  atcasă.  care  caz  in  parte,   este   dc  locuit ?  Este  o  între­  ducerea  şcolii  a  întocm it   răsite",  sint  ignorate  re­
        vind  in  vedere  că   de   museţea  ci.  să  Ic  trezesc   de  m uncitori,  şefi  de  c-   —   Uncie   organizaţii   mesei ici.  Dacă  întim plâ-   Cuvinte  de  adîneă  re­  legată  respectarea  disci­  bare  firească.   De  acest   încă  de  pe  acum  un  ta ­  gulile  elementare  de  ig i­
        răspunderea  cu  caic  sc   satisfacţia  pentru  o   lu ­  cliipc.  maiştri  şi   cadre   U.T.C.  din  secţiile  noas­  tor  un  elev  „apucă"  să   cunoştinţă  faţă  de  tova­  plinei  şi  în  general  buna   răspuns  depinde  in  marc   bel  cu  cei  peste  350  de   ena
        ocupă  de  formarea   lor.   crare  reuşită     tehnice.                tre  —  ne-a  spus  tov.  N I-   lucreze  la  o  mică  opera­  răşii  mai  vîrstuiici,  care   desfăşurare   a   întregii   măsură  stabilitatea  noi­  absolvenţi.  $i  pe  şantierele de co î-
        depinde  gradul  dc  ca li­  Pentru  a  le  stimula  în­  —  I ii  secţia   noastră,   f.O LA E    M U NTEANU ,   ţie  şi  greşeşte,  el  îl  brus­  Ic-au   îndrum at   p rim ii  activităţi.  lor  m uncitori,  încadrarea  —  Dc  pe  acum  nc  o-   strucţii  va   trebui  să  r-
        ficare  al  m uncitorului  dc   crederea  in  forţele  pro­  fim u lc   5—G  —  nc-a  spus   secretarul   com itetului   chează.  îi  vorbeşte  necu­                                            cupăm  dc  rezolvarea  a-   xiste  mai  multă  prcoc  -
        mi ine.                 p rii,  !e  încredinţez   In­  m aistrul  principal   M f-   U.T.C,  al  C.S.H.  —  folo­  viincios.  Un  exemplu  a-                                                    ccstci  probleme.  Studiem   pare  decit  cea  dc  pînA
          M iile  de  m uncitori  mai   tră ri  pc  care  să  le  exe­  VIA f  M II.fT A Ml",  de  la   sesc  eu  multă  eficacita­  semănator  il  constituie  s;                                       fiecare  caz  în  parte  şi  nc   acum.  pentru  a  asigur*
        Lncri  sau  mai  v irs ln iri.   cute   singuri.   suprave-   CVS.  Hunedoara.  —  exis­  te  metoda  dc  a  invita  c-   V A S ILE   COMŞA  din  a-                                             străduim   să-l   rezolvăm   tin e rilo r  constructori
        privesc  nobila   misiune   ghindii-i  însă  îndeaproa­  tă   preocupare   pentru   levii  din  anul  i11   care   < censi  secţie.                                                              cit  mai  bine  —  nc  rela­  ninsă   consistentă   şi  o
        de  a  îm părtăşi  din  ta i­  pe,  le  dau  sfaturile  nece­  prim irea  noii   generalii   sint  in  practică  în  secţii,   La  sectorul   transpor­                                          ta  N IC O I.AE  SUCJU,  d i­  casa  prim itoare.
        nele   meseriei   elevilor   sare.  Deseori  ani  fost  în­  dc  fum alişti.   Avem  in   la  şedinţele  de  organiza­  tu ri  de  la  I M  Barza  e-                                            rector  adm inistrativ   la   După  o  zi  de  numi  .,
                                                        prezent  în  practică  elevi
        practicanţi  cu  sentimen­  trebat  cum  reuşesc   să   din  anii  II  şi  III.  In  c-   ţie.  Astfel,  ei  nu  p rile ju l   xistă  de  asemenea  o  sla­                                      U.M.  Cugir.            fiecare  oni  simte  nevoia
        tul  unei  înalte   răspun­  fac  inovaţii.   Lc  explic   chipele  in  caic  lucrează,   să  urmărească  mai  bine   bă   preocupare   pentru                                                     Aceeaşi  preocupare  am   unei  odihne  reconfort v
        deri.  Ei  sint  anim aţi  de   că   pentru  acest   lucru   dc  pc  acum  s-a  pus  ac­  preocupările  şi  frăm întă-   practica  ucenicilor   A-                                               în liln it-o   şi  In  Gurabar­  bile,  recreative.  $i  aceţt
        dorinţa  de  a-i  avea   în   sint  necesare  cunoştinţe   cent  pe  creşterea  răspun­  rilc   v iito rilo r  lor   tova­  rnm ,  cjnd  elevii  anului                                          za,  Ca lan  sau   Simeria.   lucru  se  impune  cu  a tît
        v iito r  tovarăşi  de  muncă   teoretice  şi  practice  bine   derii  şi  încrederii  în  fo r­  răşi.  III  aveau  nevoie  de  un                                                              Este  bine  ca  dc  pc  acum,   niai  m ult,  la  tinerele  ca­
        bine  pregătiţi,  oameni  de   consolidate  şi  multă  d ra ­  ţele  proprii  ale  elevilor.  Am  în tîln it  însă.  ce-i   ajutor  mai  substanţial  la                                         coiYiilctelc  dc  partid,  con-  dre.
        nădejde,  capabili  să  faca   goste  pentru  rcen  cc  vroi            drept  mai  puţine,  şi  ca­  executarea   lu cră rilo r
        faţă  cu  cinste  sarcinilor   să  faci.          Peste  puţin   tim p.  în   zuri  cind  unii   m unci­  practice,  unii  tovarăşi  dc
        tle  produt ţie           —  In  Uzina  mecanică   secţie  vor  veni  \ rco  5  noi   tori  sint  pasivi,  dovedesc   aici  n-au  găsit  cu   cale
          —  Cu  13  ani  în  urmă   din  Cugir,  secţia  maşini-   absolvenţi.  Nc  preocupă   că  ii  caracterizează  une­  să-i  ajute  cu  scule  şî  ma­                                                         Pagină  realizată  de :
                                                                                    practici
                                                                                             învechite,
                                                        felul  cum  ei  vor  îi  p ri­
                                                                                le
        am  intrat  şi  cu  în  pro­  uncltc  —  no  relata  secre­  m iţi  şi  s p rijin iţi  in  con­  străine  m uncitorului  nos­  teriale  decit  după  in te r­
        ducţie  —  ne  spunea  IO­  tarul  organizaţiei  de  ba­  tinuare.   I)e  arcea,   am   tru  de  astăzi.  Ei  văd  în   venţia  organizaţiei  de  ti­                                                   VASILE  FURIR,  SABIN  CERBU,
        NIC A  VIOREL.  strungar   ză  P O  R  .   tov   IOSIL   stat  dc  vorbă  cu  şefii  c-   ucenic  nu  un  viito r  to­  neret  a  I  M.  Barza.
                                                                                                           Sint
                                                                                                                      îndoială
                                                                                                                fără
        ţa   t I R U M P .    C ontri­  M.VRI.Ş  —  in  atenţia  co­  chipelor  în  caic   noua   varăş  dc  muncă, cu  care   practici  îm potriva  căro­                                                  IOAN  CIOCLET,  DUMITRU  GHEONEA
         buind  la  pregătirea  v ii­  m uniştilor  stă  grija  pen­  prom oţie  îşi  va  face  de­  să  lucreze  cot  la  cot,  pe   ra  trebuie  acţionat   cu                                                    Fotografii:  VIRGIL  ONOIU
        to rilo r  m uncitori,  încerc  tru  pregătirea  cit  mai  te-'  butul  in  meserie,  despre  aceeaşi  maşină,  sau  în  a-  toata  hotărirea.  La  asemenea  maşini  vor  lucra  v iito rii  munci toi i  la  U.M.  Cugir.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20