Page 15 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 15
DRUMUL SOCIALISMULUI 3553 PAGINA A
3ŞI
* m r m
VIITOKI S T /\P ÎN I a i a g r e g a t e l o r
derurgişti. IOAN PRO- priveşte desfăşurarea La voia în tîn ip lă rii se
DAN, P AVEL H ANG AN practicii elevilor, a frec desfăşoară si practica u- Păreri despre
şei i dc echipă si m aistrul venţei şi activită ţii lor nor elevi ai .Şcolii de me
principal TI BERI U SIK- se semnalează şi la LM. canici agricoli din Pe-
lia elevii aflaţi in prac pregătirea post-şcolară
CA sînt cîţiva din te i ca Barza. Ele sint şi o u r treşti La G A S. Alba lu-
le împărtăşesc tu nuiltă inare a faptului câ de
dragoste ucenicilor taine multă vreme m em brii tică n-au mai condus
le meseriei tic oţelar. comisiei m ixte de prac tractorul de multă vre
Tovarăşii de aici ne tică. alcătuită din repre me. deşi acest lucru era Tehnica, procesul de veşte nivelul cunoştinţe m uncitori pentru a de
vorbeau însă tu regret zentanţi ai şcolii şi în indicat de programul de producţie sint în conti lor tehnice sînt linu l din veni oameni cu largi o ri
despre faptul că in in treprinderii, iui au găsit instruire practică. Nu nuu progres. Nu exista c itito rii cărţii dc specia zonturi şi bogate cunoş
struirea practică, clin tim pul necesar să se în este râu că nu lucrat la colectiv de muncă în litate. tinţe.
partea scolii există p u ţi trunească şi să analizeze repararea m aşinilor a- cadrul căruia să nu sc Dar V iorcl Bcnţa nu in drum ul nostru prin
nă preocupare. Dc la în desfăşurarea practicii. gricolc. dar nu trebuie pună astăzi problema este un caz izolat. Zeci unităţile industriale, am
ceputul anului şcolar şi Am iiililn it şi cazuri uitata şi latura instru i perfecţionării tehnologiei de tineri din Simei ia găsit însă si unii tineri
piuă în prezent, d irig u i cind c ci chemaţi s.i sc rii pe tractor, unde v ii de fabricaţie, a asim ilă sint elevi la liceul seral. lipsiţi de interes şi chiar
ţii claselor dc oţelari nu ocupe dc activitatea torii mecanizatori îşi vor rii de noi produse cu ca Prin continuarea stu pasiune pentru meseria
avi venit niciodată prin practică nu au calificare desfăşura activitatea racteristici m ult ridica diu lui pc o treaptă supe care şi-au ales-o. U nii
secţie. Noi am sesizat a- corespunzătoare. La ate Şcoala si uzina sint te. Cei caic sint chemaţi rioară, tin e rii m uncitori din ei iui dovedesc preo
cesl aspect şi chiar am lierele minei Lupeni doi factori prim ordiali să realizeze atest lu tru pot să-si îndeplinească cupare pentru îm bogăţi
In fiecare an o nouă generaţie de tineri — solvire. Au loc deci intense pregătiri, frămîn- criticat aceste lipsuri in este desemnat ca res în instruirea si pregăti este necesar deci să-şi mai bine sarcinile me rea cunoştinţelor profe
şedinţele U.T.C pc com
absolvenţi ai şcolilor profesionale — vin să tărl. binat. unde erau pre ponsabil cu practica ele rea viitoarelor detaşa perfecţioneze şi să-şi îm reu sporite, să devină oa sionale, iar a lţii absen
vilo r un. . metrolog, „om
permanent
bogăţească
meni dc nădejde, cu un
tează nem otivat sau
nu
lărgească şi sa împrospăteze marele detaşa Cum este folosit timpul elevilor din ulti zenţi membri ai comite de mai multe meserii", mente de m uncitori ca pregătirea profesională. grad de cultură ridicat folosesc pe deplin tim
Ele sint chema
lifica ţi
ment al muncitorilor din mine, uzine, fa mul an al şcolii profesionale, care este preo tului U.T.C. dc la gru după cum nc mărturisea te sa-s} perfecţioneze Tocmai de aceea, inte şi o conştiinţă înaintată. pul de lucru. In aseme
pul şcolar — nc spunea
brici, din marile combinate, de pe şantiere. cuparea lor, a profesorilor şi instructorilor, Iov. IO AN CRISTEA — el însuşi. Cît despre ele continuu activitatea, să-şi resul pentru promovarea — In clasele liceului nea situaţii se află şi in
vii .Şcolii din Petroşani,
Sînt tineri care pe băncile şcolii şi în orele a muncitorilor din secţiile unde aceştia îşi dar practic nu s-a între caic fac practică aici. unească eforturile pen noului, pentru ridicarea seral din C ugir sînt cu stalatorii M ihai Ciortea
cunoştinţe
nivelului dc
şi Aurel Jnla, de pe şan
de practică, au pătruns tainele meseriilor de desfăşoară in prezent practica ? La aceste prins nimic. Dim potrivă, unii tovarăşi nici nu-i tru a pregăti generaţia l-am i em anat la marca prinşi peste 380 de m un tierul T R C.H. din Alba
uzină — nc
citori din
oţclari, fumalişti sau laminatori, cele de lă întrebări am căutat răspuns in ancheta orga zilele trecute am p rim ii cunosc. In acelaşi tim p, viitoare a m uncitorilor m ajori late din interlocu spunea tov Traian Stan- lulia. Fişele lor de pon
cătuşi, strungari, frezori sau electricieni, de nizată de redacţie şi la care a participat un fişele elevilor pentru c- caietul de practicai al e- la un asemenea nivel in torii noştri. ciu, preşedintele com i ta j arată că preferă p lim
xanienul practic. Deşi a-
levilor din Lupeni a fost
zidari, instalatori sau zugravi, de tractorişti marc număr dc cadre de conducere din în cestea trebuie completa greu dc găsit. De la scoa cit să poată conduce şi Sinlem în secţia a II-a tetului sindicatului de la bările şi absenţele de la
lucru.
,
sau ale altor meserii. te in urina unei exam i lă ni s-a spus că este la stupim agregatele, u tila m ontaj locomotive a A te U.M C La aceştia se a-
treprinderi, cadre didactice, ingineri, tehni jele din dotare, să fie în lierelor It.M .IL Simerin. daugă încă 27 rare învaţă Sint cazuri izolate, dar
Acum, elevii ultimului an trăiesc emoţiile nări a elevilor. tic o co atelier, iar de nici mais măsura să desfăşoare o La unul din strungurile la liceele din Alba lu lia care nu trebuie tolerate
misie formată din dele
bilanţului pregătirii şi cunoştinţelor acumu cieni, muncitori şi elevi. Redăm în pagina dc gatul şcolii, m aistrul sec tru l ne-n trim is In şcoa instalate în secţie lucrea şî Sebeş, iar peste 80 e- nici un moment.
la...
late dc-a lungul anilor de studiu — bilanţ pe faţă aspectele mai importante ce s-au des ţiei şi profesorul dc spe muncă rodnică. ză VI OR EL J3KNTA. A levi urmează cursurile Desigur că în astfel de
term inat şcoala profesio
fără frecvenţă Dacă mai
care îl vor face cu prilejul examenului de ab prins. cialitate. notarea a rămas nala acum doi ani. am intim şi de cei GRO s i t u a ţ i i , organizaţiile
tru lu i. Roate astfel şcoa Ambianta din — In ce măsură vă m uncitori. în bună parte tervină pentru combate
U.T.C, sînt datoare să in
doar la latitudinea mais
rea acestor m anifestări,
la să ap'ccic/.e just ele preocupă perfecţionarea tineri, care frecventează să le cultive sim ţul de
în meseria aleasă ?
cursurile dc ridicare a
vul. sâ-i faeă o
notare
— In prim ul rîm l ţin
DRUMUL SPR E I o » n n dreaptă tu raport cu cu c o t e '' să precizez că in pre ca lifică rii, avem o im a răspundere pentru sar
gine clară a interesului
cinile de plan şi onoa
noştinţele ? !
zent sini elev in clasa
lii asupra felului cum se de muncă a X-a la liceu C il p ri mereu crcscind cc-I ma rea colectivului în care
Slabul control al şco
fot
nifestă
m ulţi
mai
lucrează.
La formarea v iito rilo r la Şcoala profesională de tea pentru meserie, cău tă ţilo r economice.
m uncitori, la pregătirea mecanici agricoli clin tăm sâ-i facem să înţe La O.S.M. II am pur desfăşoară orele dc prac
lo r profesională şi însu A lba Iulîn. In prezent, leagă ceea cc este fru tat discuţii despre in tică, duce la înregistra Din colectivele dc paşi. ne-au spus şi tine
SSoerati
şirea unei înalte c a lifi în staţiunile de maşini mos în profesia cutare struirea practică a elevi rea dc absenţe Ia elevi. muncă fac parte oameni rii P AR ASCII IV C.ÎSC A, P L i r n
cări îşi aduc contribuţia şi tractoare din regiune sau cutare — nc spunea lor cu tov. CONSTAN Or, conducerea scolii, ne- (le diferite vârste de la TEODOR F U L AŞ. de la
deopotrivă şcoala şi u- se află la practică 270 tov. CORNEL T IM P EA T IN TOM A, secretar al runoscind starea de lu proaspeţii absolvenţi, la CVS Hunedoara. IOAN
zina. elevi ai anului ITT. dc In Şcoala profesională com itetului de partid. cruri nici nu poale in te r cei aflaţi in pragul pen HEROIU şi ARPAU VE-
Desigur, p rim ul si cel — A ctivitatea elevilor din Lupeni Dc pildă, in ŞTEFAN TK1PŞA. mais veni. De luni de zile, sionării. Intre ei există RKŞ de la Uzina ,.!Î0 De î n c h e i a t a le a ă i f d
mai im portant factor in practică, este supra tr-un an nu aveam can tru principal. Emu al spre exemplu, e l e v i i o atmosferă tovărăşească cembrie" Cugir, EUGEN
este şcoala. A ici, uceni vegheată îndeaproape — didaţi pentru meseria dc i\111ncii S o c i a l i s t e si IUSTIN TOM O NI şi de muncă, dc încredere. Ţ K W . EM IL STROIE si
q
cul îşi însuşeşte bogate ne spunea ing FE I.IC IA forjori. Atunci am orga IO AN CH1STEA, set rc- IO AN D A M IA N , din a- Cei cu experienţă încon NI COLA E CONTA N dc .- j coală-absolvent 9
cunoştinţe teoretice în EPURE, d irig in tă la am il nizat cilcva lucrări prac tar al com itetului U.T.C. nu III electromecanică, joară cu dragoste pă rin la t M C.. VIOKE1 MEN
meserie, îşi formează tră III G. Permanent. în fie tice la secţia forjă, prin Ceea ce s-a desprins din lipsesc de regulă lunea tească pe cei mai linei i. TA şi O C TAV IAN LA-
săturile morale ale v ii care S.M.T. unde avem caic s-au executat ade relatările interlocutori si marţea de la practică, îi ajută să-şi învingă e- COB ele la Atelierele
to ru lu i muncitor. Dar tot elevi la practică, cc află vărate obiecte artistice. lor a fost grija colecti dar sesizările secţiei nu m oţiile, unele stîngâcii ILM .lt. Simerin şi m ulţi IV alocuri se manifes Aici li s-a vorbii despre ra ţii mai simple, iar a l
a tît de im portant este şi cîte un profesor şi un c- P.czullaUil a fost mai vului (le oţelari pentru au fost luate în conside inerente. olţii. ta ideen câ o data cu ter înrudi m dc a fi m uncitor, ţii mai complicate. Cu-
procesul de instruire ducator, care verifică marc dorit scontasem. instruirea temeinică a rare. — Cind ani începui p ri Deşi rare, alături de minarea anilor <le studii, despre posibilităţile dc noscînd acestea, s-a in
practică a elevilor, efec modul dc desfăşurare a Numeroşi elevi şi-au ma celor 17 tineri, viito ri si- Unele nereguli în ce ma zi de muncă în calita asemenea exemple, am legătura dintre absolvent afirm are a capacităţilor tervenit la conduceipa
tuat în fabrică sau uzi practicii, instruirea ele nifestat dorinţa să devi te dc oţelar, pc platform a găsit şî altple caic nu n- şi scoală se încheie, râ For, despre sarcinile ce sectorului pentru o re
nă, !a m arile agregate, vilo r în producţie şi con nă forjori. oţcîărici a Il-a a C.S.d. clue laudă colectivelor de acum ei sînt numai revin întregului colectiv partizare proporţională.
pc şantierele de con d iţiile de viaţă ce le silit — Deosebit de eficace — ne spunea COiNSTAN- de muncă respective. La in g rija colectivului in ele. Ca urmare, cişligul rea
strucţie etc. Practica în asigurate. s-a dovedii şi sistemul T IN UAKASCU, — eram Atelierele centrale din mi jlocul căruia lucrează. După intrarea in pro lizat de tinărul absol
producţie evSte aceea care Despre instruirea prac dc rotaţie al elevilor la copleşit dc eveniment. Gurabarza, printre ab La Grupul şcolar profe ducţie, conducerea şcolii vent a crescut.
formează deprinderile, tică a elevilor nc-a vor diferitele locuri dc m un M i se părea că îm i va li solvenţii scolii profesio sional din Cugir, s-a în face viz.ite foştilor elevi Un alt m ijloc de legă
priceperea în meseria a- bit şi tov. IO AN D U M I că — ne spunea tov. greu să lucrez alături tic* nale din anul trecui, care cetăţenit însă o bună la locurile lor de m un tură intre şcoală şi ab
ieasă, aprofundează no TRU, director adjunct al V IR G II. M U R G I', direc m uncitorii vîrs ln iri. for au fost încadraţi în pro practică — de a ţine le ca. discută cu ci despre solvenţi este invitarea
ţiu n ile teoretice. Şcolii profesionale Pe tor de studii la Şcoala maţi. I);ir căldura cupto ducţie. se numără si lă gătura cu absolvenţii în condiţiile de muncă şi lor periodică pentru a
hi ancheta întreprinsă troşani : profesională din Lupeni. rulu i şi a in im ilo r noi cătuşii T R A I AN CO’/M A toată perioada prevăzută de viaţă ce le-au fost vorbi elevilor despre
am constatat în general — In coordonarea Pc baza unui grafic, s-a lor mei tovarăşi de m un şi MJRCEA GA VIU LET- de contractul încheiat în. create si la nevoie îi munca şi viata tin e rilo r
preocupare pentru latu practicii elevilor, pc lin sta b ilit locul şi durata de că, pe care am sim ţit-o Dc f.ipt, despre felul trc scoală si ucenic. sprijină in rezolvarea u- m uncitori.
ra in s tru irii practice a gă activitatea colectivu muncă a elevilor în d i mai puternică decit in cum au fost ei p rim iţi in Cum se realizează a- nor greutăţi pc caic a- — La Călău — nc spu
elevilor. lui dc îndrum are şi con ferite sectoare. In acelaşi orele dc practică, mi-au secţie nu sc pot spune cest luciu, prin cc m ij ecşlia le întim pină. In nea tov. GH. DURULES-
loace ?
cazul cind sc ivesc une
— La plecarea elevu trol din uzină şi şcoală, tim p urm ărim ş: contro topit reţinerile. Am fost lucruri deosebite, fiin d La întrebare nc-a răs le greutăţi, conducerea CU, directorul şcolii pro
lu i în practică — ne un rol im portant îl arc lăm sistematic modut înconjurat cu toată dra că practic li s-a indicat puns tov. CONSTANTIN scolii ia legătura cu o r fesionale — tovarăşi din
spunea m aistrul GHEOR- organizaţia U.T.C. — ne cum sc înfăptuiesc gra gostea de oamenii din doar locul unde vor M A X IM , directorul Şco ganizaţiile de partid şi conducerea şcolii p a rti
GHE BUItrC . de la Şcoa relata interlocutorul. Co ficele respective. echipă. Voi fi mereu munci. Despre frâm întă- lii profesionale din Cu conducerea secţiei unde cipă Ia consfătuirile de
producţie din uzină unde
la profesională din l.u- m itetul U.T.C. pc uzină In legătura dintre recunoscător lor, dar mai i iIc lor. despic gindurile g ir : s-au iv it asemenea fap urmăresc cum se desfă
peni — trim ite m totoda antrenează ucenicii la o şcoală şi uzină, .caietul ales com unistului llic si preocupările pe care — încheierea perioa te Aşa s-a procedat şi şoară practica elevilor
tă şi programa analitică scrie dc acţiuni ale ti navetă" are o mare im lllcotu, care a găsit în Ib au in producţie şi mai dei dc şcolarizare şi in în situaţia tînăruluî ab şi care este participarea
dc instruire, care preve neretului de aici. Elevii portanţă. In el sint fă totdeauna tim p pentru ales in orele libere n i trarea în procesul de solvent ŞTEFAN BABA, absolvenţilor la procesul
de cc lucrări trebuie să din anul III. dc pildă, cute aprecieri asupra v ii un sfat sau îndrumare, meni nu si-a pus între producţie a elevului a din sectorul mecanică I tehnologic.
execute ci. In acelaşi participă efectiv la şe torului m uncitor, a uce cuvinte de îmbărbătare. bări Şi cind intr-lina căpătat dc fiecare dată dc Ia U.M. Cugir. Cunos Legătura între şcoală
tim p. m a işliii-in stru e lo ri dinţele de producţie din nicului practicant. Tn Acum, Constantin Bâ- din zile Traian Cozma a un cadru sărbătoresc. F- cut din şcoală ca un ele şî absolvent este, aşa
din cadrul şcolii s ilit re secţii sau sectoare, la a- m ulte scoli şi unităţi in răscu. după patru ani dc absentat nemotivat, con tevii absolvenţi s-au pre ment bun, s ilito r şi disci dar, o necesitate, o cerin
partizaţi pe întreprinderi dunărilc generale de dustriale, acest caiet re munca *' la cuptoarele ducerea secţiei unde lu zentat (a uzină în grup, plinat, el a reclamat fap ţă care trebuie să stea
şi urmăresc modul de U.T.C., unde au posibi flectă fidel activitatea M artin, a devenit sef de crează a găsit ca cea mai alături de cadrele didac tul câ nu realiza im cîş- in atenţia conducerilor
desfăşurare a in s tru irii litatea să cunoască preo fiecărui elev la orele de echipă. Şi pentru a u n a educativă măsură este., tice. In uzină s-au o r tig care să-l m ulţum eas şcolilor profesionale. Ea
practice a elevilor. Ace cupările şi frăm în lărilc practică. mai sus treptele măies avertism entul scris. ganizat in tîln iri cu con că. Cc se întîmplase? Re trebuie considerată ca o
laşi lucru îl fac şi in g i colectivului în care vor Dar pc alocuri, in stru i Sub supravegherea maistrului lonaşcu Municorni trie i profesionale, s-a în Desigur că nu încer ducerea tehnlco-adminis- partizarea lu crului iui
nerii din producţie care intra curind. rea elevilor in orele de scris la liceul seral, unde căm să-l absolvim de trativâ, cu com itetul dc era ecn moi judicioasă. continuare a pregătirii
tînărului absolvent pen
predau in şcoală tehno — P rin instruirea practică iui constituie o dc la sec(ia furnale a Uzinei „V icto ria" Colan, este elev în clasa a X l-n răspunderea personală partid, sindicat şi U.T.C. Unii luau piese cu ope tru niuncă şi viaţă.
logia meseriilor. practică noi căutăm să preocupare susţinută din elcvul-lurnalisl Grai ian luga supraveghează mer — Am învăţat dc la ))c tinărul lăcătuş, de ac
Atenţie cuvenită se insuflam elevilor încă partea conducerii şcoli sul agregatelor. v iito rii mei tovarăşi dc tul de indisciplină de
dă in s tru irii practice si din prim ele orc dragos lor şi a colectivelor uni muncă, dc la atelierele care se face vinovat Dar
minei Lupeni, multe lu aici era necesar să fi in
cruri folositoare in me tervenit încă din prim a Condiţii optime de viaţă
zi de lucru a acestuia o r
M f C 3 l V )ŞTR1. CUM II AJUTAŢI? serie — ne s p u n e a ganizaţia U.T.C., com ite
G TI E O R G II E ROMA-
OR FI TOVAR T O O l i L NESCU. De la unul am tul sindicatului, care cu Cile planuri nu se în lor in producţie, randa
învăţat cum se repară un răbdare şi m ult tact să firip a in mintea unui ab mentul pc carc-l vor da. ducci ile în tre p rin d e rilo r
respective să facă toiul
Contactul elevului de de fiecare dată sentimen m etniră a tin e rilo r ce felul cum să-i ajute şi ceenşi echipă, ci un ţ i transportor eu raclele, li vorbit tin e rilo r m un solvent al unei şcoli. De aceea, am adresat în ca din prim a 2i de luci i,
la şcoala profesională cu tul şi dragostea cu caic ne-au fost încredinţaţi îndrume încă din p ri nui care să facă lucrări dc la altul cum sc re citori (mai ales că in sec Marea lor m ajoritate trebarea dc mai sus unor noului m uncitor să i i«
meseria, începe încă din am fost înconjurat dc pentru perioada de prac ma zi. neesenţiale, in afara me pară stilpul „Fcrom atih" ţie au venit 8 noi tova manifestă o dorinţă ar secretari ai com itetelor asigure condiţii optim e
prim ul an de învăţăm int. m uncitorii mai viisln ici. tică. Aici. din in iţia tiva La lam inorul de 800 seriei pentru caic se pre tle armare, pompele sub răşi) despre necesitatea zătoare dc a ajunge de partid, directori ad dc locuit.
După perioada de lucru Ştiu că peste puţin tim p com uniştilor Ion Mara, mm din C.S. Hunedoara găteşte. A lţii fac un se mersibile. „ s e c r e t e l e " respectării disciplinei de m uncitori fruntaşi, ino m inistrativi, salariaţi din Este drept câ prin rui
în . ateliem l-şcoală, ci actualii ucenici vor de Va si le l ’.otezan, strungari i-am iiililn it în practică cret din ceea cc ei cu maşinii dc încărcat etc. producţie, despre trăsă vatori destoinici. In a- acest domeniu. Peste tot tuca sa numea m ecani
sînt repartizaţi să lucre veni tovarăşii noştri dc şi loan Corobea, frezor, pc IO AN CIND şi A U nosc (pasămi te si ei au Dar dc la toţi. fără deo turile cc trebuie sa ca cest scop, m ulţi dintre am găsit preocupare în zatorilor din a g ric u ltu ri
ze in m ijlocul colectivu muncă. Dc aceea, mă pentru fiecare elev prac REL BOGACESCU. elevi „furai*’ meseria), îi tra sebire. am învăţat să am racterizeze pe m uncitorul absolvenţi se şi pregă această direcţie La H u arc un specific apari**.
lui uzinei, fab ricii sau străduiesc să Ic dau cit ticant s-au confecţionat in anul III. Te su rp rin tează cu indiferenţă sau respect faţă de muncă. de azi. tesc să intre la liceu, nedoara, noii absolvenţi Dar aceasta nu-i absol
com binatului pe Ungă mai multe noţiuni prac lăzi cu scale şi dulapuri. de siguranţa. îndemina- c hiar ii bruschează. In m ijlocul acestor oa Asemenea cazuri, deşi a lţii se înscriu la cursu vor prim i locuinţă in- vă pe cci chemaţi
care funcţionează şcoala tice. ii învăţ cum să Despre grija tu caic rea cu care ei minuiesc Frezorul GHEORGHE meni mă simt mai matur izolate, sc întilnesc şi în rile de ridicare a c a lifi lr-u m il din cele 4 blocuri creeze tra cto riştilo r con
Practica elevului este în pună în practică cunoş sînt înconjuraţi v iito rii complicatele agregate. BRAŞOVEANU din sec şi mai sigur de mine, alte colective. De modul cării Printre năzuinţele turn unde se asigură d iţii optime de viaţă de
drumată de cele nini pre tinţele teoretice acumu absolvenţi in tim pul P rivindu-i, ai ce rtitu d i ţia masini-unelte — uzi căci aceşti oameni, tova în care ne vom ocupa şi preocupările lor, se confortul necesar. obligaţiile ce Ic revin.
gătite cadre de m unci late in orele dc curs, practicii, cit si preocupa nea că ei sc vor înca nale a U.M. Cugir, obiş răşii mei de muncă, au de lichidarea unor astfel numără şi gindul Ia noua Pentru v iito rii m unci In m ulte locuri dorn -
tori. tehnicieni şi in g i caut să Ic im prim dra rea pentru prim irea lor dra in ritm u l întregii nuieşte să nu dea dc luci u ştiut să sădească în mine de aspecte, de răbdarea lor locuinţă. Vor avea ei tori repartizaţi să lucre toacele tractoi iş lilo r dau
neri. Este o sarcină deo gostea pentru meseria a- in cadrul colectivelor de secţii chiar din prima zi elevilor practicanţi, să dragostea şi pasiunea cu caic vom rezolva fie peste tot condiţii optime ze Ia U.M. Cugir, con aspectul unor „casc pă
sebit dc im portantă, a- leasă. să Ic înfăţişez fru muncă, ne-au voi bit zeci de lucru. nu-i ajute în însuşirea pentru profesia atcasă. care caz in parte, este dc locuit ? Este o între ducerea şcolii a întocm it răsite", sint ignorate re
vind in vedere că de museţea ci. să Ic trezesc de m uncitori, şefi de c- — Uncie organizaţii mesei ici. Dacă întim plâ- Cuvinte de adîneă re legată respectarea disci bare firească. De acest încă de pe acum un ta gulile elementare de ig i
răspunderea cu caic sc satisfacţia pentru o lu cliipc. maiştri şi cadre U.T.C. din secţiile noas tor un elev „apucă" să cunoştinţă faţă de tova plinei şi în general buna răspuns depinde in marc bel cu cei peste 350 de ena
ocupă de formarea lor. crare reuşită tehnice. tre — ne-a spus tov. N I- lucreze la o mică opera răşii mai vîrstuiici, care desfăşurare a întregii măsură stabilitatea noi absolvenţi. $i pe şantierele de co î-
depinde gradul dc ca li Pentru a le stimula în — I ii secţia noastră, f.O LA E M U NTEANU , ţie şi greşeşte, el îl brus Ic-au îndrum at p rim ii activităţi. lor m uncitori, încadrarea — Dc pe acum nc o- strucţii va trebui să r-
ficare al m uncitorului dc crederea in forţele pro fim u lc 5—G — nc-a spus secretarul com itetului chează. îi vorbeşte necu cupăm dc rezolvarea a- xiste mai multă prcoc -
mi ine. p rii, !e încredinţez In m aistrul principal M f- U.T.C, al C.S.H. — folo viincios. Un exemplu a- ccstci probleme. Studiem pare decit cea dc pînA
M iile de m uncitori mai tră ri pc care să le exe VIA f M II.fT A Ml", de la sesc eu multă eficacita semănator il constituie s; fiecare caz în parte şi nc acum. pentru a asigur*
Lncri sau mai v irs ln iri. cute singuri. suprave- CVS. Hunedoara. — exis te metoda dc a invita c- V A S ILE COMŞA din a- străduim să-l rezolvăm tin e rilo r constructori
privesc nobila misiune ghindii-i însă îndeaproa tă preocupare pentru levii din anul i11 care < censi secţie. cit mai bine — nc rela ninsă consistentă şi o
de a îm părtăşi din ta i pe, le dau sfaturile nece prim irea noii generalii sint in practică în secţii, La sectorul transpor ta N IC O I.AE SUCJU, d i casa prim itoare.
nele meseriei elevilor sare. Deseori ani fost în dc fum alişti. Avem in la şedinţele de organiza tu ri de la I M Barza e- rector adm inistrativ la După o zi de numi .,
prezent în practică elevi
practicanţi cu sentimen trebat cum reuşesc să din anii II şi III. In c- ţie. Astfel, ei nu p rile ju l xistă de asemenea o sla U.M. Cugir. fiecare oni simte nevoia
tul unei înalte răspun fac inovaţii. Lc explic chipele in caic lucrează, să urmărească mai bine bă preocupare pentru Aceeaşi preocupare am unei odihne reconfort v
deri. Ei sint anim aţi de că pentru acest lucru dc pc acum s-a pus ac preocupările şi frăm întă- practica ucenicilor A- în liln it-o şi In Gurabar bile, recreative. $i aceţt
dorinţa de a-i avea în sint necesare cunoştinţe cent pe creşterea răspun rilc v iito rilo r lor tova rnm , cjnd elevii anului za, Ca lan sau Simeria. lucru se impune cu a tît
v iito r tovarăşi de muncă teoretice şi practice bine derii şi încrederii în fo r răşi. III aveau nevoie de un Este bine ca dc pc acum, niai m ult, la tinerele ca
bine pregătiţi, oameni de consolidate şi multă d ra ţele proprii ale elevilor. Am în tîln it însă. ce-i ajutor mai substanţial la coiYiilctelc dc partid, con- dre.
nădejde, capabili să faca goste pentru rcen cc vroi drept mai puţine, şi ca executarea lu cră rilo r
faţă cu cinste sarcinilor să faci. Peste puţin tim p. în zuri cind unii m unci practice, unii tovarăşi dc
tle produt ţie — In Uzina mecanică secţie vor veni \ rco 5 noi tori sint pasivi, dovedesc aici n-au găsit cu cale
— Cu 13 ani în urmă din Cugir, secţia maşini- absolvenţi. Nc preocupă că ii caracterizează une să-i ajute cu scule şî ma Pagină realizată de :
practici
învechite,
felul cum ei vor îi p ri
le
am intrat şi cu în pro uncltc — no relata secre m iţi şi s p rijin iţi in con străine m uncitorului nos teriale decit după in te r
ducţie — ne spunea IO tarul organizaţiei de ba tinuare. I)e arcea, am tru de astăzi. Ei văd în venţia organizaţiei de ti VASILE FURIR, SABIN CERBU,
NIC A VIOREL. strungar ză P O R . tov IOSIL stat dc vorbă cu şefii c- ucenic nu un viito r to neret a I M. Barza.
Sint
îndoială
fără
ţa t I R U M P . C ontri M.VRI.Ş — in atenţia co chipelor în caic noua varăş dc muncă, cu care practici îm potriva căro IOAN CIOCLET, DUMITRU GHEONEA
buind la pregătirea v ii m uniştilor stă grija pen prom oţie îşi va face de să lucreze cot la cot, pe ra trebuie acţionat cu Fotografii: VIRGIL ONOIU
to rilo r m uncitori, încerc tru pregătirea cit mai te-' butul in meserie, despre aceeaşi maşină, sau în a- toata hotărirea. La asemenea maşini vor lucra v iito rii munci toi i la U.M. Cugir.